Mihail Sadoveanu este cel mai Vitoria Lipan este personajul principal al MOTIVUL DRUMULUI

mare povestitor artist al literaturii
romanesti, el afirmand ca poporul a fost
parintele meu literar.Romanul Baltagul
este un adevarat poem al naturii si al
sufletului omului simplu, o <<Miorita>> in
dimensiuni mari(George Calinescu),
reprezentand una din culmile cele mai
inalte ale creatiei sadoveniene si poate fi
comparat cu o adevarata epopee a vietii
pastoresti. Barbatul Vitoriei Lipan este eroul
absent al romanului, constituind insa axul
acesteia, in jurul caruia se organizeaza
toate actiunile, toate miscarile femeii, in
cautarea adevarului despre omul
disparut.Portretul sau fizic este realizat prin
intermediul caracterizarii indirecte, din
amintirea sotiei: aveamustata groasa
adusa a oala. La mustata aceea neagra si
la ochii aceia cu sprancene aplecate si la
toata infatisarea lui indesata si spatoasa.
El se contureaza mai ales din memoria
afectiva a Vitoriei: Asa-I fusese drag in
tinereta Lipan, asa-I era drag s-acum, cand
aveau copii mari cat dansii. Nechifor Lipan
se aseamana cu ciobanasul din Miorita
pentru ca amandoi sunt doi baci priceputi,
detinand tainele pastoritului, ce-si iubesc
animalele, dar si pentru ca impotriva lor se
complotase, ceilalti doi ciobanasi
planuindu-I moarte in perioada
transhumantei. Trasaturile fundamentale
ale personajului le regasim in portretul
colectiv al oamenilor de la munte, pe care-l
alcatuieste Sadoveanu:locuitorii acestia de
sub brad sunt niste fapturi de mirare.
romanului "Baltagul". Ea este o figura
reprezentativa de erou popular, avand cultul
pentru adevar si dreptate, respectarea
datinilor stravechi si a legilor stramosesti.
Vitoria Lipan-personaj mitic-este o figura
reprezentativa de erou popular, intruniond
calitati fundamentale ale omului de la tara, in
care se inscriu cultul pentru adevar si
dreptate, respectarea legilor si a datinilor
stramosesti. Portretul fizic, sumar, reiese din
caracterizarea directa, Sadoveanu
restrangand trasaturile eroinei care
sugereaza zbuciumul interior. Gandindu-se
la Nechifor care nu se intorsese acasa,
Vitoria este foaarte nelinistita si se
autoizoleaza de ce-i din jur. Prin
caracterizarea indirecta, Sadoveanu
dezvaluie starile sufletesti si trasaturile
morale ale eroinei, care reies din faptele,
gesturile si vorbele acesteia. Nelinistea,
zbuciumul si framantarile Vitoriei semnifica
un drum al cautarii pe care-l parcurge cu
mintea si sufletul, de la ingrijorarea la
certitudinea ca s-a intau cu sotul ei. in
exterior, Vitoria pare mereu aceeasi dar viata
ei interioara este profunda. Gheorghita
observa schimbarea Vitoriei. Priceputa,
harnica si meticuloasa, Vitoria isi
oranduieste bunurile si treburile
gospodaresti, apoi o duce pe Minodora la
Manastirea Bistrita, unde va sta cat timp va fi
ea plecata. Inteligenta, tenace si cu un
uimitor rationament de detectiv, eroina va
dovedi povestind in amanunt infaptuirea
crimei si ii va demasca pe vinovati. Odata
infaptuita dreptatea si datoria implinita, viata
reintra in normalitate.
MOTIVUL CRENGII DE AUR
Poate fi descoperit in ultima parte a romanului: acum,
Gheorghita illoveste pe Bogza cu baltagul sau
(devenit "creanga de aur") pentru a prelua
ceea ceucigasul luase de la Nechifor,
folosind un alt baltag (cu aceeasi functie).
Motivul drumului - atat de frecvent in creatia
sadoveniana se realizeaza in interiorul unui
spatiu mioritic in care "timpul se anuleaza prin
izolare si .smgwratate" (Perpessicius).
De fapt, exista in Baltagul, trei drumuri: unul
este cel facut de Nechifor, si care se frange
sub Crucea Talienilor; de aici, calatoria
pamanteana se transforma intr-o "mare
calatorie"cosmica.
Cel de al doilea drum este al Vitoriei; purificata
prin post si rugaciune, ea va realiza un drum al
destinului, parcurgand cateva etape necesare:
mai intai, la Borca, "a cazut intr-o
cumetrie", apoi, la Cruci, "a dat de
nunta" pentru ca in final, sa ingroape ea insasi
osemintele lui Nechifor (descoperite intr-o
rapa, intre Suha si Sabasa).
Simbolic, drumul Vitoriei reprezinta o
traversare ritualica a celor trei mari momente
ale existentei, intru dezlegarea tainei.
Drumul Vitoriei este o replica pamanteana la
marea calatorie de dincolo de moarte a lui
Nechifor.
Avand doua nume. (ambele cu sensul de
"purtatorul de victorie"), Nechifor simbolizeaza
sacrul camuflat in profan (caci intaiul era al
marelui mucenic Gheorghe); ceea ce moare
este ipostaza lui profana.
Cel de al treilea drum este facut de Gheorghita
si este o calatorie initiatica. la capatul careia el
va prelua atributele tatalui, caci viata va
continua, dar cu o alta generatie.
MOTIVUL MIORITIC
Mitul mioritic (acceptat de unii, contestat
de altii) se concretizeaza in faptul ca romanul
continua actiunea baladei.In spatele naratiunii
sta ideea destinului uman: autorul ridica o
intamplare la rang de universalia, caci moartea este
"a lumii mireasa", stapanind tot ceea ce sta, la un
momentdat, sub semnul fiintarii. Rupt
din Univers prin nastere, omul se reintegreaza
in acesta prinmoarte, pentru a-i perpetua splendida
unitate: Nechifor care s-a inaltat in soare" devineOmul
universal si personaj-suma al lumii.
Timpul actiunii este mitic, prezentul curgand
intrecut prin pastrarea traditiei si prin existenta mereu
egala cu ea insasi. Spatiul este unul i nchis: numele
satului (Magura Tarcaului) nu are importanta pentru ca el
simbolizeaza unsat pentru eternitate, sustras timpului
comun