Mihail Sadoveanu este cel mai Vitoria Lipan este personajul principal al
mare povestitor artist al literaturii
romanesti, el afirmand ca poporul a fost
parintele meu literar.Romanul Baltagul
este un adevarat poem al naturii si al
sufletului omului simplu, o <<Miorita>> in
dimensiuni mari(George Calinescu),
reprezentand una din culmile cele mai
inalte ale creatiei sadoveniene si poate fi
comparat cu o adevarata epopee a vietii
pastoresti. Barbatul Vitoriei Lipan este eroul
absent al romanului, constituind insa axul
acesteia, in jurul caruia se organizeaza
toate actiunile, toate miscarile femeii, in
cautarea adevarului despre omul
disparut.Portretul sau fizic este realizat prin
intermediul caracterizarii indirecte, din
amintirea sotiei: aveamustata groasa
adusa a oala. La mustata aceea neagra si
la ochii aceia cu sprancene aplecate si la
toata infatisarea lui indesata si spatoasa.
El se contureaza mai ales din memoria
afectiva a Vitoriei: Asa-I fusese drag in
tinereta Lipan, asa-I era drag s-acum, cand
aveau copii mari cat dansii. Nechifor Lipan
se aseamana cu ciobanasul din Miorita
pentru ca amandoi sunt doi baci priceputi,
detinand tainele pastoritului, ce-si iubesc
animalele, dar si pentru ca impotriva lor se
complotase, ceilalti doi ciobanasi
planuindu-I moarte in perioada
transhumantei. Trasaturile fundamentale
ale personajului le regasim in portretul
colectiv al oamenilor de la munte, pe care-l
alcatuieste Sadoveanu:locuitorii acestia de
sub brad sunt niste fapturi de mirare.
romanului "Baltagul". Ea este o figura
reprezentativa de erou popular, avand cultul
pentru adevar si dreptate, respectarea
datinilor stravechi si a legilor stramosesti.
Vitoria Lipan-personaj mitic-este o figura
reprezentativa de erou popular, intruniond
calitati fundamentale ale omului de la tara, in
care se inscriu cultul pentru adevar si
dreptate, respectarea legilor si a datinilor
stramosesti. Portretul fizic, sumar, reiese din
caracterizarea directa, Sadoveanu
restrangand trasaturile eroinei care
sugereaza zbuciumul interior. Gandindu-se
la Nechifor care nu se intorsese acasa,
Vitoria este foaarte nelinistita si se
autoizoleaza de ce-i din jur. Prin
caracterizarea indirecta, Sadoveanu
dezvaluie starile sufletesti si trasaturile
morale ale eroinei, care reies din faptele,
gesturile si vorbele acesteia. Nelinistea,
zbuciumul si framantarile Vitoriei semnifica
un drum al cautarii pe care-l parcurge cu
mintea si sufletul, de la ingrijorarea la
certitudinea ca s-a intau cu sotul ei. in
exterior, Vitoria pare mereu aceeasi dar viata
ei interioara este profunda. Gheorghita
observa schimbarea Vitoriei. Priceputa,
harnica si meticuloasa, Vitoria isi
oranduieste bunurile si treburile
gospodaresti, apoi o duce pe Minodora la
Manastirea Bistrita, unde va sta cat timp va fi
ea plecata. Inteligenta, tenace si cu un
uimitor rationament de detectiv, eroina va
dovedi povestind in amanunt infaptuirea
crimei si ii va demasca pe vinovati. Odata
infaptuita dreptatea si datoria implinita, viata
reintra in normalitate.
MOTIVUL CRENGII DE AUR
Poate fi descoperit in ultima parte a romanului: acum,
Gheorghita illoveste pe Bogza cu baltagul sau
(devenit "creanga de aur") pentru a prelua
ceea ceucigasul luase de la Nechifor,
folosind un alt baltag (cu aceeasi functie).