Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Agricultura
Master: Managementul si experetiza fondului funciar

Proiect RESD
Reabilitatea solurior din judetul Calarasi

Masterand: Muresanu Emanuel

Bucuresti
2017

1
 Cuprins

Type chapter title (level 1) ........................................................................................................................... 1

Type chapter title (level 2) ........................................................................................................................ 2
Type chapter title (level 3) .................................................................................................................... 3
Type chapter title (level 1) ........................................................................................................................... 4
Type chapter title (level 2) ........................................................................................................................ 5
Type chapter title (level 3) .................................................................................................................... 6

2
 Capitolul 1: Descriere generala a judetului Calarasi

1.1.Localizare geografica
Judeul Clrai este aezat n partea de sud-est a Romniei (latitudine 44012 N,
longitudine 27021 E) pe cursul mijlociu al fluviului Dunrea i al braului Borcea, fiind
reedina Ageniei de Dezvoltare a Regiunii Sud (Muntenia) i aflndu-se la grania cu Bulgaria.
Vecinii si sunt:
la nord judeul Ialomia
la est i sud-est judeul Constana
la sud Bulgaria, Regiunea Silistra
la vest - judeele Giurgiu i Ilfov
1.2. Cadrul natural
Suprafaa judeului este de 5.088 km2, reprezentnd 2,1% din teritoriul Romniei,judeul
Clrai ocupnd locul 28 ca mrime n rndul judeelor rii.
Relieful judeului Clrai este reprezentat de cmpie, lunci i bli. Fiind predominant,
cmpia se grupeaz n patru mari uniti: Cmpia Brganului Mostitei (Brganul Sudic),
Cmpia Vlsiei, Cmpia Burnaului, Lunca Dunrii i luncile i blile (Balta Borcei, vile
Argeului, Mostitei i ale Dunrii).
Fiind aezat n partea de sud-est a Cmpiei Romne, relieful judeului Clrai este
predominant un relief de cmpie i lunc, singurele neregulariti reprezentndu-le vile de tasare,
aa numitele crovuri, precum i movilele, care ar putea fi mai degrab rezultatul interveniei
omului.
1.3. Solurile
O caracteristic a judeului o reprezint faptul c pe o suprafa nu foarte mare
se succed urmtoarele fii de soluri pe direcia est-vest: cernoziomuri argiloiluviale (acestea
pretndu-se, cu rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajiti etc.) i soluri brun rocate tipice,
ultimile pe suprafae reduse n extremitatea de vest a judeului. Aceste soluri zonale s-au
transformat n loess sau depozite loesside, textura lor de suprafa fiind predominant mijlocie.
Condiiile favorabile de sol i relief explic caracterul predominant cerealier al regiunii

3
 Cernoziomuri argiloiluviale - se formeaza in urmatoarele conditii de mediu:
-temperatura medie anuala 8-10 grade C ;
-precipitatii medii anuale: 500-620 mm/an ;
-vegetatie: silvostepa cu : Quercus, Carex, Poa, Festuca;
-material parental: loess, depozite loessoide, argile, nisip, sau depozite aluviale vechi;
-se formeaza de obicei pe relieful de campie sau zone colinare joase .
Profilul de sol are urmatoarea succesiune a orizonturilor: Am-molic, AB-tranzitie intre A
si B, Bt-accentuat pana la puternic argiloiluvial, C sau Cca-prezent carbonatul de calciu (complet
spalat din orizonturile superioare in cazul Cca).
Soluri brun rocate tipice- s-au format si evoluat in conditiile unui relief plan foarte bine drenat
(apa la adancime mai mare de 15 m), constituit din depozite de loess, sub vegetatie lemnoasa
(paduri de Quercus cerris si Quercus frainetto)
Solurile brun roscate tipice se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune de orizonturi:
-Orizontul Aop gros de 0-20 cm, textura lutoasa, culoare brun foarte inchis-brun cenusiu
inchis (10YR 2,5/2) in stare umeda, structura glomerulara, este afanat, poros, prezinta radacini
ierboase si lemnoase foarte frecvente, trecere clara;
-Orizontul El cu grosimi de 20-33 cm, lut, brun cenusiu inchis (10YR 4/2) in stare umeda,
structura poliedrica subangulara, slab dezvoltat, friabil, poros, prezinta radacini ierboase si
lemnoase frecvente, bobovine mici si rare, afanat, trecere clara;
-Orizontul de tranzitie E/B prezinta grosimi de 33-50 cm, textura lut argilos, culoare brun
inchisa (10YR 3/2) in stare umeda, structura poliedrica angulara, bine dezvoltat, usor compact,
poros, prezinta radacini lemnoase rare, bobovine mici, rare, trecere clara;
-Orizontul Bt1 gros de 50-80 cm, lut argilos, brun inchis (7,5YR 3/2)-brun (7,5YR 4/4) in
stare umeda, prismatic, compact, fin, poros, prezinta rar radacini lemnoase, este dur, adeziv,
trecere treptata;
-Orizontul Bt2 prezinta grosimi de 120-140 cm, lut argilos, brun (7,5YR 4/4) cu nuante mai
deschise (7,5YR 5/4) in stare umeda, columnoid, compact, dur, adeziv, fin, poros, trecere neta;
-Orizontul C gros de 150-160 cm, textura luto-argiloasa-lutoasa, culoare bruna (7,5YR 5/4) in
stare umeda, este dur, nestructurat-agregate poliedric subangular, efervescenta in masa, prezinta
vinisoare si pete de CaCO3.

4
Solurile brun roscate luvice tipice prezinta o textura diferentiata pe profil: in Ao mijlocie
(lutoasa), in El mijlociu-grosiera (lutoasa-nisipo-lutoasa) sau tot mijlocie, iar in Bt o textura fina,
frecvent luto-argiloasa.
Solurile brun roscate luvice tipice au o reactie moderat acida (5,4-5,8) si chiar puternic acida la
nivelul orizontului El (4,5-4,7), dupa care, pe profil devine treptat slab acida, pana la slab
alcalina in orizontul cu carbonati
Continutul de humus al acestor soluri este mijlociu spre mare, in cazul celor situate sub padure
(6,4-6,6%), dar prezinta valori mici sub culturi (2,0-2,5%). Ele au o capacitate de shimb cationic
in general mica (14-20 me/100g sol), iar gradul de saturatie de 70-75% din orizontul de la
suprafata si mult mai scazut din El (37-40%) le situeaza in categoria celor mezobazice.
Nivelul de aprovizionare cu substante nutritive se prezinta relativ satisfacator in ceea ce priveste
azotul (0,160-0,375%) si fosforul (43-49 ppm), dar mic-mijlociu cu potasiu (100-150 ppm).
Solurile brun roscate luvice tipice prezinta, in general,o fertilitate naturala scazuta. Aceasta se
explica prin regimul aerohidric defectuos, caracterizat fie prin exces, fie prin deficit de umiditate,
ca urmare a diferentierii texturale pe profil.

1.4. Clase de calitate a solurilor din judetul Calarasi

Clasa I. (Foarte bun)- Terenuri fr limitri n cazul utilizrii ca arabil

Clasa a II-a. (Bun) - Terenuri cu limitri reduse n cazul utilizrii ca arabil
Clasa a III-a. (Mijlocie) - Terenuri cu limitri moderate n cazul utilizrii ca arabil.
Clasa a IV-a. (Slaba)- Terenuri cu limitri severe n cazul utilizrii ca arabil
Clasa a V-a. (Foarte slaba)- Terenuri cu limitri extrem de severe nepretabile la arabil, vii i
livezi.

5
Capitolul 2: Tipurile de sol intalnite in judetul Calarasi

6
2.1. Cernoziom Vertic.

Format in Campia Baraganului de Sud, pe terenuri relativ plane, pe depozite loessoide,

este moderat alcalin cu pH = 7,9-8,4; slab humifer cu un continut de humus de 2,52 % pe
grosimea de 40 cm, compact, slab la moderat carbonatic, mijlociu aprovizionat cu azot total
(0,142 g %), cu un continut de argila de35-41 % in primii 40 cm, argilo-lutos, apt pentru cer,
garnita, stejar (GS 14).
Factorii limitativi ai acestui sol sunt : argilozitatea puternic pe intreg profilul ce
determin un regim aerohidric defectuos, continutul relativ redus de humus (compensat ins de
grosimea mare a orizontului de acumulare a humusului) si un regim de umiditate cu deficit in
estival characteristic zonei campiei forestiere.

2.2. Erodisol.
Format in Campia Baraganului de Sud, pe depozite argiloase leossoide, este puternic
alcalin cu pH = 8,1-8,7; slab humifer cu un continut de humus sub 1 % pe grosimea variabil de
0-10 cm, moderat compact, puternic carbonatic de la suprafat (10,5-13,8 %), apt pentru pin
negru, mojdrean, salcioara, arbusti (GS 17).
Factorii limitativi ai acestui sol sunt : fenomenul de eroziune foarte puternic la excesiv
ce determin variatii de grosime ale orizontului Ap intre 0-10 cm, argilozitatea existent pe
intreg profilul ce determin un regim aerohidric defectuos, prezena carbonatului de calciu pe
profil si troficitatea sczut.

2.3. Antrosol

Format in Campia Baraganului de Sud, pe depozite argiloase leossoide, este moderat la

puternic alcalin, moderat humifer cu un continut in humus de 2 % pe o grosime variabila de 0-
20%, moderat , compact , puternic carbonic de la suprafata de 10.3-13.5 %.

7
 Capitolul 3 : Distributia la nivel de folosinte de teren in cadrul judetului Calarasi

3.1. Folosintele de teren in judetul Calarasi

Suprafata totala cu folosintele de teren in judetul Calarasi sunt urmatoarele:
Arabil- 388.040 ha
Livezi- 821 ha
Pasuni si fanete- 17.035 ha
Tufisuri- 744 ha
Paduri- 10.759 ha
Suprafata urbana si artificial- 25.640 ha
Aeroport militar- 9.091 ha
Teren neacoperit- 2.736 ha
Vegetatie riverana- 13.300 ha
Balti, mlastini si rauri- 44.439,16
La suprafata totala cu folosinte de teren, s-a luat in considerare si suprafata raului Dunarea.

8
9