Cursuri SSD

Obiectiv general:

Dezvoltarea de abiliti de analiz, proiectare si utilizare a unui Sistem suport pentru

decizii adecvat unui sistem economic dat.

Obiective specifice:

identificarea caracteristicilor unui SSD

identificarea principalelor componente ale unui SSD
formularea de exemple de SSD
dezvoltarea abilitilor de a lucra cu SSD prin realizarea unui proiect
integrarea ntr-o viziune complex a cunotinelor privind procesul decizional economic
nsuirea unor metode, tehnici i modele moderne de analiz, proiectare i implementare a
unor soluii informatice pentru managementul sistemelor economice complexe
stimularea creativitii studenilor prin elaborarea i prezentarea unor proiecte de rezolvare
eficient i responsabil a unor fenomene / procese economice

Cunotinele pe care le vei dobndi:

Programarea n limbaje evoluate, proiectarea i utilizarea produselor program specializate

Proiectarea i utilizarea de modele de analiz economic la nivel micro i macroeconomic
Rezolvarea unor probleme decizionale economice concrete apeland la SDD in scopul
eficientizarii procesului decizional.

Utilitatea unui Sistem Suport de Decizie:

Asist n procesul de luare a deciziilor

Eficientizeaz procesul de luare a deciziilor (resurse financiare, umane si de timp)
Poate ajuta la obinerea unui job
Poate ajuta la meninerea unui job (prin mbuntirea performanelor)
Ajut n procesul de nvare i de dobndire de experien

Cap. 1. Sisteme suport pentru decizii(SSD)

Definiii:
Un prim concept de SSD a fost introdus de Gorry i Scott-Morton (1971), care au
identificat 3 tipuri de probleme decizionale: nestructurate, semi-structurate si structurate. Ei
au definit SSD, ca fiind un sistem interactiv bazat pe calculator, menit s asiste decidenii n
procesele decizionale, prin utilizarea datelor i a modelelor n vederea rezolvrii problemelor
decizionale nestructurate.
Little (1970) definete SSD ca un set de proceduri bazate pe modele matematice pentru
prelucrarea datelor i furnizarea de judeci cu scopul de a asista managerul n luarea
deciziilor. Un SSD trebuie s fie simplu, robust, uor de controlat, adaptabil la anumite situaii,
complet i cu o interfa prietenoas.
Keen (1980) este primul care ataeaz termenul de SSD situaiilor unde se poate
dezvolta un sistem final numai prin intermediul unui proces de nvare i dezvoltare.
 Alter (1980) consider c un SSD are urmtoarele caracteristici:
Interaciune activ cu utilizatorul
Acioneaz pe un orizont de timp prezent i viitor
Asigur o eficien sporit n luarea deciziilor si flexibilitate
Se adreseaz factorilor decizionali de pe diferite nivele ierarhice din sistem

Moore i Chang (1980) descriau SSD-urile ca fiind sisteme caracterizate prin

extensibilitate, capacitatea de a ajuta la efectuarea de analize i la realizarea unor modele de
decizie ad-hoc, precum i prin orientarea ctre probleme de planificare.
Bonczek, Hholsapple i Whinston (1981) considerau c un SSD este un sistem alctuit
din trei componente ce interacioneaz, i anume: un subsistem de limbaj necesar
comunicrii ntre utilizator i SSD; un subsistem de stocare a cunotinelor; i un subsistem de
rezolvare a problemelor care constituie legtura dintre celelalte dou sisteme anterioare
Din perspectiva abordrii cibernetice (Hartulari si Dobre, 2009), putem defini SSD
ca un sistem cibernetic adaptiv, auto-instruibil i interactiv, capabil de a:
Asista factorii decizionali de pe diferite nivele ierarhice ale sistemului n rezolvarea unor
probleme complexe;
mbunti calitatea proceselor decizionale prin prelucrarea i modelarea datelor;
Rspunde n timp util cerinelor adresate de decideni
Utiliznd n acest scop cele mai noi tehnici de management al datelor, modele diversificate
de prelucrarea lor i sprijinindu-se pe instrumente moderne de calcul i comunicare.

Sursa: SSD definit in termeni de:

Gorry & Scott Necesitatea orientarii pe tipuri de probleme;
Morton[1971] functionarea sistemului
Litlle[1970] Functionarea sistemului, capacitatea interfetei de
comunicare
Alter[1980] Modalitati de folosire, obiectivele sistemului
Moore and Chang[1980] Modalitati de folosire, capacitatile sistemului
Bonczek et al.[1980] Componentele sistemului
Keen[1980] Introduce ideea de capacitate de autonvare.

Se constat astfel faptul c termenul de sistem suport de decizie este un concept cu mai
multe nelesuri, care ar putea fi acceptat chiar ca un termen generic, n raport cu
particularitile problemei decizionale pe care o soluioneaz.
Cu toate c nu exist o definiie comun acceptat, n continuare vom nelege prin SSD
un sistem informatic care are implementate seturi de proceduri bazate pe modele pentru
prelucrarea datelor i furnizarea de judeci, cu scopul de a asista managerul n luarea
deciziilor.

Avantajele unui SSD:

asigur efectuarea mai rapid a calculelor
mbuntete comunicarea i colaborarea ntre experi
mbuntete managementul datelor
asigur o cretere a calitii procesului decizional
depete limitrile cognitive de procesare i de stocare a informaiilor
 Caracteristicile unui SSD:

Tipuri de SSD:

Suportul adus de SSD poate fi separat in 3 categorii distincte, dar inter-dependente:

Suportul personal atentia se indreapta catre un utilizator individual care desfasoara

activitate legata de o decizie individuala.
Suportul de grup - atentia este indreptata catre un grup de oameni in care toti sunt
implicati in actiuni separate dar interdependente. Un exemplu este un departament financiar
unde un SSD poate ajuta cativa angajati care lucreaza la pregatirea unui buget.
Suportul organizational - aici atentia este indreptata catre activitatile organizationale
care presupun o serie de operatii pe diferite zone de actiune, locatii diferite si resurse masive.

Donovan si Madnick impart SSD in institutional si ad-hoc:

SSD institutionale trateaza deciziile de natura recurenta. Un exemplu este sistemul de

management al portofoliului (PMS) care a fost utilizat de cateva banci mari pentru a sustine
deciziile de investitii.
SSD ad-hoc trateaza probleme specifice care nu pot fi anticipate si nu pot fi nici
recurente. Deciziile ad-hoc de cele mai multe ori implica notiuni de planificare strategica si
cateodata probleme de control al managementului. Posibilitatea ca un SSD sa fie utilizat doar
o singura data sau de doua ori este o problema majora in dezvoltarea SSD.

Clasificri:

SSD individuale versus SSD de grup

Multe SSD sunt utilizate pentru a asista pe cel ce ia decizii. Multi cercetatori si
teoreticieni ai SSD-urilor subliniaza ca modelul fundamental al SSD este adevarat numai
pentru decizii minore. In cele mai multe organizatii fie ele publice sau private, japoneze,
europene sau americane, deciziile majore sunt luate de un colectiv de decidenti.
 Acesta introduce o noua dimensiune: maniera in care indivizii dintr-un grup lucreaza
impreuna, comunica si ajung la o decizie. Acesta este un proces complicat care poate fi
sprijinit de calculator in ceea ce se numesc SSD de grup.
Nota: termenul suport de grup mentionat anterior nu trebuie confundat cu conceptul de SSD
de grup. In suportul de grup deciziile sunt luate de persoane ale caror sarcini sunt
interdependente. De aceea ei trebuie sa verifice impactul deciziilor lor asupra celorlalti dar
nu este necesar sa ia decizii in grup. In SSD-urile de grup fiecare decizie e luata de grup.

Sisteme particulare versus sisteme existente (standard, ready made)

Multe SSD sunt proiectate special pentru utilizatori individuali si organizatii. Totusi o
problema comparabila poate exista in organizatii similare. De exemplu spitalele, bancile si
universitatile au in comun multe probleme asemanatoare.
Similar, unele probleme din anumite domenii (cum ar fi finante sau contabilitate) se pot
repeta in acelasi domeniu dar in alte organizatii. De aceea are sens sa proiectezi SSD-uri
generale care pot fi utilizate (cateodata cu modificari) in mai multe organizatii. Aceste SSD-
uri se numesc SSD standard (ready made).

Alte tipuri de SSD:

SSD orientate pe text

o exemplu: AntConc (tutorial)
SSD orientate pe baze de date
o exemplu: Rational Rose, Access, Enterprise Architect
SSD orientate pe foi de calcul
o exemplu: Excel, Crystal Ball
SSD orientate pe rezolvatorul de probleme solver
o exemplu: WinQSB
SSD orientate pe reguli (pe cunostinte)
SSD compuse (sistem hibrid care include 2/mai multe structuri)

Componentele unui SSD:

Subsistemul de date - include BD gestionate de DBMS (Data Base Management

System)
Subsistemul de modele pachet software ce include instrumente financiare, statistice,
alte modele cantitative si limbaje pentru constructia de noi modele (Model Base Management
System).
Subsistemul de cunotine poate susine celelalte subsisteme sau funcioneaza de
sine stttor.
Subsistemul interfeei cu utilizatorul permite comunicarea utilizatorului cu SSD.
 Cap. 2. Managementul datelor n SSD
Subsistemul bazei de date se compune din urmtoarele elemente principale:

baza de date a sistemului suport de decizie;

sistemul de gestiune a bazei de date;
faciliti de interogare.
1. Baza de date (BD) a unui SSD reprezint o colecie de date organizat astfel nct s
satisfac cerinele organizaiei. n general, BD presupune o structur bidimensional (set
de tabele), format din rnduri sau instane i coloane sau atribute.
Datele reprezint o form de reprezentare simplificat a realitii, cu scopul de a
modela o problem. Datele difer n funcie de structura lor i de ceea ce reprezint, depinzand
de context.
Pentru a nelege datele trebuie s se neleaga:
ce vor ele s reprezinte
forma lor de reprezentare

Principalele surse de date

Datele se obin prin observarea direct i reprezentarea unui subset de caracteristici
dintr-un set infinit de posibiliti.

Exista:
Surse primare: colectate din surse proprii
Surse secundare:
o Documentele oficiale emise de o autoritate a statului, precum: documente
normative (constituia, legi, ordonane, etc.), raportri ale instituiilor statului
(execuia bugetar, raportri contabile), informaii publice la nivel de instituie
(organigrama, declaraii de avere, etc.) i comunicate de pres.
o Date statistice furnizate de: INS, BNR, Eurostat, UNCTAD, OECD, etc.)
o Date obinute din alte cercetri i baze de date ale instituiilor publice

In cadrul surselor primare de date, trebuie alocata o atentie aparte modului de colectare
a datelor.

Principalele metode de colectare a datelor sunt:

Sondajul de opinie (ancheta prin chestionar)
Interviul (structurat/ semi-structurat/ nestructurat)
o individual
o de grup:
panel de experti
focus grupuri
grupuri nominale
Metoda Delphi

Exemple de aplicatii ce permit Voice Typing:

Google Docs Voice Recognition: Voice Typing
Speech Recognition App for Google Chrome

2. Sistemul de gestiune al bazei de date

Permite consultarea, crearea legturilor dintre tabele si generarea de rapoarte. Esena
SSD o constituie integrarea BD cu modelele.
Managementul de date - funcia economic de dezvoltare i execuie a activitilor de
control, protecie, raportare i cretere a valorii datelor.
Organizarea datelor:
pentru SSD mai puin complexe, datele pot fi introduse n modele direct sau preluate din
alte BD.
 SSD complexe pot avea propria BD care nu este neaprat separat de BD a organizaiei si
poate conine i elemente multimedia: poze, hri, sunete.
Depozit de date = o colecie de BD din mai multe surse n cadrul unei companii (care
conine date istorice detaliate i agregate), cu scopul de a asista la luarea deciziilor.
Metadatele (date despre date)=documentul n care se explic cum descriu datele
realitatea, cum sunt structurate datele n tabele i coloane, precum i cum relaioneaz.
Exemple: http://colectaredate.insse.ro/metadata/public.htm

Principalele capaciti ale sistemului de gestiune a BD n SSD sunt:

culege i introduce date n BD a SSD;
actualizeaz (adaug, terge, editeaz, modific) nregistrri i fiiere;
stabilete legturi ntre date provenite din surse diferite;
extrage date din BD pentru rapoarte i interogri;
asigur securitatea datelor (protecie acces neautorizat, back-up);
manipuleaz date personale i neoficiale;
realizeaz operaiuni de manipulare complex a datelor bazate pe interogri;
urmrete traseul datelor n interiorul SSD;
administreaz datele n directorul de date.

3. Faciliti de interogare
n construirea i folosirea SSD este adesea necesar accesarea i manipularea facil a
datelor din BD. Aceasta se face cu ajutorul unui limbaj special.
O funcie important a facilitilor de interogare o constituie operaiile de selectare i
manipulare (exemplu: afiarea tuturor vnzrilor din zona B n luna ianuarie; nsumarea
vnzrilor pe fiecare agent de vnzri etc.).
Directorul de date conine totalitatea datelor din BD (definirea, destinaii principalele,
precum i sursele de provenien). Acesta poate fi consultat pe baza unor chei i actualizat prin
adugarea de noi nregistrri sau tergerea unora deja existente.

Business Analyst presupune:

Conceperea si analiza rapoartelor ce ofera informaii despre rezultatele operaionale
Analize suplimentare pentru a rspunde clienilor la ntrebri specifice
Analize statistice avansate de prognoz
Evaluarea opiunilor i a deciziilor strategice
Abordri de optimizare a performanelor organizaionale

Aciuni posibile:
Triajul: evaluarea problemei i determinarea domeniului de aplicare, precum i stabilirea
amplorii problemei
Revizuirea fluxului de informaii: identificarea surselor de date brute i transformarea
lor n informaii pentru clieni
Analiza cauzelor primare: revizuirea procesului informaional pentru identificarea
direciilor posibile de aciune
Msuri de corecie: determinarea strategiei pentru abordarea imediat a problemelor
critice
Msuri preventive: strategii de cercetare pentru eliminarea cauzelor principale
Execuia: planificarea i aplicarea aspectelor operaionale inclusiv corectarea datelor,
monitorizare i prevenirea.
Calitatea datelor
Spunem c datele sunt de calitate dac rspund ateptrilor utilizatorului.

Ateptrile reprezint un set de prezumii asupra utilitii datelor, de tipul:

solicitrilor (aspecte necesare n ndeplinirea scopului)
standardelor (msuri cantitative/calitative de comparaie a datelor)

Calitatea datelor asigur:

ntelegerea scopului colectarii datelor
stabilirea criteriilor calitative si cantitative pentru date
Standardele generale vizeaz o abordare comun a problemei (spre exemplu:
completarea cu NULL ca default a cmpurilor, etc.)
Asigurarea calitii datelor presupune proceduri sistematice i planificate care au loc
nainte, n timpul, i dup colectarea de date, cu scopul obinerii unei BD de calitate.
Prin studierea metodelor prin care datele sunt colectate, masurate si raportate, analistul
pregateste etapele preliminare ale procesului de analiza a calitatii datelor.
Scopul este de stabilire a datelor rezultate n urma studiului, a structurii esantionului
si a documentatiei pentru colectarea datelor supuse analizei.

Activitatile parcurse sunt:

studierea obiectivelor studiului,
transformarea obiectivelor n ipoteze pentru studiul statistic,
definirea limitelor de toleranta pentru erorile decizionale si
stabilirea structurii esantionului de date.

Dimensiunile calitii datelor

Acuratee: datele sa fie corecte, iar realitatea corect reprezentat.
Validitate: gradul n care datele corespund unor reguli economice/ standarde
Completitudine: dispunerea de totalitatea elementelor necesare
Consisten: absena variaiilor comparativ cu o regul / un standard.
Integritate: s fie indivizibile sau unificate.
Disponibile la timp: gradul n care se pot obine datele necesare la momentul potrivit.

Tipuri de msurare a datelor:

Profilul datelor: tipul i formatul datelor, distribuia de probabilitate
Valori cu frecven mare de apariie
Valori cu frecven redus de apariie
Date calendaristice
Valorile ce populeaz o coloan (trebuie s corespund metadatelor)
Valori invalide (cand nu exprim ceea ce ne ateptm s exprime)
Erori umane n colectarea i introducerea datelor
Valori raportate intenionat greit
Erori de eantionare
Missing values
Coloane cu cardinalitate 1 (gen valoarea NULL)
Dreptul de proprietate asupra datelor: IT versus Business
n cadrul unei organizaii distingem ntre:
funciile tehnice (dep. de IT)
funciile non-tehnice (dep. de Business),
Intre departamente exist o permanent tensiune privind managementul datelor
(responsabilitile fiecrui departament).
IT se ocup de :
stocarea,
curarea
validarea datelor,
Business se ocup:
de calitatea datelor (utilitatea lor spre a rezolva probleme economice), ns au nevoie de
aportul celor de la IT pentru a crete calitatea datelor.

Problema privind dreptul de proprietate al datelor = responsabilul cu datele

Intrebarea mai corect este nu Cine e responsabil de calitatea datelor IT/ Business?, ci
n ce fel contribuie IT/ Business la creterea calitii datelor?
O organizaie care nu-i cunoate propriile date risca o utilizare necorespunztoare a
lor si pierderea oportunitilor de a-i valorifica eficient datele!
Trebuie s existe oameni informai n organizaie, precum i o evaluare periodic a
calitii datelor!
Datele trebuie privite ca RESURSE, doar c spre deosebire de bani, timp i
echipamente, ele i pstreaz valoarea.
De cele mai multe ori datele de care avem nevoie rezult din sisteme tehnice complexe
i sunt greu de neles. Atunci cnd considerm c nu dispunem de cunotine tehnice avansate
tendina este s le atribuim acest neajuns.
GREIM!
Ar fi necesar o mai buna DOCUMENTARE!!
Asta nu presupune specializarea ntr-un domeniu, ci doar dobandirea de cunotine
generale!

Working understanding

Cap. 3. Sistemul de modelare i analiz

Componentele sistemului de modelare i analiz:

Baza de modele;
Sistemul de gestiune al bazei de modele;
Limbajul de modelare;
Directorul de modele;
Instrumente de execuie, integrare si procesare a comenzilor modelelor.

Baza de modele conine instrumente statistice, financiare, manageriale i de prognoz,

precum i diferite modele cantitative care ofer SSD posibiliti de analiz.

Tipuri de modele din perspectiva orizontului de timp:

 Modele statice
Modele dinamice

Tipuri de modele din perspectiva informatiilor privind starile naturii:

Modele bazate pe certitudine
Modele n condiii de risc
Modele n condiii de incertitudine

Tipuri de modele din perspectiva functionalitatii:

Modele strategice: susin decizii manageriale de nivel nalt (planificarea achiziiilor
importante, analizarea impactului asupra mediului etc.)
Modele tactice: sustin nivelele de mijloc ale managementului prin eficientizarea alocarii
resurselor organizaiei
Modele operaionale: sprijina activitile de zi cu zi ale organizaiei (programarea
produciei, inventariere, controlul calitii, ntreinerea utilajelor etc.)
Modelele analitice: utilizate pentru analiza datelor organizaiei (modelele statistice/
financiare etc.)

Etapele procesului de modelare:

Identificarea problemei i analiza mediului
Identificarea variabilelor i a parametrilor modelului
Construirea modelului
Abstractizarea
Analiza
Testarea modelului
Evaluarea i implementarea modelului

Consistena Costurile modelului

Validitatea modelului Caracteristicile de utilizare

Valoarea ateptat Contextul de utilizare

Calitatea modelului Rolul suport-decizional al modelului si de predictie

Tipuri de modelare
Modelarea SSD n foile de calcul tabelar
o Raportare si probleme decizionale
o Previziuni pe termen scurt:
Metode bazate pe medii
Functii de tendinta
Metode de netezire exponentiala
Metoda vectorilor spectrali
Lanturi Markov
Tabele de decizie i arbori decizionali
Simulari numerice

Tabele de decizie cazuri speciale:

MADM cu date de tip interval

Se porneste de la forma general a unei probleme decizionale multi-atribut reprezentat
sub forma unei matrici, cu m linii si n coloane.
n abordarea cu date cu intervale de variaie, n locul numerelor reale xij se utilizeaz
[ x L , xU ]
intervalele ij ij
, iar vectorul coeficienilor de importan este nlocuit de un vector
L U L

w [w1 , w1 ], [w2 , w2U ],..., [wnL , wnU ] .
 Cap. 4. Sistemul interfeei cu utilizatorul

Cheia folosirii cu succes a oricrui SSD este interfaa cu utilizatorul, care trebuie sa
fie cat mai simpla.
Interfata include tot ce presupune comunicarea dintre utilizator si SSD, nu numai partea
hardware si software, dar si tot ce tine de uurina in utilizare, accesibilitate, precum si
interactiunea dintre om si calculator.
Unii experi susin ca interfaa cu utilizatorul e cea mai importanta componenta pentru
ca puterea, flexibilitatea si uurina in utilizare a SSD deriva din aceasta.
O interfaa nepotrivita este unul dintre principalele motive ce ii determina pe manageri
sa nu foloseasc analiza computerizata in adevrata msur in care aceasta este disponibila
pentru rezolvarea problemelor decizionale.

Sarcina

Intrepreteaza Genereaza
afisajul Limbaj de afisajul
prezentare

Proceseaza
continutul Procesarea
Interfata Interpreteaza aplicatiei
imput-urile
Planifica si utilizatorului
actioneaza

Utilizator Limbaj de
actiune Sistem

Interfaa cu utilizatorul este sistemul software si hardware ce faciliteaz comunicarea

si interaciunea intre utilizator si computer.
Informaia artat ofer un context pentru interaciune i i ofer utilizatorului
posibiliti de aciune. Acesta formuleaz un rspuns si acioneaza, iar informaia trece apoi in
computer prin interfaa.

Procesul ciclic este alctuit din urmtoarele elemente:

Informaia = acele date pe care utilizatorul vrea sa le comunice computerului.
Dialogul = o serie de schimburi si interaciuni intre utilizator si computer.
Limbajul de actiune poate sa ia diferite forme si variaza (de la selectia unei optiuni din
meniu, la un raspuns la o intrebare sau la o comanda).
Computerul interpreteaza actiunea utilizatorului, executa sarcina si afiseaza rezultatul.
Limbajul de prezentare = informatia aratata utilizatorului prin interfaa (in meniuri, ferestre
sau sub forma de text), ce poate influenta calitatea deciziilor luate de utilizator si perceptia
acestuia asupra sistemului
Reactia utilizatorului: utilizatorul interpreteaza ceea ce este afisat, proceseaza continutul si
planifica o actiune.

Administrarea se face cu ajutorul unui software numit sistemul de management al

interfetei cu utilizatorul (UIMS - User Interface Management System).

UIMS este alcatuit din diferite programe care asigura urmatoarele capacitati:
 interfaa grafica cu utilizatorul;
interactiunea dintre baza de date si baza de modele;
instruirea utilizatorilor prin intermediul exemplelor;
familiarizarea utilizatorului cu dispozitivele de introducere a datelor;
ofera utilizatorului posibilitati de ajutor;
asigura stocarea datelor de intrare si de iesire, precum si reprezentarea lor;
ofera posibilitatea realizarii graficelor color si tridimensionale;
asigura ferestre ce permit afisarea in paralel a diferitelor functii;

Exemple de interfete:
http://economics-games.com/games
http://www.palisade.com/
http://cida.usgs.gov/sparrow/
http://www.lumina.com/why-analytica/
http://www.vanguardsw.com/business-analytics-suite

Cap. 5. Sistemul de management al cunotinelor

Pentru o organizatie cunostintele reprezinta un capital, care ar trebui sa circule intre

membrii acesteia si sa se dezvolte.
Se justifica necesitatea unui management al cunostintelor si al capitalului intelectual
deoarece:
Cunostintele sunt intr-un proces continuu de dezvoltare
Costul lor este din ce in ce mai ridicat
Colectarea cunostintelor, transmiterea si utilizarea lor conduce la cresterea productivitatii
muncii
 Multe probleme nestructurate si semistructurate sunt complexe si necesita experienta
pentru a fi solutionate
SSD avansate contin o componenta de cunostinte care ofera informatiile necesare
rezolvarii anumitor aspecte ale problemelor si care poate imbunatati functionarea altor
componente ale acestora.
Baza de cunostinte este compusa din unul sau mai multe sisteme inteligente. Ca si
sistemele de management al datelor si modelelor, sistemul de management al cunostintelor
asigura executarea si integrarea sistemelor inteligente ce il alcatuiesc.
Un SSD care include si o baza de cunostinte se numeste SSD inteligent, sistem expert
(SSD/ES) sau SSD bazat pe cunostinte.
Managementul cunostintelor este un proces de transformare si difuzare a
cunostintelor in cadrul unei organizatii, care poate fi partajat si reutilizat in scopul rezolvarii
unor probleme, a planificarii strategice si luarii unei decizii adecvate.
Se aplica in special in urmatoarele domenii: servicii pentru clienti, marketingul firmei,
sistemul de salarizare sau operatiunile interne ale unei organizatii.

Sistemul de management trebuie sa permita:

Culegerea, organizarea si rafinarea cunostintelor
Transferul cunostintelor si al experientei
Utilizarea cunostintelor pentru a genera avantaje competitive in afaceri si a lua cele mai
bune decizii
Crearea de noi cunostinte prin invatarea din cele mai bune experiente interne sau externe
Partajarea si comunicarea cunostintelor
Arhivarea si accesarea cunostintelor
Metodele inteligentei artificiale incorporate in sistemul de management al
cunostintelor pot sa:
Asiste si intensifice procesul de cautare
Exploreze documente si baze de date pentru a crea noi cunostinte, noi conexiuni intre
cunostinte si noi reguli
Prognozeze rezultate viitoare pe baza cunostintelor actuale si a datelor istorice
Identifice modele in date utilizand retele neuronale
Identifice relatii intre modele utilizand data mining in texte, date si emailuri
Avantaje:
Micsorarea pierderii de capital intelectual (la plecarea salariatilor)
Reducerea costurilor obtinerii de informatii externe
Diminuarea redundantei activitatilor
 Cresterea productivitatii prin acces rapid la cunostinte
Cresterea satisfactiei angajatilor prin instruirea permanenta
Obtinerea de avantaje competitive pe piata