PROFIL HEPATIT VIRAL B (MONITORIZARE EVOLUIE)

Virusul hepatitei B este asociat cu un spectru larg de afeciuni hepatice, de la o stare subclinic de
purttor, la hepatita acut, hepatita cronic, ciroz i carcinom hepatocelular.

Majoritatea persoanelor cu infectie cu virus B nu fac hepatita cronica, ciroza sau cancer de
ficat.
Daca un copil mic ( < 6ani) a luat virusul, sansa lui de a-l elimina natural (fara tratament) in
faza de hepatita acuta este doar de 5% daca l-a luat in timpul nasterii de la mama, si 30%
daca l-a luat ulterior. Deci infectia cuvirus B luata in copilarie, are risc de 70-95% de a
deveni infectie cronica (hepatita cronica)
Daca un copil mare sau un adult a luat virusul, sansa de a-l elimina natural in faza de
hepatita acuta este de peste 95%, deci are risc 5% de a face infectie cronica cu virusul B
(hepatita cronica).

Cat timp trebuie sa treaca de cand ai luat virusul pana faci hepatita cronica?
Nu exista reguli din acest punct de vedere; exista cazuri in care hepatita cronica apare la un
an de cand ai luat virusul (si exista si copii de 5-6 ani cu hepatita cronica), si cazuri in care
dupa 50 de ani de la contaminarea virala, pacientul nu are hepatita cronica, si nu o va face
niciodata.
Rapiditatea evolutiei tine foarte mult de caracteristicile genetice ale pacientului; sunt
persoane cu ficat si sistem imunitar puternic, care elimina virusul, si altele care tolereaza
virusul si ii permit inmultirea. Importante sunt si conditiile de viata si munca (alimentatia,
toxicele profesionale, efortul fizic, stresul), bolile asociate si medicamentele sau drogurile pe
care le consumi.

Care sunt complicatiile hepatitei cronice cu virus B?

Hepatita cronica cu virus B poate sa evolueze, sa stationeze sau sa se vindece.
Uneori hepatita cronica cu virus B se poate complica.

Cele mai frecvente complicatii ale hepatitei cronice cu virus B sunt:

Ciroza hepatica riscul teoretic de evolutie catre ciroza este de 2 -6% pe an
Carcinomul hepatocelular (cancerul de ficat) -2,5-5%/an
Transmiterea virusului de catre mama la copil in timpul nasterii; fara a se lua nici o masura de
precautie, riscul acestei transmiteri este de 20%, iar daca mama este AgHBe pozitiva riscul este de
peste 90%; masurile de precautie scad semnificativ acest risc.
Transmiterea la partenerul sexual
Supraadaugarea virusului hepatitei D sau HIV (rara in Romania)
Aparitia de vasculite, poliarterita nodoasa
Imbolnavirea rinichilor glomerulonefrita
Hepatita fulminanta
Efectele secundare ale tratamentului antiviral

Cat timp trebuie sa treaca de cand ai hepatita cronica pana faci complicatii?

Si acest interval este variabil, pe baza acelorasi principii mentionate anterior. Teoretic se considera
ca o hepatita cronica cu virus B poate ajunge la ciroza cam in 15 ani de la diagnostic. In afara de
factorii mentionati anterior, in incetinirea evolutiei hepatitei cronice rol important il are si tratamentul
antiviral si raspunsul organismului la acest tratament; persoanele care fac tratament si raspund la el,
au o evolutie mai lenta sau deloc catre ciroza

Este obligatoriu ca o hepatita cronica cu virus B sa ajunga la complicatii?

Acest lucru NU este obligatoriu.

Orice pacient cu orice boala poate evolua de la deces in momentul diagnosticului pana la
supravietuire ca orice om normal. Este valabil si la hepatita B. Ganditi-va ca sunt copii de 4-5 ani cu
ciroza hepatica cu virus B. Cand au ajuns aici?
Simptomele nu au mare importanta in urmarirea evolutiei hepatitei cronice B, mult mai importanta
este urmarirea analizelor !!
Variabilitatea evolutiva a infectiei cu virus B tinede maimulti factori:

Genotipul virusului

Variantele moleculare ale virusului

Varsta la care a fost luate infectia

Sistemul imunitar al organismului

Rezistenta genetica a organismului persoanei respective

Alte infefctii pecare le are persoana respectiva

Toxice cu care vine in contact persoana respectiva

Monitorizarea evoluiei hepatitei acute B cuprinde, pe lng testele biochimice de investigare a
funciei hepatice, urmrirea dinamicii markerilor hepatitei acute B.

Viremia in infectia cu virusul B netratata poate stationa, sa creasca sau sa scada.

Lipsa scderii concentraiei AgHBs n cursul primelor 3 sptmni de la debutul bolii sau
persistena AgHBe mai mult de 12 sptmni, se consider c indic un prognostic nefavorabil
(evoluie spre hepatita cronic B).
 Persistena AgHBs mai mult de 6 luni apare la aproximativ 5-10% din aduli i 90% din nou-
nscui, care nu pot elimina virusul dup infecie i devin purttori cronici de AgHBs. O treime
din pacienii purttori de AgHBs dezvolt hepatit cronic, care n timp poate evolua spre ciroz
hepatic i n unele cazuri, spre carcinom hepatocelular.
Anti-HBs apar n ser la 4-6 luni de la debutul bolii i rmn detectabili la 80-90% dintre pacienii
cu virusul eliminat. Ei indic dezvoltarea imunitii fa de HBV.

Aproximativ 1% din pacienii cu hepatit acut B dezvolt hepatit fulminant cu insuficien

hepatic (o parte din hepatitele B fulminante sunt asociate cu o coinfecie cu VHD). n acest caz datorit
reaciei imune excesive, faza de antigenemie-HBs tinde s fie scurt; anti-HBc-IgM sunt prezeni n
concentraie mare.

Monitorizarea evoluiei i/sau tratamentului hepatitei cronice B

Purttorii cronici de AgHBs (la care AgHBs persist mai mult de 6 luni) se mpart n purttori cronici
asimptomatici (stare non-replicativ) + cei care dezvolt hepatit cronic (stare replicativ).

Determinarea HBV-DNA i AgHBe este util n diferenierea strilor replicativ/non-replicativ. Pattern-

urile serologice pentru aceste stri sunt reprezentate n figurile 1,2.
Muli pacieni trec dintr-o stare n alta; la trecerea din starea replicativ n nonreplicativ (10-15% anual,
din pacienii cu infecie cronic cu HBV) -> AgHBe dispare i anti-HBe se detecteaz n ser; simultan
scade concentraia HBV-DNA. Avnd n vedere aceast posibilitate de seroconversie se recomand
examinarea anual AgHBe i Anti-Hbe n cadrul monitorizrii hepatitei cronice B !!

Anti-HBc-IgM poate fi utilizat ca marker pentru activitate inflamatorie crescut din cursul perioadelor de
reactivare ale hepatitei cronice B. Aceste perioade (flares) pot face parte din evoluia naturala a
infeciei cu VHB sau sunt rezultatul (>30% din cazuri) suprainfeciei cu alt virus hepatitic (A, C, D sau E).

Anual, 1-2% din pacieni devin AgHBs negativi i n cele mai multe cazuri sunt considerai vindecai; de
aceea se recomand urmrirea anual a acestui marker.

Testele de laborator joac un rol important i n indicaia respectiv monitorizarea tratamentului antiviral
la pacienii cu hepatit cronic B (cu biopsie hepatic diagnostic).