IsabelaVS-PersonajRoman/5 aprilie 2018/ 41809 car.

Isabela Vasiliu-Scraba, Misterul totalității la două personaje ale romanului Noaptea de

Sânziene : Călugărul Anisie (/Arsenie Boca) și filozoful Petre Biriș (/Mircea
Vulcănescu)
Sursa : https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/personajroman/

Motto : "O lumină neînțeleasă îi scălda necontenit

figura. „Am întâlnit un om extraordinar...Trebuie
să mă integrez ritmurilor cosmice...Este și acesta
un mare secret. L-am învățat de la [călugărul]
Anisie" (Stefan Viziru)

Dintr-o declarație scrisă de starețul de la Sâmbăta când a fost prima oară arestat, știm
azi că afluxul mare al credincioșilor l-a făcut pe călugărul iconar Arsenie Boca să primească
preoția mai târziu cu un an decât ieromonahul Serafim Popescu, călugărul cu care fusese la
Sfântul Munte Athos după Sărbătorile Pascale din 1939: „Într-o iarnă, probabil prin 1941,
ne trezim [la Sâmbăta de Sus] cu o avalanșă de oameni de toate vârstele și treptele [sociale],
năpădindu-mă să stau de vorbă cu ei despre necazurile lor. Aci m-am trezit să fac
duhovnicie cu oamenii deși nu eram preot” (ieromonahul Arsenie, 17 iulie 1945, Biroul
Siguranței, Poliția orașului Râmnicul Vâlcea). La vremea războiului pentru Basarabia și
Bucovina cotropite de Stalin în 1940, starețul de la Sâmbăta de Sus era deja bine cunoscut
sibienilor și făgărășenilor care frecventau Mânăstirea Sfinților Brâncoveni. In ce privește
informațiile despre „Sfântul Ardealului” care ar fi putut ajunge la Cioran prin corespondența
trimisă de la Sibiu de Relu Cioran, acestea fie s-au pierdut odată cu scrisorile trimise în anii
de după război, fie au fost „pieptănate” de pasajele în care era menționată frumoasa figură a
Sfântului Ardealului. Chiar și reeditatera la Humanitas a primei jumătăți din Filocalia
(volumele I-IV, Sibiu, 1945-1948, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Parintele Arsenie Boca,
poeta Zorica Lațcu si poetul Nichifor Crainic în culisele Filocaliei românești ;
https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/ ) s-a
făcut cu cenzurarea numelui „ctitorului Filocaliei românești” (cf. D. Stăniloae) martirizat în
toamna lui 1989 de regimul polițienesc comunist (1). Nici în America, Principesa Ileana nu
a putut prin anii cincizeci să-i treacă numele în cartea sa I live again, de teamă ca Părintele
Arsenie Boca să nu sufere persecuții din partea mercenarilor ocupantului străin care deja îl
închiseseră în trei rânduri fără nici o condamnare : o lună în 1945, vreo trei luni în 1948 și
peste 14 luni în lagărul de muncă forțată și de exterminare de la Canalul Dunărea- Marea
Neagră (2) .
 In anul centenarului nașterii lui Cioran observasem că Mircea Eliade a transpus în
figura călugărului Anisie trăsăturile „Sfântului Ardealului” (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,
Emil Cioran ca profet al adevăratei sfinţenii, a propos de Mircea Vulcanescu ;
https://isabelavs2.wordpress.com/emil-cioran/ivs-ciorancolocviu5a/ ). Probabil de
legendarul stareț (căruia filozoful Lucian Blaga îi spusese la Sibiu că „poartă căciula
mitului”) autorul Nopții de Sânziene aflase (cum scrie el însuși) de la Cioran cu care
întreținea strânse legături de prietenie. Sigur este însă că cel care în deceniul al patrulea
avea să capete faima de „Sfânt al Ardealului” l-a cunoscut la București pe universitarul
Mircea Eliade în epoca „Criterionului”. Incă din perioada când a urmat Teologia fusese
poreclit de colegi „Sfântul”, din cauza ascetismului asumat de bună voie și vocației mistice.
Studentul Academiei Andreine din Sibiu citea cu mult interes articolele despre mistică
publicate de Eliade, interes consemnat de asemenea în declarația ocazionată de prima sa
întemnițare de după impunerea guvernului condus de Petru Groza: „Mă preocupa, studiind
prin comparație mistica diferitelor religii superioare, ca să văz prin proprie experiență cât se
întinde sfera voinței în domeniul vieții sufletești și biologice... Mă ajutau...și studiile ce le
făcea pe vremea aceea Mircea Eliade la Calcutta, trimis de Universitatea din București
pentru studii orientalistice. Iar parte de studii le tipărea în Revista de filosofie de la
București și-mi parveneau pe acestă cale”(Ieromonahul Arsenie, 17 iulie 1945, Biroul
Siguranței, Poliția orașului Râmnicul Vâlcea).
Exilatul Mircea Eliade scria în 1974 că nu-l interesează decât “viitorul”. Si, ca să nu
rămână nici un dubiu asupra sensului intenţionat, filozoful religiilor specifică felul în care
românii îşi pot “împlinii” viitorul care le-a fost hărăzit: “trăind liber orice epifanie a
prezentului, cât s-ar dovedi ea de tragică, născută din nenoroc şi ursită deznădejdii” (M.
Eliade, Incognito la Buchenwald , în rev. „Ethos”, Paris).
În romanul Noaptea de Sânziene - scris la Paris începând din vara anului 1949 (vezi
Memorii, vol. I, 1991, p.317) și publicat în franceză șapte ani mai târziu-, numele„Anisie”
indică sursa de inspirație : Părintele „Arsenie” (3). La fel, „Biriș”, trimite (prin cuvântul
„bir”, dare sau impozit) la Mircea Vulcănescu, filozoful de mare onestitate angajat la un
moment dat la Direcția Vămilor, cum își amintește Eliade în primul volum de Memorii
(p.239). Numele personajului „Ciru” pare derivat din Cioran, scriitorul originar din
mărginimea Sibiului de la care Eliade scrie în romanul său că ar fi aflat de existența
Părintelui Arsenie (/„Anisie”). Romancierul imaginează povestirea „E departe stâna”
publicată de iubitorul de drumeții montane (Ciru Partenie), unde este descrisă figura
singulară a călugărului Anisie.
După Eliade, părintele Anisie ar fi fost o dovadă palpabilă că există Timpul veșnic. In
acest Timp trăiește călugărul Anisie „neîntinat” de timpul istoric, probă vie a faptului că
„spiritul nu cedează întotdeana timpului, așa cum se întâmplă cu noi, oamenii mărunți și
păcătoși...Filozofii vorbesc mereu de transcendent. Eram însetat de cuvântul acesta, de
lucrul acesta, de tot ceea ce nu face parte din lumea noastră deși se află printre noi, în
mijlocul nostru” (Mircea Eliade, Noaptea de sânziene). Călugărul Anisie, care a putut
rămâne „imaculat pe acest pământ”, își jertfește viața pământească „ca eu să pot crede,
spune Stefan Viziru, să mă pot mântui” (ibid.). În 13 octombrie 1949, Sfântul Ardealului
spunea la Mănăstirea Prislop că „Iisus [văzut după învierea Sa de un „nor de martori”] este
reazemul vieții noastre în ispite și furtuni...este Prietenul nostru care nu ne părăsește
niciodată : este foamea noastră metafizică” (Părintele Arsenie Boca, Cuvinte vii, Deva,
2006). Altă dată spusese la Sâmbăta că „se răresc păstorii” și că vor veni „zile de foamete
pe pământ, nu foamete de pâine...ci de auzit cuvântul Domnului” (Părintele Arsenie Boca,
Omul - zidire de mare preț, Editura „Credința strămoșască”, 2009, p. 56 ; Cuvinte vii, Deva,
2006, p.19).
Este de-a dreptul remarcabilă previziunea lui Mircea Eliade legată de rolul pe care
urma să-l aibe Sfântul Arsenie Boca - pictat în biserici chiar înainte de a fi canonizat oficial
(vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la
Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu ; https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-
arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/ ; sau : https://philpapers.org/rec/ISAMSA , din rev.
„Destine Literare”, Montreal, Canada) -, în fenomenul întoarcerii la credința strămoșască a
unei impresionante mulțimi de români trecuți în mod obligatoriu prin învățământul ateu,
comunist.
Amploarea pelerinajelor la Mănăstirea Prislop a îngrijorat într-o așa de mare măsură
responsabilii cu idioțirea mediatică (așa numiții „lideri de opinie”) încât s-a finanțat de la
bugetul de stat al României o cercetare „științifică” de trei ani materializată printr-un volum
scos de un angajat al Institutului de Istoria Religiilor condus „interimar” (din 2008) de un
cronicar plastic devenit ministru al culturii.
Mircea Vulcănescu -întors de doi ani de la studiile doctorale din Franța unde
participase la o serie de cercuri de studii religioase (4) - intenționa (în 1930) a cuprinde într-
un volum intitulat Gânduri pentru o viață mistică primele sale conferințe pe teme religioase
susținute în Franța (La Sainte Vierge dans l’Eglise Orthodoxe; La conception orthodoxe de
l’Eglise; Misticismul și teoria cunoștinței; Izvoarele învățăturii ortodoxe ; Doctrinele de
autoritate și creștinismul ; Libertate și autoritate ăn viața spirituală, etc.) precum si studiile
sale apărute în „Buletinul Asociației Creștine Studențești” și în alte publicații precum
„Cuvântul” scos de filozoful trăirist Nae Ionescu, „Gândirea” (editată de teologul N.
Crainic), „Tiparnița literară” a lui Petru Comarnescu, etc. Cu puține zile înainte de a muri
în temnița Aiudului, Mircea Vulcănescu observase că „potentații vremii n-au nevoie de
cultură. Pseudo-cultura și-a întins tentacolele ca o caracatiță” (cf. Ion Constantinescu
Mărăcineanu, în rev. „Memoria”, nr. 43). După apariția Dimensiunii românești a existenței
(în primăvara anului 1944) unii au evidențiat (împreună cu filozoful Mircea Vulcănescu)
creștinismul mai aparte al creatorilor unei literaturi populare de o surprinzătoare valoare
metafizică. Alții l-au taxat pe filozoful creștin drept apologet al „imperialismului românesc”
(cf. Ion Călugăru, Șantierele literaturii, în „Scânteia”, nr.150, an 2, 25 febr. 1945). Mircea
Eliade s-a numărat printre printre adepții „creștinismului cosmic românesc” de care scrisese
prietenul său Mircea Vulcănescu trecut în lumea de dincolo după repetate schingiuiri în
temnița comunistă. Una din multele fațete ale romanului Noaptea de Sânziene (București,
2010, vol. I-II) cu simultana (în țară și în exil) încadrare în ritmurile cosmice (adoptate de
călugărul Anisie) poate sugera oarecum viziunea creștinismului cosmic schițat de Mircea
Vulcănescu în marginea limbii și spiritualității românești de factură populară sau cultă.
Semnificativă ar fi pe de-o parte valorificarea exilului ca drum de cunoaștere metafizică
inspirat de ritmica deschidere a cerurilor la echinox. Pe de altă parte Eliade transfigurează
cele petrecute în România transformată în „gubernie penitenciară” (cf.Virgil Ierunca), cam
la fel cum prin arta cinematografică o tânără arsă în Evul Mediu pe rug era înfățișată
simultan pe rugul în flăcări și pe o pajiște cu flori într-un decor paradisiac. Romancierul
inserează și întâmplarea cu deținutul îngânând balada Miorița în timpul schingiuirilor
bestiale, de care aflase când se afla la Paris (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii
închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade și a Părintelui Arsenie Boca ;
https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/noaptea-de-sanziene/ ).
Foști deținuți politic i-au povestit cutremurătoarele schingiuiri la care a fost supus
prietenul său Mircea Vulcănescu: Torturat la un moment dat în aceiași serie cu filozoful
îmbolnăvit de TBC la anchetările din 1947 (cf. pr. N. Grebenea, Amintiri din întuneric, vol.
I-II, București, 1997), un fost deținut își amintea următoarea scenă : „Torturarea mea s-a
terminat și acum zăceam aruncat într-un colț pe jos. La rând era Mircea Vulcănescu. După
ce l-au torturat prin bătaie pe tot corpul (pentru a nu știu câta oară) a căzut în nesimțire. Era
plin de sânge. Un țigan robust l-a luat de un picior târându-l pe jos. Capul i se bălăbănea în
dreapta și-n stânga ca o mingie legată cu o sfoară trasă de un copil...Cum trecea tocmai prin
dreptul meu, m-am târât puțin ca să-i îmbrățișez capul și să-l încurajez. Se vedea că nu e
mort. Țiganul care îl târa m-a îndepărtat cu o lovitură de bocanc în piept, care mi-a tăiat
respirația”. (N. Crăcea, Mărturii din iadul temnițelor comuniste). Un alt întemnițat relatase
cum filozoful împreună cu alți doi deținuți fuseseră trimiși dezbrăcați timp de trei zile fără
mâncare la „Neagra” într-un frig înlemnitor și o beznă absolută, după care au „fost bătuți cu
saci de nisip (confecționați din pânză de doc, de grosimea unei bâte) care distrug mai ales
organele interne, în special rinichii...Vina ? Au propagat idei retrograde”. Apoi vreo
săptămână „apoape n-au putut vorbi din cauza slăbiciunii și a durerilor acute” (V. Maxim,
Imn pentru crucea purtată, Ed. Antim, București, 2002, p.246; a se vedea și două mostre ale
pseudo-culturii propagate azi : pritocirea maculaturii lăsată la vedere de torționari, fără nici
cea mai mică trimitere la mărturiile victimelor, în articolul Ioanei Diaconescu, Deținutul
K9320, M. Vulcănescu, în „România literară”, nr. 47/ 2005 și o cinică -sau doar stupidă-
îmblătire de vorbe goale din textul lui Sorin Lavric, Nevoia de martiri, în rev.
„Permanențe”, Anul XIII, nr. 10-11/2010, p.3).
In închisoarea comunistă din Aiud, în noaptea de 28/ 29 octombrie 1952, filozoful
Mircea Vulcănescu trecea în veșnicia pe care o cunosc doar sfinții. Ioan Ioanolide și-a
amintit cum îl vedea pe Mircea Vulcănescu „adesea în biserică, atunci când biserica din
Aiud nu fusese încă transformată în WC”. Tot acest fost deținut politic a scris că Mircea
Vulcănescu n-a murit în urma bătăilor și izolărilor în întuneric și frig de la închisoarea din
Jilava și că, revenit în închisoarea din Aiud, filozoful a continuat să întrețină o „febrilă
activitate intelectuală în rândul deținuților”. Iar gardienii „au continuat să-l pedepsească
până ce l-au ucis”( Ioan Ioanolide, Întoarcerea la Hristos, București, 2012, p.307).
Mircea Eliade transpune (într-o ingenioasă contradicție a opușilor) ultimele vorbe ale
prietenului său martirizat în temnița comunistă, comutând îndemnul „Să nu ne răzbunați !”
pe o imaginată scenă de un dramatism cu totul particular. (Același tip de dramatism îl
regăsim și în romanul Pe Strada Mântuleasa, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa
individualizării călăilor, sau, Despre anchetatoarea din romanul eliadesc Pe strada
Mântuleasa ; https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliademantuleasa24/
). În momentele finale, torționarul (/fost prieten) Bursuc ar fi fost de față la moartea
deținutului schingiuit. Numele acestui anchetator fost preot a fost astfel ales încât să facă
trimitere la alternanța de alb și negru caracteristică blănii de bursuc. În romanul eliadesc nu
doar prezența torționarului în haine de preot impresionează. Asemenea prezență e intim
corelată cu suferința fizică până la delir și cu faptul că însuși torționarul a rămas să fie cel
care trebuie să ducă mai departe mesajul ultimelor cuvinte ale muribundului.
Eliade imaginează o anchetă/ spovedanie, cu un popă-securist urmărindu-și țelul, cu
frica omenească de bătaie și cu doctorul închisorii implicat în torturarea dincolo de orice
limită. In niște pagini absolut extraordinare (pp. 283-300 din vol. II), Eliade îl înfățișează pe
filozoful Biriș schingiuit până în pragul morții discutând cu popa Bursuc în noua sa calitate
de angajat al Securității anti-românești. Răs-popitul Bursuc urmărește (ca si anchetatorul
Duma, cuvânt ce trimite la „duma”/ parlamentul rusesc) a smulge de la deținutul Petre Biriș
(bătut cu ranga la tălpi) nume imaginare ale celor care ar fi complotat împotriva regimului
de ocupație sovietică.
Venit în rasă de călugăr la căpătâiul fostului prieten, singurul lucru pe care-l află
anchetatorul-torționar de la cel schingiuit metodic este că numele ar fi fost „Legiune”, cum
apare și în Biblie în povestea indrăcitului din ținutul Gherghesenilor (Luca, 8).
Când J. P. Sartre scria că infernul este celălalt, el indica fără să știe esența „regimului
criminal comunist” (cf. președintele Traian Băsescu, 18 dec. 2006). Preocupat de misterul
totalității, Mircea Eliade notase în jurnalul său că problema fundamentală a cunoașterii
omenești nu este decât transcendența (Sacrul), care este și problema religiei. „Altul (5),
celălalt –este, de fapt, obiectul” consemna M.Eliade în Jurnalul portughez pe 12 noiembrie
1942.
Spre deosebire de cadrul oferit de religia creștină fostului suplinitor al profesorului de
metafizică Nae Ionescu (6), „altul” (ori „celălalt”) în viziunea unui comunist precum Sartre
nu putea fi decât infernul („l’Enfers c’est l’autre”), sau „Legiune” ieșită din cunoașterea pe
calea diabolicelor anchetări securiste.
Personajul „Bursuc” este imaginat de Mircea Eliade ca „popă” spre a aminti probabil
numele de „Călugăru” purtat de autorul „Copilăriei unui netrebnic” (1936), ziarist de stânga
publicat de Nae Ionescu la „Cuvântul”. In anul arestării filozofului Mircea Vulcănescu,
faima lui Ion Călugăru a fost cauzată mai puțin de cele scrise în marginea Dimensiunii
românești a existenței despre inexistentul „imperialism” al națiunii române captive. Acest
„procuror ideologic comunist” și-a câștigat la vremea ocupației sovietice de atunci o sinistră
faimă instigând (prin „Scânteia” nr. 31 din 28 aprilie 1946) „la distrugerea Rotondei
Scriitorilor din Cișmigiu” (7). Din Rotonda Scriitorilor n-a apucat la vremea comunismului
să fie dărâmat decât bustul scriitorului Octavian Goga, otrăvit (cum s-a spus în epocă) din
pricina volumului Mustul care fierbe (1938, ediția a doua în 2014 la Editura Vicovia, Bacău,
ISBN 978-606-8541-73-0).
Mircea Vulcănescu îi scrisese în 1947 din închisoarea Aiudului sorei lui (care urma să
aibe și ea parte de detenția politică) despre iadul temniței comuniste făcând o aluzie la
călimara cu care Luther ar fi aruncat în diavol : „...am făcut și progrese spirituale-n celulă și
am ajuns să văd ca Luther, dar n-am călimară” (Mircea Vulcănescu, Ultimul Cuvânt, Ed.
Crater, București, 2000, p.111). Prin anii treizeci, comunistul Ion Călugăru fusese
criterionist în gruparea care-i reunise pe Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu,
Petre Manoliu, Cioran, Eugen Ionescu, Dan Botta, Tudor Vianu, Petru Comarnescu si alții.
Anchetatorului Bursuc, filozoful Biriș îi spune înainte de marea trecere că nimănui
nu trebuie să-i fie frică de moarte. Acesta a fost chiar mesajul pe care fostul său prieten
Bursuc (popă răspopit și torționar securist) trebuia să-l transmită lui Ștefan fugit în Franța
și cunoscut ambilor, exilat care și el va trece în lumea de dincolo în noaptea de Sânziene.
Biriș dezvăluie adevărul aflat în clipa cea mai lungă a vieții sale, după care moartea ar fi
doar o trecere, o ieșire din timpul istoric: „Există o ieșire. Să o caute” și ei, occidentalii
rătăciți într-un timp care „macină omul modern și lumea în care trăiește”. Recitind Mai am
un singur dor, Eliade are în Portugalia revelația că la Eminescu n-ar fi aici vorba de o
dorință de reintrare în Cosmos. Ar fi o regăsire, „prin moarte, a adevăratei sale familii
cosmice (apele, munții, astrele, pădurile). Nu reintegrare, ci întoarcere acasă, la ai săi”
(Jurnalul portughez, 29 noiembrie 1942).

Note și considerații marginale :

1. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o
profeţie a Părintelui Arsenie Boca ; on-line URL
https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-
bisericadraganescu11/.
2. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr
ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu ;
https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-
boca/ .
3. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii în pictura
Părintelui Arsenie Boca; https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-
ghius/ .
4. In perioada studiilor post-universitare din Franța (toamna 1926-vara
1928) Mircea Vulcănescu (1904-1952) a frecventat Cercul interconfesional
 de la Meudon, organizat de J. Maritain, un cerc din jurul lui Berdiaev, Cercul
de studii ortodoxe de pe lângă Biserica Ortodoxă Românească din Paris, etc.
Despre filozoful Mircea Vulcănescu am ținut următoarele conferințe radio-
difuzate: „Mircea Vulcănescu despre codul etic al românului” la Radio
România Cultural (14 martie 2001) si „Mircea Vulcănescu și duhul lui
Anteu” la Radio Sighetul Marmației (27 dec. 2004). Inregistrate și postate pe
youtube au fost conferințele de la Colocviul „Mircea Vulcănescu” (Tecuci,
25-26 noiembrie 2011) https://www.youtube.com/watch?
v=iewselu7cnI&t=2s (despre Mircea Vulcănescu din perioada
„Criterionului”), https://www.youtube.com/watch?v=6kuhSDeAnVQ
(despre sfârșitul martiric a lui Mircea Vulcănescu) și
https://www.youtube.com/watch?v=bl1ue_zssyw (Mircea Vulcănescu și
„hieros topos”), iar în 2012 conferințele despre Mircea Vulcănescu ținute la
Biblioteca Metropolitană pe 12 ianuarie 2012
(https://www.youtube.com/watch?v=m1w6W8-zaqk&t=8s ) si
(https://www.youtube.com/watch?v=V8Pndr70irk&t=8s ). Inregistrate au
fost și comunicările mele din 25 sept. 2010 la Centenarul nașterii Păruntelui
Arsenie Boca sărbătorit la Sâmbăta de Sus; https://www.youtube.com/watch?
v=Zi0EOBC1HlY&t=165s și pe 27 martie 2010 la Colocviul „Mircea
Eliade”, ediția IV-a, Pitești, https://www.youtube.com/watch?
v=GUvdVrPmFbs (despre Eliade și Părintele Arsenie Boca).
5. În „Carte pentru Isabel” (o prezentare sub formă epistolară a romanului
eliadesc Isabel și apele diavolului), Mircea Vulcănescu precizase că drumul
către „altul” (obiect al cunoașterii noumenale prin actul mistic) e parcurs în
zbor de sfinți: „Cine este acest alt și pe ce căi ajungi până la El ? Peste ce
ape ? Treci lin, tăindu-ți zborul ca o pasăre în văzduh ? Sau zăbovești prin
smârcuri și prin cotituri de ape ? Zbori drept dacă ești sfânt, dacă ai făcut
odată întâlnirea și ceea ce te conduce este dorul de celălalt”. (vezi Isabela
Vasiliu-Scraba, „Jurnale spirituale din tinerețea lui Mircea Eliade”, în
volumul Propedeutică la eternitate, Slobozia, 2004, pp. 79-90).
6. vezi vol. : Isabela Vasiliu-Scraba, În labirintul răsfrângerilor. Nae
Ionescu prin discipolii săi : Petre Țuțea, Cioran, Noica, M. Eliade, Mircea
Vulcănescu și Vasile Băncilă, Slobozia, 2000.
7. vezi Marian Popa, Istoria Literaturii Române de azi pe mâine, Fundația
Luceafărul, București, 2001, vol. II, p.1093 și p.375
Cuvinte cheie: Filozofia creștinismului -- Istorie literară – România — martiri –comunism -- „Noaptea de Sânziene” -- Părintele Arsenie Boca

-- Mircea Eliade –Filozofia religiilor --Cioran -- Mircea Vulcănescu -- „Creștinism cosmic românesc”-- Martirii temnițelor comuniste.

Sursa : https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/personajroman/
Repere bibliografice:

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade la 25 de ani de la moarte, pe hârtie în rev. „Acolada”, Satu Mare,

nr.10, octombrie 2011, p.6, 7, si 26; online postat pe 6 nov. 2011, http://www.revistanoinu.com/spune/lupta-

cu-inertia/in-ara-lui-mircea-eliade-1907-1986 ; sau, http://www.scribd.com/doc/167095578/Isabela-

Vasiliu-Scraba-In-%C5%A3ara-lui-Mircea-Eliade-la-25-de-ani-de-la-moartea-acestuia-%C5%9Fi-la-30-

de-ani-dup%C4%83-moartea-discipolului-s%C4%83u-Sergiu-Al-George , ori URL,

http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-11Precizari-Wendy_despreCulianu.htm .

Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a călăilor, sau Despre lipsa individualizării

anchetatoarei din romanul eliadesc „Pe Strada Mântuleasa”, pe hârtie în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, anul

XII, 16-28febr., nr. 251/2013, pp.20-21;

http://fr.scribd.com/doc/172501135/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa .

Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu şi Mircea Vulcănescu, în rev."Viaţa Românească", București, Anul

XCV, nr. 7-8 iulie-august 2000, p. 176-181.

Isabela Vasiliu-Scraba, ,Anul 1983, anul "Mircea Vulcănescu", în rev. "Convorbiri literare", Iași, Anul

CXXXV, Serie nouă, aprilie 2001, p. 38.

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulcănescu într-un "sonor" dicţionar , în rev. "Convorbiri literare", Iași,

Anul CXXXV, Serie nouă, iulie 2001, p. 32-33 ; http://www.alternativaonline.ca/IVS1602.html .

Isabela Vasiliu-Scraba, Pe urmele Occidentului ...(Mircea Vulcănescu despre codul moral modern şi despre

necesitatea revizuirii spirituale), în rev. "Asachi", Piatra Neamț, Anul IX, nr. 147, mai 2001, p.6-7.

Isabela Vasiliu-Scraba, Mântuirea prin «trecerea în virtual», în rev. "Asachi", Piatra Neamț, Anul IX, nr.

148, iunie 2001, p.6-7.

Isabela Vasiliu-Scraba, Oroarea de metafizică în receptarea operei lui Mircea Vulcănescu , în rev. "Asachi",

Piatra Neamț, Anul IX, nr. 149, iulie 2001, p.6-7.

Isabela Vasiliu-Scraba, "Scăparea prin tangentă", în rev. "Asachi", Piatra Neamț, Anul IX, nr. 150, august

2001, p. 4-6.

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulcănescu despre "codul etic al românului", în rev. "Viaţa Românească",

București, Anul XCVI, nr. 5-6, mai-iunie 2001, p.254-256.

Isabela Vasiliu-Scraba, Un titlu neînţeles: Cuvînt "împreună" despre rostirea românească, în rev. "Asachi",

Piatra Neamț, Anul IX, nr. 151, septembrie 2001, p. 6-7.

Isabela Vasiliu-Scraba, Istoria României şi istoria filosofiei Româneşti, în rev. "Asachi", Piatra Neamț,

Anul IX, nr. 152, octombrie 2001, p. 4-5.

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulcănescu. Tabel cronologic, Partea întîi: 1904-1910, în rev. "Asachi",

Piatra Neamț, Anul IX, nr. 154, decembrie 2001, p.9-10; Partea doua: 1910-1916 în nr. 155, ianuarie 2002,

p.6-7; Partea treia: 1917-1921, în nr. 156, februarie 2002, p.6-7.

Isabela Vasiliu-Scraba, Constantin Noica şi Mircea Vulcănescu, în rev. "Convorbiri literare", Iași, Anul

CXXXV, Serie nouă, dec. 2001, p.6.

Isabela Vasiliu-Scraba, O tardivă (dar zguduitoare) victorie în lupta de clasă şi eroul ei: Florin Faifer, în rev.

"Asachi", Piatra Neamț, Anul X, nr. 157, martie 2002, p. 4.

Isabela Vasiliu-Scraba, Cenzura într-o carte divulgînd cenzura, în rev. "Asachi", Piatra Neamț, Anul X, nr.

157, martie 2002, p. 7.

Isabela Vasiliu-Scraba, Din "iscuseniile" lui C. Noica, în rev. "Asachi", Piatra Neamț, Anul X, nr. 158,

aprilie 2002, p. 4-5.

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulcănescu şi valorizarea etosului tradiţional românesc, în rev. "Asachi",

Piatra Neamț, Anul X, nr. 159, mai 2002, p. 4-6.

Isabela Vasiliu-Scraba, O camuflată replică la articolul nostru "Anul 1983 a fost anul «Mircea

Vulcănescu»", în rev. "Asachi" Piatra Neamț,, Anul X, nr. 160, iunie 2002, p. 7-9 ; preluat si în rev.

Origini/Romanian roots, vol.VI, No. 11-12/65-66, nov.-dec. 2002, în Supliment Mircea Vulcănescu, p. II-

III.

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulcănescu sociolog, în rev. "Asachi", Piatra Neamț, Anul X, nr. 161, iulie

2002, p. 4-6.

Isabela Vasiliu-Scraba, O nouă megatendinţă, mereu nouă de jumătate de secol, în rev. "Asachi", Piatra

Neamț, Anul X, nr. 166, dec. 2002, p. 1-2. ; cu titlul „Elemente pentru o topologie a prezentului” și în rev.

Origini/Romanian roots, SUA, vol.VII, No. 1-2/67-68, Jan.-Febr. 2003, p.2.

Isabela Vasiliu-Scraba, “Patapie-viciul” (român?), în rev. Origini/Romanian roots, vol.VII, No. 5-6/71-72,

May-June 2003, p.14 ; http://www.revistanoinu.com/spune/diploma-de-atentie/qpatapie-viciulq-roman .

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulcănescu despre spiritualitatea românească interbelică, în rev.

Origini/Romanian roots, vol.VII, No. 7-8/73-74, July-August 2003, în Supliment Mircea Vulcănescu, p. I.

Isabela Vasiliu-Scraba, “Mioriţa”, o posibilă interpretare, în rev. Origini/Romanian roots, vol.VIII, No. 1-

2-3/79-80-81, Jan.-Febr.-March 2004, p.58-60.

Isabela Vasiliu-Scraba, “In strictă perspectivă istorică”(despre Mircea Eliade), în rev. Origini/Romanian

roots, vol.VIII, No. 11-12/89-90, Nov.-Dec. 2004, p.62.

Isabela Vasiliu-Scraba, Scriitori “invizibili”, în rev. Origini/Romanian roots, vol.IX, No. 6-7-8/96-97-98,

June-July-Aug. 2005, p.35.

Isabela Vasiliu-Scraba, Emil Cioran şi multiplele virtuţi ale procedeului complementarităţii, în rev.

Origini/Romanian roots, vol.IX, No. 9-10/99-100, Sept.-Oct. 2005, p.83-84.

Vasiliu-Scraba, Isabela, Faust în interpretarea lui Nae Ionescu, în rev. Jurnalul literar, București, Serie

nouă, an XVI, nr. 20-24, nov.-dec., 2005, p.6-7.

Isabela Vasiliu-Scraba, Din discipolii necunoscuţi ai lui Heidegger: C-tin Oprişan, în rev.

Origini/Romanian roots, vol.X, No. 1-2-3/103-104-105, Jan.-Febr.-March 2006, p.110-115 ; o variantă în

Revista Rost, București, an VI, nr.70 din decembrie 2008, p.25-30.

Isabela Vasiliu-Scraba, Din ungherele democraţiei actuale, în rev. Origini/Romanian roots, vol.X, No. 4-

5/106-107, April-May 2006, p.35.

Isabela Vasiliu-Scraba, Constante ale manipulării în bio-bibliografia lui Mircea Vulcănescu, în rev. Arges,

Pitești, Anul VI (XLI) nr. 6, iunie 2006.

Isabela Vasiliu-Scraba, Religie, arhitectură si ocultism în Castelul Haşdeu de la Câmpina, în rev. Arges,

Anul VII (XLII) nr. 4 (298) aprilie 2007.

Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade şi Culianu în universul minciunii post-decembriste, în rev. Arges, Pitești,

Anul VIII (XLIII), nr.6 (312) iunie 2008, p.24-25.

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade şi manipularea post-decembrista, perpetuând duplicitatea dinainte de

1989, în rev. Oglinda literară, Focșani, anul VIII, nr.87, martie, 2009, p.4254-4255.

Isabela Vasiliu-Scraba, Un hocus pocus şi o cacialma: numirea Institutului de Istoria Religiilor (ihr-acad)

cu numele lui Culianu, în rev. Oglinda literară, Anul VII, Nr.83, noiembrie 2008, p. 3895.

Isabela Vasiliu-Scraba, Rabdarea îngerească a lui Eliade cu Ioan Petru Culianu, psiho-sociolog al religiilor,

în rev. Oglinda literară, Anul VII, nr.84, dec. 2008, p.3956.

Isabela Vasiliu-Scraba, Precizări în ţara lui Eliade, în rev. Oglinda literara, Focșani, Anul VIII, nr.85, ian.

2009, p.4038.

Isabela Vasiliu-Scraba, Lichidarea lui Eliade prin tertipuri, în rev. Oglinda literară, Anul VIII, nr.88, aprilie

2009, p.4362.

Isabela Vasiliu-Scraba, Batjocorirea martirilor neamului în proiectul Mânăstirii de la Râpa Robilor din

Aiud, în rev. Origini/Romanian Roots, vol.XIV, No.6-7-8 (143-144-145), June, July, August 2009,p. 19-20.

Isabela Vasiliu-Scraba, „Angelologul” Pleşu pe fundal de Mircea Vulcănescu într-un film la TV-Cultural, în

rev. Oglinda literară, Focșani, Anul VII, Nr.95, noiembrie 2009, p.5075-5076.

Isabela Vasiliu-Scraba, Hydra cripto-comunistă la Râpa Robilor din Aiud, în rev. Origini/Romanian Roots,

vol.XVI, No.11-12 (148-149), November, December 2009.

Isabela Vasiliu-Scraba, Un al patrulea volum de “Istoria credinţelor” (Ed. Polirom, 2007) şi ratatele

colaborări ale lui Eliade cu Ioan P. Culianu, în rev. „Argeș”, Pitești, Anul IX(XLIV), nr.4(322), aprilie

2009, p.22 ; http://www.isabelavs.go.ro/Articole/Culianu_in_colab3.htm .

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade într-o colaborare cu bucluc, în rev. „Poesis”, Satu Mare, ian.-martie

2010, pp. 74-78, sau https://fr.scribd.com/doc/188003307/IsabelaVScrabaEliadeCuliBeletristica ;

fragmente si în rev. „Jurnalul literar”, București, ian.- martie 2010, sau în rev. „Agero”, Stuttgard,

octombrie 2013; http://www.scribd.com/doc/164688906/Isabela-Vasiliu-Scraba-Mircea-Eliade-intr-o-

colaborare-cu-bucluc .

Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arherul istoric întrupat de Mircea Eliade, pe hârtie în rev. „Tribuna”,

Cluj-Napoca, nr. 253/2013, pp. 4-6, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-8Noica-

Tabor.htm .
Isabela Vasiliu-Scraba, Un fals filosof al religiilor -Andrei Pleșu- despre unul autentic: Mircea Eliade, pe

hârtie în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, anul XIII, 1-15ian., nr. 272/2014, pp.15-16;

https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-plesueliade10/ .

Isabela Vasiliu-Scraba, Acad. M. Eliade și neoiobăgia ideologică post-decembristă: pe hârtie în rev.

„Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, Publicație semestrială, An XXIV, nr. 1 (46), iunie 2016, pp.92-

96; https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-acadmieliade/ ; extrase au fost publicate și în

rev. „Acolada”, Satu-Mare, nr. 3 (100)/ 2016, p.14;

https://www.scribd.com/doc/200150811/IsabelaVasiliuScrabaAcadEliade .

Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade şi Culianu în universul minciunii post-decembriste, în rev.

„Origini/Romanian Roots”, vol XIII, Număr „Mircea Eliade”, No.6-7-8/ 132-133-134, June-July-August

2008, p.113-118; http://www.isabelavs.go.ro/Articole/CulianuEliade2008.htm .

Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre Școala trăiristă inițiată de Nae Ionescu, pe hîrtie în rev. „Tribuna”,

Cluj-Napoca, nr. 258/2013, 1-15 iunie 2013, pp.4-5, sau http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-

Memorialistica2Tribuna258.htm ; sau din rev. „Alternativa”, Canada,

http://www.alternativaonline.ca/IVS1307.html ; sau.

https://fr.scribd.com/doc/171686934/IsabelaVasiliuScrabaNaeIonescuScoalaTrairista .

Isabela Vasiliu-Scraba, Abuz de imaginație: În strictă perspectivă istorică despre „prizonieratul” lui Eliade

în istorie, în rev. „Argeș”, Pitești, An IV (XL), Nr. 10 (280), octombrie, 2005, p.9;

https://www.scribd.com/doc/188004488/IsabelaVScrabaEliadeTurcanu .

Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse, pe hârtie în rev. „Vatra

veche”, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50, http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-

WIKIPEDIAro19.htm ; https://fr.scribd.com/doc/171896306/IsabelaVasiliuScrabaWikipediaRo ;

fragmente: http://blogideologic.wordpress.com/2013/06/02/isabela-vasiliu-scraba-wikipedia-ro-citita-

printre-randuri/ .
Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintilă Horia și un istoric răpit prin Berlinul de est: pe hârtie în rev.

„Acolada”, Satu Mare, nr.4 (101), aprilie 2016 (anul X), p14; https://isabelavs2.wordpress.com/isabelavs-

auredecei/ .

Isabela Vasiliu-Scraba, Micșorarea lui Eliade si gonflarea lui Culianu prin felurite tertipuri, pe hârtie în rev.

„Tribuna” (Cluj-Napoca), nr. 266/2013, pp. 7-8 si nr. 267/ 2013, pp. 5-6, octombrie, sau

https://fr.scribd.com/doc/179318328/IsabelaVScrabaMicsorareEliadeGonflareCulianu .

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade și unul dintre turnătorii săi anonimizați, postat pe 11 febr.2017,

https://arhiva-romanilor.blogspot.ro/2017/02/isabela-vasiliu-scraba-eliade-si-unul.html .

Isabela Vasiliu-Scraba, „Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic (Andrei Pippidi); extrase

au apărut pe hârtie în rev. „Acoalda”, Satu Mare, nr.10 (95), octombrie 2015 (anul IX), p.11 și p.18 on-line:

http://www.romanianstudies.org/content/2016/02/isabela-vasiliu-scraba-rinocerizarea-criteriului-biografic-

la-un-istoric-dilematic-2/ .

Isabela Vasiliu-Scraba, Părintele Arsenie Boca, Zorica Lațcu și Nichifor Crainic în culisele Filocaliei

românești; on-line https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/ ; sau

http://fr.scribd.com/doc/230417806/IsabelaVasiliuScrabaTraduFilocalia .

Părintele Arsenie Boca, Geneza picturii, în vol. „Capela Sixtină” a ortodoxiei românești: Biserica de la

Drăgănescu, Deva, 2005, p. 16.

Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martirică a părintelui Arsenie Boca, un adevăr ascuns ;

https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/ .

Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, Iași 1994, postfață de îngrijitorii volumului Magda și Petru

Ursache, prefață de D. Stăniloae. La propunerea acad. Eugen Simion în toamna lui1994 Nichifor Crainic

este reprimit post-mortem în Academie, după ce pe 8 mai 1994 Curtea Supremă de Justiție a hotărât

achitarea directorului „Gândirii” condamnat pe nedrept într-un lot de 14 ziariști constatându-i nevinovăția.
Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade și brațul lung al inchiziției comuniste, pe hârtie fagmente au apărut

în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, nr. 269/2013, p.12, URL https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-

eliade/isabelavs-eliadewikipedii5/ ; o primă variantă cu titlul „Mircea Eliade în cyberspatiu”, în rev.

Arges, Anul VII (XLII) nr.6 (300) iunie 2007.

Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, în unica şi în dubla ei înfăţişare, Slobozia, Ed. Star

Tipp, 2000.

Isabela Vasiliu-Scraba, Căderea în cosmos. Deosebirea cu valențe mitice dintre două atitudini în fața vieții;

on-line: http://www.isabelavs.go.ro/Nae_Ionescu/CAP_IV.html .

Isabela Vasiliu-Scraba, În labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Cioran,

Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000 ; on-line

https://fr.scribd.com/doc/153762785/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli .

- Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca ; on-

line URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-bisericadraganescu11/ .

Extrase au fost publicate separat http://www.romanianstudies.org/content/2011/03/miracolul-bisericii-de-la-

draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca/ . A se vedea înregistrarea preotului Savian Bunescu

prezentând pictura Părintelui Arsenie Boca din Biserica Drăgănescu de la minutul 5.44, partea I-a ;

http://www.petru.jigorea.com/?p=1705 , 45.58 minute și partea a II-a, mai scurtă, de 44.33 minute ;

http://www.petru.jigorea.com/?p=1790 .

Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca ;

http://www.actualitateairl.com/index.php?option=com_content&view=article&id=3132:ziarul-actualitatea-

irl-isabela-vasiliu-scraba-olga-greceanu-i-printele-arsenie-boca&catid=50:religie&Itemid=71 ; extrase au

fost publicate și în rev. „Clipa”, SUA, februarie 2013 ; http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-

Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx .
Isabela Vasiliu-Scraba, Legile Părintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor ; URL

http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVSLegiArsenieBoca7.htm ; sau

https://fr.scribd.com/doc/191832093/IsabelaVScrabaLegiArsenieBoca .

Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere în duh şi viziune filozofică, sau Părintele Arsenie Boca şi Nae Ionescu ;

extrase au fost publicate și în http://www.romanianstudies.org/content/2013/01/parintele-arsenie-boca-si-

nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba / .

Isabela Vasiliu-Scraba, De vorbă cu Părintele Arsenie Boca în Pangarul de la M-rea Cheia, în rev. „Cetatea

culturală”, Cluj-Napoca, Seria V, anul XVI, Nr. 32 (130), mai 2015, pp. 26-29 ; on-line

https://fr.scribd.com/doc/200767486/IsabelaVasiliuScrabaArsenieBocaPangar ; sau

https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-arseniebocapangar/ . Extrase -cu

modificări (nepermise) ale editorului- au apărut și în volumul : Părintele Arsenie Boca. Mângâietorul celor

necăjiți. Noi mărturii minunate. Ed. Ortodoxia, București, 2015, pp. 29-31.

Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spirituală în receptarea din țară și visul premonitoriu al lui Eliade, pe

hârtie în rev. „Argeș”, Pitești, Anul VIII (XLIII), Nr.12 (318), dec. 2008, p. 36,

https://fr.scribd.com/doc/234897986/IsabelaVasiliuScrabaReceptareEliade ; si în „Revista Română”, Iași,

nr. 55/ 2009, pp 16- 17, http://astra.iasi.roedu.net/pdf/nr55p16-17.pdf .

Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma Arsenie Boca/ Părăian după modelul Noica/ Liicean’ și Eliade/ Culian’,

în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 10 (83) oct. 2014, p.18; on-line în revista canadiană „Alternativa”;

http://www.alternativaonline.ca/IVS1501.html ; ori

https://fr.scribd.com/doc/246393473/IsabelaVasiliuScrabaBocaParaianEliadeCulianNoicaLiicean .

Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arherul istoric întrupat de Mircea Eliade, pe hârtie în rev. „Tribuna”,

Cluj-Napoca, nr. 253/2013, pp. 4-6, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm

Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui Arsenie Boca ; pe

hârtie în rev. „Tribuna” (Cluj-Napoca), nr. 255/2013, pp.9-10,

http://www.revistanoinu.com/spune/diploma-de-atentie/mircea-eliade-si-printele-arsenie-boca-despre-

ieirea-din-timp , sau, o variantă mai scurtă, în rev. „Nord literar”, Baia Mare, nr. 2 (93), februarie 2011,

http://www.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46 ; sau

https://fr.scribd.com/doc/191186479/IsabelaVScrabaEliadeArsenBoca . Iată și un scurt comentariu la

acest eseu : „Va multumesc pentru acest minunat articol, de fapt o analiza atat de pertinenta asupra

romanului lui Eliade. Voi citi cu mare bucurie tot ceea ce-mi trimiteti. In vremurile tulburi pe care le traim

avem nevoie de astfel de texte, de astfel de idei si sentimente care ne pot zidi sufleteste. Lumina Invierii sa

va aduca spor de binecuvantare cereasca.Sarbatori fericite! Pr. Simion Felecan, München”.

Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade și detractorii lui, sau Răfuiala oamenilor de rând cu omul superior, pe hârtie

fragmente au arărut în rev. „Acoalda”, Satu Mare, nr.4, aprilie 2014, p.15 ; o variantă și în rev. Arges, Anul

VII (XLII) nr. 11 (305) nov. 2007 ;

https://fr.scribd.com/doc/225083365/IsabelaVasiliuScrabaEliadeDetractori , URL,

http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-EliadeDetractori4.htm .

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu, pe hârtie

în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, nr. 264/2013, pp. 28-29, sau

http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-Eliade10-Camilian.htm ; sau online în Revista „Agero” din

Stuttgart, https://fr.scribd.com/doc/168929559/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCamilianDemetrescu .

Părintele Arsenie Boca, Cărarea împărăției, Deva, 2006.

Autoare: Isabela Vasiliu-Scraba (vezi fisa scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia.ro înainte de vandalizarea fișei de

către administratorul MyComp care înlătură din titlurile cărților scriitoarei și informațiile privitoare la studiile ei post-

universitare de limbi străine în țară și de filozofie în occident ; https://isabelavs2.files.wordpress.com/2014/12/fisa-din-

wikipedia-ro.pdf ).

Sursa : https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/personajroman/
PROTEST : Unii au abuzat de posibilitatea de a prelua pe blogurile personale articolele
mele pentru a disemina (prin supra-titluri adăugate de ei) etichetări mincinoase la adresa
Părintelui Arsenie Boca si a filozofului Mircea Vulcănescu, lucruri zadarnic semnalate de
mine prin e-mail : „Cred că [în supra-titlul adăugat spre incadrare cu de-a sila intr-o formațiune politică] este o
exagerare și un NEADEVĂR. Atât pentru călugărul isihast [Arsenie Boca, ieromonah ] cat si pentru filozoful martirizat
[Mircea Vulcănescu ], ambii APOLITICI. V-aș ruga mult să indepărtați supra-titlul adăugat de DVS” (Isabela Vasiliu-
Scraba, e-mail, 5nov.2017).