Universitatea Politehnicd Bucuresti Facultatea de Inginerie Electrica Energia eoliana Introducere Energia eolian’ face parte, alfturi de energia solar’, a apelor curgdtoare, cea rezultata in urma proceselor biologice si a caldurii geotermale, dintre energiile regenerabile, posibil de captat si utilizat in scopuri casnice si industriale. Desi incd o sursi relativ minori de energie electric’ pentru majoritatea firilor, productia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori intre 1999 si 2006, ajungandu-se ca, in unele fari, ponderea energiei eoliene in consumul total de energie st fie semnificativ:Danemarea(23%),Spania(8%),Germania(6%). Vanturile se formeazi deorece soarele nu inedlzeste Pamantul uniform, fapt care creeaza migedi de aer. Energiacinetica din vant poate fi folosita pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine. pot produce 5 MW, desi aceasta necesiti o viteza a vantului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe ora. Putine zone pe pimant au aceste viteze ale vantului, dar vanturi mai putemice se pot gasi Ia altitudini mai mari gi in zone oceanice, Energia eoliand este folosita extensiv in ziua de astazi, $i turbine noi de vant se construiese in toata lumea, energia eoliang flind sursa de energie cu cea mai rapid crestere in ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescaind iarna, cdind vanturile sunt mai puternice. Se crede c& potentialul tehnie mondial al energiei eoliene poate si asigure de cinci ori mai multa energie decat este consumata acum. Acest nivel de exploatare ar necesita [2,7% din suprafata Paméntul (excluzand oceanele) si fie acoperite de parcuti de turbine, presupunand cé terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vant pe kilometru patrat. Aceste cifre nu iau in considerare imbundtatirea randamentului turbinelor $i a solutiilor tehnice utilizate. Energia eoliana in Romania firma portugheza, al treilea cel mai mare investitor in energie eoliant la nivel mondial, a terminat constructia unui pare eolian de 69 MW la Cernavoda, in mai 2011 Energia poate alimenta 70 000 de gospodatri gi a costat 200 milioane de dolari. La aceasta daté in Dobrogea sunt construite deja parcuri eoliene care insumeazi 600MW. Potrivit hart energiei "verzi", potengialul Romaniei cuprinde 65% bioma 17% energie eoliand, 12% energie solar, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal. in Romania, cu excepfia zonelor montane, unde conditiile meteorologice dificele fee greoaic instalarea si intrefinerea agregatclor eoliene, viteze egale sau superioave nivelului de 4 mis se regdsese in Podisul Central Moldovenese si in Dobrogea. Litoralul prezin! el potential energetic deoarece in aceasta parte a yirii viteza medie anuala a vantului intrece pragul de 4 m/s. in zona litoralului, pe termen scurt si mediu, potentialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electric& de 4.500 GWh/an.Pe baza evaluarii si interpretarii datelor inregistrate, in Romania se pot monta instalatii eoliene cu o capacitate de pind la 14.000 MW, ceea ce inseamna un aport de energie electric de aproape 23000 GWh/an. Un studiu facut de Erste Bank pozitioneaza Romania si in special zonele Dobrogea, Constanta si Tulcea pe al doilea loc la nivel European in ceea ce priveste locatia ideala pentru constructia unui parc eolian.Se asteapta ca Romania sa isi dezvolte in mod semnificativ capacitatea de energie eolian: anii urmatoti, imbunatatindu-si pozitia de cele mai putine parcuri eoliene instalate din Europa. Energia eoliana in Europa Lanivelul Uniunii Europene, capacitatea totala de productie energetic’ a turbinelor coliene era la finele anului 2010 de 84.074 MW. Potrivit datelor de la finele anului 2010Germania are cea mai mare capacitate de productie de energie eoliand din UE, de 27.214 MW, urmata de Spania, cu 20.676 MW, iar apoi, la mare distanfa, de Italia (5.797 MW) si Franta (5.660 MW).[n martie 2011, energia eoliand a devenit, pentru prima data, tehnologia cu cea mai mare productie electric din Spania, pottivit Retelei Electrice din Spania (REE), cu 21 % din totalul cererii de electricitate din Spania. Pe locurile urmatore: energia nucleard (19%), energia hidraulica (17.3%), ciclurile combinate (17,2%), termocentralele pe carbune (12,9%) $i energia solar (2,6%). Multumit’ aportului energiei eoliene, s-a evitat importarea de hidrocarburi in valoare de 250 de milioane de euro Si emisia de 1,7 milioane de tone de CO2, adic& echivalentul plantarii a 850.000 de copaci. in anul 201, pentru constructia unei capacitati de productie energetice eoliene de 1 MWW, este necesard o investitie de 1,5 ~ 1,7 milioane de euro Europa nu are decat 9% din potentialul eolian disponibil in lume, dar are 72% din puterea instalata in 2002. Ea a produs 50 TWh electricitate de origine eolian’ in 2002, productia mondiala fiind de 70 TWh. Potenjialul eolian tehnic disponibil in Europa este de 5.000 TWh pe an Energia eoliand este direct proportionala cu viteza vantului ridicata la puterea a treia Puterea instalatiilor eoliene a evoluat de la cateva sute de kW inainte de 2000 ajungéind la ordinul de MW dupa 2000 si putandu-se stabiliza la o putere de 5 MW in 2010. Durata de viat’ 2 unei instalalii eoliene este de 20 pan’ la 25 ani Sursa eoliandi disponibil este evaluata pe sears mondiala la 57.000 TWh pe an. Contributia energiei eoliene off shore (in larg) este estimata la 25.000 - 30.000 TWh pe an, find limitati la locafii care st nu depaseasca adancimea de 50 m. Producerea mondiala de electricitate in 2000, a fost de 15.000 TWh (ceea ce corespunde unei energii primare consumate de 40,000 TWh), rezultdnd un randament al ciclurilor termo-mecanice de 30-40%, Teoretic, energia de origine eoliand poate acoperi necesarul de electricitate pe plan mondial. in acelasi timp, principalul inconvenient al acestei surse de energie, 0 reprezinta instabilitatea vntului. In perioadele de inghet, ca si in cazul caniculei, cazuri in care cererea de energie este acerba, efectul produs de vant este practic inexistent, fapt care a condus, in dezvoltarea instalatiilor eoliene, la atasarea unor alte instalatii de energii regenerabile caracterizate de un mai bun echilibru in functionare, sau de sisteme de stocare a energiei electrice, Trebuie luat insi in calcul, in cazul sistemelor de stocare a energiei electrice de mare capacitate, pretul de cost ridicat al acestor sisteme, care sunt astizi, in curs de dezvoltare. Potenialul eolian tehnic disponibil in Europa este de 5.000 TWh pean, Pentru a avea o idee despre energia eoliand in anii °80 cel mai mare generator de energie coliand avea o putere de SOkw iar in zilele noastre se finalizeaz proiectul unui generator care va produce 2500 kw. Una din farile cele mai dezvoltate din punct de vedere al energiei eoliene este Danemarca, care are o procluctie de energie de 1,2 TWhan, La sfrsitul anului 2003, Uniunea Europeand avea aproape 300 de generatoare eoliene instalate in largul matilor, insumand o putere total de 540,2 MW. in California, la sféryitul anului 1984, functionau deja 8469 de turbine eoliene. Capacitatea total’ a acestor unitai este de aproximativ 550 MW. Turbinele eoliene aveau insi si céteva probleme: modificdrile mari ale vitezei vantului provocau variafii ale intensititii curentului electric, defectand uneoti sisteme de transmisie; palele rotorului colectau in timp substante strine, particule de praf ete. care reduceau randamentul. Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsé acumin California, dar energia eotiand este pe cale de raspandire in Midwest-ul american, in Europa - in special in Belgia si Olanda — dar si in alte regiuni. Cifra de afaceri privind aplicatiile eoliene in UE a fost, in 2003, de 6,9 miliarde euro. Energia produsd astfel echivaleazi cu cea obfinuta prin arderea a 20 milioane de tone de cirbune intr-un sistem conventional de producere a energiei electrice. In Cehia, spre exemplu, ponderea energiei eoliene va creste de la 3,8% in 2000, la 8% In 2010, in Estonia de la 0,2% la 5,1%, in Ungaria de la 0,7% la 3,6%, in Polonia de la 1,6% Ia 7,3%, Privind energia eoliana a Romaniei, s-au identificat cinci zone eoliene, in functie de conditiile de mediu gi topo-geogratice, lund in considerare nivelul potentialului energetic al resurselor de acest tip la indltimea medic de 50 metri si peste. Romania {ncadreaza intr-un climat continental temperat, cu un potential energetic ridicat, in special in zona litoralului si de coast (climat bland), precum si in zonele alpine cu platouri si vairfuri montane (climat sever). Pe baza evaluarii si interpretarii datelor inregistrate rezulté cd, in Romania, potentialul energetic eolian este cel mai favorabil pe litoralul Mari Negre, in zonele montane gi podiguti din Moldova sau Dobrogea. Implementarea energiei eoliene a) Caractere generale ~ derivata din cea solara, rezulté ca urmare a diferengei de potengial term troposfera in urma incalzirii neuniforme a atmosferei + Curentul de aer ( vantul ) cate tinde s8 echilibreze diferentele existente, se remarcl prin intensitate (vitez’, durata, directie). - In condifiile in care viteza creste gi efectul mecanic este mai putemnic. Astfel, la 0 vitezi de 9,5 m/s, efectul mecanic este de 7 kafiimp, iar la 30 m/s de 220 kgfimp. gradul de valorificare depinde de viteza vantului, dimensiunes elicei si de randamentul motorului eolian. Energia disponibil pe unitatea de suprafafa este data de relatia: i bari din v Ey =p kW/mp 2.1) unde: Bg este energia disponibils, ink Wimp; v-viteza vantului, in mvs. Se poate meniona c& aceasti energie nu va putea fi valorificati integral niciodata, deoarece turbina va functiona in limite de viteze economice, precum si de interventia unor randamente mecanice si aerodinamice Energia eoliand se converteste in forme de energie, in turbine cu un anumit diametru si o anumitd inaltime de la sol. in aceste condifii se poate vorbi de: energia intregii paturi atmosferice; energia unei pirfi a ei limitatd de o inaltime amenajabila ; energie practic si economic amenajabila, Dupa unele estimari, potenfialul energetic eolian are urmatoarelor valori: - pe intreg globul 13-15 x 10 MWh/an: - pe suprafata uscatului 1.7.x 10” MWh/an; ~ pentru Romania 120-150 x 10” MWhvan.Valorificarea energiei eoliene este rentabilé din punct de vedere economic daca viteza vantului depaigeste 14 km/h, cu mentiunea c@ in prezent ca urmare a avansarii tehnologiei de captare si conversie a energiei eoliene, acest lucru a dus la o rentabilizare a unei asifel de instalajie de la o viteza de 4m/s. Cele mai favorabile zone pentru captarea energiei eoliene sunt considerate: Podisul Dobrogei, Delta Dundrii, litoralul Marii Negre, Podisul Moldovei, Bardganul si Campia de Vest. In aceste zone se considera c& vantul are viteze de 3-8 mis in 60 % din zilele unui an. in Bardgan si Delta se apreciaza ca se pot utiliza pana la 60 % din curentii de aer, cu randamente de 20 - 40 %, Caracteristicile sursei eoliene gi potentialul energetic disponibil Interesul pentru vant ca posibild sursa de energie integrat§ pentru producerea elect apiirut, dupa cum se stie, la jumatatea anilor '70°,( vezi tabelul 2.8. Sursa coliand foloseste un fluid (aerul) a cdrui energie cinetica poate fi convertita direct in energie mecanicé, care poate fi utilizata pentru a face sA functioneze mori, pompe i, mai ales, generatoare electrice. O sursa de energie colian& prezinté tard indoiala anumite caracteristici care o fac mai grew de exploatat in comparatie cu sursele de energie traditional Intre acestea trebuie amintite in special: - concentratia energetic’ scazuti; = variabilitatea mare in timp; = caracterul aleator deosebit de ridicat cu care aceasta este disponibila. Trebuie insi remareat c& structurile unei centrale coliene ocupa efectiv numai 1% din terenul folosit, spre deosebire, de exemplu, de instalajiile fotovoltaice. Practic acrogeneratoarele propriu-zise ocup’ numai 0,2% din suprafaté, iar restul de 0,8% este ocupat de caile de comunicatie si de suprafefele destinate birourilor. Impactul vizual. Impactal vizual al unei centrale coliene depinde nu numai de forma gi de culoarca acrogencratoarelor si de peisajul in care este implantata, ci $i, in misura deloc neglijabild, de perceptia subiectiva a observatorilor Zgomotul. Este vorba de o problemi care nu trebuie nicidecum subapreciata, Un nivel de zgomot acceptabil intr-o zona industrial’ urband nu este permis in mediul rural si de aceea este important ca aerogeneratoarele si fie proiectate in aga fel incat si se limiteze zgomotul pe care il produc, mai ales in ceea ce priveste frecventele mai joase. Un vant de 8 nv/s produce, la 0 distanji de 200 m, un nivel de zgomot de aproximativ 45 BA, un nivel care, pe plan international, este in mod normal considerat aceeptabil peniru locuintele din mediul rural. Pentru o central’ cu 30 de unitifi de 300 kW, nivelul tipic de Zgomot este de 45 dBA ia o distant de 500 m de utilajul cel mai apropiat. Interferenfele electromagnetice. Actogeneratoarele pot crea interferente cu sistemul de telecomunicatii, dar problema poate fi rezolvata cu usurinfa, fie limitand instalarea de aparate eoliene in apropierea aeroporturilor etc., fie instaland mici repetoare sau legdturi prin cablu, in cazul unei receptari proaste a semnalelor de televiziune in easele cele mai apropiate de centralele eoliene, Patrunderea in sistemul electric. Introducerea in sistemul electric de cantitéi importante de energie electric& provenita din surse eoliene poate crea probleme in gestiunea sistemului insusi, mai ales in ceea ce priveste reglarea frecventei sia tensiunii. De aceea ttebuie Ricute studii speciale pentru a evalua cu mare atenfie nivelul maxim de penetrare a sursei eoliene. t@tii aVarturile Cauzele care due la deplasarea anumitor patuti de aer pot fi explicate prin neomogenitatea scoarfei teresire, care creeazA o repartitie neuniforma a temperaturi si presiunii aerului, Aerul cald, mai rarefiat si mai usor, va cdpiita 0 miscare ascensionala, in timp ce aerul rece va tinde sé-! inlocuiased. Aceasta miscare orizontalé a aerului, apdiruta in urma diferentelor termice si barice, poartd numele de vant. Principalele caracteristici ale vantului sunt directia gi intensitatea. In practicd, directia vantului se masoar’ prin unghiul pe care-1 face nordul geografic cu sensul de deplasare al vntului, Direefia vantului poate fi, deci, exprimata cu ajutorul busolei. Viteza vantului se exprima in m/s sau km/h, Figura 2 : Scara Beaufort de masurare a intensita{ii vantuluiin ara noastré cea mai mare frecventd o au vanturile ce se inscriu in primele cinci grade ale scarii Beaufort, Dar in conditii deosebite (deplasarea deasupra teritoriului a unor centre barice, trecerea unor fronturi atmosferice) se pot intAlni gi vanturi a cdror vitezi se inscrie chiar pe treptele superioare ale scérii Beaufort. Astfel, s-au intdlnit viteze maxime ale vantului care au depasit 55 m/s in Moldova sau 40 m/s in Dobrogea (ianuarie 1966) Pe culmile muntilor, viteza vantului poate depasi uneori 50 m/s (la Vf. Omu, viteza a depasit 60 m/s, adicd 216 km/h). Viteza vantului are mare influenfa asupra temperaturii pe o resimte corpul uman. Astfel, s-a calculat c& un vant care sufli constant numai cu 5 m/s poate atenua temperatura aerului intr-o zi de vara de la 30 la 22-23 grade Celsius, iar in timpul iemii este suficient ca vantul sa sufle cu 3-4 m/s, pentru ca in loc de -5 grade Celsius sa simtim frigul de la - 15 grade Celsius. Constructia generatoarelor coliene ‘Trebuie evitats montarea sistemul in apropierea constructiilor, copacilor sau alte obiecte care pot provoca tulbulente de aer. Curentii de aer nefavorabili pot duce la vibrafii foarte puternice si in final duc la distrugerea aparatului. De asernenea pierderile de energie sunt enorme in astfel de condifii. v x GRESIT Amplasarea generatorului in flnetie de curentii de aer Ridicarea turnului de sustinere Pentru generatoarele mici nu este nevoie de un tum de susfinere foarte mare sau solid. Exist dowd tipuri de turnuriTurnurile fixe pe care trebuie s8 va urcaji pentru a amplasa turdina sau daca e nevoie de intretinere sau orice alt fel de intervengie. Avantajul major este ca sunt mult mai stabile si mai rezistente si suport mult mai bine vibrafiile produse de turbina. Dezavantajul evident e ci trebuie sd va urcati pana sus ca si puteti face modifica gi alt dezavantaj ar fi c& necesita sudura (lucru inaccesibil pentru unii) Constructia lor este mai simpla decat a celor mobile dar in final presupune scdri sau bare de urcat care ar putea ‘compensa’ din simplitatea construcfiei. Sunt recomandate pentru generatoare grele sau cu vibratii putemice cum ar fi cele cu 2 pale si pentru generatoare industtiale de puteri foarte mari (acolo se poate suda gi 0 scard serioasa) Pe scurt, se toarna o fundatie de beton masiva (minim Ix1m si 0,5 indlfime), nu se recomanda utilizarea fundatiilor deja existente decat dacd se stie exact cum au fost ficute gi cat de rezistente sunt, Se poate folosi o singurd Jeaval groasa turata direct in fundatie sau mai solid, trei fevi puse in piramida cu bare sudate intre ele pentru rezistenté m: © = Punct de suduri Fundatie masiva din are care formeazs : ° beton sara pentru acces [a turbina Figura 3 : Turn fix simplu cu scaré improvizata Figura 4 : Turn fix masiv ew bare de rezstenta. Seara_ poate fi sudata sau separaté Turnuri mobile Turnutile mobile sunt extrem de practice dar sunt mai dificil de construitAvantajele sunt c& se poate cobori [a sol turnul pentru a efectua operate de intretinere, instalare sau alte intervenfii [a turbind (generator) si se poate demonta dac& este cazul fara afidisteus, Dezavantajele sunt proasta rezisteng’ la vibratii ridicate (rise sporit de distrugere a mecanismului de fixare), constructie mai dificila a parjii de imbinare si utilizarea de mai multe materiale decat la tumul fix. (cabluri de ancorare, ax metalic, sistem de fixare), Generator electric eolian Produefia energiei eoliene are conditii favorabile in tara. Se prevede realizarea, pand in 2010, a unei capacitaji de 550 MW cu o dezvoltare pe termen lung pana la 3000 MW, Viteza medie a vantului pe coasta Marii Negre, platoul Dobrogei sau sudul Moldovei este intre 5-7 m/s, O instalatie eoliand cu o capacitate de 600 Kw, la aceste viteze, are 0 productie anuald de 0,5 Gwh Avantajele si dezavantajele folosiri energiei eoliene Energia coliana oferi multe avantaje, explicdnd faptul, de ce este aceasta exploatare una de rapiditate avansata in timpurile noastre in lume. Eforturile cercetatorilor sunt directionate in exploatarea cat mai eficient a acestui tip de energie. Avantajele: Energia vine direct din puterea vantului, deci este o sursa curata de energie. Aceasta energie nu are efect poluant pe aer in contrar cu centrele termoelectrice ce se bazeaz’ pe arderea carburantilor fosili ca cairbunelui sau gazele naturale. Turbinele eoliene nu emit poluanfi in atmosfera, deci nu cauzeaza ploi acide sau efectul de sera Energia vantului este o surst naturala inepuizabila. Vantul este de fapt o manifestare al energiei solare si este cauzat de incalzirea atmosferei de ciitre energia solara, de invartirea Terrei, si de iregularitatile suprafetei terestre Energia obfinuti din vant este 0 sursi relativ ieftina de a produce energie, costand intre 4 ~ 6 cent pe kilowatt-ora, depinzdnd de locul de amplasare si de modernitatea instalatiei Turbine de vant pot fi amplasate pe farm-uri completand sursele de energie pe teritoriul rural, unde cele mai bune locuri in privinfa vantului pot fi gasite. Fermieri pot s4 continua lucrurile pe teren fiindea amplasamentul ocupa foarte putin teren. Dezavantajel Turbinele de vant trebuie sé fie competente pe domeniul pretului de intretinere cu energiile conventionale. Amplasamentul poate si nu fie deloc competent dact este amplasat pe un loc cu vant slab. [n ultimele 10 ani preturile de construire al unei turbine sau ridicat peste costurile unei metode conventionale bazate pe combustibil foss = Cea mai mare problemé a folosiri energiei eoliene este faptul cd vantul este intetmitent si adeseori prea slab ca unitatea sé produca energia dorité, Energia vantului nu poate fistocata numai dacd se folosesc gi acumulatoare si nu toate tipurile de vanturi pot fi folosite Locatiunile cele mai favorabile privind puterea vantuluii sunt de obicei amplasate mult prea departe de teritoriile locuite, departe de orase unde electricitatea ar fi dorita. Desi efectul lor pe natura este minim, totusi rotoarele produc un nivel de zgomot si in plus si efectul estetic negatiy al lor nu e privit pozitiv, Pe locurile cu pasari protejate nu pot fi amplasate centre coliene fiinded pasarile din cdnd in cnd sunt ucise de elicele turbine Tehnologia si alegerea unui loc favorabil incearca s& rezolve totusi aceste probleme. Un. alt dezavantaj este si "poluarea vizuals" - adicd, au o aparitie neplacuta - si de asemenca produe "poluare sonora” (sunt prea galigioase).Argumente tmpotriva acestora sunt ca turbinele modeme de vant au o aparifie atractiva stilizata, c&4 masinile omoara mai multe pasari pe an decat turbincle si c’ alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cdrbunele, sunt cu mult mai d&unatoare pentru mediu, deoarece creeazA poluare siduc la efectul sera Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere in cazul furtunilor, daca viteza vantului depiseste limitele admise la proiectare.Oricat de mare ar fi limita admisa, intotdeauna cexistit posibilitatea ca ea si fie depagit.Generatoarele eoliene Generatoarele eoliene captureaza energia vantului cu 2-3 propellere, care sunt montate pe un rotor ca sii genereaze electricitate. Turbinele sunt amplasate pe varful unor turnuti, avantajand astfel capturarea vanturilor mai puternice si mai uniforme, netulburente, ales peste 30 meteri indltime, Un sistem de energie eoliana transforma energia kinetica a vantului in energie mecanicd sau electricd care poate fi folosité in practica. Energia mecanica cel mai des e folosita Ja pomparea apei in locatiile Rotation ea, izolate sau indepartate. Turbinele iy eoliene genereazi electricitate pentru case saul sipentru industrializarea ei. O elice actioneaza ca aripa unei aeroplan, Cand vantul trece Lo langa ea, ‘0 masa de aer cu presiune mai LY joasa se formeaza pe parte inferioara a Wind Ftow” elicei ‘Aceasti zona de presiune redustt atrage elicea catre ea cauzénd migcarea rotorului, Este efectul de lifting: ‘Aceasti forta defapt este mult mai putemica decdt forta proprie a vantului pe elice, care e numita forts de tragere. Combinatia celor dova forte cauzeaza invartirea rotorului, $i direct si invartirea generatorulut Principles of Win Turbine Aerodynamic Life Stand electricitate. ; Principiite de bazd ale unei turbine eoliane Vantul trece pe lang ambele feje al elicei aerodinamice. Aceasti trecere este mult mai rapid pe parte superioara a elicei, creand o 7ondi de presiune redusd sub elice. Diferenta dintre cele 2 puteri ce se rezultA pe suprafefele elicet rezulta o forfa numita lifting acrodinamic, La un aeroplan aceasta fort cauzeaza o ridicare pe verticala a masini, Deoarece lao lice fixati pe o instalajie o migcare in spatiu nu e permisd, rezultatul va fi o migcare de rotire a axului. In aditie la forta de ridicare, o alta forta mai apare, find perpendiculara si rezultdnd o tragere a elicei tot in directia inifiala de rotire, ajutand astfel rotirea. O important deoscbitd la proiectares elicei este faptul c& relatia intre cele 2 forte sa fie optima, Aceasta e diferita pe de-a lungul elicei pentru a optimiza rotirea rezultata. Forta care reiese dintr-o turbind variaza tn functie de viteza vantului. Aceasti relatie de obicei se afigeazai cu o curba linie numivé curbai de putere. “Puterea de proportie™ ¢ puterea la “viteza proportional a vantului” si corespunde in general vitezei la care energia realizati este aproape de cea maxima posibilé. La cele mai multe sisteme energia rezultata peste viteza “proportional” de vant este mecanic sau electric finuté la un nivel constant, permitand astfel un control mai bun al sistemuluTrebiue mentionat ins4 c4 la scdiderea vantului energia obtinuta va scadea gi mai bruse. Acest fapt poate fi explicat’cu legea cubic’ a puteri care spune cd forta care poate fi regisita intr-un vant creste de 8 ori la o dublare a vitezei vantului respectiv (respectiv descreste cu 8 ori cu injumatafirea vitezei vantutui), Folosind curba de putere, putem estima aproximativ energia ce va iesi la o vitezd medie a vantului. in exemptul de mai sus turbina va produce cam 20% din puterea aproape maximal la o viteza medie a vantului de 15 mile pe or (sau 20 kilowatt dacd turbina a fost apreciata max la 100 kilowatt). Accasta este pufin mai jos decat productia generaléi a unei turbine moderne. Cum se poate calcula puterea estimatét Ia o vitezt anumitd a véntulut? Deoarece aerul are masé gi are gi vitez8, formeaza energie cinetici. Putem s@ reamintim din fizicd retatia: Energie kinetica (joules) unde: m = masa (kg) (L kg V = viteza (metri/see) (metr 5x mx V7 2 pound-i) 3.281 feet 39.37 inch-i) De obicei suntem mai interesaji de putere decdt (care se schimba in fiecare moment) de energie, Fiindcai energia = putere x timp gi densitate este 0 metoda mai convenient sa exprimém masa aerului circulant, astfel ecuafia kineticd de energie poate fi schimbata in ecuatie de flu Puterea in aria sirabétutd de rotorul eolian: P=05xthoxAxV? unde: P= puterea in watt (746 watt = 1 hp) (1,000 watt = 1 kilowatt) tho = densitatea aerului (cam 1.225 ke/m’ la nivelul marii, dar mai putin cu cregterea inalfimii) A=aria strabatuta de rotor, expusa la curentul de aer, in m") V = viteza vantului in metri/see (20 mph = 9 mis) (mphi/2.24 w/s) Aceastii ecuatie ne da puterea unui flux de vant liber care va strabate turbina. Binenteles este imposibila o extragere fra pierderi (0 putere semnificativa se va pierde datoriti rezistenfei elicelor si rotorului). Deci ar mai trebui s4 addugam niste coeficienti la un calcul realistic. Puterea unei turbine eoliene: P=05 x tho x Ax Cpx V xNgxNb unde: P= putere in watt (746 watt = | hp) (1,000 watt = | kilowatt) tho = densitatea aerului (cam 1.225 kg/m? la nivelul marii gi mai putin cu cresterea indltimii) A = aria pe care rotorul o cuprinde in miscare, exprimat in (m*) Cp =Coeficientul de performanga {limita lui Betz} este maximul teoretic posibil, 35 la un design modem) V = viteza vantului exprimat in metri /sec (20 mph = 9 m/s) ulNg ~ eficienta generatorului (50% la un alternator de magin, 80% sau poate gi mai mult la un alternator cu magneti) Nb = eficienfa rulmentilor (depinde pand la 95% la un design adecvat) Care sunt configuratiunile de bazd al unei turbine eoliene Turbinele moderne de vant sunt separate in 2 categorii majore si anume: cele cu ax horizontal si cel cu axul vertical. Cele cu ax vertical, in care axul e vertical la sol (si de regula perpendiculara la fluxul de vant) Cele eu ax o1 fluxul vantulai.) Cita electricitate poate genera 0 turbind de vant? Abilitatea de a genera eleciricitate e masurat in watti. Wati sunt unitati foarte mici, deci termeni ca kilowatt (kW, 1.000 watt), megawat (MW, | million watt), si gigawat (GW, | billion watt) sunt cel mai frecvent uzate pentru a descrie capacitatea de generare a turbinelor eoliene. Productia si consumatia de electricitate sunt in general masurate in kilowafi (kWh). Un Kilowatora inseamna un kilowatt (1.000 wati) de electricjtate produs sau consumat pe 0 ori, Un bec de 50 wafi lasat “pornit” 20 de ore consuma un kilowatt-ora de electricitate (50 watt x 20 ore = 1.000 watt-ore = | kilowatt-ora). Productivitatea unei turbine depinde de marimea turbinei si de viteza vintului ce trece prin elice. Turbinele eoliene care sunt manufacturate in zilele noastre au puterea calculat& intre 250 wati si 1.8 megawaji (MW). Exemplu: (O turbina eoliana de 10-kW poate genera cam 16.000 kWh pe an, mai mult ca suficient pentru a asigura electricitatea unei gospodarii. O turbina de 1.8-MW poate produce mai mult de 5,2 millione kWh intr-un an, suficient pentru 500 gospodarii ntal, la care axul de rotire e orizontal la pimant (si aproape paralela la Principiul de functionare al unei turbine eoliane Termeni de energie sau putere a vantului deseriu procesul prin care vantul este folosit pentru a genera putere mecanict sau electricitate. Turbinele de vant convertese energia cinetica in putere mecanicd, care poate fi folosité in scopuri specifice (micinarea ‘grdului sau pomparea apei) sau un generator poate converti accasti putere mecanici in electricitate. Caicularea energiei eoliene produse Pentru toate tipurile de rotoare, captarea energiei cinetice a vantului are loc prin suprafafa palelor. Coeficientul de putere, definit ca raportul dintre puterea electric emisa si puterea teoretic’ a vantului pe o suprafafa transversala egala cu cea a palelor, $i aproximativ egala cu 0,4 la viteza de proiect a vantului. Teoretic, energia produsi este proportional cu pitratul lungimii palelor gi cu cubul vitezei vantului, depinde de indlsimea trunchiului de la sol gi de curbele de eficienta aerodinamicd, mecanica gi clectricd ale generatorului. Puterea termica ce se poate obtine este dat de: P=0,5 paveunde: p= densitatea aerului: ‘A= proiectia ariei palelor pe planul normal al directiei vantuluis v= viteza vantului Vitezele masurate de anemometre (¥,) se refe {a sol. in multe cazuri se foloseste formula: V=vlvh) in care exponentul a ia valori cuprinse intre 0,1 si 0.3 in fimotie de mugozitatea terenulu Energia anuala efectiv disponibila pentru consum (E) se obtine din urmatoare ecuatie: E=k kB! unde kais = coeficientul ce exprima disponibilitatea tehnicd a instalajiei (raportul intre timpul in care instalatia este capabild sa functioneze la viteza de proiect si timpul total de referinta; keer = coetficientul ce fine seama de reducerea productiei mai mici a instalafiilor datorita interferentelor aerodinamice reciproce (raportul intre productibilitatea totald a instalatiei si suma valorilor productibilitatii pe care ar avea-o fiecare instalajie daca ar functiona izolatd de celelalte); F, = productibilitatea teoretica a instalatiei, data de suma valorilor productibilitajil evaluat pentru fiecare aerogenerator in locul in discufie pe baza curbei de putere si a caracteristicilar anemologice in punotul de instalare; Eqs energia absorbita de serviciile auxiliare ale instalatici Disponibilitatea tehnica a instalatiei este determinata de incidenja perioadelor de oprive din cauza defectiunilor sau pentru intretinere; in prezent se pot gasi valori cuprinse intre 0,85 si 0,95, componentele electrice si ale sistemului de control fiind partile cele vulnerabile, In concluzie,energia coliana este o investitie foarte buna,cu toate ca are si dezavantaje.Ea poate fi o sursa inepuizabila de enrgie electrica,cel pujin in zonele unde este posibila amenajarea eolienelor. in general la o inaltime (h,) de 10 m de 1BCC —seuatut ataptabitnnrrbinetor eotiene de miet putere a conde cine din Romnia & 1.2, Sisteme de conversie a energiei eoliene {in fig, 1.27 se prezinti schema privind conversia energiei eoliene in energie mecanica si electric#, cu evidenfierea unor aplicafii reprezentative, Energia eoliana s-a folosit de mii de ani; la inceput energia mecanic& preluatd de la vant era folosita de vasele de navigatie, pentru pomparea apei, pentru irigafii si de morile de vant pentru macinarea granelor, [BOD2007}. Mai tarziu aceasti energie mecanicd s-a transformat in energie electric& cu ajutorul nelor eoliene (morile de vant moderne) care puteau fi legate la rejeaua de curent electric. ‘Mori de vant eae rigatit - - Turbine eoliene (Generator Energia mecanict eolian, Aerogenerator, Vase pentru Convertor eolian) navigatie Independente | Legate la derefeaua | refeaua Energia electricd electrics electricit 1.27, Schema conversiei energiei 1.2.3. Clasificarea sistemelor de conversie a energiei eoliene Sistemele care realizeaz conversia energiei eoliand in energie electric sunt turbinele eoliene, Elese clasific& in functie de pozifia axului, astfel: 1) Turbine eoliene cu ax orizontal, au axul rotorului asezat pe orizontala. In prezent sunt cee mai variate din punct de vedere constructiv gi cele mai rispandite. Acestea pot avea de la 1 pand la 18 pale, cele ou una, doua si trei pale sunt ~ turbine rapide si cu pale multiple, (mai mult de 3 pale) sunt — turbine lente (fig. 1.29) [BOE2004], {ILNI984], [GAT2002], [SAH2006], [HAN2008}, {T a Fig. 1.29. Clasificarea turbinelor eoliene cu ax orizontai, a —o pali, b — doua pale, c ~ trei pale, 6(Gt oe a eer tl ence at pe agi neem oH d-cu pale multiple 2) Turbine coliene cu ax vertical, au axul rotorului agezat pe vertical’, Cele mai raspandite sunt turbinele Dartieus, Savonius, Musgrove, Evence — cu dou& sau trei pale subjiri aerodinamice incastrate de un ax vertical, si Savonius — cu dous pale cu profil aerodinamic fixate de axul vertical. Avantajul lor este in principal acela ca rotorul acestora nu trebuie orientat dup vant (fig. 1.30). Dezavantajul lor este c& nu pot fi amplasate pe stalpi la ‘inaltime, ca urmare beneficiazd de vantul de la nivelul solului pana la 50m inaltime. (BOE2004}, (1LN1984), (GAT2002}, [SAH2006], (HAN2008] Fig. 1.30. Clasificarea turbinelor eoliene cu ax vertical, a —Darrieus, b ~ Savonius, c ~ Evence, d= Musgrove Turbinele eoliene se clasifica dupa puterea electrica furnizata, astfel: + Turbine de putere mici (sub 100KW) utilizate in general pentru uz casnie, agricol, ete.; + Turbine de putere medie si mare (peste 100kW) utilizate pentru furnizarea energici clectrice in rejea [BOE2004], [ILN1984], (GAT2002], [SAH2006}, [HAN2008), {SLG2009]. 1.3. Turbine coliene de mics putere Turbinele eoliene de mic& putere au fost gi sunt folosite pentru necesitifile energetice proprii ale consumatorilor. Datorité costului redus gi al modului de fntrefinere ugor, comercializarea lor se extinde din ce in ce mai mult, fiind utilizate pentru alimentarea cu energie electric’ a utilizatorilor izolati, care nu sunt conectati la refeaua de energie electrica sau pentru functionalitayi diverse in mediul construt © turbind coliand de micd putere se defineste ca un sistem de conversie al energiei mecanice, preluati de la vant, in energie electrica, cu putere de pana la 100 de kW (BOE2004], (BOD2009}, (BOD2007}, [ILN1984) 1.3.2, Turbine eoliene de mic& putere cu ax orizontal Turbinele eoliene cu ax orizontal exist& intr-o varietate larga de solutii constructive gi sunt caracterizate printr-un coeficient de putere apropiat de limita lui Betz (0,593). Aceste turbine au fost printre primele soluti utilizate pentru satisfacerea nevoilor personale si ale comunitaii. Astizi sunt 7 eCL sudietedaptabtatrarbineoreotene de niet putere ta condtite climatic din Romania & utilizate din ce in ce mai mul, datorté eficiengei matite a conversiei energiei electrice in comparafie cu turbinele eo! ne de mic& putere cu ax vertical. Axul principal al rotorului turbinelor de acest tip este pozitionat pe orizontald, astfel incét palele rotorului si fie perpendicular pe acesta. Turbina eoliand este orintat& in amonte, adicé cu vant ascendent, din fafa turbinei, palele sunt rigide, iar rotorul este orientat pe directia vantul Partile componente ale acestor turbine sunt prezentate in figura 1.34. in tabelul 1.10. sunt prezentate in detaliu partile componente (BOE2004}, [BOD2009], [BOD2007], [ILN1984], (TD, {MAM2002], [GAT2002], (SAH2006], [HAN2008] {ITF2010], [WRW2004], [NAN2009], [HHK2009], [CLW1999] Rotor < y/ ff \ Dies Neat a / \ cent cea \\ ae Fig. 1.34, Parjile componente ale turbinelor eoliene de mica putere cu ax orizontal [Nr. | Parti crt_| componente Tabel 1.10 Descriere 1 Rotor Rotorul este format din arborele principal si pale. Palele sunt in general in numar de trei, sunt realizate din compozite armate cu fibra de sticla, mase plastice, metal sau lemn gi sunt de form aerodinamicd. Suprafaja acoperita de pale intr-o rotafie complet determin’ puterea generat de sistem. Arborele principal este pozitionat pe orizontala: 2 | Generator Generatorul/alternatorul este cuplat direct de arborele rotirea rotorului produce energie electric’. Daca sistemul este construit cu alternator | generator atunci curentul produs de turbind este continu, dacd este echipat cu alternator curentul produs de turbind este alternativ. 3 | Cuticde | Cutia de viteze este folositi la turbinele eoliene de mica putere cu puteri peste viteze "| 10 kW. Are rolul de a regla viteza de rotatie a rotorului. 4 Nacela | Nacela este o carcasé care include generatorul si cutia de viteze. 8CL stutat adepaoiit rurtinetoreotene demic peel conte climates dn Reminia Tabel 1.10 (continuare) Nr. | Parti Descriere crt_| componente 5 Sistem de Are rolul de a orienta turbina pe directia vantului. Multe turbine de mica putere orientare | folosesc un sistem simplu, cu coada tip giruet, care se orientez pe directia vantului. Daca sistemul este pozitionat in aval, adic& vantul sufla in spatele palelor, rotorul se auto orienteaza pe direc{ia vantului 6 | Sistemul de | Complexitatea acestui sistem depinde de tipul turbinei eoliene si de capacitaiea control si | acesteia. [NAN2009] protectie 7 Turnul | Turnul susfine sistemul de orientare, nacela gi rotorul turbinei eoliene, Trebuie proiectat si realizat astfel incat si reziste la conditiile elimatice nefavorabile, ca vanturile extreme, grindina, vijelii, din ofel. Exists cateva tipuri de solutit constructive de turnuri, printre care: «Turn inclinat (conduct) — este utilizat pentru sisteme care produc sub 1kW. + Turnul ancorat — este mai ieftin, de obicei este de tipul tum inclinat. Acest tum are nevoie de o suprafafé destul de mare de ancorare, pentru a ficat mai bine fixat. ‘© Turnul consolidat la baz prin fundatie ~este de obicei de forma ci ‘4 sau de tip grind’ cu zabrele. Sunt mult mai rezistente decat celelalte, ins au un cost mai ridieat si pentru instalare au nevoie de macara. [BIP2008} 7 [BOE2004], [BOD2009], [BOD2007], [ILN1984], [TD1}, [MAM2002], [GAT2002], [SAH2006], {HAN2008} (ITF2010}, ([BIP2008), [WAC2001], [NAN2009], [HHK2005), [CLW 1999] Marimile caracteristice turbinelor eoliene de mic& putere au fost definite in subcapitolul 1.2: rapiditatea 4, coeficientii de putere si moment, Cp gi Ci turajia n gi puterea P a turbinei, Turbinele coliene de mica putere ca si cele de mare putere utilizeaza frecvent profile cu trei pale, de form& aerodinamicd. La maritea numacului de pale rapiditatea se maresie, implicit si coeficientul de putere si moment al turbinei [BOE2004], [BOD2009}, [BOD2007], [ILN1984], [MAM2002}, [GAT2002], [SAH2006] Noi solufii constructive de turbine eoliene de mic& putere s-au realizat ca brevet de inventie si nu numai. in cele ce urmeazi sunt prezentate cAteva dintre acestea cu avantajele si dezavantajele lor. 1) “Turbina eoltana cu vele” — brevet de inventie nr. US 4208168 si RO ROL 18723, autor Gutanu Mihai, Bucuresti, Romania, 2003. Turbina eoliand cu vele este formaté dintr-un ax, un schelet cilindric liber sau fixat pe ax si vele triunghiulare care capteaza energia vantului, similare velelor de ambarcatiuni, avand pe conturul exterior bare verticale; iar in planul bazei superior bare orizontale si 0 volanta, astfel incat ‘si permiti montarea velelor verticale; manevrarea velelor se realizeazii in mod automat sub acjiunea curnulatd a forfei centrifuge gi a vantului astfel incat fiecare velé utilizeaza vant de pupa, vant larg, vant strdns si vant in vant (fig. 1.35.a). Turbina eoliand cu vele prezinté ca principal dezavantaj gradul ridicat de complexitate la fixarea palelor in butuc; viteza de pomnire este de 4 m/s. (B4] 2) “Rotor eolian, pentru vant cu intensitate redusi” - brevet de inventie nr. RO 122051 BI, autori Cristea Gheorghe, Teodoreanu Dan, Sontea Stefan, ICPE, Bucuresti, Romania, 2008 9~ CL stud dapat urbinetoreotene de mic puter a conditite climatic din Romania O alta solutie de rotor pentru turbine eoliene care functioneazi la viteze reduse ale vatului, este alcdtuit dintr-un arbore (1) pe care sunt incastrate radial pachete de pale elastice (2), de tip “are cu foi de lungimi inegale”, dispuse sub forma de steag (coast) i inclinate cu unghiuri intre 5° - 40°. Rotorul pentru turbina eoliand menfionata prezint& ca principale dezavantaje: rezisten{a mecanica relativ redusé a palelor gi gradul relativ ridicat de complexitate privind incastrarea pachetelor de pale pe cozi de steag (coasa) si a cozilor cu arborele (fig. 1.35.b). [B1] (3) “Roati eoliana”, brevet DE 3210405 (Al) - solutia de turbina eoliana este constituita dintr-un arbore central tubular care este rigidizat, prin mai multe randuri de spite de sarma dispuse inclinat (axial si circumferential), cu un trunchi de con cu zabrele, format din 2 inele rigidizate intre ele cu ajutorul unor spite subfiri (Inclinate, in ambele sensuri, faf4 de generatoarele trunchiului de con) si a unor profile tubulare (dispuse dupa generatoare), pe care sunt montate aripi profilate cu deschidere controlata; aceasta solutie are ca principal dezavantaj gradul ridicat de complexitate structurald si construetiva (fig. 1.35.¢). [B11] 4) “Turbina eoliant multipli tip roatt de bicicleta” - Rotorul acestei turbine este compus dintr-o obada periferici | din tabld rulat& sau feava profilata, concentric’ fafa de axa de rotatic prin spitele 2 care constituie in acelasi timp si palele turbinei. Spiele sunt palele turbinei realizate din ofel (aliaj de aluminiu), sunt relativ inguste cu profil aerodinamic tn forma de are de cere. La ceasta turbina se poate elimina multiplicatorul de turatie, energia se capteaza de la periferia oberii 1 printr- © curea sau rold de frictiune (fig. 1.35.4). Generatorul este plasat in partes inferioara a rotorului si se orienteazi impreuna cu acesta, solutia este specifica turbinele lente de mic& putere (pana la 6 kW). [ILN1984], [GAT2002] 5)*Turbina eoliand - Berwian - departamentul de bionic& si evolutia tehnicii TU Berlin au construit turbina BERWIAN, Palele sunt fixate la mijloc printr-un inel si de butuc prin bare de fixare. Palele au forma aerodinamica, se utilizeaza in numar mare 6 - 9. Puterea de 5 KW, D rotor de 2m, V ponire de 3 mvs (fig.1.35.e). [GAT2002], [SAH2006] 6) O alti solutie de turbina eoliand, este "Masina de putere eoliand”, brevet GB 2441392 4/2006, format din doua roji 3 gi 4, cu o ax comund de revolufie de sustinere, ficcare roata include o seric de pale 2, de forma triunghiulara plana, care sunt fixate intre obada rotii | gi butucul acesteia 6, palele se rotesc radial, avand pas variabil. Pasul palelor este fixat de un mecanism de strngere. Fiecare roata poate s& comprime paleta 7, care se foloseste pentru operatia dubla a rotilar; iar aceste rofi pentru a putea funcfiona impreun’ au intre ele fixat un sasi 8 (fig. 1.35.f). Aceste rotoare sunt folosite la producerea energiei electrice, dar datoriti constructiei complexe au un randament scizut, functionarea lor de la 0 vitezi a vantului: v > 4 m/s, constituind un dezavantaj. (B16) 7) Aceasta soluie de turbina — "Roatd velit tip moard de vant”, brevet US 6402472 B1/2000, este pozitionata pe directia vantului, astfel incat atunci cdnd vantul loveste palele acestea se inclina fa un unghi optim de functionare. La viteze mari ale vintului unghiul de inclinare al palelor se reduce astfel incat intreaga roati si nu se distrugd, iar la viteze reduse ale vantului roata veli functionez normal (fig. 1.35.g). Materialele din care sunt confectionate palele poate constui un dezavantaj in momentul fixirii in obada, atunci cand palele sunt tensionate prin arcuri, si functionarea turbinei de la o viteza a vantului: v> 4 m/s. [B17] 8) O alta solutic constructiva este "Turbina cu obadd”, brevet US 0140951 A1/2010, formata dintr-un rotor cu carcasi si o obada cuplatd de carcasa rotorului prin pale multiple eu profil aerodinamic dreptunghiular. Pe lang aceste componente turbina mai are si un generator electric montat aproape de obada. Obada 26 este conectati de butucul turbinei 27 prin pale multiple radiale 28, conform (fig. 1.35.h). Obada 26 si palele 28 se rotesc in jurul butucului 27 la fel cum roata de bicicletd se roteste in jurul axci. Partea plat 33a si 33b sustine axul comun 23, dar in acelasi timp lot & Studi adaptabittifi tarbinetor eoliene de mic putere la condittleclimatice din Romania ridic& si coboard sistemul fafa de fundatie, cu ajutorul unui actuator 35; acesta mai are incorporat un suport pentru lagér 30a, care este adaptat si fixeze pe orizontalé cablurile de fundatie. In apropierea obadei este atasati o bobind 29 montata pe suport Fara sf se roteascd. Pala 45 este fixati in doud puncte de axa 42 si in sase puncte 39 de-a lungul segmentului obadei 36, la diferite ciccumferinte de aceasta. Obada realizata din metal este impirqits in segmente 36, care setvesc ca ancora pentru palele 28. Aceste pale sunt confectionate din materiale textile consolidate si intarite. Acest sistem produce energie electricé Ia viteze ale vantului relatiy ridicate peste 4 m/s si are dezavantajul unor gabarite mari pentru objinerea unei puteri medii. [B18] 9) "Pale trunghiulare sau spite”, brevet WO 48704 A1/1999 — este o soluie constructiva de turbind sub forma de roatd de bicicletd, caracterizata prin aceea c& palele sunt convexe sau plane pe toatd lungimea si ljimea lor. Aceasta solutie de turbina este format dintr-o roata de bicicleti, butucul se fixeaza de obada prin spite si tije, acestea au secfiune trunghiulara formand un unghi gol sau o curba cu gol. La aceasta turbind palele sunt in acelasi timp si spite si pale, solugia are viteza de pornire relativ ridicata, iar forma obedei este exact profilul rotii de bicieleta (fig. 1.35.i; $i) [B19] 10) "Rotor, in particular pentru elice sau sisteme de energie eoliand”, brevet WO 097850 ‘A2/2009 - acest solujie constructiva are un rotor | format din doua parti de pala 3, care sunt fixate de butucul 2, pala are dowd suprafefe, prima parte a palei are forma plan 4 si a doua parte a palei lateral tot de forma plana 5, suprafefele acestea ale palelor formeazi muchia 7 (fig. 1.35,j). In combinatie cu muchia 8 al celui de-al doilea plan al palei, aceasta se afl pe aceeasi directie cu butucul turbinei, Pala mai are o muchie 10, format dintr-o linie extinsi de la centrul butucului perpendicular pe aceasta si objinandu-se astfel un profil aerodinamic. Dezavantajul principal este viteza de pornire relativ mare de > 4 mvs si complexitate ridicatt la constructia palelor. {B20] 11) O alta solutie de turbina este "Turbina roata”, brevet US 7775760 BI/2010, format dintr- obadi fixatit de butue prin spife. O multitudine de pale cu profil aerodinamic sunt asamblate de roati, acestea sunt fixate de mai multe spite si pozitionate in interiorul obadei la un anumit unghi, ce asiguré frdnarea intregului mecanism, cu lungime relativ mic& pe spiff (fig. 1.35.k) Turbina roata 100 mai este format& din butucul central 104, acesta este centrat de obada 102 printr- 6 multitudine de spife 108, Butucul central al turbinei 104 include un arbore suport 106, care este fixat central cu butucul 104, Spiele turbinei 108 sunt asamblate utilizénd forfa de tractiune, astfel inedt s& menfind obada 102 in cea mai bund configuratie. O serie de pale 110 sunt asamblate de spijele 108, avand 0 margine 112. Palele turbinei 110 sunt fixate pe spitele 108, de forma J, Aceasta turbind poate si product energie preluata de la vant, prin forma aerdinamica a palelor, viteza de pornire este relativ mica, dar are un gead ridicat de complexitate. [B21] 12) Dispozitiv eolian pentru bicicleté”, brevet CN 2272410 (Y)/1996 - solutia const’ dintr- © roati de bicicleti, previzuta cu spite radiale gi mai multe pale plane (de form aproximativ trapezoidala), in care fiecare pald este articulaté, paralel cu o latura, la o spita gi este legatd elastic, printr-un arc, de o pall adiacenta. Acest rotor de turbini poate fi antrenat si de vanturi relativ slabe: v4 mis, Solusia are dou’ dezavantaje principale: a) nu poate fi utilizata ca turbind eoliand pentru antrenarea unui generator electric (find prevazuta si rezolve o alta functie tehnict), b) mu este posibila rigidizarea axiald si tangenfiala a obadei de butuc, prin utilizarea unor spite radiale subtii, folosite uzual la rofile de bicicleti; ca urmare, sunt necesare spite radiale groase (monobloc cu obada gi butucul), care erese masa si momentul de inerfie al rofii (fig. 1.35.1) [B10]CL studies adaptaostatirurbineloreolene de mied putere la condiileclimatice din Romania hy) i) in) Fig. [ 35. Brevete de inventie 51 solutii constructive de turbine eoliene de mica putereCC seat aptatituie mbinelr cline demic puter la condi cimace din Romana i k) » Fig. 1.35. Brevete de inventic si solufii constructive de turbine eotiene de mica putere jin urma analizei acestor solutii de turbine eoliene s-a constatat cf: © Turbinele eoliene lente cu multe pale - sunt adaptate pentru vanturi de vitezi mica, pornese la viteze ale vantului de 2-3 m/s. Momentul motor este relativ mare. + Turbinele eoliene rapide cu doud sau trei pale ~ functioneazi de la viteze ale vantului de 5 mis. Curbele de variajie a cocficienfilor de moment gi de putere, obfimute experimental, evidenfiaz valoarea mica a momentului motor §i un Cpmaxin egal cu 0,4. Cu aceste solufii noi s-au imbunatajit: © pornirea turbinei eoliene de mica putere de la viteze mici ale vantului; + maritea numirului de pale, la mai mult de trei, pentru otesterea coeficientului de putere al turbinei; + modificarea formei aerodinamice a palelor pentru a se marii captarea energiei vantului. Pentru a se putea realiza toate aceste imbundtairi ale turbinei s-a marit gradul de complexitate al profilelor de pala si al partilor componente ale sistemului, ducnd la un cost marit si o rezistenta mecanic& ct mai sciizuta a turbinelor. 1.4. Coneluzii asupra stadiului actual in urma studiului detaliat asupra stadiului actual de dezvoltare gi implementare a turbinelor eoliene de mica putere s-au desprins urmitoarele concluzi: a. Potentialul eolian este caracterizat prin: viteza vantului, mvs (vant slab < 5-6 m/s, vant moderat 6-10 m/s, vant puternice >1Om/s masurat la indlyimea de 50 m de asupra solului); directia vantului in raport cu punetele cardinale (N, E, §, V, NE, SE, SV, NNE, ENE, E’ SSE, SSV, VSV, VNV, NNV), frecventa medie de actiune pe diferite directii (roza de freeventa a vantului), structura vantului (laminar, turbulent, rafale). b. La nivel European, potentialul eolian estimat este divers, cel mai mare potential eolian aflandu-se in zona Nordic a Franjei, Belgiei, Germaniei, Spaniei, Olandei, Marii Britani Danemarcei (harta european a energiei vantului masurata fa 80 m deasupra solului). c, Romania dispune de un potenfial eolian bun (harta potentialului eolian publicatt de ICEMENERG in 2007), cu precidere pe litoralul Mari Negre, in Dobrogea, nordul Moldovei jin munfii Apuseni, 13