Mihail Sadoveanu este cel mai Vitoria Lipan este personajul principal al MOTIVUL DRUMULUI MOTIVUL SOARELUI

mare povestitor artist al literaturii
romanesti, el afirmand ca poporul a fost
parintele meu literar.Romanul Baltagul
este un adevarat poem al naturii si al
sufletului omului simplu, o <<Miorita>> in
dimensiuni mari(George Calinescu),
reprezentand una din culmile cele mai
inalte ale creatiei sadoveniene si poate fi
comparat cu o adevarata epopee a vietii
pastoresti. Barbatul Vitoriei Lipan este eroul
absent al romanului, constituind insa axul
acesteia, in jurul caruia se organizeaza
toate actiunile, toate miscarile femeii, in
cautarea adevarului despre omul
disparut.Portretul sau fizic este realizat prin
intermediul caracterizarii indirecte, din
amintirea sotiei: aveamustata groasa
adusa a oala. La mustata aceea neagra si
la ochii aceia cu sprancene aplecate si la
toata infatisarea lui indesata si spatoasa.
El se contureaza mai ales din memoria
afectiva a Vitoriei: Asa-I fusese drag in
tinereta Lipan, asa-I era drag s-acum, cand
aveau copii mari cat dansii. Nechifor Lipan
se aseamana cu ciobanasul din Miorita
pentru ca amandoi sunt doi baci priceputi,
detinand tainele pastoritului, ce-si iubesc
animalele, dar si pentru ca impotriva lor se
complotase, ceilalti doi ciobanasi
planuindu-I moarte in perioada
transhumantei. Trasaturile fundamentale
ale personajului le regasim in portretul
colectiv al oamenilor de la munte, pe care-l
alcatuieste Sadoveanu:locuitorii acestia de
sub brad sunt niste fapturi de mirare.
romanului "Baltagul". Ea este o figura
reprezentativa de erou popular, avand cultul
pentru adevar si dreptate, respectarea
datinilor stravechi si a legilor stramosesti.
Vitoria Lipan-personaj mitic-este o figura
reprezentativa de erou popular, intruniond
calitati fundamentale ale omului de la tara, in
care se inscriu cultul pentru adevar si
dreptate, respectarea legilor si a datinilor
stramosesti. Portretul fizic, sumar, reiese din
caracterizarea directa, Sadoveanu
restrangand trasaturile eroinei care
sugereaza zbuciumul interior. Gandindu-se
la Nechifor care nu se intorsese acasa,
Vitoria este foaarte nelinistita si se
autoizoleaza de ce-i din jur. Prin
caracterizarea indirecta, Sadoveanu
dezvaluie starile sufletesti si trasaturile
morale ale eroinei, care reies din faptele,
gesturile si vorbele acesteia. Nelinistea,
zbuciumul si framantarile Vitoriei semnifica
un drum al cautarii pe care-l parcurge cu
mintea si sufletul, de la ingrijorarea la
certitudinea ca s-a intau cu sotul ei. in
exterior, Vitoria pare mereu aceeasi dar viata
ei interioara este profunda. Gheorghita
observa schimbarea Vitoriei. Priceputa,
harnica si meticuloasa, Vitoria isi
oranduieste bunurile si treburile
gospodaresti, apoi o duce pe Minodora la
Manastirea Bistrita, unde va sta cat timp va fi
ea plecata. Inteligenta, tenace si cu un
uimitor rationament de detectiv, eroina va
dovedi povestind in amanunt infaptuirea
crimei si ii va demasca pe vinovati. Odata
infaptuita dreptatea si datoria implinita, viata
reintra in normalitate.
MOTIVUL CRENGII DE AUR
Poate fi descoperit in ultima parte a romanului: acum,
Gheorghita illoveste pe Bogza cu baltagul sau
(devenit "creanga de aur") pentru a prelua
ceea ceucigasul luase de la Nechifor,
folosind un alt baltag (cu aceeasi functie).
Motivul drumului - atat de frecvent in creatia Mitul soarelui (cu radacini in mitologia egipteana)
sadoveniana se realizeaza in interiorul unui ar sta, conform opiniei lui Al. Paleologu,la baza
spatiu mioritic in care "timpul se anuleaza prin intregii naratiuni.Motivul soarelui strabate intreg
izolare si .smgwratate" (Perpessicius). romanul, conferind oamenilor si intamplarilor
De fapt, exista in Baltagul, trei drumuri: unul o aura desacraHtate; - prin el se realizeaza
este cel facut de Nechifor, si care se frange dimensiunea cosmica a iubirii, a vietii si a mortii.
sub Crucea Talienilor; de aici, calatoria Soarele este Muma in sens goetheean, in care se intoarce
pamanteana se transforma intr-o "mare trecatoarea alcatuire umana; sub luminalui incepe lunga
calatorie"cosmica. calatorie a Vitoriei care i se inchina ca in vechile
Cel de al doilea drum este al Vitoriei; purificata ritualuri pagane. Semn alpuritatii, al sinceritatii
prin post si rugaciune, ea va realiza un drum al si caldurii sufletesti ("...
mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din
destinului, parcurgand cateva etape necesare:
mai intai, la Borca, "a cazut intr-o el rupta")
cumetrie", apoi, la Cruci, "a dat de
nunta" pentru ca in final, sa ingroape ea insasi si martor al clipei in care Nechifor a stat in cumpana cu
osemintele lui Nechifor (descoperite intr-o Neantul,soarele intra in chiar destinul uman.
rapa, intre Suha si Sabasa).
Simbolic, drumul Vitoriei reprezinta o MOTIVUL CALATORIEI
traversare ritualica a celor trei mari momente
ale existentei, intru dezlegarea tainei.
Drumul Vitoriei este o replica pamanteana la Mitul marii calatorii este subinteles, lungul drum
marea calatorie de dincolo de moarte a lui al Vitoriei in cautarea osemintelor lui Nechifor fiind o
Nechifor. replica pamantena la marea calatorie" in care a
plecat"dalbul de pribeag"; si pentru ca sufletul lui sa-
Avand doua nume. (ambele cu sensul de
si gaseasca odihna, femeia si feciorul ei cutreiera
"purtatorul de victorie"), Nechifor simbolizeaza
muntii, spre a implini datina:
sacrul camuflat in profan (caci intaiul era al
marelui mucenic Gheorghe); ceea ce moare "Sa nu ramaie intre lupi; sa-l aduc intre crestini".
In lumea oierilor de pe Tarcau, "randuiala" are privilegiul de a
este ipostaza lui profana.
Cel de al treilea drum este facut de Gheorghita conserva timpul, asa incatexista in roman doua timpuri:
unul . concret (deceniul al III-lea al secolului
si este o calatorie initiatica. la capatul careia el
nostru) si unuletern, pastrat prin ritual.Incrancenarea pe
va prelua atributele tatalui, caci viata va
care Vitoria o pune in tot ceea ce face pentru realizarea
continua, dar cu o alta generatie.
acestui scop,face din ea un personaj de tragica maretie,
MOTIVUL MIORITIC
Mitul mioritic (acceptat de unii, contestat comparat, pe buna dreptate cu Antigona(Perpessicius).
de altii) se concretizeaza in faptul ca romanul
continua actiunea baladei.In spatele naratiunii
sta ideea destinului uman: autorul ridica o
intamplare la rang de universalia, caci moartea este
"a lumii mireasa", stapanind tot ceea ce sta, la un
momentdat, sub semnul fiintarii. Rupt
din Univers prin nastere, omul se reintegreaza
in acesta prinmoarte, pentru a-i perpetua splendida
unitate: Nechifor care s-a inaltat in soare" devineOmul
universal si personaj-suma al lumii.
Timpul actiunii este mitic, prezentul curgand
intrecut prin pastrarea traditiei si prin existenta mereu
egala cu ea insasi. Spatiul este unul i nchis: numele
satului (Magura Tarcaului) nu are importanta pentru ca el
simbolizeaza unsat pentru eternitate, sustras timpului
comun