Sunteți pe pagina 1din 15

Obiectiv general:

Cursuri SSD

Dezvoltarea de abilități de analiză, proiectare si utilizare a unui Sistem suport pentru decizii adecvat unui sistem economic dat.

Obiective specifice:

identificarea caracteristicilor unui SSD

identificarea principalelor componente ale unui SSD

formularea de exemple de SSD

dezvoltarea abilităților de a lucra cu SSD prin realizarea unui proiect

integrarea într-o viziune complexă a cunoștințelor privind procesul decizional economic

însușirea unor metode, tehnici și modele moderne de analiză, proiectare și implementare a unor soluții informatice pentru managementul sistemelor economice complexe

stimularea creativității studenților prin elaborarea și prezentarea unor proiecte de rezolvare eficientă și responsabilă a unor fenomene / procese economice

Cunoștințele pe care le veți dobândi:

Programarea în limbaje evoluate, proiectarea și utilizarea produselor program specializate

Proiectarea și utilizarea de modele de analiză economică la nivel micro și macroeconomic

Rezolvarea unor probleme decizionale economice concrete apeland la SDD in scopul eficientizarii procesului decizional.

Utilitatea unui Sistem Suport de Decizie:

Asistă în procesul de luare a deciziilor

Eficientizează procesul de luare a deciziilor (resurse financiare, umane si de timp)

Poate ajuta la obținerea unui job

Poate ajuta la menținerea unui job (prin îmbunătățirea performanțelor)

Ajută în procesul de învățare și de dobândire de experiență

Cap. 1. Sisteme suport pentru decizii(SSD)

Definiții:

Un prim concept de SSD a fost introdus de Gorry și Scott-Morton (1971), care au identificat 3 tipuri de probleme decizionale: nestructurate, semi-structurate si structurate. Ei au definit SSD, ca fiind un sistem interactiv bazat pe calculator, menit să asiste decidenții în procesele decizionale, prin utilizarea datelor și a modelelor în vederea rezolvării problemelor decizionale nestructurate. Little (1970) definește SSD ca un set de proceduri bazate pe modele matematice pentru prelucrarea datelor și furnizarea de judecăți cu scopul de a asista managerul în luarea deciziilor. Un SSD trebuie să fie simplu, robust, ușor de controlat, adaptabil la anumite situații, complet și cu o interfață prietenoasă. Keen (1980) este primul care atașează termenul de SSD situațiilor unde se poate dezvolta un sistem final numai prin intermediul unui proces de învățare și dezvoltare.

Alter (1980) consideră că un SSD are următoarele caracteristici:

Interacțiune activă cu utilizatorul

Acționează pe un orizont de timp prezent și viitor

Asigură o eficiență sporită în luarea deciziilor si flexibilitate

Se adresează factorilor decizionali de pe diferite nivele ierarhice din sistem

Moore și Chang (1980) descriau SSD-urile ca fiind sisteme caracterizate prin extensibilitate, capacitatea de a ajuta la efectuarea de analize și la realizarea unor modele de decizie ad-hoc, precum și prin orientarea către probleme de planificare. Bonczek, Hholsapple și Whinston (1981) considerau că un SSD este un sistem alcătuit din trei componente ce interacționează, și anume: un subsistem de limbaj necesar comunicării între utilizator și SSD; un subsistem de stocare a cunoștințelor; și un subsistem de rezolvare a problemelor care constituie legătura dintre celelalte două sisteme anterioare Din perspectiva abordării cibernetice (Hartulari si Dobre, 2009), putem defini SSD ca un sistem cibernetic adaptiv, auto-instruibil și interactiv, capabil de a:

Asista factorii decizionali de pe diferite nivele ierarhice ale sistemului în rezolvarea unor probleme complexe;

Îmbunătăți calitatea proceselor decizionale prin prelucrarea și modelarea datelor;

Răspunde în timp util cerințelor adresate de decidenți

Utilizând în acest scop cele mai noi tehnici de management al datelor, modele diversificate de prelucrarea lor și sprijinindu-se pe instrumente moderne de calcul și comunicare.

Sursa:

SSD definit in termeni de:

 

Gorry

&

Scott

Necesitatea

orientarii

pe

tipuri

de

probleme;

Morton[1971]

functionarea sistemului

 

Litlle[1970]

Functionarea

sistemului,

capacitatea

interfetei

de

comunicare

Alter[1980]

Modalitati de folosire, obiectivele sistemului

 

Moore and Chang[1980]

Modalitati de folosire, capacitatile sistemului

 

Bonczek et al.[1980]

 

Componentele sistemului

 

Keen[1980]

Introduce ideea de capacitate de autoînvățare.

 

Se constată astfel faptul că termenul de sistem suport de decizie este un concept cu mai multe înțelesuri, care ar putea fi acceptat chiar ca un termen generic, în raport cu particularitățile problemei decizionale pe care o soluționează. Cu toate că nu există o definiție comun acceptată, în continuare vom înțelege prin SSD un sistem informatic care are implementate seturi de proceduri bazate pe modele pentru prelucrarea datelor și furnizarea de judecăți, cu scopul de a asista managerul în luarea deciziilor.

Avantajele unui SSD:

asigură efectuarea mai rapidă a calculelor

îmbunătățește comunicarea și colaborarea între experți

îmbunătățește managementul datelor

asigură o creștere a calității procesului decizional

depășește limitările cognitive de procesare și de stocare a informațiilor

Caracteristicile unui SSD:

Caracteristicile unui SSD: Tipuri de SSD: Suportul adus de SSD poate fi separat in 3 categorii

Tipuri de SSD:

Suportul adus de SSD poate fi separat in 3 categorii distincte, dar inter-dependente:

Suportul personal atentia se indreapta catre un utilizator individual care desfasoara activitate legata de o decizie individuala. Suportul de grup - atentia este indreptata catre un grup de oameni in care toti sunt implicati in actiuni separate dar interdependente. Un exemplu este un departament financiar unde un SSD poate ajuta cativa angajati care lucreaza la pregatirea unui buget. Suportul organizational - aici atentia este indreptata catre activitatile organizationale care presupun o serie de operatii pe diferite zone de actiune, locatii diferite si resurse masive.

Donovan si Madnick impart SSD in institutional si ad-hoc:

SSD institutionale trateaza deciziile de natura recurenta. Un exemplu este sistemul de management al portofoliului (PMS) care a fost utilizat de cateva banci mari pentru a sustine deciziile de investitii. SSD ad-hoc trateaza probleme specifice care nu pot fi anticipate si nu pot fi nici recurente. Deciziile ad-hoc de cele mai multe ori implica notiuni de planificare strategica si cateodata probleme de control al managementului. Posibilitatea ca un SSD sa fie utilizat doar o singura data sau de doua ori este o problema majora in dezvoltarea SSD.

Clasificări:

SSD individuale versus SSD de grup

Multe SSD sunt utilizate pentru a asista pe cel ce ia decizii. Multi cercetatori si teoreticieni ai SSD-urilor subliniaza ca modelul fundamental al SSD este adevarat numai pentru decizii minore. In cele mai multe organizatii fie ele publice sau private, japoneze, europene sau americane, deciziile majore sunt luate de un colectiv de decidenti.

Acesta introduce o noua dimensiune: maniera in care indivizii dintr-un grup lucreaza impreuna, comunica si ajung la o decizie. Acesta este un proces complicat care poate fi sprijinit de calculator in ceea ce se numesc SSD de grup. Nota: termenul –‘suport de grup’ mentionat anterior nu trebuie confundat cu conceptul de SSD de grup. In suportul de grup deciziile sunt luate de persoane ale caror sarcini sunt interdependente. De aceea ei trebuie sa verifice impactul deciziilor lor asupra celorlalti dar nu este necesar sa ia decizii in grup. In SSD-urile de grup fiecare decizie e luata de grup.

Sisteme particulare versus sisteme existente (standard, ready made)

Multe SSD sunt proiectate special pentru utilizatori individuali si organizatii. Totusi o problema comparabila poate exista in organizatii similare. De exemplu spitalele, bancile si universitatile au in comun multe probleme asemanatoare. Similar, unele probleme din anumite domenii (cum ar fi finante sau contabilitate) se pot repeta in acelasi domeniu dar in alte organizatii. De aceea are sens sa proiectezi SSD-uri generale care pot fi utilizate (cateodata cu modificari) in mai multe organizatii. Aceste SSD- uri se numesc SSD standard (ready made).

Alte tipuri de SSD:

SSD orientate pe text

o exemplu: AntConc (tutorial)

SSD orientate pe baze de date

o exemplu: Rational Rose, Access, Enterprise Architect

SSD orientate pe foi de calcul

o exemplu: Excel, Crystal Ball

SSD orientate pe rezolvatorul de probleme solver

o exemplu: WinQSB

SSD orientate pe reguli (pe cunostinte)

SSD compuse (sistem hibrid care include 2/mai multe structuri)

Componentele unui SSD:

Subsistemul de date - include BD gestionate de DBMS (Data Base Management System) Subsistemul de modele pachet software ce include instrumente financiare, statistice, alte modele cantitative si limbaje pentru constructia de noi modele (Model Base Management System). Subsistemul de cunoștințe poate susține celelalte subsisteme sau funcționeaza de sine stătător. Subsistemul interfeței cu utilizatorul permite comunicarea utilizatorului cu SSD.

Cap. 2. Managementul datelor în SSD Subsistemul bazei de date se compune din următoarele elemente

Cap. 2. Managementul datelor în SSD

Subsistemul bazei de date se compune din următoarele elemente principale:

baza de date a sistemului suport de decizie;

sistemul de gestiune a bazei de date;

facilități de interogare.

baza de date a sistemului suport de decizie;  sistemul de gestiune a bazei de date;

1.

Baza de date (BD) a unui SSD reprezintă o colecție de date organizată astfel încât să

satisfacă cerințele organizației. În general, BD presupune o structură bidimensională (set de tabele), formată din rânduri sau instanțe și coloane sau atribute. Datele reprezintă o formă de reprezentare simplificată a realității, cu scopul de a modela o problemă. Datele diferă în funcție de structura lor și de ceea ce reprezintă, depinzand de context. Pentru a înțelege datele trebuie să se înțeleaga:

ce vor ele să reprezinte

forma lor de reprezentare

Principalele surse de date Datele se obțin prin observarea directă și reprezentarea unui subset de caracteristici dintr-un set infinit de posibilități.

Exista:

Surse primare: colectate din surse proprii

Surse secundare:

o

Documentele oficiale emise de o autoritate a statului, precum: documente normative (constituția, legi, ordonanțe, etc.), raportări ale instituțiilor statului (execuția bugetară, raportări contabile), informații publice la nivel de instituție (organigrama, declarații de avere, etc.) și comunicate de presă.

o

Date statistice furnizate de: INS, BNR, Eurostat, UNCTAD, OECD, etc.)

o

Date obținute din alte cercetări și baze de date ale instituțiilor publice

In cadrul surselor primare de date, trebuie alocata o atentie aparte modului de colectare a datelor.

Principalele metode de colectare a datelor sunt:

Sondajul de opinie (ancheta prin chestionar)

Interviul (structurat/ semi-structurat/ nestructurat)

o

individual

o

de grup:

 

panel de experti

focus grupuri

grupuri nominale

Metoda Delphi

 

Exemple de aplicatii ce permit Voice Typing:

Google Docs Voice Recognition: Voice Typing

Speech Recognition App for Google Chrome

2.

Sistemul de gestiune al bazei de date

Permite consultarea, crearea legăturilor dintre tabele si generarea de rapoarte. Esența SSD o constituie integrarea BD cu modelele. Managementul de date - funcția economică de dezvoltare și execuție a activităților de control, protecție, raportare și creștere a valorii datelor. Organizarea datelor:

pentru SSD mai puțin complexe, datele pot fi introduse în modele direct sau preluate din alte BD.

SSD complexe pot avea propria BD care nu este neapărat separată de BD a organizației si poate conține și elemente multimedia: poze, hărți, sunete. Depozit de date = o colecție de BD din mai multe surse în cadrul unei companii (care conține date istorice detaliate și agregate), cu scopul de a asista la luarea deciziilor. Metadatele (date despre date)=documentul în care se explică cum descriu datele realitatea, cum sunt structurate datele în tabele și coloane, precum și cum relaționează. Exemple: http://colectaredate.insse.ro/metadata/public.htm

Principalele capacități ale sistemului de gestiune a BD în SSD sunt:

culege și introduce date în BD a SSD;

actualizează (adaugă, șterge, editează, modifică) înregistrări și fișiere;

stabilește legături între date provenite din surse diferite;

extrage date din BD pentru rapoarte și interogări;

asigură securitatea datelor (protecție acces neautorizat, back-up);

manipulează date personale și neoficiale;

realizează operațiuni de manipulare complexă a datelor bazate pe interogări;

urmărește traseul datelor în interiorul SSD;

administrează datele în directorul de date.

3.

Facilități de interogare

În construirea și folosirea SSD este adesea necesară accesarea și manipularea facilă a datelor din BD. Aceasta se face cu ajutorul unui limbaj special. O funcție importantă a facilităților de interogare o constituie operațiile de selectare și manipulare (exemplu: afișarea tuturor vânzărilor din zona B în luna ianuarie; însumarea vânzărilor pe fiecare agent de vânzări etc.). Directorul de date conține totalitatea datelor din BD (definirea, destinații principalele, precum și sursele de proveniență). Acesta poate fi consultat pe baza unor chei și actualizat prin

adăugarea de noi înregistrări sau ștergerea unora deja existente.

Business Analyst presupune:

Conceperea si analiza rapoartelor ce ofera informații despre rezultatele operaționale

Analize suplimentare pentru a răspunde clienților la întrebări specifice

Analize statistice avansate de prognoză

Evaluarea opțiunilor și a deciziilor strategice

Abordări de optimizare a performanțelor organizaționale

Acțiuni posibile:

Triajul: evaluarea problemei și determinarea domeniului de aplicare, precum și stabilirea amplorii problemei

Revizuirea fluxului de informații: identificarea surselor de date brute și transformarea lor în informații pentru clienți

Analiza cauzelor primare: revizuirea procesului informațional pentru identificarea direcțiilor posibile de acțiune

Măsuri de corecție: determinarea strategiei pentru abordarea imediată a problemelor critice

suri preventive: strategii de cercetare pentru eliminarea cauzelor principale

Execuția: planificarea și aplicarea aspectelor operaționale inclusiv corectarea datelor, monitorizare și prevenirea.

Calitatea datelor Spunem că datele sunt de calitate dacă răspund așteptărilor utilizatorului.

Așteptările reprezintă un set de prezumții asupra utilității datelor, de tipul:

solicitărilor

standardelor (măsuri cantitative/calitative de comparație a datelor)

(aspecte necesare în îndeplinirea scopului)

Calitatea datelor asigură:

întelegerea scopului colectarii datelor

stabilirea criteriilor calitative si cantitative pentru date Standardele generale vizează o abordare comună a problemei (spre exemplu:

completarea cu NULL ca default a câmpurilor, etc.) Asigurarea calității datelor presupune proceduri sistematice și planificate care au loc înainte, în timpul, și după colectarea de date, cu scopul obținerii unei BD de calitate. Prin studierea metodelor prin care datele sunt colectate, masurate si raportate, analistul pregateste etapele preliminare ale procesului de analiza a calitatii datelor. Scopul este de stabilire a datelor rezultate în urma studiului, a structurii esantionului si a documentatiei pentru colectarea datelor supuse analizei.

Activitatile parcurse sunt:

studierea obiectivelor studiului,

transformarea obiectivelor în ipoteze pentru studiul statistic,

definirea limitelor de toleranta pentru erorile decizionale si

stabilirea structurii esantionului de date.

Dimensiunile calității datelor

Acuratețe: datele sa fie corecte, iar realitatea corect reprezentată.

Validitate: gradul în care datele corespund unor reguli economice/ standarde

Completitudine: dispunerea de totalitatea elementelor necesare

Consistență: absența variațiilor comparativ cu o regulă / un standard.

Integritate: fie indivizibile sau unificate.

Disponibile la timp: gradul în care se pot obține datele necesare la momentul potrivit.

Tipuri de măsurare a datelor:

Profilul datelor: tipul și formatul datelor, distribuția de probabilitate

Valori cu frecvență mare de apariție

Valori cu frecvență redusă de apariție

Date calendaristice

Valorile ce populează o coloană (trebuie să corespundă metadatelor)

Valori invalide (cand nu exprimă ceea ce ne așteptăm să exprime)

Erori umane în colectarea și introducerea datelor

Valori raportate intenționat greșit

Erori de eșantionare

Missing values

Coloane cu cardinalitate 1 (gen valoarea NULL)

Dreptul de proprietate asupra datelor: IT versus Business În cadrul unei organizații distingem între:

funcțiile tehnice (dep. de IT)

funcțiile non-tehnice (dep. de Business), Intre departamente există o permanentă tensiune privind managementul datelor (responsabilitățile fiecărui departament). IT se ocupă de :

stocarea,

curățarea

validarea datelor, Business se ocupă:

de calitatea datelor (utilitatea lor spre a rezolva probleme economice), însă au nevoie de aportul celor de la IT pentru a crește calitatea datelor.

Problema privind dreptul de proprietate al datelor = responsabilul cu datele Intrebarea mai corectă este nu Cine e responsabil de calitatea datelor IT/ Business?, ci În ce fel contribuie IT/ Business la creșterea calității datelor? O organizație care nu-și cunoaște propriile date risca o utilizare necorespunzătoare a lor si pierderea oportunităților de a-și valorifica eficient datele! Trebuie să existe oameni informați în organizație, precum și o evaluare periodică a calității datelor! Datele trebuie privite ca RESURSE, doar că spre deosebire de bani, timp și echipamente, ele își păstrează valoarea. De cele mai multe ori datele de care avem nevoie rezultă din sisteme tehnice complexe și sunt greu de înțeles. Atunci când considerăm că nu dispunem de cunoștințe tehnice avansate tendința este să le atribuim acest neajuns.

GREȘIM!

Ar fi necesară o mai buna DOCUMENTARE!!

Asta nu presupune specializarea într-un domeniu, ci doar dobandirea de cunoștințe generale!

Working understanding

Cap. 3. Sistemul de modelare și analiză

Componentele sistemului de modelare și analiză:

Baza de modele;

Sistemul de gestiune al bazei de modele;

Limbajul de modelare;

Directorul de modele;

Instrumente de execuție, integrare si procesare a comenzilor modelelor.

Baza de modele conține instrumente statistice, financiare, manageriale și de prognoză, precum și diferite modele cantitative care oferă SSD posibilități de analiză.

Tipuri de modele din perspectiva orizontului de timp:

Modele statice

Modele dinamice

Tipuri de modele din perspectiva informatiilor privind starile naturii:

Modele bazate pe certitudine

Modele în condiții de risc

Modele în condiții de incertitudine

Tipuri de modele din perspectiva functionalitatii:

Modele strategice: susțin decizii manageriale de nivel înalt (planificarea achizițiilor importante, analizarea impactului asupra mediului etc.)

Modele tactice: sustin nivelele de mijloc ale managementului prin eficientizarea alocarii resurselor organizației

Modele operaționale: sprijina activitățile de zi cu zi ale organizației (programarea producției, inventariere, controlul calității, întreținerea utilajelor etc.)

Modelele analitice: utilizate pentru analiza datelor organizației (modelele statistice/ financiare etc.)

Etapele procesului de modelare:

Identificarea problemei și analiza mediului

Identificarea variabilelor și a parametrilor modelului

Construirea modelului

Abstractizarea

Analiza

Testarea modelului

Evaluarea și implementarea modelului

Consistența

Costurile modelului

Validitatea modelului

Caracteristicile de utilizare

Valoarea așteptată

Contextul de utilizare

Calitatea modelului

Rolul suport-decizional al modelului si de predictie

Tipuri de modelare  Modelarea SSD în foile de calcul tabelar o Raportare si probleme

Tipuri de modelare

Modelarea SSD în foile de calcul tabelar

o

Raportare si probleme decizionale

o

Previziuni pe termen scurt:

Metode bazate pe medii

Functii de tendinta

Metode de netezire exponentiala

Metoda vectorilor spectrali

Lanturi Markov

Tabele de decizie și arbori decizionali

Simulari numerice

Tabele de decizie cazuri speciale:

MADM cu date de tip interval Se porneste de la forma generală a unei probleme decizionale multi-atribut reprezentată sub forma unei matrici, cu m linii si n coloane. În abordarea cu date cu intervale de variaţie, în locul numerelor reale x ij se utilizează

intervalele

[x L

ij

,x

U

ij

] , iar vectorul coeficienţilor de importanţă este înlocuit de un vector

w

[

1 L

w

1 U

, ],[

w

2 L

w

,

2 U

w

],

L

n

,[ w

,

U

n

w

]

.

de importanţă este înlocuit de un vector w   [ 1 L w 1 U

Cap. 4. Sistemul interfeței cu utilizatorul

Cheia folosirii cu succes a oricărui SSD este interfața cu utilizatorul, care trebuie sa fie cat mai simpla. Interfata include tot ce presupune comunicarea dintre utilizator si SSD, nu numai partea hardware si software, dar si tot ce tine de ușurința in utilizare, accesibilitate, precum si interactiunea dintre om si calculator. Unii experți susțin ca interfața cu utilizatorul e cea mai importanta componenta pentru ca puterea, flexibilitatea si ușurința in utilizare a SSD deriva din aceasta. O interfața nepotrivita este unul dintre principalele motive ce ii determina pe manageri sa nu folosească analiza computerizata in adevărata măsură in care aceasta este disponibila pentru rezolvarea problemelor decizionale.

Sarcina Intrepreteaza Limbaj de afisajul prezentare Proceseaza continutul Interfata Planifica si actioneaza
Sarcina
Intrepreteaza
Limbaj de
afisajul
prezentare
Proceseaza
continutul
Interfata
Planifica si
actioneaza
Utilizator
Limbaj de
actiune
Genereaza afisajul Procesarea Interpreteaza aplicatiei imput-urile utilizatorului Sistem
Genereaza
afisajul
Procesarea
Interpreteaza
aplicatiei
imput-urile
utilizatorului
Sistem

Interfața cu utilizatorul este sistemul software si hardware ce facilitează comunicarea si interacțiunea intre utilizator si computer. Informația arătată oferă un context pentru interacțiune și îi oferă utilizatorului posibilități de acțiune. Acesta formulează un răspuns si acționeaza, iar informația trece apoi in computer prin interfața.

Procesul ciclic este alcătuit din următoarele elemente:

Informația = acele date pe care utilizatorul vrea sa le comunice computerului.

Dialogul = o serie de schimburi si interacțiuni intre utilizator si computer.

Limbajul de actiune poate sa ia diferite forme si variaza (de la selectia unei optiuni din meniu, la un raspuns la o intrebare sau la o comanda).

Computerul interpreteaza actiunea utilizatorului, executa sarcina si afiseaza rezultatul.

Limbajul de prezentare = informatia aratata utilizatorului prin interfața (in meniuri, ferestre sau sub forma de text), ce poate influenta calitatea deciziilor luate de utilizator si perceptia acestuia asupra sistemului

Reactia utilizatorului: utilizatorul interpreteaza ceea ce este afisat, proceseaza continutul si planifica o actiune.

Administrarea se face cu ajutorul unui software numit sistemul de management al interfetei cu utilizatorul (UIMS - User Interface Management System).

UIMS este alcatuit din diferite programe care asigura urmatoarele capacitati:

interfața grafica cu utilizatorul;

interactiunea dintre baza de date si baza de modele;

instruirea utilizatorilor prin intermediul exemplelor;

familiarizarea utilizatorului cu dispozitivele de introducere a datelor;

ofera utilizatorului posibilitati de ajutor;

asigura stocarea datelor de intrare si de iesire, precum si reprezentarea lor;

ofera posibilitatea realizarii graficelor color si tridimensionale;

asigura ferestre ce permit afisarea in paralel a diferitelor functii;

Exemple de interfete:

http://economics-games.com/games

http://www.palisade.com/

http://cida.usgs.gov/sparrow/

http://www.lumina.com/why-analytica/

http://www.vanguardsw.com/business-analytics-suite

Cap. 5. Sistemul de management al cunoștințelor

Cap. 5. Sistemul de management al cunoștințelor Pentru o organizatie cunostintele reprezinta un capital ,

Pentru o organizatie cunostintele reprezinta un capital, care ar trebui sa circule intre membrii acesteia si sa se dezvolte. Se justifica necesitatea unui management al cunostintelor si al capitalului intelectual deoarece:

Cunostintele sunt intr-un proces continuu de dezvoltare

Costul lor este din ce in ce mai ridicat

Colectarea cunostintelor, transmiterea si utilizarea lor conduce la cresterea productivitatii muncii

Multe probleme nestructurate si semistructurate sunt complexe si necesita experienta pentru a fi solutionate SSD

Multe probleme nestructurate si semistructurate sunt complexe si necesita experienta pentru a fi solutionate SSD avansate contin o componenta de cunostinte care ofera informatiile necesare rezolvarii anumitor aspecte ale problemelor si care poate imbunatati functionarea altor componente ale acestora. Baza de cunostinte este compusa din unul sau mai multe sisteme inteligente. Ca si sistemele de management al datelor si modelelor, sistemul de management al cunostintelor asigura executarea si integrarea sistemelor inteligente ce il alcatuiesc. Un SSD care include si o baza de cunostinte se numeste SSD inteligent, sistem expert (SSD/ES) sau SSD bazat pe cunostinte. Managementul cunostintelor este un proces de transformare si difuzare a cunostintelor in cadrul unei organizatii, care poate fi partajat si reutilizat in scopul rezolvarii unor probleme, a planificarii strategice si luarii unei decizii adecvate. Se aplica in special in urmatoarele domenii: servicii pentru clienti, marketingul firmei, sistemul de salarizare sau operatiunile interne ale unei organizatii.

Sistemul de management trebuie sa permita:

Culegerea, organizarea si rafinarea cunostintelor

Transferul cunostintelor si al experientei

Utilizarea cunostintelor pentru a genera avantaje competitive in afaceri si a lua cele mai bune decizii

Crearea de noi cunostinte prin invatarea din cele mai bune experiente interne sau externe

Partajarea si comunicarea cunostintelor

Arhivarea si accesarea cunostintelor

al

cunostintelor pot sa:

Asiste si intensifice procesul de cautare

Exploreze documente si baze de date pentru a crea noi cunostinte, noi conexiuni intre cunostinte si noi reguli

Prognozeze rezultate viitoare pe baza cunostintelor actuale si a datelor istorice

Identifice modele in date utilizand retele neuronale

Identifice relatii intre modele utilizand data mining in texte, date si emailuri Avantaje:

Micsorarea pierderii de capital intelectual (la plecarea salariatilor)

Reducerea costurilor obtinerii de informatii externe

Diminuarea redundantei activitatilor

Metodele

inteligentei

artificiale

incorporate

in

sistemul

de

management

Cresterea productivitatii prin acces rapid la cunostinte

Cresterea satisfactiei angajatilor prin instruirea permanenta

Obtinerea de avantaje competitive pe piata

 Cresterea satisfactiei angajatilor prin instruirea permanenta  Obtinerea de avantaje competitive pe piata