INTRODUCERE

Petrolul, in pofida unor previziuni, a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane probabil o
perioada insemnata de timp si de acum incolo ori se stie resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile. Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme
ritmul epuizarii resurselor cunoscute in prezent de altfel in Romania productia de hidrocarburi
fluid este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte factorii de extragere realizati astazi in Romania si chiar si pe plan
mondial, au valori destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei
proprii, dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei
de zacamant. Cauzele sunt atat de natura obiectiva, legate de conditiile de zacamant cat mai ales
de natura subiectiva asociate de variante de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania, dar
numai in cazul miscarii mai active a ingineriei de zacamant. Aceasta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina exact capacitatea energetica a acestora, forma predominanta a energiei de zacamant,
cea care va determina fixarea regimului de exploatare. Daca conditiile de zacamant o impun este
preferabil sa se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se
evite pe cat posibil intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ceea ce priveste zacamintele aflate in fazele secundare sau tertiala a exploatarii,
zacamintele epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi , se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode conventionale sau
neconventionale in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficenta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata nu in mica
masura, de modul de traversare a stratului productive, de modul de constructie, amplasarea
sondelor de extractie si a celor de injectie, de aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai. Prezenta la care este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la facultatea de inginerie a Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.

2
 CAPITOLUL .I.
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI.
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de
zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra.
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din 2 zone distincte, zona
saturata cu hidrocarburi numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa-acviferul
adiacent care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata ( in plan orizontal )
cat si grosimea stratului. De asemenea trebuie facuta o delimitare exacta a celor 2 zone zona
productiva si acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte stratiforme
masive delimitate litologic, combinate si subtile indiferent de tipul capcanei, in proiectarea
exploatarii se opereaza cu doua forme geometrice de baza.
zacaminte in forma de banda liniara,care admit o simetrie liniara
zacaminte de forma circulara care admit o simetrie radiala.

n natura nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate, in aceasta situatie se va aproxima forma reala a zacamantului
la una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul
de zacamant.
1.1 HARTA STRUCTURALA ( CU IZOBATE ) A ZACAMANTULUI
Harta structurala ( harta cu izobate ) reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor
de intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper, ca plan reper se va lua intrarea in
stratul productiva.
Harta structurala poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor. In acest caz s-a adoptat motoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului
reper, intrarea in stratul productive, intrarea ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale
sondelor. Adancimile reperului citite pe diagrafii sunt in cote absolute care vor fi raportate la un
3
reper unic, adica nivelul marii. Astfel din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si
se obtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intodeauna perfect cu cele reale din
strate,abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat de grosimea stratului poros, de
marimea rezistivitatii. Pentru fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit
efectuarea corectiilor necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Modul de lucru:
Se alege ca reper, intrarea in stratul productiv;
Se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele 2,3), pentru
fiecare sonda in parte;
Se unesc punctele cate trei;
Se cauta puncte de valori egale pentru aceste drepte ( linii paralele )
CALCULUL ADANCIMILOR IZOBATICE
Cote absolute (m) Cote izobatice (m)
Sonda E h
Ha Hc H a/t Ha Hc H a/t
(m) (m)
676 1499 1588 - 243 1256 1345 - 28,45
605 1543 1600 - 341 1200 1259 - 29,25
656 1500 1544 - 307 1193 1237 - 16,25
641 1540 1660 1582 300 1240 1360 1282 62
Ha cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* cotele izobatice n acoperis;
Hc cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* cotele izobatice n culcus;
Ht/a cotele limita apa/titiei absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* cotele izobatice apa/titei;
E elevatiile sondelor;

Sonda 676:
= = 1499 243 = 1256
= = 1588 243 = 1345
Sonda 605:
= = 1543 341 = 1202
= = 1600 341 = 1259
Sonda 656:
= = 1500 307 = 1193

4
 = = 1544 307 = 1237

Sonda 641:
= = 1540 300 = 1240
= = 1660 300 = 1360

1.2 FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI/APA.

Limita hidrocarburi/apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de rezistivitate.

In realitate nu exista un plan orizontal de saturatie intre care fluidele respective, ci mai degraba
o zona de tranzitie hidrocarburi/apa, a carei grosime este in functie de structura spatiului poros
si de diferenta de masa specifica dintre cele 2 fluide din zacamant. Totusi pentru simplificare se
admite existenta planurilor orizontale de separare a fluidelor existente in zacamant.
Aceasta limita hidrocarburi/apa prezinta doua contacte cu stratul de productie, un
contact pe acoperis si un contact pe culcus. Protectia acestor doua contacte pe harta cu izobate
prezinta la randul ei doua contururi: un contur interior ( pe culcus ) si unul pe exterior ( pe
acoperis ). intre cele doua contururi se gaseste asa numita zona de contact in problemele de
evaluare a resurselor si rezervelor de hidrocarburi, de urmarire a deplasarii liniei in timpul
exploatarii, se opereaza cu un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa
nr.5)
Se traseaza limita titei-apa la adancimea Ht/a = 1282 m

5
1.3 DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE.

Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile , care trebuiesc puse

n eviden i nlturate de la grosimea total a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul . Grosimea se msoar att dup curba de potenial
spontan ( PS ) ct i dup cea de rezistivitate ( ) , apoi se face media .
Sonda 641 Sonda 656

Strat hef hef* Strat hef hef*

Ps Ps
a 15,2 15,3 15,25 a 6 4 5
b 36,3 14,1 25,2 b 5 5 5
c 20,5 22,23 21,415 c 6 6,5 6,25
62 16,2

Sonda 676 Sonda 605

Strat hef hef* Strat hef hef*
Ps Ps
A 27,5 22 24,85 A 21,5 16 18,75
B 25,2 2 13,6 B 11 10 10,5
38,45 29,25

Dupa determinarea grosimii efective acestea se vor reprezenta pe sectiunile geologice.

1.4 CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE.

Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria

trapezului cuprins intre faliile F1, F2, F3 si limita apa-titei calculata.
Pentru determinarea ariilor s-au mpartit zonele respective in triunghiuri iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:
i
A=
2
Unde: - i ipotenuza triunghiului;
- inaltimea triunghiului;
Tinand cont de scara hartii cu izobate rezulta aria zonei productive.
Sonda 641:
12270
641 = 25 = 106750 2
2

6
 12243
641 = 25 = 65575 2
2

641 = 65575 + 106750 = 172325 2 = 17,23

Sonda 676:
18262
676 = 25 = 141050 2
2
18226
676 = 25 = 59150 2
2

676 = 141050 + 59150 = 200200 2 = 20,02

Sonda 656:
12554
656 = 25 = 84375 2
2
12459
656 = 25 = 92187,5 2
2

656 = 84375 + 92187,5 = 176562,5 2 = 17,65

Sonda 605:
17763
605 = 25 = 139387,5 2
2
17796
605 = 25 = 212400 2
2

605 = 139387,5 + 212400 = 351787,5 2 = 35,18

Aria zonei productive:

= 641 + 676 + 656 + 605
= 172325 + 200200 + 176562,5 + 351787,5 = 900875 2 = 90,0875

1.5 CALCULUL GROSIMI MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA.

Pentru determinarea grosimii medii a stratului in zona productiva se foloseste relatia:

=1
. =
=1

172325 62 + 200200 38,45 + 176562,5 16,25 + 351787,5 29,25

. =
172325 + 200200 + 176562,5 + 351787,5

. = 35,0112

7
 CAPITOLUL II
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1. CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI CARACTERISTICI COLECTORULUI

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului ( porozitate,

permeabilitate, saturatia in apa ireductibila, coeficent de compresibilitate al rocii) se vor folosi
datele din carote din tabelul 1. Pe baza diagrafiilor geofizice ( anexele 2 si 3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice ( anexele 6 si 7 ). Se calculeaza o marime medie ponderata cu
grosimea punctului ( , , ). Daca intr-un pachet avem mai multe carote se face media
aritmetica a parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitati si
a saturatiei in apa ireductibila.

2.1.1 POROZITATEA m

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri.
Acest parametru masoara capacitatea rocii de a nmagazina fluide. n probleme de proiectare
se lucreaza cu doua tipuri de porozitati;
Porpzitatea efectiva ( ) definite ca raportul dintre volumul de pori si volumul brut al
sistemului roca-pori
Porozitatea dinamica ( ) utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt
fluid. Acesta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al
utilizarii spatiului de pori, care ia in consideratie faptul ca n conditii reale de zacamant
agentul de dezlocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.
Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de
hidrocarburi, la stabilirea capacitatii energetice a zacamantului. La alegerea metodei de
intensificare sau inbunatatire a recuperarii, porozitatea se poate determina prin metode fizice (
masuratori pe carote ) si prin metode geofizice ( din curbele de rezistivitate ).

=1
=
=1
;
;

8
 Sonda 641:
15,25 0,219 + 25,2 0,1865 + 21,415 0,131
= = 0,1753
15,25 + 25,2 + 21,415

Sonda 656:
5 0,223 + 5 0,223 + 6,25 0,21
= = 0,218
5 + 5 + 6,25

Sonda 605:

18,75 0,2245 + 10,5 0,251

= = 0,234
18,75 + 10,5

Sonda 676:
24,85 0,236 + 13,6 0,224
= = 0,23175
24,85 + 13,6

POROZITATEA MEDIE PE ZACAMANT

ni=1 mi Ai
mmed,z =
ni=1 Ai

- m porozitatea pe sonda
- Ai aria suprafetei din jurul sondei

0,23175 200200 + 0,234 351787,5 + 0,218 176562,5 + 0,1753 172325

. =
900875

. = 0,2191

2.1.2 PERMEABILITATEA k

Permeabilitatea poate fi definita in general ca proprietatea unui mediu ce permite

curgerea fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se opereaza cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absoluta, efectiva, relativa.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea masurata fata de o
faza cand porii rocii sunt saturati numai cu fluid.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea masurata fata de o anumita faza cand in
porii rocii sunt prezente doua sau mai multe faze. Din acest motiv i se mai spune si
permeailitate de faza.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea
absoluta, pentru acelasi zacamant, se poate vorbi de asemenea de o permeabilitate relative
fata de apa si e permeabilitatea relative faza de gaze
In acest capitol ne intereseaza determinarea permeabilitatii absolute pe zacamant. In
general rocile prezinta anizotropie ce priveste permeabilitatea , adica permeabilitate prezinta
valori diferite si diverse directii in zacamant. Astfel, se va defini permeabilitatea paralela cu

9
directia de sedimentare (stratificare) numita adesea permeabilitatea orizontala si o
permeabilitate perpendicular pe directiile de stratificare numita si permeabilitatea verticala.
In cele mai multe cazuri valorile celor doua permeabilitati difera sensibil. Cum curgerea
fluidelor in zacamant este spatiala in ecuatiile de miscare se utilizeaza o valoare medie pe
zacamant, intre cele doua permeabilitati. Ca si in cazul porozitatii determinarea se va face in
vazul de fat ape baza determinarilor din carote.

PERMEABILITATEA PARALELA PE STRATIFICATIE

=

Sonda 641:
694 15,25 + 477,85 25,2 + 87,1 21,415
= = 395,67
15,25 + 25,2 + 21,415

Sonda 656:

688 5 + 688 5 + 726 6,25

= = 702,62
5 + 5 + 6,25

Sonda 605:

725 18,75 + 980 10,5

= = 816,54
18,75 + 10,5

Sonda 676:
872,5 24,85 + 695 13,6
= = 809,72
24,85 + 13,6

PERMEABILITATEA PERPENDICULARA PE STRATIFICATIE

=
/
Sonda 641:
15,25 + 25,2 + 21,415
= = 68,38
15,25 25,2 24,415
+ + 28,9
532,5 187,45
Sonda 656:
5 + 5 + 6,5
= = 521,01
5 5 6,5
+ +
578 578 450

Sonda 605:

10
 18,75 + 10,5
= = 576,92
18,75 10,5
+
533,5 675
Sonda 676:
24,85 + 13,6
= = 646,06
24,85 13,6
+
689 580

PERMEABILITATEA MEDIE PE SONDA

+
=
2

Sonda 641:
395,67 + 68,38
= = 232,03
2
Sonda 656:
702,62 + 521,01
= = 611,81
2

Sonda 605:
816,54 + 576,92
= = 696,73
2

Sonda 676:
809,717 + 646,06
= = 727,88
2

PERMEABILITATEA PE ZACAMANT

=

232,03 172325 + 611,81 176562,5 + 696,73 351787,5 + 727,8 200200
=
900875

= ,

2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA Sai

In pori rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei si gaze, prin urmare
se poate vorbi de o saturatie in apa, o saturatie in titei si o saturatie in gaz. Numeric saturatia se
exprima ca raport intre volumul de fluid din pori si volumul respectiv din pori si pot lua valori
intre 0 si 1 respectiv intre 0% si 100%. Intr-un anumit volum deseori pot coexista toate cele trei
faze. Saturatia in apa ireductibila pentru un anumit zacamant ramane invariabila in procesul de
exploatare.

11
 Cunoasterea saturatiilor in fluide este foarte importanta la evaluarea resurselor si a
rezervelor de hidrocarburi, la prevederea comportarii zacamintelor in exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice ( determinari in laborator, carote mecanice ), prin
metode geofizice ( din curbele de rezistivitate sau prin calculi pe baza ecuatiilor de bilant
folosindu-se datele de productie ). Saturatia in apa ireductibila ia valori cuprinse intr-un
domeniu foarte larg in functie de compozitia chimico-mineralogica a rocilor colectoare, de
structura porilor si de capacitatea de udare a rocilor. Pentru calculul acestor saturatii se
apeleaza la niste relatii similar cu cele folosite la determinarea porozitatii.

()
() =

Sonda 641:
0,2145 15,25 + 0,225 25,2 + 0,252 21,415
() = = 0,2317
15,25 + 25,2 + 21,415
Sonda 656:

0,232 5 + 0,232 5 + 0,208 6,25

() = = 0,2228
5 + 5 + 6,25

Sonda 605:

0,23 18,75 + 0,2 10,5

() = = 0,2192
18,75 + 10,5

Sonda 676:
0,207 24,85 + 0,211 13,6
() = = 0,2084
24,85 + 13,6

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA PE ZACAMANT

()
() =

0,2317 172325 + 0,2228 176562,5 + 0,2192 351787,5 + 0,2084 200200

() = = 0,2199
900875

2.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCI -

Coeficentul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se exprima

elasticitatea rocilor colectoare, elasticitatea ce are o pondere importanta in cadrul fortelor care
determina deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficentul de compresibilitate este definit
ca raport al variatiei volumului si presiunii volumului insusi si anume:

12
 1
= ( )
=

Se opereaza in mod usual cu un coeficent de compresibilitate al rocii si cu un coeficent

de compresibilitate al porilor intre cei doi exista o legatura.
=
Unde:
coeficentul de compresibilitate al rocii;
coeficentul de compresibilitate al porilor;
porpzitatea medie in zona productiva;
Valoarea coeficentului de compresibilitate pentru roca se poate lua in lipsa unor
determinari pe carote intre 1*10-10 1/Pa si 2*10-10 1/Pa in cazul rocilor plastice (nisipuri).
Pentru rocile elastoplastice (gresi, calcare )se poate utiliza diagram din fig.2 pentru
determinarea coeficentului de compresibilitate al porilor (10-10 Pa-1)

r = 5,12 1010 Pa1

5,12 1010
p = = 23,36 1010 1
0.2191
2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
=
unde:

Vb volumul brut al zonei productive;

hz grosimea medie a zacamantului.
= 35 900875 = 31530000 3
2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
13
 Roca colectoare are proprietati de a prezenta pori si fisuri. Determinarea volumului de
pori al rocii rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea in continuare a resursei
geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi urmatoarea formula:
= ,
unde :
volumul brut al zonei productive ;
, porozitatea medie n zona productiv
= 31530000 0,2191 = 6908000 3

2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE TITEI

1
= (1 )
0
Unde :
Sai saturatia in apa interstitiala pe zacamint

0 - factorul de volum al titeiului la presiunea initiala

1
= 6908000 (1 0,2199) = 4,8 106 3
1,084
2.1.8 CALCULUL REZERVEI DE GAZE

=
= 4,8 106 32 = 162,5 106 3
Unde : N rezerva de titei

r0 - ratia de solutie la presiunea initiala

CAPITOLUL III
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR

3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI - RATIA DE SOLUTIE rs

Ratia de solutie se defineste ca find cantitatea de gaze in m 3 N/m3 dizolvata intr-un m3
de titei in conditii de zacamant.
Se citeste din diagram din anexa 4

FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI - bt

Factorul de volum monofazic al titeiului bt se defineste ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant ( deci cu gaze in solutie) si
volumul ocupat ce aceasi cantitate de titei in conditii standard (fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional supraunitar, valoarea lui depinzand de
marimea ratiei de solutie in sensul ca un titei cu ratia de solutie mare avea si un factor de volum
mare. Din diagrama din anexa 4 se citeste valoarea pt:
bts factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, ps
bt0 factorul de volum la presiunea initiala, p0
14
3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI - t
Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre P0 si Psi vascozitatea
titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru orice lichid sub presiune de saturatie,
vascozitatea creste cu reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Vascozitatea dinamica a titeiului se citeste din diagram din anexa 4.

Temperatura de zacamant
Tz = ( Ht/a + Emed ) grad T + Tma = (1282+297,75) 0.03 + 10= 57,39 C

Unde : Ht/a* - limita titei apa=1282 m

Emed elevatia medie =297,75 m

grad T = 0,03 0 C/m gradient de temperatura

Tma = 10 0 C temperatura mediului ambiant

Tz=57,390C
P bt t g rs
bar - cP cP m3N/m3
P0 = 140 1,082 31 0 32
Ps = 94 1,086 29 0,0141 33
Pab = 22 1,042 31,5 0,0118 9

3.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI - t

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficentului de compresibilitate al

titeiului t
Coeficentul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu relatia:

1,086 1,082
= = = 8,001 105 1
( ) 1,086 (140 94)
n diagrama de variaie avem dou domenii n care factorul de volum al ieiului , raia de
soluie i vscozitatea, variaz dup legi diferite i anume :
a) ntre presiunea iniial i cea de saturaie
b) ntre presiunea de saturaie i cea de abandonare

Pab = 22 bar
P0 = 140 bar
Psat = 94 bar

15
 Pentru determinarea legii de variaie se folosesc condiiile unei drepte ce trece prin dou
puncte .

CAZUL 1 : p = psatp0 rs = constant.

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt.o=1,084
bt.sat=1,087

0 0
=
. 0 0

= 1,093 6,522 1010 (p-> [Pa])

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii :

t.o = 3.1 cP
t.sat =2.9 cP

.
=
.0 . 0
0,2 + 114,6
=
46

CAZUL 2 : p = pabpsat

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut :

bt.ab = 1,041
bt.sat = 1,087

.
=
. .

0.046 + 73.94
=
72

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

t.ab = 3.2 cP
t.sat = 2.9 cP

.
=
. .

239,9 0,3
=
72
16
 c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:

rs.ab = 18 mN/m
rs.sat = 84 mN/m

,
=
. .

66 156
=
72

3.2 PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT

3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT

Solubilitatea gazelor in apa din zacamant este mult mai redusa decat in titei dar nu este
de neglijat
Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza cu relatia:

= (1 )
10000
Unde:

mineralizatia (salinitatea) apei in mg. ecv/l determinata prin analiza de laborator.

corectia salinitatii cu temperatura care se citeste din diagrama in functie de
temperatura de zacamant.
solubilitatea gazelor in apa distilata care se citeste in diagrama in functie de
presiunea si temperatura de zacamant.
S mineralizatia(salinitatea) apei
= 2,08 3 /3
641 = 1394,26 + 128,96 + 35,27 + 1539 + 9,49 + 10 = 3116,98 /
676 = 2194,0 + 225,05 + 120,51 + 25,25 + 0,64 + 1,7 = 5079,18 /
649 = 1311,79 + 115,64 + 39,64 + 1449,22 + 6,65 + 11,2 = 2934,14 /

3116,98 0,0554
641 = 2,08 (1 ) = 1,721 3 /3
1000

5079,18 0,0554
676 = 2,08 (1 ) = 1,495 3 /3
1000

2934,14 0,0554
649 = 2,08 (1 ) = 1,742 3 /3
1000

17
 + +
641 1,721+1,495+1,742
676 649
= = = 1,653 3 /3
3 3

Corectia salinitatii cu temperatura

3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT - a

Vscozitatea dinamic a apei de zcmant este un parametru sensibil n special la

variaia structurii. Ea scade cu creterea temperaturii i crete cu creterea concentraiei n
sruri.
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom determina:

18
 Salinitatea pe sonda Y :

= + + + + 2+ + 2+ + + 42 + 3
641 = 32067,98 + 2584,36 + 428,9 + 54572,92 + 455,83 + 610 = 90720 /
676 = 50462,69 + 4510,12 + 1465,46 + 89971,88 + 30,85 + 10,7 = 146500 /
649 = 301171,17 + 2317,58 + 482,22 + 51389,91 + 319,25 + 683,2 = 356400 /
641 +676 +649
= = 197900 /
3
1 l apa..1040000 mg..Y=mg saruri/l apa

100 mg.Y %

Pentru:

Y =19,029 %

Tzac=57,4 oC

Factorul de volum al apei ba=1

Se citeste din diagrama din figura 3.3 valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant.

a=0,87 103 Ns/m2

Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea

3.2.3 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE - Ia

19
 Compresibilitatea apei este influentata de presiune, de temperatura, de concentratia in
electroliti ( mineralizatie ) si de prezenta gazelor in solutie.
Coeficentul variaza cu temperatura, cu presiunea si cu gradul de saturatie al apei
mineralizate cu gaze.
Coeficentul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se
poate calcula cu relatia:
= (1 + 0,05 ) ,
unde:

.
= 57,4
= 140
= , / = ,
= 1,653 3 /3
= 4,32 (1 + 0,05 1,857) = 4,58 105 1

Coeficientul de compresibilitate al apei distillate.

20
 CAPITOLUL IV
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE

Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasarea care asigura productia maxima
de titei si cheltuieli minime in acest sens . In practica exploatarii apar doua situati:

Se da cumulativul pe zacamant si se cere sa se amplaseze sondele de extractie in asa

fel incat sa avem cheltuieli minime.
Se dau resursele materiale si se cere sa se amplaseze sondele in asa fel incat sa obtinem
valoare maxima de productie de titei cu aceste resurse.

Amplasarea sondelor de titei se face in functie de modul de manifestare a energiei de

zacamant, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuratia geometrica a
zacamantului.

4.1 AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA LINIARA CU ACVIFER ACTIV.

Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara cu acvifer activ ( fig 4.1 ) se
face in siruri ( randuri ) paralele in raport cu conturul interior ( limita titei/apa pe culcus ),
aceasta deoarece sondele se inunda mai intai pe culcus. Numerotarea sirurilor incepe dinspre
conturul petrolifer( limita titei/apa pe culcus )catre conturul de incheiere(C.I.).
Amplasarea incepe cu fixarea ultimului sir de sonde ( sirul k ): acesta se fixeaza parallel
cu conturul de inchidere al zacamantului la o distanta de circa 80-100m
O apropiere prin mare a sirului k de conturul de incheiere conduce la accentuarea
fenomenului de interferenta a sirului cu falia respectiva. O indepartare prea mare a sirului de
respectivul contur ar face ca in volumul situate intre sirul k si conturul de incheiere sa ramana o
cantitate substantial de titei nedrenat de sonde.
Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta d, dintre ultimul sir si conturul titei/apa
pe culcus.

Amplasarea sondelor de extractie pe un zacamant tip banda liniara, cu acvifer activ.

21
Se determina distanta dintre siruri:
637
= = = 212,5
3
.
d = 127 mm = 637 m ;
.
k= este numrul total de iruri ( k= 3) ;
a1 = distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde ;
a2 = distana de la primul ir la al doilea ir de sonde ;
S= lungimea irului
Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m . Numrul de iruri va fi n
funcie de lungimea zonei respective Lp . Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 ) este
aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe culcu
la primul ir ( a1 ) se alege mai mare decat a , avnd n vedere c primul ir este inundat mai
repede dect celelalte . Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul ir ( k ) va fi
ak , mai mic decat a .
S-a constatat din practica exploatrii , c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu este
eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie
ntotdeauna cel mult dou iruri , celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou
iruri simultan , indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia .
Astfel , distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este :
a1 = 1,05 a = 1,05 212,5 = 223,125 m
a1 = 1,05 a = 1,05 42,5= 44,62 mm pe harta
iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :
a2 = 0.95 a = 0.95 165 = 156.75 m
a2 = 0.95 a = 0.95 33 = 31.35 mm pe harta

22
 Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare ( Dc ) , se poate determina raza sondei de
extracie .
DS = diametrul sapei
Ds = 7 in = 17.78 cm
Raza sondei :
DS
rS = = 8,89 cm
2

23
 Valori pentru determinarea razei reduse

l 4,7 4,7 4,7 4,7 4,7

d 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8

n 46 42 38 32 26

0,118 0,187 0,241 0,229 0,181

Tabelul 4.1.

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov .
Relaia de calcul la razei reduse este :
425
lnrrs = ln rs [( l+1.5 )n d] + 0,6]
unde :
rs raza sondei dup sap , n cm ;
rrs raza redus a sondei ;
l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm ;
n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan ;
d diametrul perforaturii , n cm.

425
1= ln(8.89) [( 4+1.5 )460,4 + 0,6]= -1,415

1 = 0,118
425
2= ln(8.89) [( 4+1.5 )420.5 + 0,6]= -1,213

2 = 0,187
425
3= ln(8.89) [( 4+1.5 )380,6 + 0,6]= -1,113

3 = 0,241
425
4= ln(8.89) [( 4+1.5 )320,7 + 0,6]= -1,17

4 = 0,229
425
5= ln(8.89) [( 4+1.5 )260,8 + 0,6]= -0,219

5 = 0,181

Se alege valoarea cea mai mare pentru , respectiv combinaia optim .

= 0,241 cm

24
 Dac S este lungimea unui ir avem: S=2n.Avnd trei iruri S va fi media dintre cele trei
siruri.
243
Calculm numrul de sonde pe irul fictiv : = 2 = 216,87 = 7,26 7

Numarul de sonde de pe primul sir:

,1 = 0,88 7,26 = 3,39 6

Numarul de sonde de pe al doilea sir:

,2 = 1,36 7,26 = 9,87 10

Numarul de sonde de pe al treilea sir:

,3 = ,2 = 10

Calculam distanta intre sonde:

- Distanta intre sonde pe primul sir:

1 245
1 = = = 20,16 = 100,8
2 ,1 2 6

- Distanta intre sonde pe al doilea sir:

2 243
2 = = = 12,15 = 60,75
2 2 2 10

- Distanta intre sonde pe al treilea sir:

3 241
3 = = = 12,05 = 60,25
2 3 2 10

Dupa trasarea sirurilor pe harta, amplasarea sondelor se face astfel:

- plecand din falii se amplaseaza si intr-o parte si in alta sonde la distanta fata de faliile F1
si F3.
- se amplaseaza apoi sondele in continuare la distanta 2 fata de cele doua sonde pana ce
sirul este completat.

25
 6. CONSTRUCIA SONDELOR DE IEI.

CALCULUL DEBITELOR POTENIALE

Construcia sondelor se refer la modul n care se realizeaz comunicarea strat productiv-

sond de extracie. Dac aceast comunicare are loc prin peretele viu al sondei (sonda este
netubat), pe ntreaga grosime a stratului productiv, se spune c sonda este perfect din punct
de vedere hidrodinamic.

Aceast situaie se ntlnete destul de rar n practica exploatrii, numai n cazul

colectoarelor puternic consolidate. n mod curent, dup traversarea stratului productiv, sonda
se tubeaz, se cimenteaz n spatele coloanei, iar comunicarea strat-sond are loc prin
intermediul unor perforaturi practicate n coloan i inelul de ciment.

n acest caz, se spune c sonda este imperfect dup modul de deschidere. Dac
comunicarea strat-sond nu se realizeaz pe ntreaga grosime efectiv a stratului productiv,
atunci se spune c sonda este imperfect i dup gradul de deschidere.

Imperfeciunea sondelor introduc n zona de filtru, rezistene hidraulice suplimentare.

Aceste rezistene hidraulice suplimentare determin reducerea debitului sondei imperfecte,
comparativ cu cel al sondei perfecte. Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere
hidrodinamic se poate calcula cu relaia:

2 k t ht p
qt
R
t bt ln c
rs

unde: kt este permeabilitatea efectiv fa de iei, kt 0.85* kabs [D];

ht grosimea efectiv a stratului saturat cu iei [cm] (tab.3);

p cderea de presiune strat-sond [bar];

t vscozitatea dinamic a ieiului [cP] (=1,4 din diagrama pVT);

Rc raza de contur (raza de influen a sondei) [cm] (citit pe hart);

rs raza sondei dup sap [cm] (=9,75, pentru diam. sapei de 3 3/4);

bt factorul de volum al ieiului(=1,19 din diagrama pVT);

Se vor calcula debitele sondelor pentru urmatoarele diferente de presiune:

p=1; 1,5; 2; 2,5 bar

Sonda 656

26
 2 3.14 508,4 1015 16,25 105 3 3
= = 135,8 = 11,73
210
3,1 103 1,084 0,241

Sonda 641

2 3.14 508,4 1015 62 105 3 3

= = 511,19 = 44,17
245
3,1 103 1,084 0,241

Sonda 676

2 3.14 508,4 1015 38,45 105 3 3

= = 328,3 = 28,36
2165
3,1 103 1,084 0,241

Sonda 605

2 3.14 508,4 1015 29,25 105 3 3

= = 250,4 = 21,63
160
3,1 103 1,084 0,241

Valorile debitelor sondelor pentru fiecare valoare p sunt centralizate in urmatorul tabel:

Nr. Sd kt h ef Rc p qt
mD m m bar cm/s m/zi
1 135,80 11,73
1.5 203,70 17,60
656 16.25 210
2 271,60 23,47
2.5 339,50 29,33
1 511,19 44,17
1.5 766,79 66,25
641 62 245
2 1022,38 88,33
2.5 1277,98 110,42
508,4
1 328,28 28,36
1.5 492,41 42,54
676 38.45 165
2 656,55 56,73
2.5 820,69 70,91
1 250,40 21,63
1.5 375,60 32,45
605 29.25 160
2 500,80 43,26
2.5 626,00 54,08

27
 Debitele totale produse de sonde pentru fiecare valoare p:

= ,
=1

,1 = 656 + 641 + 676 + 605 = 11,73 + 44,17 + 28,36 + 21,63

=1
= 105,89 m/zi

p Qt
bar cm/s m/zi

1 1225,67 105,89

1.5 1838,50 158,84

2 2451,33 211,79

2.5 3064,16 264,73

5.1 Calculul N si a factorului de recuperare
= 4,8 106 3
- Cumulativul de titei anual:
N, an = 365
N, an, 1 bar = ,1 365 = 105,89 365 = 38650
N,an
- Factorul de recuperare: = 100
N

N, an, 1 bar 38650

, 1 = 100 = 100 = 0,8055 %
N 4,8 106

p Qt N an

bar m/zi m %

1 105,89 38650,95 0,805228

1,5 158,84 57976,42 1,207842

2 211,79 77301,89 1,610456

2,5 264,73 96627,36 2,01307

28

Se alege debitul de titei pentru care (2%; 3%).=> = ,


, =66.185

Capitolul 6
Prevederea comportarii in exploatare a zacamintelor de titei in regimul elastic
Prevederea comportarii in exploatare a unui zacamant de titei consta in determinarea in timp a
parametrilor exploataii. Principalii parametrii ai exploatarii sunt: presiunea, debitul si numarul de
sonde, ceilalti fiind derivati din acestia. Astfel, pe langa calculul variatiei in timp a presiunii, a
debitelor si a numarului de sonde ne mai intereseaza:
- Cumulativele de fluide extrase;
- Factorii de recuperare pentru titei, respectiv gaze;
- Ratiile gaze titei si titei-apa;
- Lungimile de avansare a fronturilor de dezlocuire sau a pozitiilor succesive pe care le
ocupa contactele titei-apa si gaze-titei.
De regula, calculele de prevedere se fac pentru intervale de timp de cate un an, iar rezultatele
se tabeleaza. Se construiesc de asemenea diagrame cu variatia in timp parametrilor de
exploatare, numite diagrame de comportare.
In regimul elastic vor lucra acele zacaminte de titei care sunt situate in domeniul de deasupra
curbei de saturatie de pe diagrama de stare a sistemului de hidrocarburi. Titeiul, apa de zacamant
si roca colectoare au proprietati elastice apreciabile. Zacamantul de titei va lucra in regim elastic
atata timp cat presiunea de zacamant va fi mai mare decat presiunea de saturatie.
Gazele sut dizolvate in intregime in titei, iar cugerea fluidelor prin mediuil poros, in zona
productiva va fi omogena.
In cazul exploatarii zacamintelor de titei cu acvifer activ se utilizeaza un model de prevedere
simplificat, numit modelul sondei comasate.
Presiunea la peretele sondei comasate coincide cu presiunea medie de zacamant. Curgerea
fluidelor spre peretele sondei comasate poate fi, dupa caracterul acesteia, stationara(stabilizata)
sau nestationara(nestabilizata). Pentru curgerea stabilizata se impune o dinamica a presiunii la
peretele sondei comasate si se determina apoi, ceilalti parametrii ai exploatarii. Pentru curgerea
nestabilizata, prevederea se realizeaza in doua variante:
Se impune o dinamica a debitului sondei comasate si se determin, in prima etapa, caderea
de presiune la peretele sondei comasate si in continuare ceilalti parametrii;
Se impune o dinamica a presiunii la peretele sondei comasate si se determina cumulativul
produs de sonda comasata, apoi ceilalti parametrii;
Pentru regimul elastic vom considera curgerea nestabilizata si vom lucra cu cele 2 variante.

6.1 Se impune dinamica debitului sondei comasate

Caderea de presiune la peretele sondei comasate se calculeaza cu relatia:

0 =
[,1 (
) + (,2 ,1 ) ( 1 ) + + (, ,1 ) (

1 )

Cumulativul de titei se calculeaza cu relatia:

( ) = ( ) (0 ) +

29
Din cele 2 ecuatii de mai sus rezulta un sistem alcatui din 2 ecuatii si 2 necunoscute si
rezulta:
( )
, =
( ) (
)+

= 0 ,1 (
)

Calculele se vor repeat pana cand

Pentru determinarea celor doi parametrii avem nevoie de urmatoarele date:
0 = 140
= 94
= 740
= 1215
= (7 15) = 15 740 = 11100
= 0.87
,

= 359.8

= 4.58 105 1
= 1.13 105 1
= 0.219


1.13105
- = + = 4.58 105 + = 9.737 105 1
0.219

359.8 1015 2
- = = 0.21910.87103 9.7371010 = 1.938

1) Etapa 1
1 = 365
1
1.938
- 1 = 2 1 = 2 365 = 0.496
11100
(1 ) = 0.8 ( )
= 0.2199
0 = 1 = 1 0.2199 = 0.7801
= 6 105 1


- = 0 + + =
1.13105
- = 6 105 0.7801 + 4.58 105 0.2199 + = 1.085 104 1
0.219
0 = 1.084
3
= 66.185
1
- 1 = 0 1 = 1.084 66.185 365 = 2.619 104 3
30
 1 ( )
( )1
- ,1 =
( ) (
1 )+1

(1.0842.619104 )1
- ,1 = 0.87103 11100
(740121535.010.219)1.085109 0.8+365
359.81015 35.01 1215

3
- ,1 = 64.073

1 1

- 1 = 0 ,1 (
)

0.87103 11100 64.073
- 1 = 140 105 359.81015 35.01 0.8
1215 86400
- 1 = 136.3
1 1
- 1 = 0 1 = 140 136.3 = 3.7
1 1
- 1 = ,1 1 = 64.073 365 = 2.339 104 3
,1 1
1 2.618104 3
- ,1 = = = 71.745
1 365
= 4.8 10 6 3

1 1
1 2.618104
- 1 = = = 0.005
4.8106

,1 71.745
- = = 66.185 = 1.084 => 1

2) Etapa 2
2 = 730
2
1.938
- 2 = 2 2 = 2 730 = 0.992
11100
(2 1 ) = 0.75 ( )
1 1
- 1 = 1.093 6.522 1 1010 = 1.093 6.522 136.3 1010 =
= 1.084113
,2 2
3
- ,2 = ,1 + 15 = 71.745 + 15 = 86.745
2
- 2 = 1 + 1 ,2 (2 1 ) =

2 = 2.6186 104 + 1.084113 86.745 365 = 5.238 104 3

2 ( )

31

( )2 ( ) (
2 1 ),1 1

- ,2 =
( ) (
2 1 )+(2 1 )

0.87103 11100
(1.0841135.238104 )1 (740121535.010.219)1.085109 0.7564.0732.339104
359.81015 35.01 1215
- ,2 = 0.8710 3 11100
(740121535.010.219)1.085109 0.75+365
359.81015 35.01 1215

3
- ,2 = 97.52

2 2

- 2 = 0 [,1 (
2 ) + (,2 ,1 ) (2 1 )]

0.87103 11100
- 2 = 140 105 359.81015 35.01 [65.59 0.8 + (97.52 64.073) 0.75
1215

- 2 = 130.887
2 2
- 2 = 0 2 = 140 130.887 = 9.113
2 2
- 2 = 1 + ,2 (2 1 ) = 2.394 104 + 97.52 365 = 5.898 104 3
= 4.8 106 3
2 2
2 6.051104
- 2 = = = 0.013
4.8106

,2 86.745
- = = = 1.76 => 2
66.185

3) Etapa 3
3 = 1095
3
1.938
- 3 = 2 3 = 2 1095 = 1.488
11100
(3 2 ) = 0.72 ( )
2 2
- 2 = 1.093 6.522 2 1010 = 1.093 6.522 130.887 1010 =
= 1.084919
,3 3
3
- ,3 = ,2 + 15 = 86.745 + 15 = 101.745
3
- 3 = 2 + 2 ,3 (3 2 ) =

3 = 6.051 104 + 1.084919 101.745 365 = 1.008 105 3

3 ( )

( )3 ( ) (
2 1 ),1 +(,2 ,1 )(
2
1 )(
3 2 ),2 2

- ,3 =
( ) (
3 2 )+(3 2 )

32
 3
- ,3 = 124.461

3 3

- 3 = 0 [,1 (
2 ) + (,2 ,1 ) (2 1 ) +

(,3 ,2 ) (3 2 )]
0.87103 11100
- 3 = 140 105 359.81015 35.01 [65.59 0.8 + (97.52 64.073) 0.75 +
1215

(124.461 97.52) 0.72

- 3 = 121.13
3 3
- 3 = 0 3 = 140 121.13 = 18.87
3 3
- 3 = 2 + ,3 (3 2 ) = 5.898 104 + 124.461 365 = 1.04 105 3
= 4.8 106 3
3 3
3 1.008105
- 3 = = = 0.021
4.8106

,3 101.745
- = = = 1.85 => 2
66.185
4) Etapa 4
4 = 1460
4
1.938
- 4 = 2 4 = 2 1460 = 1.985
11100
(4 3 ) = 0.71 ( )
3 3
3 = 1.093 6.522 3 1010 = 1.093 6.522 121.13 1010 = =
1.084296
,4 4
3
- ,4 = ,3 + 15 = 101.745 + 15 = 116.745
4
- 4 = 3 + 3 ,4 (4 3 ) =

4 = 1.008 105 + 1.084296 116.745 365 = 1.47 105 3

4 ( )
- ,4 =

( )4 ( ) (
2 1 ),1 +(,2 ,1 )(
2
1 )(
3
2 ),2 +(
4 3 ),3 3


( ) (4
3 )+(4 3 )

3
- ,4 = 149.272

33
 4 4

- 4 = 0 [,1 (
2 ) + (,2 ,1 ) (2 1 ) +

(,3 ,2 ) (3 2 ) + (,4 ,3 ) (4 3 )]
0.87103 11100
- 4 = 140 105 359.8101535.01 [65.59 0.8 + (97.52 64.073) 0.75 +
1215

(124.461 97.52) 0.72 + (149.272 124.461) 0.71

- 4 = 109.5
4 4
- 4 = 0 4 = 140 109.5 = 30.5
4 4
- 4 = 3 + ,4 (4 3 ) = 1.04 105 + 149.272 365 = 1.588 105 3
= 4.8 106 3
4 4
4 1.47105
- 4 = = = 0.031
4.8106

,4 116.745
- = = = 1.97 => 2
66.185
5) Etapa 5
5 = 1825
5
1.938
- 5 = 2 5 = 2 1825 = 2.481
11100
(5 4 ) = 0.7 ( )
4 4
4 = 1.093 6.522 4 1010 = 1.093 6.522 109.5 1010 = 1.084373
,5 5
3
- ,5 = ,4 + 15 = 116.745 + 15 = 131.745
5
- 5 = 4 + 4 ,5 (5 4 ) =

5 = 1.47 105 + 1.084373 131.745 365 = 1.991 105 3

5 ( )
- ,5 =

( )4 ( ) (
2 1 ),1 +(,2 ,1 )(
2
1 )(
3
2 ),2 +(
4 3 ),3 3


( ) (4
3 )+(4 3 )

3
- ,5 = 160.703

5 5

- 5 = 0 [,1 (
2 ) + (,2 ,1 ) (2 1 ) + (,3 ,2 )

(3 2 ) + (,4 ,3 ) (4 3 ) + (,5 ,4 ) (5 4 )]
34
 0.87103 11100
- 5 = 140 105 359.81015 35.01 [65.59 0.8 + (97.52 64.073) 0.75 +
1215

(124.461 97.52) 0.72 + (149.272 124.461) 0.71 + (160.703 149.272) 0.7

- 5 = 92.25
5 5
- 5 = 0 5 = 140 92.25 = 47.5
5 5
- 5 = 4 + ,5 (5 4 ) = 1.588 105 + 160.703 365 = 2.174 105 3
= 4.8 106 3
5 5
5 1.991105
- 5 = = = 0.041
4.8106

,5 131.745
- = = = 2.12 => 3
66.185

6.2 Se impune dinamica presiunii la peretele sondei comasasate

1* Etapa1
1 = 365
1
1.938
- 1 = 2 1 = 2 365 = 0.496
11100
(1 ) = 0.8 ( )
Caderea de presiune impusa 1 = 10 ;
Presiunea la 1 , 1 = 0 1 = 140 10 = 130 ;
Cumuativul de apa patruns in acvifer la 1 :

- 1 = ( ) 1 (
1)
10
- 1 = (11100 1215 35.01 0.2191) 9.73 10 10 105 0.8 = 8.09 104 3
- debitul de apa la 1 :
1 8.09104 3
- Q, = 1
= 365
= 220.79
- Factorul de volum al titeiului la 1 :
- ,1 = 1.093 6.522 1 105 = 1.093 6.522 130 1010 = 1.084521
- Cumulativul de titei extras la 1 :
( ) 1 +1 (740121535.010.2191)1.084109 10105 +8.09104
- 1 = = =
,1 1.084521
8.12 104
- Factorul de recuperare la 1 :
1 8.12104
- 1 = = = 0.017
4.8106
2* Etapa 2
2 = 730
2
1.938
- 2 = 2 = 111002 730 = 0.992
2
(2 ) = 0.95 ( )
(2 1 ) = 0.496

35
 Caderea de presiune impusa 2 = 10 ;
Presiunea la 2 , 2 = 1 2 = 130 10 = 120 ;
Cumuativul de apa patruns in acvifer la 2 :

- 2 = ( ) (1 (2 ) + 2 (2 1 ))
- 2 = (11100 1215 35.01 0.2191) (10 105 0.95 + 10 105 0.8
- 2 = 1.763 105
- debitul de apa la 2 :
2 1 1.763105 8.09104 3
- Q, = 2 1
= 730365
= 262.186
- Factorul de volum al titeiului la 2 :
- ,2 = 1.093 6.522 2 105 = 1.093 6.522 120 1010 = 1.085171
- Cumulativul de titei extras la 2 :
( ) 2 +2 (740121535.010.2191)1.084109 10105 +1.763105
- 2 = = =
,2 1.085171
1.693 105
- Factorul de recuperare la 2 :
2 1.693105
- 2 =
= 4.8106
= 0.035
3* Etapa 3
3 = 1095
3
1.938
- 3 = 3 = 111002 1095 = 1.488
2
(3 ) = 0.98 ( )
Caderea de presiune impusa 3 = 10 ;
Presiunea la 3 , 3 = 2 3 = 120 10 = 110 ;
Cumuativul de apa patruns in acvifer la 3 :

- 3 = ( ) (1 (3 ) + 2 (3 1 ) + 3 (3 2 ))
- 3 = (11100 1215 35.01 0.2191) (10 105 0.98 + 10 105 0.8 + 10 105 0.8)
- 3 = 2.959 105
- debitul de apa la 3 :
3 2 2.959105 1.763105 3
- Q, = 3 2
= 1095730
= 282.186
- Factorul de volum al titeiului la 3 :
- ,3 = 1.093 6.522 3 105 = 1.093 6.522 110 1010 = 1.085826
- Cumulativul de titei extras la 3 :
( ) 3 +3 (740121535.010.2191)1.084109 10105 +2.959105
- 3 = = =
,3 1.085826
2.462 105
- Factorul de recuperare la 3 :
3 2.462105
- 3 = = = 0.051
4.8106
4* Etapa 4
4 = 1460
4
1.938
- 4 = 2 4 = 2 1460 = 1.985
11100
(4 ) = 1 ( )

36
 (4 3 ) = 0.8
Caderea de presiune impusa 4 = 10 ;
Presiunea la 4 , 4 = 3 4 = 110 10 = 100 ;
Cumuativul de apa patruns in acvifer la 4 :

- 4 = ( ) (1 (4 ) + 2 (4 2 ) + 3 (4 3 ) + 4
(4 3 ))
- 4 = (11100 1215 35.01 0.2191) (10 105 1 + 10 105 0.92 + 10 105 0.97 +
10 105 1)
- 4 = 3.896 105
- debitul de apa la 4 :
4 3 3.896105 2.959105 3
- Q, = 4 3
= 14601095
= 298.86
- Factorul de volum al titeiului la 4 :
- ,4 = 1.093 6.522 4 105 = 1.093 6.522 100 1010 = 1.086478
- Cumulativul de titei extras la 4 :
( ) 4 +4 (740121535.010.2191)1.084109 10105 +3.896105
- 4 = = =
,4 1.086478
3.221 105
- Factorul de recuperare la 4 :
4 3.221105
- 4 = = = 0.067
4.8106
5* Etapa 5
5 = 1825
5
1.938
- 5 = 5 = 1825 = 2.481
2 111002
(5 ) = 1 ( )
Caderea de presiune impusa 5 = 10 ;
Presiunea la 5 , 5 = 4 5 = 100 10 = 90 ;
Cumuativul de apa patruns in acvifer la 4 :

- 5 = ( ) (1 (5 ) + 2 (5 2 ) + 3 (5 3 ) + 4
(5 3 ) + 5 (5 4 ))
- 5 = (11100 1215 35.01 0.2191) (10 105 1 + 10 105 0.99 + 10 105 0.97 +
10 105 0.92 + 10 105 0.8)
- 5 = 4.679 105
- debitul de apa la 5 :
5 4 4.679105 3.896105 3
- Q, = 5 4
= 18251460
= 313.62
- Factorul de volum al titeiului la 5 :
- ,5 = 1.093 6.522 5 105 = 1.093 6.522 90 1010 = 1.08713
- Cumulativul de titei extras la 5 :
( ) 5 +5 (740121535.010.2191)1.084109 10105 +4.679105
- 5 = = =
,5 1.08713
4.13 105
- Factorul de recuperare la 5 :
5 4.13105
- 5 = = = 0.086
4.8106

37
 Capitolul 7
Prevederea comportarii in exploatare a zacamintelor de titei in regim de
gaze dizolvate
Regimul de gaze dizolvate incepe de presiunea de saturatie si se considera ca zacamantul nu
are cupola primara de gaze si nici acvifer active. Destinderea gazelor iesite din solutie ramane
singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul poros, catre talpile sondelor de
extractive. Volumul de pori al zonei productive ramane invariabil de-a lungul intregului process
de exploatare. Pentru aflarea parametrilor se foloseste metoda integral grafica.
Se pleaca de la ecuatia de bilant material pentru faza gaze:
0 ()(0 0 )
- 0 = + ( ) + +

Rezulta urmatorul cumulative de gaze:

- = [( ) ( 0 0 )] ( )

Ecuatia de bilant material pentru faza titei:

- = () + (), unde: = 0 0
0
Resursa de titei la la momentul t se mai poate exprima:

- () = 0

Cumulativul de titei extra

- = 0 (0 )
0
Pentru un metru cub de volum de pori rezulta:

- = 0 [( ) ( 0 0 )] ( )
0

- = 0
0

Impunand treapta de presiune, eliminam presiunea ca necunoscuta. Rezulta cantitatea

de gaze extrasa dintr-un metro cub de volum de pori, corespunzatoare treptei de
presiune:

1 1
- ( )1 = 0 ( 0 ) ( ) 1

(ecuatia dreptei)
0

1
- ( )1 = 2 [( + )1 + ( + ) ] (0 1

) (ecuatia
0

curbei)

Sistemul de ecuatii format se rezolva pe cale grafica.

Se cunosc:
- Volumul de pori al zonei productive = 6.908 106 3
- Resursa de titei = 4.8 106 3
- Presiunea de saturatie = 94
- Presiunea de abandonare = 22
38
 - Permeabilitatea medie absoluta pe zacamant = 598.12
- Factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie: . = 1.087
- Factorul de volum al titeiului la presiunea de abandonare: . = 1.041
0.046+73.94
- Legea de variatie a factorului de volum = 72
3

- Ratia de solutie la presiunea de saturatie . = 84 3
3

- Ratia de solutie la presiunea de abandonare . = 18 3
66156
- Legea de variatie a ratiei de solutei = 72
- Vascozitatea titeiului la presiunea de saturatie . = 2.9
- Vascozitatea titeiului la presiunea de abandonare . = 3.2
239.90.3
- Legea de variatie a vascozitatii titeiului = 72

1: Treapta 1 de presiune:
- 0 = = 94
- Caderea de presiune impusa = 10
- 1 = 0 = 94 10 = 84
- Factorul de volum al titeiului la presiunea 1, 1 = 1.0806
3

- Ratia de solutie la presiunea 1: .1 = 74.833 3
- Vascozitatea titeiului la presiunea 1: .1 = 2.982
- Factorul de volum al gazelor la presiunea 0 : 0 = 7 103
- Factorul de volum al gazelor la presiunea 1: 1 = 10 103
- Saturatia in apa ireductibila = 0.22
- Saturatia in titei 0 = 1 = 1 0.22 = 0.78
- Saturatia remanenta in titei = 0.15
- Vascozitatea gazelor 1 = 138 104 cP.
Ecuatia dreptei
0.75
- Se dau 2 valori pentru 1 = [ ].
0.65
5.338 3
- Se obtin urmatoarele valori pentru ( )10 = [ ]
2.263 1 3
Ecuatia curbei
2.91.087
- 0 = 0 0 = 136104 1103 = 0.232
0 0

2.981.0806
- 1 = 1 1 = 138104 1.03103 = 0.227
1 1

0.75
- Se dau 3 valori pentru 1 = [0.69]
0.65

39
 0.952
1
- Saturatia normalizata 1 = = [0.857]
0
0.794
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
0.864
1 = 13 = [ 0.63 ]
0.5
1.08 104
1 = (1 1 )3 = [ 0.003 ]
0.009
1.25 104
1
- 1 = = [ 0.005 ]
1
0.018
1.941
3
- ( )10 = [10.544] 1 3
33.016

35

30

25

20
(M')

15

10

0
0.64 0.66 0.68 0.7 0.72 0.74 0.76
s tn

De pe grafic rezulta valoarea pentru 1 = 0.725

- Saturatia normalizata 1 = 1 = 0.913
0
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
1 = 13 = 0.76
1 = (1 1 )3 = 6.654 104
1
- 1 = = 8.752 104
1
- Cantitatea de titei extrasa
0.78 0.725 3
1 = 0 1 = 1.087 1.0806 = 0.047 1 3
0 1
- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.192)

40

( )1. = 0 [( 1 1 ) ( 0 0 )] 1 ( 1 1 ) =
0 1 1 1

0.78 1.0806 1.087 1.0806

( )1. = 1.087 [(10103 74.84) (10103 84)] 0.047 (10103

74.84) =
3
( )1. = . 1 3

- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.198)

1 1
( )1. = 0 (0 ) 1 (1 ) =
0 1 1 1

84 1 74.84 1
( )1. = 0.78 (1.087 10103 ) 0.725 (1.0806 10103 ) =
3
( )1. = . 1 3

- Cantitatile reale de titei si gaze extrase:

3
( )1. = ( )1. = 4.569 6.908 106 = 3.156 107
( )1. = ( )1. = 0.047 6.908 106 = 3.223 105 3
- Debitul de titei:
3
0 = 131.745
1 0.76
3

1 1 2.981.0806
1 = 0 0 = 1 = 97.98
0 0 2.91.087

- Tmpul in care se consumatreapata de presiune:

1
1 = 1 =
1 1
(0 +(1 +1 1 )1 (1+ 1
0 )
4
0 0

3.156107
1 = 0.76 = 4122 = 11.292
1
(84+74.84+233508.75104 )97.98(1+ 2.981.0806
1 )
4
2.91.087

2: Treapta 2 de presiune:

Etapa 2
P
Nr. crt
3
[bar] /3 - 103 104
1 84 74.83 1.0806 10 2.982 136
2 74 65.667 1.0742 13 3.024 134

( ) ( )
41
 3 3
- -
1 3 1 3
0.69 6.604 0.69 3.585
0.55 4.393 0.6 75.838
0.55 294.627

50
45
40
35
30
(M')

25
20
15
10
5
0
0.5 0.55 0.6 0.65 0.7
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru = .

- Saturatia normalizata = = 0.849
0
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
= 3 = 0.612
= (1 )3 = 0.003

- n = = 0.006

- Cantitatea de titei extrasa
3
= 0 = 0.08 1 3
0 1
- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.192)
0 0 1
( ) = [( 1 ) ( 0 )] 1 ( 1 ) =
0 1

3
( ) = . 1 3

- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.198)

1 1
( ) = 0 (0 ) ( ) =
0 1

3
( ) = . 1 3

- Cantitatile reale de titei si gaze extrase:

42
 3
( ) = (2 ) = 4.569 6.908 106 = 3.156 107
( ) = (2 ) = 0.047 6.908 106 = 3.223 105 3
- Debitul de titei:
3
.(1) = 97.988

( )
3
() = .(1) = 73.301
( )
1

- Tmpul in care se consuma treapata de presiune:

= = 22.445
( )
1
(((1 +1 1 )+( + ).(1) (1+ )
4
( )
1

= 1 = 11.171

Nr. . (. ) (. ) (. ) t
crt
3 3 3
3 3 ani
1 3 1 3
1 0.046 4.569 3.156 107 3.223 105 97.98 11.273
2 0.08 11.095 7.664 107 5.52 105 78.30 11.171

3: Treapta 3 de presiune:

Etapa 3
P
Nr. crt
3
[bar] /3 - 103 104
2 74 65.667 1.0742 13 3.024 134
3 64 56.5 1.0678 16 3.065 132

( ) ( )
3 3
- -
1 3 1 3
0.67 6.856 0.66 4.104
0.54 5.61 0.6 42.923
0.57 208.845

43
 50
45
40
35
30
(M') 25
20
15
10
5
0
0.5 0.55 0.6 0.65 0.7
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru = .

- Saturatia normalizata = = 0.849
0
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
= 3 = 0.515
= (1 )3 = 0.008

- n = = 0.015

- Cantitatea de titei extrasa
3
= 0 = 0.104 1 3
0
- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.192)

( ) = 0 [( 1 ) ( 0 0 )] 1 ( 1 1 ) =
0 1

3
( ) = . 1 3

- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.198)

1 1
( ) = 0 (0 ) ( ) =
0 1

3
( ) = . 1 3

Nr. . (. ) (. ) (. ) t
crt
3 3 3
3 3 ani
1 3 1 3
2 0.08 11.095 7.664 107 5.52 105 78.30 22.45
3 0.104 17.807 1.23 108 7.197 105 65.35 24.36

44
 4: Treapta 4 de presiune:

Etapa 4
P
Nr. crt
3
[bar] /3 - 103 104
3 64 56.5 1.0678 16 3.065 132
4 54 47.33 1.0614 20 3.107 130

( ) ( )
3 3
- -
1 3 1 3
0.65 6.983 0.64 2.732
0.55 6.443 0.60 45.78
0.57 137.78

50
45
40
35
30
(M')

25
20
15
10
5
0
0.5 0.55 0.6 0.65 0.7
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru = .

- Saturatia normalizata = = 0.77
0
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
= 3 = 0.456
= (1 )3 = 0.0128

- n = = 0.027

45
 Nr. . (. ) (. ) (. ) t
crt
3 3 3
3 3 ani
1 3 1 3
3 0.104 17.807 1.23 108 7.197 105 65.35 24.36
4 0.119 24.709 1.707 108 8.243 105 57.46 25.56

5: Treapta 5 de presiune:

Etapa 5
P
Nr. crt
3
[bar] /3 - 103 104
4 54 47.33 1.0614 20 3.107 130
5 44 38.167 1.0551 26 3.115 128

( ) ( )
3 3
- -
1 3 1 3
0.62 6.984 0.62 4.263
0.55 6.827 0.59 33.17
0.56 107.67

50
45
40
35
30
(M')

25
20
15
10
5
0
0.5 0.52 0.54 0.56 0.58 0.6 0.62 0.64
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru = .

- Saturatia normalizata = = 0.743
0

46
 - Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
= 3 = 0.41
= (1 )3 = 0.017

- n = = 0.041

Nr. . (. ) (. ) (. ) t
crt
3 3 3
3 3 ani
1 3 1 3
4 0.119 24.709 1.707 108 8.243 105 57.46 25.56
5 0.132 31.67 2.189 108 9.106 105 51.25 29.51

6: Treapta 6 de presiune:

Etapa 6
P
Nr. crt
3
[bar] /3 - 103 104
5 44 38.167 1.0551 26 3.115 128
6 34 29 1.0487 33 3.19 122

( ) ( )
3 3
- -
1 3 1 3
0.615 6.85 0.61 1.76
0.5 6.27 0.57 40.10
0.53 159.05

47
 50
45
40
35
30
(M') 25
20
15
10
5
0
0.5 0.52 0.54 0.56 0.58 0.6 0.62 0.64
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru = .

- Saturatia normalizata = = 0.722
0
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
= 3 = 0.377
= (1 )3 = 0.021

n = = 0.057

Nr. . (. ) (. ) (. ) t
crt
3 3 3
3 3 ani
1 3 1 3
5 0.132 31.67 2.189 108 9.106 105 51.25 29.51
6 0.141 38.252 2.642 108 9.716 105 46.77 33.94

7: Treapta 7 de presiune:

Etapa 7
P
Nr. crt
3
[bar] /3 - 103 104
6 34 29 1.0487 33 3.19 122
7 24 19.834 1.0423 58 3.232 118

48
 ( ) ( )
3 3
- -
1 3 1 3
0.6 7.513 0.59 4.755
0.5 7.692 0.57 25.54
0.53 129.75

50
45
40
35
30
(M')

25
20
15
10
5
0
0.5 0.52 0.54 0.56 0.58 0.6 0.62
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru = .

- Saturatia normalizata = = 0.692
0
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
= 3 = 0.331
= (1 )3 = 0.029

- n = = 0.088

Nr. . (. ) (. ) (. ) t
crt
3 3 3
3 3 ani
1 3 1 3
6 0.141 38.252 2.642 108 9.716 105 46.77 33.94
7 0.155 45.78 3.163 108 1.073 105 40.86 47.381

49
 Capitolul 8.
Injectarea extraconturala de apa
Prevederea in exploatare folosind modelul Buckley-Leverett si Welge

Injectarea extraconturala a apei se aplica in cazul zacamintelor cu ape marginale.

Proiectarea unui proces de injectie presupune rezolvare urmatoarelor aspecte:
- Amplasarea sondelor de injectie;
- Determinarea necesarului de apa;
- Determinarea receptivitatii sondelor de injectie;
- Determinarea numarului de sonde de injectie;
- Determinarea presiunii de injectie;
- Alegerea pompelor de injectie.

Procesul de injectie de apa se face pentru a mentine o presiune, cel putin egala cu cea
de strat. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere ca intreaga catitate de apa injectata
se indreapta spre zona productive, ci o parte se deplaseaza in partea opusa si se pierde.

Se construiesc curbele = ( ) , respective = ( ).

1
- Fractia de apa = ;
1+

- Se considera presiunea zacamantului in care are loc procesul de injectie = 120 ;
- = 0.87
- = 3.5
- = (1 )3
- = ()3

- = (pentru nisipuri uniforme)
0

Se dau valori pentru in intervalul (1 ( ).

- = 0.22
- Saturatia remanenta in titei = 0.15

sa S' k rt k ra fa (dfa)/(dsa)
0.22 0 1 0 0
0.27 0.079365 0.780301 0.0005 0.002571 0.0514147
0.32 0.15873 0.595396 0.003999 0.026311 0.4748102
0.37 0.238095 0.442285 0.013497 0.109347 1.6607175
0.42 0.31746 0.317968 0.031994 0.288152 3.5760886
0.47 0.396825 0.219447 0.062488 0.533921 4.9153955
0.52 0.47619 0.143721 0.10798 0.7514 4.3495793
0.57 0.555556 0.087791 0.171468 0.8871 2.7139951
0.62 0.634921 0.048659 0.255952 0.954877 1.3555308
0.67 0.714286 0.023324 0.364431 0.984341 0.5892793
0.72 0.793651 0.008786 0.499906 0.99565 0.2261913
0.77 0.873016 0.002048 0.665375 0.999236 0.0717104
0.82 0.952381 0.000108 0.863838 0.999969 0.0146659
0.85 1 0 1 1 0.0010357

50
51
De pe grafic rezulta:
- Fractia de apa cand frontul de apa patrunde in galerie = 0.84
- Saturatia in apa cand frontul de apa patrunde in galerie = 0.55

- ( ) = 1.75

- Saturatia medie in apa cand frontul de apa patrunde in galerie
1 10.84
- = + = 0.55 + = 0.641
( ) 1.75

1 Etapa 1 : < <

- Timpul la care frontal de apa patrudere in primul sir de extractive
1 121535.010.219223.125
- 1 = = = 5.939 103
( ) 2001.75

- = 1215
- 1 = 223.125
- = 0.219
3
- = 200
- 1 = 1 ( ) = 8.106 103 3

2 Etapa 2 : < <

2 121535.010.219223.125
- 2 = 1 + = = 8.939 103
2 ( ) 2001.75
1

- 2 2 =
156.75
3
- 2 = 150

- 1 = 0.95
3
- Debitul de titei pe primul sir 1 = 1 (1 1 ) = 200(1 0.95) = 10
3
- Debitul de titei pe al doilea sir 2 = 2 = 150
-
- 2 = 1 (1 ) + 2 ( ) = 13.036 103 3
3 Etapa 3 : >

3 121535.010.219223.125
- 3 = 2 + = = 5.939 103
2 ( ) 2001.75
2

- 2 2 =
156.75
3
- 3 = 150
- 2 = 0.97
3
- Debitul de titei pe primul sir 1 = 1 (1 2 ) = 200(1 0.97) = 9.26
3
- Debitul de titei pe al doilea sir 2 = 2 = 150
-
- 3 = 1 (2 ) + 2 (2 ) = 16.963 103 3

52