In toate acestea a infatisat - ca
intr-o oglinda vie - trecutul poporului
roman, cu batalii crancene, preeum ill
epoea hornerica, ell eforturi uriase de
supravietuire intr-o istorie eel mai
adesea nefasta dezvoltarii lui firesti,
eu revoltele impotriva unei clase
boieresti si a unor domnitori egali
prin lacomie, brutalitate si prin
dorinta de putere, eu exoduri dure-
roase si repatrieri tarzii, ori niciodata
implinite, ell instinete razboinice
annonizate - totusi - ell eele erotiee,
alcatuind 0 lume prirnitiva, dar ell
unele accente de rafmament, capabile
sa- i uluiasca pe calatorii straini, pre-
cum Paul de Marerme din Zodia
Csnceiului ....
-i \ limpede ca scriitorul vedea istoria ca pe un proces ambivalent, cu perioadc ;1\\' .-
Rezumati, oral, subiectul romanului scris de Mihail Sadoveanu, reflect.un:
si asupra alegerii de catre autor a doi voievozi fara anvergura istou: .1
(Antonie Ruset si Duca-Voda),
Prezentati imaginea Tarii Moldovei din perspectiva obiectiva a person.uu
lui .raisonneur", Paul de Marenne, si din cea subiectiva a mostenitorul.
indepartat de la tron, Alecu Ruset.
Argumentati ca atat beizadea Alecu Ruset, cat si voievodul tarii de alllll! !
erau prototipuri ale antieroilor, neidentificati ell soarta nearnului din CII'
faceau si ei parte,
Cornentati frumoasa prietenie intre doua spirite barbatesti (mision.uul
francez si fiul de voievod roman), infratite prin cultura umanista Si 1'1111
cunoasterea adanca a vietii,
+ Caracterizati-l pe Alecu Ruset din trei unghiuri de vedere distincte: n'l .d
prietenului-confident (Paul de Marenne), al rivalului neimp. .11
(Duca- Veda) si al femeii iubite (Catrina Duca).
Raportul dramatic dintre om si istorie
Se pune problema de interes conceptual-estetic de ce a simtit nevoia M. S.hl,
veanu sa scrie Zodia Cancemlui ... , 0 fresca exacta, in tonuri sobre si in reliefuu <II ,
malice, a imaginii Moldovei intr-un moment de evident declin al istoriei sale. I ,(, j,
Idente, intr-o succesiune imprevizibila, De aceea, chiar in interiorul speciei in 1'1"
abordate in mod predilect, el a vrut sa realizeze 0 .coincideuti opPOSi/!I(1I11I
(armonizarea contrariilor) intre creatiile sale istorice, asociind epopeea, eroirul ,i
grandiosul eu aventura minora, antieroicul si derizoriul (nesemnificativul) I'.
prozatorul a reflectat, indeosebi, asupra primei triade literar-estetice, in re~'.I.1i1i1
careia si-a plasat majoritatea scrierilor de acest gen: totusi, a inteles necesu.n ,
acordarii atentiei sale si celei de-a doua categorii, ca 0 replica negativa, ce nu I'"i. ,
sa lipseasca dintr-un ansamblu convingator artistic. "I
Asadar, pentru Sadoveanu istoria inseamna, deopotriva, crestere ill toatc I "Iii
partimentele vietii sociale, adica: progres, civilizatie, dezvoltare prin modern i/ .11i ut l
stabilitate politica, prosperi tate econornica, dar si descrestere, proces antinornic
I lill I.
stand in regres, barbarie, subdezvoltare, instabilitate in conducerea tarii. ".1", "
perizarea celor mai importante categorii sociale.
In cea de-a doua forma precizata, anume aceea de manifestare a istoriei ca tll" .1 .1
denta, intra romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducsi- Voda. Asa se expl .Ii' 'I
titulatura sa, cuprinzand doua unitati distincte, armonizate in intelesuri eOIIIl'" IIp
mentare: termenul de "Cancer" a fost preferat celui de .Rac", pentru bogati III, I
 -emantica: "cancer" in sens propriu, de vietate care se deplaseaza inapoi, intocmai
(";I epoca decadenta, de regres al Moldovei sub conducerea unui parvenit ahtiat de
putere, dar incapabil s-o exercite in beneficiul tarii: "cancer" in sens figurat, prin
.isocierea cu boala necrutatoare, care, odata instalata, distruge organismul bolnav.
Cea de-a doua unitate a titlului recurge atat la cuvantul arhaic pentru notiunea
de rimp, si anume "vreme" (de origine slava), cat si la forma invechita de genitiv a
-ubstantivului propriu (Ducai-Voda), Preponderenta termenilor vechi, asezati sub
scmnul .zodiei", intareste ideea de stagnare, chiar de involutie a civilizatiei
uroldovenesti intr-o istorie ce si-a intors fata de la valorile umane. Duca- Voda eel
lIalrarr, mention at nefavorabil si intr-o povestire din Henu-Ancutei, a domnit de trei
ori in Moldova. In 1679, cand a recucerit tronul tarii, a provocat mazilirea lui
Antonie Ruset, care n-a reusit sa conduca Moldova decat doi ani. Familiile Duca si
Rosetti, ambele straine de tara, erau inclestate intr-un conflict pe viata si pe moarte,
l'a sa obtina suprematia politica si avantajele materiale scontate.

o etapa istorica, nefavorabila progresului civilizator, intretinuta de conducatori

pc cat de avizi de prestigiu, pe atat de incompetenti, se repeta, infatisand cititorilor
1111 tablou la fel de dezolant la sfarsitul veacului al XVII-lea, ca si eel prezentat de

Sadoveanu la debutul aceluiasi secol, in Neamul $oimare$tilor: conflicte perpetue

intre autoritatea diminuata a domnilor incapabili si cea abuziva a marilor feudali,
competitia dintre cateva farnilii boieresti privilegiate, care-si smulgeau literalmente
una alteia puterea, antagonisme sociale provocand razboaie civile, frecvente tradari,
domnii scurte si zbuciumate, asasinate politice si interventia puterilor straine,
uideosebi turcesti si polone, In Moldova Evului Mediu.

Implicatiile perspectivei narative antieroice Repere critice

Moldova "ill vremea Ducsi- Voda" pare 0 tara fara identitate, supusa turcilor Critieul .Vietii romanesti",
f p;lna la umilinta, lipsindu-i eroii, cei care i-au consolidat altadata prestigiul de G. Ibraileanu, eonseevent admirator al
luptatoare pentru crestinatate si care - prin faptele lor -u creasera 0 faima militara In lui Sadoveanu, pretuia maiestria seri-
itorului in reeonstituirea ampla a
liuropa Medievala, Situatia politica nesigura si incordata este dublata si de seceta
momentelor istoriee treeute, in "evo-
unci veri tori de In care .bucetelc putme, cat ingsduise Dumnezeu sa se tees, fu-
carea faptelor memorabile, legendare,
~t'sera stranse demult de nacajitii psmsmeni". Tara era divizata de etemele rivalitati iutiupete de personaje aprige".
pcntru putere, vlaguita de navalirile turcilor, ale tatarilor si ale polonilor, cu locuitori Prozatorul are capaeitatea de a
pribegi ori ascunsi In codri, cu sate si holde parjolite. Daca In momentele cand a fost imbina realul eu legendarul intr-o
rondusa de voievozi responsabili, tara traise sub 0 fericita zodie a fertilitatii, In tirn- dirnensiune fabuloasa, ridicandu-i pe
pul lui Duca eel Batran, prin intermediul personajului- raisonneur, Paul de Marenne, eroi la inaltimea faptelor si moralei
rititorul se confrunta vizual cu cealalta fata a ei, intunecata de saracie, de jaf si de unor sernizei: Stefan eel Mare, Ion
III V azii.
Voda eel Cumplit, Nicoara Potcoava,
Impresionat de pitorescul si de varietatea privelistilor, misionarul strain se crede Ionascu etc. Atmosfera de basm, de
poveste sacra a prozei sale este datorata
intr-o lume edenica, pana cand observa satele pustiite, cu casele incendiate si cu
si limbajului magic pe care II cultiva
locuitorii alungati In paduri: "Era 0 fantasmagorie de vis de nespuss frumusete, ca
intr-o maniera inconfundabila. Autorul
1111 pamant feciorelnic descoperit illtfii ... Dintr-o data, pe neesteptste; intt-o rapa
asociaza, intr-o proportie alchimica
nciJanuita,li apatu omul. Nu era ill eimonie tiici cu ceea ce ill chip obisnuit cuuostes numai de el cunoscuta, limba arhaica,
cl despre scessts nobil opera a Celui preaputemic".1n mijlocul unui codru mirific, cronicareasca, cu cea popular-mol-
apare faptura umaria, salbatica, haituita de fuca si de foame. Nu numai asezarile doveneasca, obtinand sonoritati inean-
rurale, morile, hanurile, drumurile publice sunt umile prin saracie si 0 defectuoasa tatorii, de neuitat, intr-o veritabila
administrare, ci si Iasul, capitala tarii. Casele au 0 arhitectura ciudata, inestetica, prom a sugestiei verbale.
 Saga istorica sadoveniana ulitele sunt intortocheate, pline de glod si fara lumina noaptea, raspantiilc MIIII tho,

pazite de cersetori, In forfota multimii adunate cu ocazia deschiderii divanulin iI," I'lli

Saga istorica reconstituita de judecata, abatele distinge 0 amestecatura pestrita si murdara, compunand un 1;lhl"1\ ilUI

prozator, dezbate notiunea de istorie si
releva nepotrivirea dramatica dintre
legitatile evenimentelor petrecute de-a
lungul epocilor si aspiratiile umane, ce
al gloatei saracite, descris in maniera dickensiana de catre autor. ,'1"
Deplangand soarta tarii, Alecu Ruset este contrazis de replica admirativ.i 1\ ! ilj
,It Ii
calatorului occidental care afirma: .Dumnezeu a pus aici un paradis". Ihl!
moldoveanul ii tempereaza entuziasmul prin aprecierea "un paradis devestst", IIHIl ht/i

raman adesea neimplinite, ori este

denaturat sensullor nobil. Istoria apare
ca 0 inlantuire de fapte sangeroase, ca 0
cand lipsa de concordanta intre natura edenica si realitatea dramatica a unci 1\11
ruinate, Tot el face remarca sintetica: " Toate in Moldova sunt scurte si viiotou, A
cele bune, si cele reie", instabilitatea si vrajmasia intre oameni fiind trasauulls
t ~l' .]

j,!

'>'11.1
agresiune din afara, pe care individul 0
suporta cu greu. Pentru a invinge - fie si defmitorii ale vietii poporului moldovean sub conducerea lui Duca. IItI'l,

numai partial - aceasta inadecvare a \:0.1\\

personalitatii umane la cursu! implaca-

Duca- Voda, un voievod fara destin semnificativ ( .,.
bil al intamplarilor istorice, eroii ill!j:1

sadovenieni se devoteaza implinirii iJJl\C

unui ideal, deopotriva social si etic.
Cand nu s-au dovedit in stare de acest
deziderat, au pierit, istoria sanctionan-
du-i cu duritate inflexibila si aruncan-
du-i in anonimat.
Romancierul construieste perso-
naje dilematice, ale carer spirite sunt
sfasiate de contradictia ivita intre pa-
siunile lor interioare si seninatatea
echilibrata, pe care rolul istoric asumat
o irnpune in comportamentul lor exte-
rior. De obicei, personajele sadove-
niene se infrang pe ele insele si reusesc,
cu sacrificii, sa-si domine irnpulsurile
momentane si sentirnentale. Cand eroii
denota tarie morala in fata istoriei,
aceasta deriva din constiinta faptului ca
Pentru intaia oara, Sadoveanu prezinta un conducator fara aura legendara. lilt
111'.\
batran rapace si ambitios, care a pauperizat tara pentru a recastiga domnia picrdlill
!llh'
si ca sa-si achite angajamentele banesti exorbitante luate fata de turci. Tiranic, l"I lid.
IIUIL
ascuns, banuitor, intrigant, trufas, stapanind in eel mai malt grad arta disimulnru
I \.I/'.'
aspru cu propria familie, josnic, capabil de crima - Duca reprezinta un summum ,(i
'"I',d
trasaturi negative, un antierou prin excelenta. Aparitia lui sumbra si aducatoarc II, ,.
tragedii face comparabila atmosfera de la curtea dornneasca cu 0 pagina de croll II ~
t'1111111
shakespeariana a unei epoci sangeroase, intr-o ambianta de intrigi josnice, t(" ltu i
t 11 I"(
mercantile si fapte rusinoase. EI nu considera suficienta dominatia personala rll
II i.III,
Moldova, dorind sa obtina si hatmania Ucrainei, iar scaunul Tarii Romanesti ~a I
1111('11 I
revina fiului sau, Constantin. In vederea atingerii unor asemenea teluri ambitioa
1111111I:
va supune tara unui regim de fiscalitate excesiva, ruinand-o si scazandu-i fona ," \I
'''IHlli
nomic a si, implicit, pe cea de aparare,
'thlll.lS
Daca Stefan eel Mare largise granitele Moldovei, amplificandu-i faima in huu
111,1' III
Duca nu era stapan deplin nici rnacar in toate cetatile tarii, dintre care 1I11rh
intretineau gamizoane straine. Astfel, inaltul prelat francez si suita lui nu cutea/a If
111.1I1l1I'I

au un juramant de implinit si ca au 'Iill)1 ii,

acceptat sa-si dedice existenta intere- '11111111
selor majore ale unui popor sau unei 111("111
colectivitati umane mai reduse ca
numar, dar cu importanta sociala (pre- 1\1
cum razasimea tinuturilor de granita ale
Moldovei, in Neamu1 $oimare$tilor). ( 'h,
IIl.d :11
1"'!{,Il':!:

1I1olldlH

,I" M:m
1i1l('il'\Ci

(\'1,,'11111<1
t
ill Ii
1'1/11111' a
hll 11;ldit

IIi II 1'.. S;"\

,li",lIt(Ca
 Romenui

. l.rt c prin satul Sabaoani, unde mercenarii nernti II atacasera pe cei ce strangeau Eroii dilematici sadovenieni
lin III j lc de la populatie, devastand locul. Detestat de boieri si de pop or, Duca s-a
ffll'lI(inutla putere instaurand 0 atmosfera de suspiciune si teroare, traind izolat ill Dilema eroilor sadovenieni se
flfIJl,riul palat. Spre deosebire de el, voievozii autentici (ca Stefan cel Mare, Vasile datoreaza contlictului acut mire datoria
!lIplt) ieseau cu placere ill public, la hramurile bisericesti, la vanatori si petreceri, sociala si pasiunea individuals, contro-
versa psihologica si ideatica cu dez-
.Jiidogfmd cu multimea, care-i aclama. Judecatile lui sunt formale, neavand nici
nodamant complet diferit: cand invinge
fflli'llInitatea justitiara a divanului prezidat de Stefan ill Fratii Ideii, nici macar
sentimentul datoriei, protagonistii se
rlillen\a franca a pedepselor sangeroase aplicate de Tornsa ill Neamul $oimare$tilor, sacrifica in calitate de personalitati
,hI i Duca este omul deciziilor ascunse, al executiilor amanate cu sadism si al individuale, insa istoria ii retine drept
li'lIflJilorcu scopuri tactice. Pivnita curtii domnesti este 0 adevarata camera de tor- exponenti ai unor crezuri nationale:
o itllf!, data ill grija calaului Buga, unde voievodul asista frecvent la schingiuiri, daca ei isi urmeaza impulsurile pasio-
!l!l:lIl1andmarturisirile victimelor si chiar dand sfaturi sa faca mai eficient supliciul: nale in detrimentul unor fapte de anver-
nCrcsteaza-i limba $i pteseie-i-o cu sare... gstest spini $i sschii, ca sa i le beii sub gura, destinul lor particular ajunge
liJ/f!hii!" Cruzimea lui rece depaseste sadismul lui Alexandru Lapusneanu din nesemnificativ si se rateaza la nivel
!t\!vclalui Costache Negruzzi si pe eel dovedit de Aron- Voda eel Cumplit ill muti- istoric.
$i intr-un caz, si in celalalt, ei au
Jun.'a lui Ionascu, in romanul Neamul Soimiuestilor. Ultima lui fapta sangeroasa va
parte de 0 soarta imprevizibila, tensio-
11 uciderea lui Alecu Ruset chiar ill ziua nuntii fiicei sale, lasand-o, intentionat, pe
nata, frecvent tragica, dar, cel putin, in
II!ircasa sa se confrunte cu imaginea chipului desfigurat al iubitului ei. Impozitele prima varianta, devin modele exem-
~,\tlgerate si instigarile unor boieri ii rascoala pe orheeni si pe lapusneni impotriva plare ale natiunii din care fac parte si
rupidului domn. faptele lor de exceptie raman in memo-
Fire cruda si cinica, el ii cere hatmanului Buhus sa reprime ill sange revolta, iar ria colectiva pentru eternitate. Exem-
prirnul cap taiat sa-i fie adus inainte, Pe boierii care refuza sa mai spolieze poporul plul eel mai elocvent il gasim in capi-
ll judeca sumar si ii executa, desi unul dintre ei ii este ruda apropiata. tolul al XXIV-lea din romanul Zodia
/I iarta doar pe spatarul Ion Milescu, pentru ca are condei iscusit, obligandu-I> sub CanceruJui ... , care face legatura spiri-
tuala ell Neamul $oimAre$tilor.Tudor
uncnintarea cu moartea - sa plasmuiasca un document fictiv cu semnatura lui Ruset,
Soimaru, ajuns la varsta batranetii si
lrimitandu-l apoi lui Cara Mustafa, ca sa-l piarda pe adversarullui ill ochii inaltului
orbind, venerat de ai sai, care-I consi-
dcmnitar turc, Daca voievozii cu adevarat piosi inzestrasera tara cu biserici,
derau un erou local si un PIorOCsfant,
manastiri si schituri, construind - deopotriva =Iacasuri de cult si monumente de arta, adus de consatenii rasculati in fata lui
rcligiozitatea lui Duca este falsa, caci - prin rugaciuni - el cere divinitatii sprijin ill Duca-Voda, are curajul sa-I infrunte pe
planurile lui de pedepsire a inamicilor personali. Nici 0 remuscare nu-i tulbura despot, acuzandu-l ca a saracit poporul
cunstiinta, nici mila crestineasca nu rnanifesta fata de cei nevoiasi, pentru ca, fiind organizand hotia domneasca, Evocand
un om fara suflet generos, n-a trait niciodata satisfactia moral a de-a veni ill ajutorul moartea crunta a lui Ionascu, parintele
semenilor lui. sau, omorat din ordinullui Aron-Voda
eel Cumplit, anticipand furia lui Duca
Aleeu Ruset - tntre erotismul faetiee si adevarata pasiune si posibilitatea de a fi el insusi ucis de
buzduganul domnesc, experienta lui
Chiar din capitolul al II-lea al romanului, prozatorul creioneaza portretul aspec- Tudor Soimaru reflecta repetarea cicli-
rual al lui Alecu Ruset, fiul domnitorului mazilit, subliniind vestimentatia ca a intamplarilor si a dramelor ome-
boiereasca, supletea tinutei, paliditatea nobila a figurii, privirea zambitoare, nesti in istorie. Inainte de a pieri,
iudicand 0 fire deschisa, dornica de prietenia unui om superior, precum abatele Paul batranul luptator de altadata l-a com-
parat pe domn cu un Antichrist. Moar-
de Marenne. Ruset este si el - intr-o masura - prototipul antieroului, irosindu-si
tea lui Soimaru pe treptele manastirii
tineretea ill petreceri si aventuri erotice, din punct de vedere politic fiind un spirit
Golia simbolizeaza incheierea unui
resemnat si defetist. cic1uistoric, apusul unei lumi, in care
In timp ce Duca ramane un domn nepatriot, complet dezinteresat de prestigiul doar oamenii liberi, curajosi si patrioti
politic al Moldovei si de apararea intereselor statului romanesc ill fata adversarilor au avut 0 stamra eroica,
lui traditionali, Ruset lsi iubeste tara, dar este incapabil sa-si asume un rol de prim
rang, sa tncerce sa schimbe starea nefasta a lucrurilor de care este constient, El se
distanteaza de veritabilii eroi sadovenieni, justitiari implacabili si conducatori

Personajul-reflector
Acest personaj este, de obicei, eel
care participa, sau numai asista la
tntamplarile istorisite, fara sa se implice
in desfasurarea actiunii, dar cornentan-
du-i etapele pentru cititor. Exprimand,
de regula, si punctul de vedere al nara-
torului-autor, personajul-reflector tre-
buie sa ramana obiectiv, pentru a
castiga credibilitate in aprecierea lee-
torului. Acesta poate fi: eroul itinerant
(tipul calatorului peregrinand intr-un
spatiu geografic si observandu-l lucid -
Paul de Marenne din Zodia Can-
cerului... de M. Sadoveanu), eroul
.raisonneur'' (capabil sa desprinda
semnificatiile faptelor derulate - Mini
si Nory Baldovin in calitate de arnice
ale familiilor burgheze, eroinele
Hortensiei Papadat-Bengescu in Con-
cert din muzica de Bach), eroul-martor
(confidentul, prietenul comun, mesa-
gerul care face legatura intre personaje
etc.). Este 0 modalitate de configurare a
personajului care sporeste impresia de
autenticitate a naratiunii, amplifica pu-
terea de obiectivare a naratorului si
ilustreaza modemitatea viziunii artis-
tice.
devotati intereselor majore ale unor mari colectivitati umane (ca Tudor ~UIIILlI"
Stefan eel Mare, Ion Voda eel Cumplit sau Nicoara Potcoava), Beizadca i\ I "
recunoaste superioritatea moral a a tatalui sau, care, desi domnise putin, sc I." II'~
I,
respectat de boieri si iubit de popor. Fiul, insa, chiar daca aprecia modelul e!it 1',11
tesc, nu era in stare sa-I urmeze, reducandu-si existenta la preocupari indivi.to.J-
necontand ca un posibil om politic in vremea sa.
Persoana instruita si rafinata, ducand 0 viata princiara si bogata, Ruse! 1(,:11";'
trainica prietenie cu abatele de Marenne, ca urmare a afinitatilor pe care ~i lr :1'
descoperit reciproc, in calitate de spirite cultivate si umaniste. Ii marturisestc 111,,,1,,
sau prieten si confident ca si-a facut studiile in Polonia, ca a calatorit IIl1lh
cunoscand oameni si locuri de mare diversitate, castigand 0 adanca expericuu .t,
viata, Ii evoca mazilirea parintelui sau, ca urmare a intrigilor lui DUCI. 1111"
supunandu-l la torturi inimaginabile, ca sa marturiseasca averea presupu- .1 !
detinuta. Desi inca tanar, analizeaza cu 0 remarcabila luciditate si COlli 11('1,Ii!'
situatia precara a Moldovei, dar nu se dovedeste in stare sa 0 amelioreze prin ,.1.
si sacrificiu personal. Reflex al epocii in care traia, el rarnane 0 personalitaiv .L I
denta, multumindu-se cu marunte intrigi de culise si cu aventuri sentimcm.J.
Personajul dovedeste mentalitatea tipica a beizadelei (a fiului de voievod). \ till"
derand - in mod eronat - ca actiunile sale, oricat de riscante si contravenind "'Vii ..
si moravurilor consacrate prin traditii, nu pot fi supuse judecatii semenilor Itll l,
Moldova acelui sfarsit de veac, Isi consolidase faima unui Don Juan autolll",
datorita tineretii sale aventuroase, in timpul careia rapise numeroase fete. Irlll!.
casatorite si chiar calugarite (dupa marturisirea admirativa a servitorului saUll!'lu.
cios, Valcu Barladeanu). Dar sa lupte impotriva abuzurilor lui Duca- VUIl.I,'"
pedepseasca nedreptatea si umilinta suferite de tatal sau, sa ceara domnia tarii ~,I\
se transforme, in judecata poporului moldovean, dintr-un pretendent virtual 11111 .
certitudine politica, asadar, intr-un om de stat cu responsabilitati nationale, :11'"
actiuni esentiale nu-i angajeaza constiinta, Daca viata lui Alecu Ruset se ad:llIl!' ,!.
in tragedie si nu esueaza intr-un banal roman picaresc (de aventuri senzatuuul-
faptul se datoreaza prieteniei sincere fata de Paul de Marenne si iubirii nelru. ;1,
pentru Catrina Duca, iubire ce 11 va duce la moarte. II salveaza moral tocmai ~('IIL
mentele esentiale care anima intreaga lume sadoveniana - prietenia si dragcsic
acelea care dau sens existentei umane si 0 innobileaza prin ofrand a sacrificuhu ,I,
sine.
Istoria necrutatoare ii sanctioneaza pe antieroii vremii lor, aspect evidenu.u Ii
dialogul diplomatic dintre Paul de Marenne, a carui identitate reala este acl'(' ,I d
ambasador secret al Regelui-Soare (Ludovic al XIV-lea), si vizirul Mustafa. 1:11,,1'
grad. Izbitoare este remarca cinica a inaltului reprezentant imperial, referitoa !
faptul ca - pentru sultanul Mehmet al IV-lea - nu conteaza nici Duca- Voda, nici 11\,
lul sau, Alecu Ruset. Turcii pretuiesc tenacitatea lui Duca in strangerea impozucl.
ce umplu regulat visteria imperiala. Domnul temporar al Moldovei reprezi II1.1 II'
instrument eficient al jefuirii unei tan supuse in favoarea stapanilor ei si al inavvt.
- prin mita - a demnitarilor otomani. Cand nu va mai fi util intereselor ('IIIl'
otomane, va fi mazilit sau ucis (in caz de nesupunere), precum atatia dimrc ;lIil
cesorii lui la tron. Cara Mustafa preciza cu claritate: "lmparatia mai are DCIP/(" ,I,
beiul de la Moldova, care se eret hamic si inca destul de intelept. Altfel, /;, ,I" /" j,
vorbind, in cumpsne noastra, amiindoi n-etiun nici cat un fir de praf.." Istou.i It,
"
 irtine numele celor ce se pleaca, urnili, in fata ei, pentru ca insusi cursul ei ascen- Tragedia inadecvarii cuplurilor
dent 11 implinesc aceia care-si tin capul drept si nu i se supun. sadoveniene

Asadar, Zodia Ceacenilui ... este si

Romeo si Julieta in spatiul medieval romanesc romanul unei iubiri imposibile, deza-
vuate de toti, obligate sa se prefaca,
in casa satrarului Lazarel Griga, unde misionarul crestin si urmasul fostului spre a nu fi suprimata brutal, al iubirii
II
domnitor roman au fost gazduiti si onorati, dupa modelul ospitalitatii moldovenesti, clandestine, ratacind din loc ill loc, pan-
printul Ii marturiseste abatelui drama lui sentimentala, izvorata din faptul ca era dite -Ia fiecare pas - de pericole, si care
va trebui, ill [mal, sa se resemneze ill
mdragostit chiar de fiica dusmanului sau de moarte si al intregii farnilii a
fata urii, a teroarei si a mortii, Cuplurile
kosettestilor, Initial, interesul aratat Catrinei reprezenta un amestec de curtoazie
sadoveniene, ill dimenisunea erotica a
ravalereasca si dorinta obscura, deloc onesta, de a-l contraria pe voievod, de a-l lovi existentei lor, reproduc dilemele trage-
III sentimentele lui pateme: .Floeie pe care 0 are in gradina Dues- Voda n-as diilor shakespeariene, iubindu-se pe
IlIa-onumai din dragoste, ci si pentru UTamea fmpotriva Jui." Ulterior, in intalnirile deasupra tuturor obstacolelor generate
uvute, tanara ll impresioneaza prin maturitate si darzenie, ll captiveaza printr-o fe- de conflictele sangeroase dintre famili-
minitate capricioasa, il impulsioneaza prin inteligenta sa ironic a, castigjtnd afec- ile lor, cu 0 daruire si 0 abnegatie totale.
tiunea barbatului matur. Ea reuseste sa-l transforme dintr-un aventurier, cu un des- Sfasierea lor sufleteasca provine din
~,
lill intamplator si fara sernnificatii, in omul pasionat care si-a concentrat viata intr-o
eterna contradictie intre pasiune si
I rraire intensa si unica. ratiune, intre impulsul incandescent si .
It realitatea rece, intre forta irezistibila si
Ceea ce este comun romanelor istorice si erotice ale scriitorului este 0 nefericita
11 acaparanta a dragostei si opacitatea
poveste de iubire, pomind de la inadecvarea cuplurilor si incheindu-se, eel mai ade-
1, intolerabila a prejudecatilor mediului ill
~~'a,cu jertfa de sine. Sadoveanu a imprimat - ca 0 constanta - , in structura carac- care vietuiesc, Nefericita lor poveste de
I rcrologica a eroilor sai, dimensiunea romantica a absolutului in dragoste. Pasiunile dragoste reediteaza tragismul pasiu-
\ lor erotice ating concentrarea maxima, dar, in majoritatea cazurilor, ele prefigureaza nilor interzise ce-i pecetiuiesc pe eroii
idcaluri imposibil de adecvat realitatii istorice si de implinit in datul social. Patima lui W. Shakespeare, perechea sadove-
lui Ruset pentru apriga si frumoasa Catrina Duca creste treptat in intensitate, niana evocandu-i pe Romeo si Julieta,
II
.lcvenind -in punctul ei maxim - 0 obsesie, ce are drept rezultat anihilarea moral a a la 0 varsta mai matura, rasaditi ill solul
l'
rroului si sila lui de viata, El compara, in fata abatelui ingrijorat de soarta prietenu- moldav. Ruset are parte de nesansa ill
lui sau, propriul sentiment distructiv cu acea camasa otravita a lui Nesus, simbol al dragoste a mai tuturor personajelor lui
Sadoveanu, a lui Tudor Soimaru, Ionut
nnposibilitatii iubirii, la care facea apel si Mihai Eminescu, in ipostaza celui neferi-
Jder, Nicoara Potcoava, Kesarion Breb
rit In dragoste din poemul Oda - in metru antic. Chiar Valcu Barladeanu, cu toata
si a altora.
simplitatea firii sale, l~i atentiona stapanul: "Asta ti-i draga si-i plate$ti ei pentru
'I
vrtelslte: Rsndui: este de Ja Dumnezeu sa nu scape omul de asta, cum nu scepe de Henrie Trenk. Conac de posr: (fragment)
",ome. Venindu-ti si Mariei Tale ceasuJ, supune-tet'; avertisment ce sugereaza
deea predestinarii in dragoste.
II Cuvintele taranului reflecta si conceptia populara potrivit careia nasterea,
lubirea si moartea sunt coordonate majore ale vietii umane, hotarate de instanta
ihvina, in fata carora vointa omului se consuma ca 0 zbatere neputincioasa,
Ii
in viziunea lui M. Sadoveanu, iubirea este 0 initiere, insumand experimentul,
vunoasterea si jertfa de sine, care pe cei alesi si tari ii caleste, iar pe cei slabi ii dis-
r. (luge: in Fratii Jderi, Ionut este la varsta initierii si cunoaste pasiunea alaturi de
II
Iupanita Nasta, care, fiind rapita de tatari, prefera moartea dezonoarei; Nicoara
I l'o.coava, consacrandu-se razbunarii fratelui sau, Ion Veda cel Cumplit, ucis
I miseleste, are puterea launtrica sa-si reprime sentirnentele fata de Ilinca, aceasta
Iiind si odrasla lui Ierernia, tradatorul voievodului sacrificat de turci; intre Tudor
!
~oil11aru si Magda Orheianu se malta zidul de netrecut intre razesul mandru de li-
t herMea lui, insa nedreptatit, si fiica boierului asupritor si prigonitor al neamului
II . ~()il11are$tilor.

Henrie Trenk. Conal' de posn (fragment)
Martnrisiri
"Cu putin imeginetie J$i putea
incbipui si Sadoveanu cam cum arata
Moldova noestrs la vremea accea cuid
un ava trentuz ar ti trecut gttuiit
Iesssc $i s-er ti illdreptat spre cetatea
Iesilor. E1, illsa, pe langa 0 bogata
imsginetie si un deosebit spirit de
transpunere ill epees; mai avea si sansa
- ca sa zicem 8$a - ca se nsscuse ill
tiigusotul Psscsni, care pe vremea
copiliuiei lui, pOO 1880, nu arata cu
mult mai tsssrit decat 8$ezltrilepe care
le privise cu uimire si tristeti: domnul
abate de Marenne. "
.Fiind si el un pssnic si bland mol-
dovan, stis ca taregreu se schimba ceva
ill necsjit taraa 1uiNeculce si a 1uiIon
Creenge de la Humulesti. A$a ca,
desigur, si pe vremea domnite! Catrina
si a 1ui beizadea Alecu Ruset ville de 1a
Repedea erau cam la fe1:cu eceissi nuci
batrani si tsmutosi ill care csntsu
tercile $i cu eceleesi fantani cu
cumpana, din care 0 fata cu fusta ctest
scotea apa cu ciutura."
Profira Sadoveanu
Catrina Duca - eroina moderna prin curaj si forta deciziounla
In capitolul al XXVII-lea, privindu-si retrospectiv viata, Ruset Ii man IIIi"
abatelui ca, initial, el nu fusese indragostit de Catrina: .Iubiie mea e tot ce 1'0:,1,' fj
mai fara de-uteles. Cu atat mai fara itueles, cu cat am pomit-o razfind si j'" ,Ill
du-ma ". Treptat, este coplesit de personalitatea feminina, respectand-o si pretuind I'
pentru ea insasi, De remarcat ca, in proza sadoveniana, 0 anumita categorie de frill
manifesta 0 neta superioritate asupra barbatilor, prin vointa, fermitate si lupta rill
pentru a-si pastra omul iubit alaturi, Catrina este mai echilibrata si mai putcuu,
decat Alecu, inseland abil vigilenta parintilor, organizand intalniri secrete, in rill iI.
pazei instituite de tatal ei, facand planuri de a se elibera dintr-o logodna detesiarn,
II
timp ce barbatul, orbit de patima lui si de furia neputintei irnplinirii erotice, s{' l
racterizeaza printr-o pasionalitate fara initiativa, lasata la voia intamplarii.
Catrina Duca este 0 personalitate feminina bine conturata, cutoate atribut I
femeii constiente ca traieste adevarata iubire. Fire autoritara, hotarata, twill.
seamana atat bunicii ei, Dafina-Doamna, evocata chiar de tatal ei cu respect, (',J Ii
lui Duca insusi, prin darzenie, capacitate de a-si disimula gandurile si tenacitarcn lit
care tsi urmareste telul dorit. Scriitorul intareste impresia de obiectiviutc lJl
realizarea portretului fiicei donmitorului si prin intennediul observatiilor direcrc ill
\{I
lui Paul de Marenne. Cerand sa-i fie prezentat, inaltul oaspete - om cu expcricnh
fizionomiilor - observa contrastul dintre suavitatea privirii tinerei, energia degapll
din voce si voluntarismul expresiv al gurii cu linii fenne. Rezistenta fata de Illlldlll
conventional de viata de la Curte, opozitia sa acerba la solicitatea parintilor II !f
accepta mariajul, din ratiuni politice, cu feciorullui Radu- Voda, apararea displ'llifl
1.111
"I,ll
a libertatii ei sentimentale si de actiune, toate acestea defmesc un spirit feminin lilt!
dern, lipsit de prejudecati si de romantiozitati desuete, intr-o lume anchilozata III roll
veniente imuabile. Intr-una dintre intalnirile cu alesul inimii ei, Catrina se autud
fineste: "Am tscut si, mchizfindu-ma in mine, am luat hotarfirea sa trsiesc sill~lIIa
intie ai tnei. Nu ma impotiivesc poruncii lor, dar Isptuiesc ce cred eu ... Suilctul u, II
.aJmeu Iiind, nu vreau ss-) dau decat celui pe ceie-l aJeg. Dar sa fie vtednic de tuii
Intr-o lume sufocata de minciuna, ipocrizie si interese pragmatice, libenutes
eroinei nu poate fi decat interioara, dar Catrina va avea curajul sa-si pledeze catlIn
convingandu-si tatal (care 0 respecta) sa 0 ia in calatoria la Tarigrad, unde sc \'
infatisa sultanului - infruntand prejudecatile mahomedane despre conditia SUPIISII
femeii -, cerand sa-i fie anulata logodna fortata. Chiar daca efortul si curajul ei n1l11 I
nu au succes, prin insusi faptul ca se revolta impotriva regulii ca femeile din falHtill
princiare sa incheie casatorii silite, neavand dreptul sa dispuna de propria intimiuu
si viata, Catrina Duca iese din tiparele lumii feudale, inscriindu-se in actualiuur
Eroina nu doreste sa devina sotia unui barbat dispretuit si chiar urat, nici sa urIlH'/I
destinul mamei sale, Anastasia, care - supusa caracterului despotic al domnulul
ajunge sa semene perfect cu acesta in privinta zgarceniei si a preocuparii obscxive
de a-si spori averea. In final, va accepta casatoria impusa, ca sa-si salveze familt
amenintata de prigoana turcilor, scandalizati ca 0 femeie indrazneste S,I ~I
depaseasca conditia umila si sa-si revendice un drept ingaduit numai barbatilui
anume acela de alegere lib era a partenerului de viata.
Daca iubirea pentru ea ii anihileaza lui Ruset luciditatea si intelepciunru
Catrina, dimpotriva, este prudenta, diplomata, sireata chiar, cerandu-i iubitului ci ,,~
 " rcpte momentul prielnic pentru a actiona in mod eficient. Ruset 0 pierde pe Catri- Verosimilul
11.1. pentru ca soarta Ie este potrivnica, dar si din pricina necoordonarii intre ratiune
~l impulsurile sentimentale. 0 fiica de voievod nu putea fugi ill lume, caci era atent Din it. verosimile, lat. verisi-
~1Ij1ravegheata,nici nu putea fi rapita cu forta, ci obtinuta printr-o tactica abila si mills -"asernanator adevarului"; "care
pare adevarat, real, plauzibil, probabil,
lndclung sustinuta,
posibil", "ceea ce se circumscrie
Eroul nu prevede amploarea dificultatilor si nu are rabdarea necesara constituirii
adevarului".
IIlIlIi demers politic si matrimonial, care sa nu poata fi refuzat. Esuand, se In estetica, verosirnilul se refera la
uubolnaveste psihic si chiar fizic, din pricina dezamagirilor indurate. Va recurge la gradul de urnanitate al operei de arta,
',(lilltia extrema de a-I rapi pe viitorul mire al Catrinei in preziua cununiei, ill spe- definind ceea ce este apropiat de reali-
111111 a ca, astfel, va impiedica nunta lor. Dar Stefan va fi eliberat de un corp de oaste tatea umana, de trairile omenesti, are
II imis de Duca pe urmele rapitorilor; Alecu Ruset - invins - va fi parasit de soldatii aparenta de fapt adevarat, real, autentic,
mcrcenari si se va preda invingatorilor. Domnitorul 11 va ucide cu propriul buz- asadar, acceptabil si credibil din aceste
dugan, Moartea printului constituie, de fapt, 0 sinucidere, caci acesta ar fi putut sa puncte de vedere. Apartinand sferei
Iliga si sa se salveze, dar a inteles ca isi jucase ultima sansa si Catrina era pierduta realitatii, verosirnilul are drept criteriu
!\I de individualizare adevarul. Calitatea
Pl'l1tru el. Razbunatorul voievod ucisese, de fapt, 0 ruina sufleteasca si trupeasca,
hjiJ de a fi verosirnile 0 au, in prirnul rand,
prntru ca Ruset devenise 0 umbra, ,,0 rama$ita dintr-un fudul beizadea Alecu" de
I l operele care apartin realismului, unde
uhadata. Marea lui iubire, care nu-si gasise nici implinirea, nici vindecarea, l-a facut
In vocea narativa este impersonala, iar
Na-si primeasca, resemnat, sfarsitul. scenele, situatiile si dialogurile frizeaza
J1
Iar Catrinei i-a fost data si incercarea sa stea ill rochia alba, de mireasa, fara autenticul.
III
voie, contempland - inmarmurita de suferinta - chipul fara viata al omului iubit: Un artist evocator de talia lui
lfl\lI
.Pnvi ineinte-! fara sa vada pe nimeni, apoi l$i incovoie fruntea pe genunchi M. Sadoveanu poate reconstitui atmos-
1m /;l.dndu-$imiiinilc albe sa atame intr-o parte, ca si cum ar fi fost sttsine de de fera unor lurni demult apuse, parasind
,dnl
i/,lnsa." La fel de straina si de goala Ii va fi existenta de-atunci inainte, fara prezenta docurnentul istoric si recurgand la
lc J! fictiune, dar rnereu tntre limitele
lnndra a lui Alecu Ruset, caruia Ii va evoca imaginea draga numai ill visurile ei cele
rill verosimilitatii. Cu 0 mana sigura, el
mai ascunse.
11lIl sugereaza ambiante locale, vestirnen-
;11 tatii de epoca, comportamente si gesturi
)(1 tipice, dar mai ales creeaza limbaje cu
gill' savoare arhaica si regionala, dialogurile
111;'11, mentinandu-se in sfera plauzibilului.
Comparati, intr-o paralela, imagine a Moldovei decazute si antieroismul din
Astfel ineat si George Calinescu excla-
I/(\ " Zodia Cancerului cu perspectiva unui spatiu al Renasterii, plin de belsug si c-
ma ferrnecat: .Dsct: $tefan eel Mare
:alrlt de fapte legendare, din romanul Pttui! Jderi. s-ar seula din moimsnt si ar votovi eu
11I'ln, lntrucat opera sadoveniana a fost interpretata ca un roman antieroic si de noi, am incredintsresea pe noi nu ne-ar
e vII dragoste, realizati 0 compozitie de sinteza in care sa fie abordate viata . piicepe, dar pe M. Sadoveanu da!..."
ISO I familiala (a domnului, a marilor boieri, a taranilor ospitalieri, precum .-
ioml Lazarel Griga), falsa justitie voievodala, lupta politica acerb a pentru putere, ' 1. Andreescu, Case iu (ani (fragment)
mllil tabloul moravurilor vremii, relatiile diplomatice cu Imperiul Otoman si cu 1
litall tarile invecinate etc.
italr Redactati un eseu nestructurat cu tema "Catrina Duca - eroina inzestrata cu
me!.' spirit modem Intr-o lume rigid-conventionala".
Iui Redactati un eseu nestrueturat eu tema .Alecu Ruset si Catrina Duea - un
esive euplu predestinat tragediei, intr-o Moldova intunecata de prejudecati si
milia crime, la sfarsitul veaeului al XVII-lea".
S;"'-$I till Concepeti un eseu literar-filozofic eu tema: .Jstoria ea unitate a contrari-
itilor, ilor (coincidentia oppositorum), reliefand imagine a senin-epopeica a
Moldovei lui Stefan eel Mare si alta sumbru-decadenta a tarii lui
uncu, Duca-Voda, in viziunea integratoare a lui Mihail Sadoveanu".