TATIANA RADULESCU Reyes IE eVGA LI 4a\ [C1 SZ2Oo S55Preteta Dervoliarea expinev 2 telecomunicatilor in ultimele devi a fost ‘nsofta de modiicari matiple $1 mportanto in ishnotgile de lolecortunica. + AU pint rejele de telocomunicali nol, aulos! cesvellate sorvicl Nol Ue ‘elocomunicafi Dintre aceste mocificar sunt considerate af eseriase tetnologia comutatio! digitale (Jezveltats cpa 1870) care a asigurat Supertul pentru intograrea sereior de voce, date i magia! Acoasta dus ia dozvoltarea ISDN, care a permis dezvoltarea si diversicarea ‘Sorvciior de telooomunicall pr intocucerea relelel Ge Semmalizara ft? (S87) gi releolorintoigente (IN). + tehnoiogiie comuricatiior mobile (apanste dupa 1980) care au Permic ‘tigurarea comunioatlor onmand # onunde ite once Porsoane, realzate de sistemele de comunicati noble, ante care {20 romarcs in mod deoebt QM, UMTS, Inf Intornotul dezvoRat dup 1880) care a cunoscut o dezvotare rapid G18 creat o Lume nous, 0 societate infernatca ai care poteria| este doparte de a utizat in integine. Faia de servcil de telecomuncallia mpus in mate parte aceste inovati in ielecomuricall, Se impure deja adaplarea rejeleor do lelscomuricall le comntele Lbtzstorior grind inegrarea Servicio, crearea une: refele giobale ‘care 68 asigure unui utlizator acces la orice servciu, Mobilit | ndependents ec tema e ‘Auloates lucia “Rejele de tleccmuntali" ‘gi plopune #8 realzeze ‘in aveasia lucrae uni ghid i telecomunicatil care are in vadere prozentares ‘rincpalelor tehnei de comunicatie, a ratelelcr do telecomunicali (PSTN, N- ISON, S87, IN, PLN, X25, Frame-Relay, B-ISDNW/ATM. Intemet) a servcilor # @ terminologitorutlzase tn Un capitol separat a tostrezervat refeli de aoces prn cablu, care are in ‘recent o importanta deosebna pentru a asigura accasul abonatulu la servile ‘Je bands larga 5: de asemenea acoes la Verituri mal marl pentiy operator! reeled telsfonice st iniemet. ‘Seriorea une! cat ‘Relele de telecomunicali este un protect ambitos gi 4 acetas! tmp toerte ciel. Tehnologile de telecornuricati si informatica sunt ‘oatnicaie in coninuu in raport cu cariniele pieti Servcilor de. somunicali Desigur ca foarte curand, acaslé lucrare va necesita actuaizare $i completare: in rapert cu evolutite prevzbile de intearare a retelaor de telocomnica i de ate. in prezent, exstente actualelor retele a impus adapiarea acestera pentru iniegrarea cominieajilor de dale oi video in rofelol kelsenice, procum adaptarea refeloior de dats pentru itegrarea comuncafiior de voce gf video St comunioatilor interactive mulimedia prn aceste rtole. Luprarea “Rejole de telecomunicalir este dovicatd studentior 51 Spesialgtior in telecarnunicai, care trebuio $8 lac afd unet evokt rane fy acest domeniu, ofernd 0 sintez’ a princpaletar concopte, iohnie, sistem, fejele 6 servi itiizate in telecomunicat. Actoarea.cUPRINS 1 Imveduoere 11. Telesemnunicat 12 Senici de telecomuricati 121. Telosenicile vazute din purctul de vedere al operatorul 122 Tolasenvicile vazite din purctul da vedere al ublizatori 13. Retele de telosomunical 1 1 1 1.3.4. Cennele impuss rotelior de cite service vocala sivideo 2 Cerinfle impuse rofeleior de cate service ce daa 2 3a 4 7 8 138 Dezvoterea tehnologicé In domenia talecomunicsior 13.4 Evoluia tennslogitor in domeri telecomunicatilor 1.8.5 Inovafi i tehnologia comunicatilor 4.4. Organizarea lucrar "Pelee de telecomunicayi- Tahnici de ransmisiuni site 24. Sermnate analogice si diate. a 22 Tehvnics de mone $i muiipiacaras ssinaletor 4 2.8. Moduialia impulsuror in cod (PCM Pulse Code Modesaton) 13 23.1. Conversia anaieg - gia 13 23.2 Conversa dicta! analogies 3 2.3.8 Orgarizarea muttplowiul cigial de ordinal 1 (prmar) 16 2.4. DPCM (Dilerential Pulse Cade Medion) 225. Modulata in cuadraturs (QAM = Quedrature Ariplitute Modkiaton). £2 25.1. Madulaia In ampliucino. 22 2E.2 GAM = Quaciature Ampiiide Mediation 2 2.5.3. edulatia eragonala ou purr muti (ODAN). 2 28. Tehnioa de medulage DMT (Discrete MLltTone) za 2.7. Moduri de transfer pentru semnnalalssigitele 25 27-4. STM mod de tansfer sincron (Synchronous Transfer Mode). 26 2.7.2. ATM mod de tensfer asincron (Asyncionaus Transfer MOde|26 8. Rejele $i servic de telecomunicalt 30 3.1 Infosucore 30 3.2 Pala Servicio: de tetecomuricati 3 3.3. Serveil de telecornunical sz 4. Terminale sirstes de acces 3 3.4.1 Terminale do abonat 3 3.42. Retele de cocas 38 3. PSTN (Pubic Switcning Tolacommunication Network) 37 3.5. NISON (Narowoand integrated Service Dial Network) 3.7. PLMN (Pubic Land Mobia Network) 23.8, Rejeaua de semnaizare pe canal comun (SS 7) 319. PSPON (Packet Switching Public Nala Network) - Ratole X.25 3.10 Frame Relay 8.11. ATM § BISON 812, INTERNET 3.18 Conceptal de reteaintaligens (IN =Inieligent Natwoxk) 4. Sstome de transmisiun digitale 4.1, Sisteme de tansmisiun digitale POH . 441.4. Prnciit general de tealizare a wansmisini 45.17 Caractorstisie vancmise! digitale 4.1.2. Codurid fine tale PDH4.3.4.3, Ehipamentul de fine digtat 4.2 lerarhia PDH ‘3 Echipamente de transmise PDH 4.13.1, Tput de echipamente de transmisie PDH. 4.1.22 Echipament PCM (Pulse Code Moduletion). 4.2. Sisteme cf irenemisiuni SDH. 42.1 lerathldnitale sincione (SDH) 42.2: Stuctura cadruiul STN 42.3. Generarea cackotor STMN, 42.4, Multiplexcare SDH “42.4.1. Multiples terminal (TM. 42.4.2. Muligleor sincron cu nserievenracte de trbutare (ADM=Add/Droo Muitgiexen, 42.4.3. Cross-comect (reparttor-comutater. 425. Topologi de rejale SDH, 426. Protecta rejalaler SDH. 428.1 Protectia secfuni de mutiploxare 426.2 Protacta de cae, 4268. Protecia de ochipament 4.3-Tranemiziunipe fed optics 4.81. Introduoora. 4.5.2. Lungimaa eacfinitor de rogenerare pont sistomele de 4.99. Gructure re! opto. 4.2.4. Proprietie ghituler do unda optic. 4.3.5. Tur de fibre optce. 4.3.6 Traductoare opto-electronice. 43.6.1. Tansmistor 4.3.0.2. Recoplout 4.97, Sistome de tansmisie optics. ‘5. Contiaia olafonie electronics 5.1. Invoaucere 5.1.1, Prezentaréa generala a cortielelr telefonise elecronice ‘agiate 15.1.2, Funcile contrajetorteletonice, ‘52, Fefele de comctatie electronice digitale '5.2.1-Tehnic de comutaie 5.2.2 Rajeaua de comutate digtala sincona, 5.2.2.1. Funcjilerjelei da comutaje digtaa. 5.22.2 Comulator temgoral cote iT / 5228 Comutator spatial /S/ 5.22.4. Comutatoru| digital -spato-temporal /D [T} 5225 Comulatonl digital W 088 5.2.2.6, Matrci de conedune realzate cu MOSB. 8.22.7. Rojeaua de comutato otaata 53. Sermalzani 5.31. Sisiom de sernnalzare pe canal asaciat - CAS. 15.1.1. Sommalicad inte contrala leloforica si terminalul de 5.2.4.2. Samnalizai de tip CAS ira centrale telefonice. eeseeer BeeeRe aa38 408 16 114 116 16 ur iz 1% 124 128 129 138 1a 1" 148 5.8.1.3. Sstem de sormalizare R2ATU-T. 148 5.82. Ssteme do semnaiizare pe canal comuni CCS. 153 5.4 Interte cu mediul telefon. 55 5.41. Funcll comune uniiflor de racordara. 155 5.42. Inteeje cu torrinalele de ators 1st 5.4.2.1 Circut de fine analogies de abonal(SL.CA=Subsctiber Line Cireut Analog) 158 5.422. Crcuite de ini doitale de abonafi (Si CD = Stibserer Line Cireut Dig. 180 5.423, Modul ca ink de abonasi (GIM-= Subserber Line Modu) 461 5.424. Unitate de racordare abonafi 162 5.4. Inteoje cu alte contrala telotorice, 184 5.4.31. Crouite de tunchiri analagieo (T) 184 5.4.32. Circute de prune digtad din convaa electrics igtala 195 5.5. Untaton do comand a contralolortolofonice alocronive sigitsle. 167 ‘5.5.1. Funct realzate de uritatea de comencs a une! centrale twiofonice. 167 5.52. Athitoctura untdti de comands si contro 108 5.5.9. Modele arhitcctrale ce comands 173 5.54. Comunicalia nie procesoarele de comac ale sstemelor de ‘comuat. 170 5.55. Exempie do sistome muitiprovesor ulate mn sisiemete de comuiafe digitale elecronice, 18 6. PSTN (Publle Swiching Telecammunication Network) 185 6.1. Modilul de referinga al PSTN as 8.2. Samicl de baza olente de PSTN. 186 6.3 Terminals PSTN 186 6.3.1. Aparate tletonics 185 6.3.1.1. Funcille sparatebrtelstonice, 186 0.3.1.2. Elemente componente aie aparateiortletonice, 186 8.3.1.3, Aparatteletonie BC cu dsc de ape 392 6.31.8. Aparate teletonice electronice. 193 63.1.5 Telstonul electronic Sard cordon (cordiess phone). 194 682 Telecopiaor (tax) 196 8.4, Comuaia, 203 8.5. Tehnici de transrisie 206 8.6. Inteligentarejelelcr si sorvicile cu valoare adsugald in PSTN 205 6.7 Interconeciarea cu ate retols 208 T.NLISON (Narrowband Intogratod Sorvico Digital Notwerk) 210 7. Intraducore 210 72. Intereteutlizator-ofea NASON an “72.1 Tipu de uilzaior N-ISDN. at 7.22. Confgurati da ralodnts 2H 7.233 Tiwi de canale si srurturl de interiye 213 7.5. Seni oferta co N-'SON. 214 7.4, Terminal ‘SDN 216 74.4 Tominala tolafonice ISDN. 215 7.42. Terminal multifunctional ISDN, 2177.43. Terminale DECT 7.44, PC cu carols ISDN, 7.45. Video-lefond 7.46 Faxal cin grupa 4 7.47. Matiplexond invers 75. Slancarde releritcare la ISON 7.8. Comutatia 7.7. Tehniai de tansmisia 7.71. Stucturi de interteteutlizatoe-etea pantra N-ISON 7°72. Svuctura cadrolor In punctole do referinté SsiT pent accesul de Dav 778. Stuctura cadruli io punctl de refernté U pentru accesul de baza 7.7.4, Procadhr panruaccestl de har8 N4SDN. 7.7.4.. Procedura da acces la canal. 3742 Procedure smerantzara cadet 7.7.43. Protoenl de arars la ink po carats D 7.8 Intoligonta rjele! NUSON $i servicile cu valoare adaugats erite 7.0, Iteroanectares NASON cu alle rtale '. Sistomul do sermnalizare no. 7 (SS7) TUT. 8.1. DoSniio gi caractoratici alo sietamulu do somnalizara Nr7. (S87) 8.2. Obiectivole E57. 8.5. Avantajelouilizéri ciotomulul de sernaizare Ne7. 8.4. Stencarsizare B.. Structurasietenwhi de germnelizare Ne. 185.1. Reteaua de semnaizare S97, 852 Protecolul de semmnalizare SS7 85.2.1. Onganicatoa ierathicd a 387. 85.22 Nivel 1 Crcultul de date de sermnaizare 85.23. Niveul 2 Legélura de senmalizare. 8524 NiveUlS. rejeaus de senvialzare. 8.525. Nivel. Partea de ullizator teltonie (TUP). 9, Rejeaua imeligenta (IN = Inuligant Nenwurk 2.1. inoducere. 9.2. Ge este releaua nietigenta (LN. 9.2.1, Rejeaue nteigenta 8.22 Pam mpiicats in realizarea rejelat nteigerte. 9.2.8. arhtecture funchonala.a rejeelinteligente. 272024. Traterea unui apel cBte un servic a rejeleinletgente 274 9.5. Evoluja standerdzéri in demeniul ejeelerimteligente (IN) 914, Seviel ale rtelei nteligente (IN), 94.1. FPH (Freephone) 942 PR (Premium rate) 844.3. UAN (Universal Access Number) 9444, UPT (Universal Personal Telecommunications) 8.4.5 Rejea privalé vituais (VPN =Vinual private neta 948 CCC (Geditcard cling) 947 Teleot 95, Cranes seni IN 195.1 SIB (Senice Independent Buleing Block) Inetigent Network) 218 218 218 218 218 29 219 22 an 70 279 281 281 28) 282 3 256 mae 288 852. SSL (Senice Sorpt Legic) 93.3. SL (Sone Loge) 854. Seveu IN 85. . Graarea unui serviciu folosind SCE (Gervee Creation Envronmant) 9.5.8. Gum este accesat servciulin SCF 10, Rejete ce comenicayi moaile 10.1. GSM (Giobal Sister: for Mobile Communications) 107.1. Aritectura generaié a sistemuiul de taleoemnunicati mobée 104.2, Releaua collars 10.1.8. Serve ge utlizator 10.14. Temnele 10.1.5 Standardizare pentru comunicati mobile 101.6. Comutalie 10.1.7. Tenn de wansmisia 10.1.8, inteligantarejebei si servic cu veloare adaungata 10.4.9 Semnatizan 10.110, Iterconectarea PLMIN cu ate refele 102. GPRS (General Packat Radio Service) 103. UMTS (Universal Mobile Talecamunisation System) 10.3.5. CDMA (Code Digital Multiple Access) 10.3.2. Coracteristicteinerefoi radio UMTS. 1032 1. TOD si FDD. 10.322 Descnaraa sistemulsi bazat pe TOD. 10.3.2. Arivtactura rejolei ou acoce aio UMATS. 10.3.5 Arhitoctura refaioi da bard UMTS 10.3.4 Arhitoctura funcjionald a UMTS. 11. SISDN si ATM. 111 trvredueere, 11.2 Clase de servic ATM, 11.8 Standardo 1131 Intrta ge rofoa 14.82. Confgueaia de refering UNI penitu BISON 11.38, Modsia do relernga pentru protocel ATM. 114 Comutate 1145. Athitectura sitomebr de corutaje ATI 11.4.4. Modulal de inva IM 11.4.42. Modulul do ieste OM. 11.42. Relel de cunutajie ATM 11.4.2.1. Comuatorul ATM cu butter 6€ iesire. 11.622 Comuatoru ATM ou butte panaiat 41.6.2:3 Comuatonul ATM ou Butler Ge mira. 11.4.244 Comutatoare ATM de tip crossbar. 1.5 Tennct ae ransmisie 11.8. Retete de acces 11,7 Inotigenta rele si servisi cu valoare edugata 118 Semaizarea 11.9. Inlerconectarea dinte role 11.81. intereonectarea unos rele pinto réten ATMA 1192 Interconeciarea unei elele ATM torminaié cuo and rajen 287 2a ue 354 34 as11.9.3. Intsrconectares inire rofelele ATM gi internet 1119.4. Emulare LAN (ELAN) prin relea ATM. 41.10. Construrea une’ retele ATM 12. Roteata de date X25 12.1 inkoducere. 42.2 Strvctura roolel X25. 12.3 Caracteristic 5! perfomante, 12.4, Servii de uilizator. 125. Terminale slelamarte de conaxiune la retea 42.8 Standaide 427 Comutatie 42.8 Tots de tranemisio. 129 Refesua de acnes sida Intorconexiune 12.10 Serviol cu vatoare acaugeta 12:1. Semnalizara 1212. nomonoctars roll X25 oust ratte 19, FRAME - RELAY 431. Invoducoro 82 Servo 12.3. Elemente de conexiune a rotoa 194 Giandarde 495. Comutatie 19.8. Tehnici de tarsmisic 437, Relea de acces si de hterconesiune 188 Servet cu valoare edeugata 139. Semmaiizare 19.10. Inerconectarea retoloi Frarre-Nleay ou ete rete 14. INTERNET 14.1, Inroducere 142. Servic de uitzaror gl terminate 143 Stangarae. Protocole Internet 143.1. IP (nernet Prooco)) 1432. TOP (Transmssion Contr Protcon, 143.3. UDP (User Datagram Protoco)) 1434, Protacoate la nvelul apical. 144, Punarea 1441. Acrese I. 14.42. DNS (Doman Name System) 1443 Procesul de ula. 144.4, Protoendle de ulate. 4445, Putaro ATM giopliunide comutatc. 145 Tete de tansmisie 146 Servcl server 1461. Seciritatea 4451.1 Ciptarea 148.12 Firewalls 4481.3 Transterul sigue al barr 4462, Rotola privat vinuale (VPN = Virtual Private Networks) 1463. WHW (World Wide Web) 44.64 Pogta clactronies (@-mall-olactonic mail 358 351 351 351 352 383 383 36 386 357 257 70 80 147, “8 149, Fojola de acces a Internet. 14.71. Aoooe “al up" 14.7.2. Uiiizarea partajetS @ mediuli de trensmisie Somnalizares 14.8.1. Tranaforul documentelo HTML. 14.8.1. Deinrea achesei IP a destinaaruli 148.2. HTTP. (Hypertext Transter protoco). 4401.8. TCP (Transmission Contol Protoca), 44.01.4. dmemet Protocay 14.8.1. PPP (Poin-to-Point Protocol) 14.82 Transter mal interconectarea fre retele 410. Calitatea servicilil(GoS= Qualty of Senace) f Internet 14:10.1 Paramaut Qos al 14102, risen 14103, Difserv 14.10.6. Un model pentru o arhtectus integra, ela 1411. Telefonte or intaret (VoIP = Voice over IP) 15. Fl 14.11-1. Bazele tletonil prin Intemet 14,11.2 Protosol H.323, 14.11.24. Elementole topologiei H.22 14.11.22 Modetlde apel 1223, 14.11. Aritectura sistemalei VoIP 1411.4: Noireai inte operator ¢ uilizator, 1411.5. Model de tratarea apeluluiteleonie 14.1.6. Conenluni teletonice realizate prin Intoret ole de acces. 16.1. Intoducore 45.2 Categori de abonat. Cornte impuse retelei de soces 15.24 Nobitiates 15.22 Abenal ezidentia 15.23. Abonalaiinsitilor publibe side atacor 18.3. Defniia ohn’ a rejelel de acces 18-4 Modu de ransiar in refeaus do acces, 155 Tipuri de acces si caracteistcia acseiora 156 Concentrare si mutiploxare in refeaua de accoo 187, 18.6.1. Concentiaraa traficuldi in resus de acces. 18.62 Mulipioxor de aeoes pentru abonalirezicoril 15.63. Muliplerorul de acces portru abonaf de atacei FRojoaua do arcee pe perechi Ge cab torsadate 16.71. Aoves pre MODEM in bandé de bazd pentru comunicay te 15.7.2. Potea de acces cu modem DSL (acces BRA N-ISDN) 48.73. HOSL- High bivate Digtal Subserber Line 1573.1. CeestenDSL? 157.3. Confiuraa de refering! descrersa funciona 13733. Mediu oe ansmisie. 137.34 Metoda ge ransmsie. 15.7.3. Codul de inie 2810 (Two Binary, One Quaternary) 45, ae ae ae 40 450 4s 450 455 455, 45 466 4st 457 453 458 455 460 46 4621. INTRODUCERE 157.56, Sits cachuls HDSL. 42 SSA theta nat Sakae = 4.4. TELECOMUNICATIL 187.42 Releade acces cu 408 i 19742 Peteade rcnscu ADSL io Fram de Slecomunlnet rorames stl de niece cae screrea sata ADS 2 asigurh tranemtome le dieanld a informatilor (sunete: voce ‘sau music, 157.44 Caravorte nest ADSL a imagine su rab, tne, date malin: contin ce wore eo mal cactus ate) Inve viliztor (ncforert de posta goografce a acostor) Gu aluorul 15.748, Avanlaje otorte de tewicg OMT an : nee a pag See aioe ote = Sermalotor lotice sau opice. Fajelee de telecomunical pot aaa 15.8, Soll opice peru rejeava de acces. a Somuniat ltrs, ax, poco, eel, Hate Tere, oe 15851. Unizarea tel optics $1 a arsporuiu bazat pe en as . inzaea te uontiagenuniatie pect il ever hy decotarea uel secs ta ET ac nee in taanpe enrepor intuntenst do anomenea stl de vj al carver. Aces este Moth cst an a ant cre rej co elecorruricail au inregisat un progres constant, ar Retele de acces cu fra oplca,barate pe ATW 33 simul tmp ier spectacles, Surt ceale petranent nol ser, Sut ee a a a es Sree ezsotat Fol eincogt pot eee care arava al cme pol ce Sen Fable Cia 6 ieecomunicai fc opis pasive de bard erg (SuperPON) sn he Re ae eo Pane co ease ae SeperPOm 4.2, SERVIC DE TELECOMUNIcATI 5 “Tennologi de acces ric le eon. s 15.0. Tetoe ge ccs ri cone & 1.21, Telesorvcievazu ain punctl de vedere al operatrulu 15102. LOWS = Pen operator exsia ral tehnice gi administra i 18.103 WLAN (Wicks Local Are Network) = ‘obsarnclor in srvol de aza gist supimenae. SE 8 og tisi04 BoToot IEEE 802.18 = Comunicaia telefonka cu conesiune tedizaté in uma transmteri comet 4 ‘ura chemat este un servcu de baz, Toi utzaleri au acces la cost tp 4 servo. Utitzatori pot avea acces 5i la serviil sunimaniare sax) cu valoare ‘scugata, oa de oxemplu: acces ia operainare leletonica,Irente la ord Ina ete. Pot fi puse 2 disporite servic suplimentare cstibwite. care sunt Obiinute prin moditcarea Serviciuiui do bar’, Example de astiol de coraci Sunt: redinjarea necondifionaté a epeluul,redrecionare edna abort cuemat este ocupat sau nu raspunde. tansterul apehiti. apelin astepiare, iontticars schema, ete. ‘Setvicle suplimentare pot fi controiate centralizat prt cetoaua inteligenta (IN = intsligent Network) IN permite dversticarea tolecondctr 4 iMtrocucerea cu usurin’s a nollor senvci. Exomplo de actlel de. aorvch suplimentare sunt Fieephone, Pramiim Ato, UPT (Universal Porson! Telacomnumications), Credit Card Calle (grezantete in cap. 2), 192.1 ervicle vizute din punctul de vedere al utlizatorulu, Din punctul de-vedere al ullizatoruul, tekeservcile sunt caracterzate prin forma in care 7 sunt prezentate fvormatile ebonatuu, § anume: vore, date, test, video § mulimedia Din punct de vedere al moauut de acces la informat, pot fi use bvidents uratoarele tpur de teleservicl Senet interact, cu transfer bidirectional de infomati«servi de mesagare, bazala pe princi memoril informal cae Sie" acoocbia “desinaanad uterer (Voce maibox, feephone Sewer mace «ers oars lalormaiimamevatehbaze do dal 1 SING Gotu care unt utdvestnai, ex de exempt clezura de prowame a au TV. 1.3, RETELE DE TELECONUNICATI Senicile de voce, date si video impun condi dete rotelobr sigitale 2 teecomunicati,Parametil cel mal important! in tranemisia informatio ‘agtal sunt + largmea de banda, + rela erorior debit, + Inarzierea, © tens 4.3.1. Cerinjole impuse retelelor de cdtre servicille vocaie gi video Snicite vocale i video sunt cunoscule ¢2 servici soorone, cee ce tnasarna ca tansrsia i revonia Wobule $8 le siconizate. Pott acceptate Tuscon tne vans recep carn ite preszate (< 160 msec). De Tlemonoa vara arson! ginerul tanziiir in tansmterea pacheteor de Gato cave contin sornale vocsia aa video, ebuie 8 foarte redusa(cAteva ‘tzcounco) penta co aigurscaftaten communica S cantate rics ao rot poste fi tleatt a a afects mut cates comunieatoi (ata oot’ = 5%) Sats de oral vr eau veo oad mia ano. coe ot sesupine sone somnaleet analogies sernaie Sigil (varsmise ott cee eS Wiecomuntal) ¢ somversia senna igieie in semfale analogice la destivatic. - Th tela caracteistck a semnel00r vocalo gi video sie aczes & sursa (09 sermnal_ produce un tafe relativ constant. 41.3.2. Cerintole impuse retetelor de catre servile de date. esis sincronizare inte te Imaraien Ia. recepta Sevelle sh uaremisunie de oste ru vonsrisor goon aoouece pot ate crate ms ‘Trensmisiunieé de date sunt Insa toarte sansitite la erori. Penis cx Inornata acapionla sé te ecoepts este nocosar Sb ne aera de creme, ca tenure flee de eevominal cerns oe Ostote 9 concte Sear ‘uae de nfomati de date sure taromiso in ale (oust, cea ce incearn cho rape canmate de ‘male ete rarsmisa iro sal titcueh erp wail deo paucs. Acca caraceysic rebule a rain acne poets eee Se Cte. 1.3.3. Deevollarea tehnologica in domental tlecomunicatilor Dezvoliarea expoaiva 2 telecomunicatiior In ultmale decent @ fost Insojta da moaticarl mukipe $1 importante I tennologite de telesomanicadt ‘Au sparut-rejele de twlecomunicall nol, au fost dezvonate seract no. de 1wlecomunicali. Dirtre aceste moartcar sunt considera @ fl esenbale = tennoogia comutatlel dligliale (dezoltata dupe 1970) care @ asiguratsuportul peru itegrarea serviciior da voce, date # imagin Jn Fefelete cu comutetie de circute. Accasia a dus la dezvoliarea N° ISDN, care 2 permis dazmtaroa si diversifcarea servcilor de ‘elecomunicai prin itroducerea refplei de somnatzere ni. 7 (S87) s1 a reteleorintelgerte (IN) = Tehnologiile comunicafillor mablle (andrule dupa 1990) care aus permis asiguarea comunicatiler orcand si onunde Inire orice persoane, realizate de sistemele de comunicati mobile, dintre care ‘se rerrarca in mod deosebit GSM, UMTS, 3G sau IMT-2000, Internetul (dezvolat duns 1990) a cuncseut o dezvaltare explozivs, datos nial postal plectronice (e-mai) si transferuul de fisira, lar Uukerior prin accesul rapid la informatii si nol servis (comert electronic, aducati a distan{s) prin fosren WIWW (Wer Wide Wot), acces talafania prin Internat (VoIP), videnconfarin acces mutimocia, ot In tabelul 1-1. '30 proaintS evoluia numarulul de utiizstori de sarict do telecomunicafi in utima decads ‘Tebcly| 41. Nunsinu de utlizator de eeniat do teleoamunioalt an Numa de utl2stor (miioane) Triteisionce | Temnele | PC conadaie B | _| inert oe 110, “0 {80 = ae “640 a0 So remarcé 9 crepiore importants uilzatorior, si dooi gi a taoukd, ents servcile de comunicati mobile §1 2 servicilor olerte de Internet ‘Adtualele rejele rebuie 2 faca lafa acestor na: cerinte de creptere a tious {8 Devinjelor de bands impuse de naile serici, Cu toate acesioa, refeque telefon’ fxd cu un numa do apraape 1 milard de abonali constitu gf va riméne inc’ mut vreme 9 sursd imporanta de veniul penttu operator de "elecormunicayi, care sunt ins obiga! sa lina sear $i s8 adapteze retelele lorde telscorninicati panins a face fal nolo carinte do servic gi concurertel Gececbile spans dup lbaralzarea pinol de telacomunicat cares |" “Tato .2. Venturi operstosir din seria tlatnice gise date Cie [= | * Vani (rioana de olan SUA <= t Voss Dat a — 152 x psn wera — 8 al rE 167 1 23 =——————|-—e 2 2001 = t Py | Fata G6 cegere T 1.3.4. Evoluta tehnologiilor in domenial telecomunicafillor Evolula teanologilor in domeriul telecemunicaiior, care a. permis anaria $1 de2votarea unor tehnici noi oe comunicatil noi servic de talecomunicaii, este prazeriat in fg.1.1 Tn prazoni, refelele digitale sinorone pet realizarea comuatol si trangportulai informatisi n mad de transfer sineran (STW ~ Synohrencus ‘Transter Mode) 30m mod de transfer asincran (ATM — Asynchronous “Tranetor Moco). Tn GTM informajia oste transmis’ periodic pontra fiecere conexiune, print-un numdr fit do bij agocat! unui canal tamporal, flesindu-co in mod Sbignuit o eats binard de 64 kbive (ouvinta de 8 bit Fancmice ou freovonja do & Kz) sau n x84 koi. Re{clce de (elesomunicalldigtalesincrone pat reatza o comutaie de cifcute. Ele renlizeard conexiuti ine canele temporsie asociato cicuitelor Cale Uebule sa fle Interconsciate. In aceasta categorie se incadreaud rejeele PSTN (Public Switching Teleconmunicaton Nework), N4SDN (Narrowbarc Integrated Service Digtal Networx), PLMN (Pubic Land Mobile Network, ojeaua telefonce ta & avik 0 evclute permanent ascondent gf are prezont peste 1 milard de utizator de terminal tae. Dezvotaree lehnokogiel comutaiel Cigale. dupa 1970, bazata pe ‘comands prin program fivegistal, a facut postbila denotiarea refelelor glk de tip N-ISDN, cave au permis intagrarea servcitor de telecormunica Peniy diversiicarea sevicilor si efcientzares uiiizari resurseior relelebor digitale de telecomunicati a fost ntrodus sistomul de semnaizare SS 7, caro a condus la apafiia reflei de semralizare pe canal comun (refea de semnnalizare SS 7). Tn vadarea adoptati rtelelor ia cerntetr ciel servicilr a fost dezvotat concepiil de rejea Inteliganta (iN = Infoligent Network) implementat tn rezen! in toate tlela da telacomuntcatii digitale. IN reaizeaz4 un cont fertclizat al procesavit servetion supimentare si esigurl suporul necesar implements rapide pen semtwaro a sonveilor suplimentare nel =e Gel = = & =n oom = wa B.caumtageer naan ft he “hence Fig.11. Deavoltarea tehnologicd tn domenis telecomunicagitor Carinelo do servic cate 28 permité mobitiatsa ullizatorior a condus ta parila rejelelor de comunloaii mobile, care au fost inilial anaiogice (ex. NM), iar dud 1900 sau dezwitstsistomele wgtale de comunicall mobie bbazato pe tshrologa TDMA (Time Divison Muliple Acces) cunoscute sub ‘numale de GSM $00 (1980), GSM 1800, UMTS (1997) aazvotate nial pentru introducerea accesului (SON mobi ie ulterior ca suport pentru acces MODI la Intornet fetandardizat ca IMT-2000 - corespandentul tennologiel 3G bazat pe (COMA (Code Division Multiple Access]. in 1999 este httocus GPRS (General Packet Radio Service), care permite invosucerea oe servct de date de 115 ‘its in rejelole GSM (E-mal, vanster date). A fost de asemenea dezvoliat protocolul WAP (Wireless Application Proto!) pentru crearea Gu usurnfa de ‘Servici noi de teleforie mona avansata (ex. cites paginibrIntemet). ve opgfitleau2 do comunicat mobile a cunoscut 9 dezvotare repidd, astfel c& in prezent sunt poste 500 miicane de utlizator de terminate mobile, Pentu transmis datelor, iformatia poate f Wansmisé sub toma de Pachete de date organzate in cadre de somnal (fraring), find posbil s8 se Uansmita, pentru suse Gierite, pachete do ungin) diferte. Aceesta tefnics esto numita samutatie de pachete ¢ ecto folodld in rotlale GG7, X.25, Frame Relay si internet. Pentru a realiza 0 relea adaptati diversaior cerite alo servcitor do oce, vidoo. si date a fost dezvtat_mosul de transior asincron ATM (Asynchronous Transfer Mode), care combina avantajelo color dou princi de comutatia in med ctcut s\ mod pachet. Informatia surssi este wanes at forma de pachete de lungit fie, numite colulo de £2 octof, dn oare § cctet ‘eprezinta antetul si 48 octet rprarinta informalia ulé ao tanomi. Servet (are neces sala de transfer mai mare vor avee asiguraté tansmiteres una: i | (a rumér mal mare de calue inn interval ds timp dat. Tehnica de comunicati bazaia pa celdie ATM este utiizats in releaua BASON (Broadband ISDN) ae (b> ‘ecioute Craimota |_ “oserow Prezent fap Repacucemtase cayenave de ‘sso aczesla (roots) vitor a —T == IPidato givece) ~Y rrejen cs cormsae coma connie oe se cra ee eee, es ta (asim) Fig.1.2. Convergents retelelor de date gi voce In recut, rafelee telefonice cu comuiatle de ccuite si relslele de date cu comutatie de pachele sau dezvoltat separat. In prezent esto realzata Interconactares. acestor relele astil cd Intemetul poate asigura comunicati lelefoniea, iar refeaua teleforicd pormiie accesu la Inlemst. Partru vitor va fi hhevesard convergenta retelebr tolafanice gi de dale, bazati pe intsligenté IP fig 2) Retelele publice da tolacomunioati diptale utlizeazd pentru trensportul informatio relala plasionrone sau sinecone.Int-o totea care utlizeazs ierarhia plesiocrana (PDH = Plesyachronous Digital Hierachy). fecare generaior de Ect tuncfonesz3 dependant. dar asiguid o frecventa ce asciije foarte precisa g etablla. Dati una wcanetsi inte. standardle intemationale Exeta torent PDH diforto, standarcizata de organizali Ga ttancardiaar dite ITU-T, ETSI, ANC!, TCC). In plus iararhia de orcin superior folnsta tr PDH corespunde nei rate de torefer de maxim 140 Kbits. lorathila cgiale Sinorone sunt standardeate cub numelo de SONET (Synchronous Optical Network), standard elaborat in §.U.A. de ANSI (American National Standard Insttute)'si SOH (Synchronous Digita: Hieavohy), standard elaborat de ITU [international Telacammunication Union) prin adaptaroa la stardardul SONET. Ratele vinate gsiguraie de SDH (155 Mops - 40 Gbps) sunt mult superioars ‘din POH. Uillza‘ea acesiui Up de wanspert = fest posible cups roducerea Nibrel cpice ca supor de Vanspot al inferratel 1.3.5 Inovatifn tehnologia comuntcativor. Cele mai importante Inovatlt in tahnolagia comunicatiler, apaite fn uitimale dacada, ss petrecit in micrestectronies, fibre optice, software 5) protecoale de comunleati Microslectronica a curioscut o eveluto remarcabla concratizat pin: oregtoroa dencitfi do incograre, + realzarea de citcute de telecemunicati specialize (ex. codes, ciculte ent terminale telefonice fie sau mobile, cicute pentu inrfe(e de int nalogice, digitale ISDN, et), + lntegaree pe scara foame larga cu asigurarea unel vitaze de prokorare foarte maul (ex. DSP = Digial Signal Proesson) ‘+ micgorarea costunlor eicutelar electronic. | AEE, saemamaiansts ’ Heber pelae Societe FigA.3. mi eolectronies in telecormunicati ‘Transmisiunile pe Mbre optice av cunoscut de asomenaa 0 eveisie spectaculoasé. Banda Ue focventa save poate Ml Uansmisa pe fErele Opts beste enor. Existd dela tn expnatare libre optice care asiqura transtar cu 40 Gb/s, deci o capactaica de Fansmiste foarte mare cu c fear Duna protce 2 perurnaytSm omigice Games teense atria oe Raaeia oatid Gomtator antio) jroo = oa SEER caractoratsi care pot ‘caractorstisn cu 19 segments (lagea A de cuantizare penta! sletemele PCM 20, wilzate i Europa) caracterstica cu 15 segments ages » de cuantizave pent sisterele PcM24, uuizate m SUA si Japon) Legea A de cuaniizare, ulizata In Euiopa, detineste 7 segmenie in ‘gomenius valotror poztve $1 7 segmente in domentul valonior negatne, ‘Sogmenteta asociato igi sunt combinaleint-un singur segment lina Fig.28, Cuanttzare neuntiorma 1 codare. Operajia care permte reatzarea cuartizari neuntomé se numeste ‘compandare. La ‘ecentie este necesar $8 so clectueze operatiainverss, numité expanaare. Pan esentionare, campresie si cuaniizare “se transforma semnalul anaiogic rir suocesiine de esanticane, fiscare esantion avind o valoars ‘nt-un ‘olal de 256 valor pest ©. Codarea, Sermnalul cu mocha impuisuilor in cod oe obfine prin codatea valottorasociate egantioanetor do semnal Codul este iormat din 8 simboluri binave (bij), dn cere primal bit nates Semmul (1" pentru valeri eositve), iar esilali 7 exprimé in cod binar valoateal absalial a numéruil invog cuprins tie 0 i 127 Fozuité 3 focare ¢gantion poate fi reprezentat print-un cuvart Bhar de Sif (ecto sau byt). Prin modiulatia impulsunior tn cod se obtine tenstomnarea Sema teiefonic aralege int-in semnal dail bar cu vieza do tansmisi de 64 Kbive (GKHe x @bi = 64 Kb) [odo ni deride fenenemee ean Fig.2.10. Codarea amplitucinil egantioanelor.4. Mutiplexarea semnaielor MIC. In tansnisile shone, 0 perioadd asociaté unui cidu cu durata de 125 tus (hecventé § KHz) este dvizat in canale lemporale (CT) in care 52 pot transmit sucesiv sernalale MMIC aparinand deter oa telsfonice Muliplexarea canalolr iemporale s2 tealizaara elacionic, prin utlizarea de ultiplexcare, care conecteasa succasl inttvle spre eyportul fize de transmis commun CConsidorind of int-© poricadé do 125 usec (® KH2)_numénul de canaie tomporaie (CT) este ogai eu 82, rexuhS 28 pe suport fee 99 iranamiie un ‘somal sigital ou rata binard de 2048 Kbit S2CT x BKMe x 8 BAVCT = 2048 Kbit, 23.2. Conversia digital -analogica. ‘a, Regenerarea gi demulliplexares La receptic esta necesaré regenerarea semnaluli digtal, separarea ‘sommnaletor recepfonate in CT difets gi dinjarea ecestors spre igri diferte, ‘operatie realizeta prin utiizerea unu’ domultplexor alecttonic. care este ‘Sncronizat cu multipierorul de la emisie, pentru 2 asicura separarea coresta @ ‘octet canaielar temporal. Peniu obtinerea sstemeior digitale cu diviziune in tp, este necesera ulizarea la emisie a unui muliplexor (MX) iar la ecepte 2 unis demutiplexor (OND. Fig 211. Principia multiplex . Decodarce giexpanidarea. Rocoptorul de semnal tetuie s& aloce fiecirui cuvdnt tinar MIC recepjonat un somral cu ampliudines corespunzaioare nivel de deciie ‘social eyanttonulit la emisio. Se obtine fr acest fe decodarea seronelitut ‘nar th gemnal MIA. ‘Avand In vedere c@ a emisie sa eealzat 0 comprasio a sammaltul analogic rezuta cd le recepje este necesara o expandate. Datoritd unul fra capachiv tg leprea desoderulul, semnalut oopnut pan decodare esta un somnal weapta, vabarea unui esartion de semmal tina ‘memorata pana la regonorarea umatoruul esartion de semnal Reconsiruetia semnalulal analog be 8 Se [Recon wl Reamewre ss |__f Emencee ‘simataa aomanpese “ ‘ope | I] rieu rose) 43 1901010010001910000101000G001010 hoon fb oni nnj ton} s 1 Fig.2.12, Reconstituirea semnalululanalagie la receptie Reproducerea senmnalulul analogic transmis de sursa de semral, co bine prin fiverea cu un fits trece jos a samnalul treaptd cbjinut pan memora capaci asocia denoderuhi 7 2.8.9. Organizarea multplexutst aigital de ordinul + (primar) Avand in vedere c2 rejeaua madera de tslecamunictii este o rejea igteia, va f prezentata structura multiplexulul de ordinul | usr multiplex primar de 2048 Kops, bazat pe MIC Imodulatia impulsurlor in cod! (PCN Pulse Code Modulation) Tn-un matipiex primar PCM 30, un cadru do 125 ps continé 22 cariale vemporale (CT). Flscare canal temporal confine un cuvait de & bili. Debitul binar at ‘multiplexuut pimar este 8 kHz * 22 CT * 8 biUCT = 2048 Kops. Debiul bi Pe tecare clea mulfplexului primar ssie de 8 kHz" 8 bH/CT ~ 84 Kbps, Canale temporal sunt numeroiate de ia 0 la 31 ‘Canaiul tomporai 0 esto destinat sreconizari cadruli, Canalul temporal 16 este foiosit pentu semnaizare. Cette canals tamporale (CT! » C116, GT17 + C731) p01 fifoloste pent transmterea de semnale vwoeale codate MIC ‘Su pentru transmiterea ce data care nu daptgasc 64 tops, ‘Canalu! torpor 0 este foiost tus eantonl siroronteart sagrelor MIC slare confnutu prezantat In tabell 21 Tabetul 2.1, Confinutu canetuta temporal 0 Bi 17 _[s_ fa fete 77s cada ]x foo Jt ]3—Jo + Fi ipa Caduparly |i lawtss |ss los ler |so Nolafilefelosite i fabalol 2. au umslearele senintalk RIA =f incaz da alana dstants Remote Jorction Alarm) 7 84:88 = BH rezervay pertru wiz najiorale (1 daca nu sunt fost) =X = Bit CRC (Cyole Redundancy Check) YS sermnal CAC pentru muticactu1 Fig.2.19, Organizarea cadrulul primar de 2048 KbWVs Mutilexarea_messinlor de semnaizare pe canal individ. se teakzeaca pin ilar id mua formal de 16 one primar, nate <8 Srata une mobicacsesla de tye x 1acome, Peciena de taneriere 8 «multicadralor este de 500 Hz (1 /[2x 107), Somatsirie in atara bensi vocals asociate uns ci de comuniao (sormalare pe canal sci!) s0 vars pn OTyg a cbr (8 cas prinare {im muncacn care au rocoto parr cate cals. ce comnts al fe soratzare ranemigi cu potoada do 16 2 125 s200 = 2 msec (500 2) (Gata de ranamiie onto Go 4 Bscanal do sermatzare x 500 He = 2000 Ops). Snoorizarea mulcadr est reaizt pn cont de 8b contin in Cte din eacra 0. multcacnis (0000 RA AR), une A ose bt do sherds te dn arcana of eats ne tt et o reson gor itewe naonala. Cas | al muftadr corre in cust oh Cis tual de senreare ermeto ae 4S ko) perta hie de somneaba cae au sont CT} 9! CTi7_ nod simian rye on cleat cae aia metas conn coorveta de satay da 4 a (2 Ci) asocate strane cavalo somunaa, ap current 892 2.8. DPCM (DIFFERENTIAL PULSE CODE MODULATION) Gireutolor VLSI, a foot poss deevoltarea unor not tehnici de codare a vosi, care au perme reduderea debiului birar oe. cate Woaia de ia 64 Koits ia 33, 16 cau B kbite, Acoste tenn au periniso marie a ‘capaci de transmis a vor Veloarea absoluta 2 esamoanstor Vator citorentetor inte egantioane succeaive (8) Fig:2.14. DPCM (Differential Pulse Code Modulation) DPCM (Differential PCN) folesesie observatie ca egentoenele adiacente ou un grad mere de corelare, asifal ca diferensa tne empltucinie @ deus egentiosne suczesive este relallv mea: informaiia agitals este obinuta prin codarea sterentel inte ampiiuainie a doua eantoane succesive in lol odsri valort absolute a esanticanctor de sermial. Acsaste permite reducerea ‘cuvintelor de codere asociae eyantoanclor de a 8 tla 4 bf AOPOM (Adentwe Diflerental Pulse Coda Modulation), standarcizata tin Rec. ITU-T G.726, pemite transmiterea wool cu 0 minima dascrestere a Calta, ioosina o rata de transfer de 16,24, 32.sau 4Gktils po cale woeals, Codare video ‘Traranisia imaginior mobile este un servicu ‘socton sensibt le variatile 9 interaere, Pentru comuntcatile TV de Inala callie, vera maxima admis 8 inteiori poaic ft maxiny teva milisecunae, a pentu comuncaie weo interactive aceste ravi ale intarzeninu tebule $4 depaseasca 150 msec Canitatea de hformaiie ce transmis este foarte mare, Cees co ‘nsearn8 vn tmp mara de tansmitere a acestoa Se pure deci 0 oompresie 9 0 cadare « fnormagior video tnainte de transmterea lor prin releaua o> Telecomunical,ecomandaii[TU-T pentru codarea voeit si video Standard | Descriere N = codare woos 64 Weil’s ‘Codie aucio 7 Ka cu 4 Kes — RCA Tampa DaanTaT Fis Cae Mosnie)| [feavaoe tone Soar ce a TTT Si ROSSA comer alive a er aarica Taieos oaues jGarsis Ge ~61 > 0G) RWS poniu wrocenTe | susowaua ize] conte vices permuesaveriaprormEs | Hzej | Caare vdeo pent comunicay curate Yd ai MPEG] | Video in migcare memoraie w < 2 NOUS MPEG2.| Video in migcare memorale 2-5 - 6) mo MBEG1 | Codare cu rata binara redusa (<4 Fos) a inmiseere MPEG = Wong Pictures Exper 255, MODULATIAN CUADRATURA (QAM = QUADRATURE AMPLITUDE MODULATION). 2.6.1, Medulatia in ampitudine Un proces de modulais fn empliisine se bazeaz’ ne volatia: S(t) =x{H 008 ot unde w, este trecvents-puratoate si xt) este sera in banda ce baad. “f as L\_, se f LaF PA. o FIg.2.18, woculati fe amptudine. Ir uma procesului de modulaio rezué ¢ cu un spectry dubly falé de speci somnaluls modulator 21, situat de 0 parte 5i de alta a frcventai uratoare 2.5.2, QAM = Quadrature Amplitude Modulation Redundanla modulate! cu dublé banca laterala poate fi elminata prin moduletea a doud purtatoare oriogonale (dotazate cu 90") cu doud sermale Indepandenie. Acestea sut derwate din sormnalul de date. pritr-o conversie Serie - paraiel avand oa rezutat reducerea ia jumaiate a viteresflecarul sernal rao Cele doud seme sunt ransmise dependent co vieza VP. a recepte sunt vecorpusa pont &reconstul sera de la ome. armen de band a semnalelor modulate este jumatate din cea ocu a de modula eu puraoare unis Larecenti e one 8 pin proces Ho) =) C08 wp 008 il + xt) sin eto (t+ 5 2 ot aio isin 2ay2 XG) =%{0 608 eytin ct +g) in yt snag! = xotDISin 2a) 2 st) [1oostayth2 5 =f) conn +) Sinyt Fig.2.16. Principiul modulate QAM. 2.53. Modulatia ortogonalé cu purtator! multipii(O@AM), FOM ose 0 tenn care ‘vtizeaz un nu sua ‘ingusta cu repartifie in frecventd. SP suisanale os far ate) sf | Cait Reowaat aris x | eA | me NN Canale ad eb 2) Fig2.17, OGAM