Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE
LEGE
PENTRU MODIFICAREA I
COMPLETAREA LEGII NR. 215/2001
A ADMINISTRAIEI PUBLICE
LOCALE
PROPUS DE
UNIUNEA DEMOCRAT MAGHIAR
DIN ROMNIA (UDMR)
Bucureti
Octombrie 2017
1
Despre autorul analizei
Dan Tanas, preedintele fondator al Asociaiei Civice pentru
Demnitate n Europa (ADEC), este cetean romn, nscut n 10 martie
1981 n municipiul Sfntu Gheorghe, judeul Covasna. Este expert n domeniul
relaiilor interetnice i al aprrii drepturilor omului. Are o diplom de licen i
una de masterat n domeniul relaiilor interetnice i este autorul crii Uitai n
inima Romniei, aprut n anul 2016, prefaat de academicianul Dinu C.
Giurescu, despre relaiile romno-maghiare din judeele Covasna i Harghita.
Din anul 2008 public pe blogul su, dantanasa.ro, articole de pres,
anchete i documente cu privire la subiectul relaiilor interetnice din
Transilvania. Este invitat frecvent n studiori de televiziune din Romnia n
calitate de expert n domeniul relaiilor interetnice. Cunoate cinci limbi strine,
a lucrat n companii private din Romnia, Spania, Olanda i Italia i a locuit la
Madrid i Frankfurt.
2
Analiz cu privire la proiectul de lege pentru
modificarea i completarea Legii nr. 215/2001 a
administraiei publice locale propus de Uniunea
Democrat Maghiar din Romnia (UDMR)
Uniunea Democrat Maghiar din Romnia (UDMR) a depus la sfritul
lunii mai 2017, la Camera Deputailor, un proiect lege pentru modificarea i
completarea Legii nr. 215/2001 a administraiei publice locale.
Proiectul este susinut de liderul UDMR, Kelemen Hunor, alturi de ali
29 de deputai i senatori aparinnd UDMR. Nicio alt formaiune
parlamentar nu a susinut acest proiect la momentul depunerii sale
n Parlament.
3
PARLAMENTUL ROMNIEI
LEGE
pentru modificarea i completarea Legii nr. 215/2001 a administraiei publice
locale
4
maghiar, care va avea de jure acelai statut cu limba oficial de stat. De
vreme ce limba maghiar va putea fi utilizat n instituiile
administraiei publice centrale, e doar o chestiune de timp pn
cnd limba maghiar va putea fi utilizat n ministere, agenii etc.
ca limb oficial de stat.
Dac va fi adoptat n prezenta form, prezenta modificare legislativ
va constitui baza lagal a oficializrii limbii maghiare n Romnia, de vreme
ce limba maghiar va avea acelai statut cu limba oficial de stat, limba
romn, n interiorul aparatului administrativ central al statului romn.
5
Art. 19. - (3) Prin exceptie, n unitile administrativ-teritoriale n care se atinge
doar ponderea sau numrul cetenilor aparinnd minoritilor naionale
prevzut la art. 19 alin. (2), autoritile publice i entitile stabilite la art. 19
alin. (1) au obligaia s asigure exercitarea drepturilor prevzute la art. 117 3, art.
1176, art. 1177, art. 1178.
6
aberante, care vor eroda n mod evident caracterul de stat naional
al Romniei i vor pune bazele federalizrii Romniei.
7
11. Alineatele (2), (4) si (5) ale articolului 76 se abrog.
CAPITOLUL X1
FOLOSIREA LIMBII MINORITILOR NAIONALE N
RELAIILE CU AUTORITILE ADMINISTRAIEI PUBLICE
LOCALE I CU SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE
Art. 1173. (1) In conditiile art. 19, autoritatile publice si entitatile prevazute la
art. 19 alin. (1) au obligatia sa asigure accesul la informatiile de interes public
8
si in limba minoritatii nationale respective, prin afisarea acestora la sediul
autoritatii sau al entitatii ori in mijloacele de informare in masa, in publicatii
proprii, precum si pe pagina de internet proprie, respectiv prin consultarea lor
la sediul autoritatii sau al entitatii, in spatii special destinate acestui stop.
(2) In scopul asigurarii accesului la informatii de interes public in limba
materna a cetatenilor apartinand minoritatii nationale, autoritatile publice si
entitatile stabilite in art. 19 alin. (1) pot s realizeze si sa finanteze editarea si
tiparirea de publicatii in limba minoritii nationale respective, fara a face
obiectul Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii romane in locuri, relatii si
institutii publice.
Art. 1174. (1) In conditiile art. 19, in raporturile cu autoritatile publice locale
cetatenii apartinand unei minoritati nationale au dreptul sa Ii se aduca la
cunostinta, in limba materna, ordinea de zi a sedintelor consiliului local sau
judetean, precum si hotararile adoptate de acestea.
(2) In conditiile art. 19 in consiliile locale sau judetene in care consilierii
apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o zecime din numarul
total, la sedintele de consiliu, consilierii respectivi pot folosi si limba materna.
(3) n cazurile prevazute la alin. (2) se asigura, prin grija primarului sau a
presedintelui consiliului judetean, traducerea in limba roman. In toate
cazurile, documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba roman si in
limba minoritatii nationale in cauz.
9
documentele se vor ntocmi n limbile romn i maghiar, rus sau romani,
dup caz. n mod evident, aceast propunere legislativ va avea ca
efect erodarea caracterului de stat naional i va permite
oficializarea mai multor limbi pe teritoriul Romniei.
Pe de alt parte, proiectul nu identific sursele de finanaare pentru a
acoperi cheltuielile suplimentare care vor rezulta n urma adoptrii acestei
propuneri.
Art. 1175. (1) In conditiile art. 19, hotararile cu caracter normativ se aduc, in
mod obligatoriu, la cunostinta public si in limba materna a cetatenilor
apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la
cerere, si in limba materna.
(2) Aducerea la cunostinta public, in limba materna, a hotararilor cu caracter
normativ ale consiliului local sau judetean, precum si comunicarea catre
cetatenii apartinand unei minoritati nationale a hotararilor cu caracter
individual si in limba materna se realizeaza prin aceleasi mijloace si in acelasi
termen cu cele ale difuzarii in limba roman.
10
zonele controlate politic i administrativ de UDMR. Spre exemplu, o serie de
primrii din Transilvania controlate de UDMR au amplasat pe faadele
cldirilor inscripia Kozseghaza (Casa satului) sau Varoshaza (Casa
oraului). De asemenea, a fost utilizat i denumirea Megyehaza (Casa
judeului) pe unele consilii judeene controlate de UDMR. Din fericire, n
prezent exist mai multe procese ctigate n instan de ctre Asociaia
Civic pentru Demnitate n Europa (ADEC) prin care aceste instituii
publice al administraiei publice locale au fost obligate s ndeprteze de pe
faada instituiilor aceste inscripii exclusiv n limba maghiar. Prin aceast
propunere se dorete practic oficializarea acestor denumiri utilizate n aceste
zone n timpul Ungariei Mari i utilizate n prezent n Ungaria, dup ce n
ultimii ani instanele de judecat au pronunat, n mod temeinic i legal, mai
multe sentine judectoreti prin care primriile au fost obligate s
ndeprteze aceste inscripii deoarece ele nu corespund sistemului
administrativ romnesc.
Art. 1177. (1) In conditiile art. 19, autoritatile publice si entitatile au obligatia
s asigure inscriptionarea denumirii institutiilor publice de sub autoritatea lor si
in limba materna a minoritatii nationale respective.
(2) Confectionarea si montarea tablitelor prevazute la alin. (1) se realizeaza prin
grija conducatorului autoritatii publice in cauz, costul acestora find suportat
din bugetele institutiilor respective.
(3) Denumirea localitatilor sau a institutiilor publice in limba minoritatii
nationale, poate fi folosita in corespondenta sau in documentele oficiale, alaturi
de denumirea in limba oficiale a statului.
(4) In conditiile art. 19, autoritatile administratiei publice locale si entitatile in
temeiul hotafarii sau decizii exclusive a acestora, pot adopta si folosi, alaturi de
insemnele oficiale ale Romaniei si ale unittii administrativ-teritoriale
respective si alte insemne, simboluri care s exprime identitatea etnica, istorica,
culturala si economic a cetatenilor apartinand minoritatii nationale, locuitori ai
unitatii administrativ-teritoriale in cauza.
(5) Traducerea denumirii institutiilor publice trebuie s aiba in vedere
elementele specifice ale limbii minoritatii nationale respective si se adopta, pe
baza consultrii Departamentului pentru Relatii Interetnice, prin act
administrativ al autorittilor publice si entittilor sub a caror autoritate
functioneaz institutia public respectiv.
(6) Autoritatile publice si entitatile previzute la art. 19 alin. (1) au dreptul de a
inscriptiona cldirile si anexele cladirilor aflate in administrare denumirea
autoritatii publice sau a entittii de la art. 19 in limba minoritatii nationale in
cauza, conform traditiei locului si a specificului limbii minoritare.
11
(7) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au dreptul de a
denumi cladirile in care isi desfasoar activitatea si in limba minoritatii
nationale potrivit specificiului cultural local.
12
(2) n temeiul principiului drepturilor castigate, se pastreaza dreptul de a utiliza
limba materna si in cazul in care ponderea sau numarul cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 19 alin.
(1) sau (2).
Art. 11710. (1) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1), prin
reprezentantul legal, au obligatia sa asigure resursele umane si materiale
necesare utilizarii limbii minoritatii nationale.
(2) Asigurarea folosirii limbii materne in conditiile art. 19 si a prevederilor
prezentei legi, se realizeaza de catre angajatii autoritatilor publice, a entitatilor
juridice in cauza, precum si de catre colaboratori externi.
(3) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 au obligatia sa incadreze
in posturile care au atributii privind relatia cu publicul si persoane care cunosc
limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
(4) Cheltuielile efectuate de autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19
in asigurarea folosirii limbii minoritatii nationale se suporta din bugetele proprii
ale acestora, precum si din fondul constituit in acest scop in cadrul
Departamentului pentru Relatii Interetnice. Autoritatile publice si entitatile
juridice prevazute la art. 19 pot accepta donatii realizate in scopul asigurarii
utilizarii limbii minoritatii nationale.
13
Spre exemplu, o regiune separatist, indiferent de ar, va putea
acorda o donaie unei instituii publice din Romnia cu scopul de
sprijini utilizarea limbii moniritii naionale. O regiune aflat ntr-un
context geopolitic complicat va putea finana instituii publice din Romnia.
Pe de alt parte, iniiatorii modificrii Legii nr. 215/2001 nu au
prevzut la modul concret sursele de finanare pentru implementarea
prevederilor acesteia. Astfel, UDMR paseaz o problem spinoas n curtea
Executivului de la Bucureti n privina identificrii i alocrii unor resurse
bugetare (n condiiile n care se caut soluii pentru consolidarea bugetului i
ncadrarea deficitului bugetar n valorile asumate n faa Uniunii Europene)
pentru satisfacerea capriciilor lideriilor UDMR.
14
a) cu amend contraventionala de la 3.000 de lei la 30.000 de lei dace fapta
vizeaza o persoana fizica;
b) cu amend contraventionala de la 5.000 de lei la 50.000 de lei dac fapta
vizeaza un grup de persoane sau o comunitate.
(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se face de catre:
a) persoane imputernicite de ministrul administratiei publice, de catre prefect
sau imputemicitii acestuia;
b) de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii potrivit
procedurii si termenelor reglementate de O.G. nr.137/2000 privind prevenirea
si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.
(4) Persoana care se consider vatamata de refuzul asigurarii folosirii dreptului
de a utiliza limba minoritatii nationale in conditiile art. 19, are dreptul sa solicite
inlaturarea consecintelor faptei, remedierea situatiei, restabilirea situatiei
anterioare faptei si obtinerea de remedii, despagubiri morale si materiale
efective, disuasive si proportionate cu prejudiciul suferit.
15