ILUSTRATII SCURTE

O asistenta medicala din sectia de pediatrie, inainte de a aseza stetoscopul pe piepturile celor
micuti, obisnuia sa puna mai intai bratele aparatului in urechile lor pentru a-i lasa sa asculte
cateva clipe bataile propriilor inimi. Ochisorii lor se mareau si se luminau intotdeauna a uimire.
Dar niciodata asistenta n-a primit un raspuns ca al lui David, un baietel de 4 ani.
Cu delicatete, ea a pus bratele stetoscopului in urechile lui, a plasat discul aparatului in dreptul
inimii copilului si i-a spus: "Asculta! Ce crezi tu ca este acest sunet?" El si-a unit sprancenele
intr-o atitudine de concentrare si si-a ridicat privirea ca pierdut in misterul ciudatului "pam-pam"
ce lovea adanc in pieptul sau. Apoi fata i s-a transformat intr-un zambet de uimire si intelegere
in acelasi timp: "Este Isus care ciocane?"

***
O btrnic din Scoia strbtea ara n lung i n lat, i n fiecare zi, cnd ajungea la o
intersecie, arunca cu bul n aer. Direcia n care indica bul, era direcia n care mergea n
ziua respectiv.
ntr-o zi cineva a vzut-o aruncnd bul n aer, o dat, de dou ori, de trei ori. Omul a ntrebat-
o: "De ce arunci n aer acel b?" Rspunsul ei a fost: "l las pe Dumnezeu s mi arate drumul
pe care vrea El s merg astzi." "Dar de ce l-ai aruncat de trei ori, astzi?" a ntrebat omul.
Rspunsul ei a fost: "Pentru c primele dou di m-a ndreptat ntr-o direcie greit!"

***
O feti, Sally, ncerca cu disperare s economiseasc toi bnuii si, ca s poat s-i
cumpere o ppu i hinue pentru aceasta. Strngea sticle goale pentru a le vinde, lucra pe
lng cas, orice, doar s mai ctige ceva. ntr-o sear, mama ei a auzit-o rugndu-se:
"Doamne, te rog ajut-m s economisesc bani suficieni pentru ppua i hinuele care mi le
doresc. Ppua este aa de frumoas i tiu c va fi foarte fericit cu mine. Dac o voi avea,
promit c le voi lsa i pe prietenele mele s se joace cu ea." Mama, lui Sally, a zmbit, dar
cnd credea c rugciunea se ncheiase a mai auzit-o spunnd: "...i Doamne, te rog nu-l lsa
pe omul cu ngheata s vin pe strada noastr sptmna aceasta."

***
Era o vreme friguroas de iarn, ninsese mult, iar zpada se aternuse ntr-un strat gros de 30-
40 de cm. Un brbat de 35-40 de ani a ieit din cas, mbrcat bine, i totui destul de zgribulit.
Cu un pas grbit, dar sigur, se ndrepta spre bodega de peste drum. Cizmele lui se afundau
adnc n zpada, care acoperea drumul. Dar, la un moment dat, aude n spatele lui un strigt
de copil: Iat, calc pe urmele tale! i ntoarse privirea napoi i vzu drumul lsat de paii si.
Pe la mijlocul drumului bieelul lui, de numai 6 aniori, se chinuia s-i potriveasc paii pe
urmele lsate de tatl su. Brbatul a rmas ncremenit, privindu-i copilul. Pentru prima dat a
neles responsabilitatea, care o avea ca tat. Copilul lui l va urma n via i exemplul tatlui va
modela caracterul copilului.

***
Am ntlnit odat un om care spunea c n-a pctuit niciodat! Era ntr-o pia din Madras,
India. Datorit interesului nostru comun n religie, conversaia noastr banal s-a transformat
repede ntr-una serioas. Cnd i-am spus c eu cred c Dumnezeu este ierttor cu aceia care
i recunosc pcatele, el a afirmat c n-a fcut nimic ru n toat viaa lui!

-1-
- N-ai minit niciodat? l-am ntrebat.
- Nu niciodat, veni rspunsul.
- Vrei s spui c n-ai furat niciodat sau n-ai urt pe nimeni?
- Nu, niciodat.
- N-ai comis adulter niciodat?
- N-ai fost neasculttor de prini?
- Nu.
- N-ai copiat la vreun examen la coal?
- Nu, nici asta.
Eram uluit. Apoi m-am gndit la o alt ntrebare:
- Pariez c eti mndru de faptul c n-ai pctuit, nu-i aa? l-am ntrebat eu cu subneles.
- O, da, replic el, foarte mndru, foarte mndru!

***
Un fermier a dat un anun c angajeaz un om, care s lucreze la ferma lui. Dup mai multe
zile, de ateptare a venit un tnr care solicita angajarea. Fermierului i se pru c este destul
de firav i prea tnr pentru munca la ferm. Dar pentru c nu avea pe cine s angajeze l
ntreb ce tie s fac.
- tii s lucrezi pmntul?
- Nu.
- Te pricepi la nego?
- Nu.
- Vre-o meserie ai?
- Nu.
- Dar ce tii s faci?
- S dorm linitit n mijlocul furtunii.
Un astfel de rspuns dezamgi foarte tare pe fermier. Dar pentru c nu avea pe cine s
angajeze se hotr s l primeasc pn va gsi pe altcineva.
Dup cteva zile, ntr-o noapte, se porni o furtun puternic. Ploaia cdea cu putere, vntul
btea nprasnic, iar fulgerele brzdau cerul.
Fermierul se scul din pat, i puse o hain pe el i se grbi spre grajdul animalelor. Ua era
bine nchis, animalele erau toate nuntru i n siguran la locul lor. Plec, alergnd, spre
hambarul cu gru. Aici, grul era strns, acoperit i ferit de ploaie. se ndrept apoi spre
cmrua unde dormea tnrul i la lumina fulgerelor vzu cum acesta dormea linitit.
Atunci i aduse aminte de ce spusese tnrul "eu pot s dorm linitit n mijlocul furtunii" i
nelese ce important era s aib un astfel de om pe care s poat s se bazeze i care s
pun toate lucrurile n siguran nainte de venirea furtunii.

***
Dou soii de pstori crpeau pantalonii soilor lor. Una era foarte abtut i spunea:
- Soul meu o duce foarte greu la biseric, oamenii nu-l respect, i fac probleme. E att de
abtut, c uneori i-ar veni s renune.
Cealalt soie povestea i ea:
- Soul meu e numai zmbet, are viziune i lucrarea se extinde foarte rapid. Fraii sunt alturi de
el i l iubesc foarte mult.
Prima crpea pantalonii la ezut, iar a doua i crpea la genunchi.

***

-2-
Henry C. Morrison povestea adesea despre ntoarcerea sa acas din una din cltoriile sale
misionare, n care rspndise mesajul Evangheliei pe trmuri ndeprtate.
El a ajuns la New York la bordul aceluia vapor cu care se ntorcea i preedintele Theodore
Roosvelt din cltoria sa de vntoare din Africa. Mii de oameni se mbulzeau pe chei pentru a-l
saluta pe marele vntor, dar nimeni nu a venit s-l ntmpine pe Morrison.
"Aha!", i-a optit diavolul, "vezi cum l salut ei pe un om din lume i pentru tine, un om al lui
Dumnezeu, nu a venit nici mcar o persoan s te ntmpine."
S-a urcat n trenul care avea s-l duc acas, n Wilmore, Kentucky i dup cteva ore de
mers, obosit i singur, a ajuns n gar. Nimeni din familia lui nu venise acolo s-l atepte
deoarece, nc, nu aflaser la ce or avea s soseasc trenul. Inima lui Henry s-a umplut de
durere. Trist i apsat, a nchiriat o trsur i a pornit singur spre cas.
Omenete vorbind, el avea toate motivele s fie nemulumit i s se plng; totui, Domnul s-a
apropiat de inima lui i i-a optit:"Henry, tu nc nu ai ajuns acas!"

***
Tot ce trebuie sa stiu despre viata, am invatat de la ... arca lui Noe:
Unu: Ai grija sa nu pierzi barca.
Doi: Aminteste-ti ca toti suntem in aceeasi barca.
Trei: Planifica pentru viitor. Nu plouase deloc cand Noe si-a construit arca.
Patru: Patreaza-te in forma buna. Cand ai sa fii de 600 de ani, cineva s-ar putea sa-ti ceara sa
faci ceva cu adevarat maret.
Cinci: Nu asculta pe critici; du pana la capat treaba care trebuie terminata.
Sase: Construieste-ti viitorul pe teren inalt.
Sapte: Pentru siguranta, calatoreste in perechi.
Opt: Viteza nu e intotdeauna un avantaj. Si melcii erau in arca, impreuna cu leoparzii.
Noua: Cand esti stresat, las-te putin putin in voia valurilor.
Zece: Nu uita, arca lui Noe a fost construita de amatori, Titanicul de profesionisti.
Unsprezece: Nu conteaza cat de mare furtuna, cand esti cu Dumnezeu, intotdeauna te asteapta
un curcubeu la sfarsit!

***
Un baiat de vreo doisprezece - treisprezece ani, iute si cu privirea agera, intra intr-un magazin,
si il intreba pe proprietar, cu tonul serios al unui mic om de afaceri: "As putea sa folosesc
telefonul dvs, va rog?"
"Desigur, baiete, foloseste-l; e dupa tejgheaua aceea."
Un client il sesiza pe tinarul cel vioi si isi ciuli urechile la conversatia care a urmat, de fapt numai
la partea pe care o putea auzi de unde se afla.
"Alo! Va rog dati-mi legatura cu Strada Principala 7641Sinteti Strada Principala 7641?
Sinteti Domnul Jones?Ati fi interesat sa angajati un baiat ca ajutor in gospodarie?Ei, bine,
poate doriti sa-l schimbatiBine, dar poate el singur sa faca toata treaba? Nu vreti sa mai
angajati unul?Chiar nu aveti nevoie de inca unul, asa spuneti?In regula, la revedere."
In timp ce tinarul nostru amic punea receptorul in furca, clientul care asculta, cu inima miscata,
vrind sa-l incurajeze putin pe indraznetul baiat, i-a spus: "Ei, fiule, nu te lasa pagubas. Ai sa
gasesti o slujba pina la urma, sint sigur. Doar nu abandona. Cineva va avea nevoie de un ajutor
in casa, exact cu calitatile tale."
"O, dar nu caut de munca, domnule. Eu am o slujba. Vedeti, eu sint ajutorul de casa al
domnului Jones. Vroiam sa ma verific doar."

-3-
Citat: "Daca L-as putea auzi pe Isus rugindu-se pentru mine in camera de alaturi, nu mi-ar fi
frica nici de un milion de dusmani. Pina la urma distantele nu conteaza; caci El chiar se roaga
pentru mine acolo Sus."

***
Un copil a cazut din copac si si-a ranit mana si piciorul. Mama ii spusese sa nu urce, dar el nu a
ascultat, ispitindu-l ciresele rosii, care abia se copsesera. Cum sunt copiii, stii si tu! Statea acum
intins in praful gradinii si plangea, lacrimile amestecandu-i-se cu acesta. Fata ii era murdara si
incercarile de a se ridica ramasera fara rezultat.
De el s-a apropiat fratele sau mai mare. 'Asa-ti trebuie, daca nu ai ascultat-o pe mama!' Plin de
zel, i-a dat o palma si a plecat. Cel ranit incepu sa planga mai tare.
A venit si fratele sau mai mic, care abia invatase sa mearga, dar acesta, nestiind ce sa faca si
nici cat de mare-i este durerea, a inceput sa dea peste rana de la picior. Cand a vazut ca
fratiorul lui plange mai tare, a inceput si el sa planga. Voia sa-l mangaie, dar nu stia cum si
mangaierile lui erau mai mult niste lovituri, care accentuau durerea.
Copiii vecinilor se distrau si niciunul nu s-a apropiat sa-l ajute, desi printre sughituri, cel ranit
cerea ajutor.
A trecut ceva timp de durere si strigate de ajutor, iar cel ranit nu mai avea putere nici de una,
nici de alta. Atunci a venit mama alergand, caci il auzise tocmai din bucatarie. L-a luat in brate,
l-a sarutat si parca ar fi vrut ca pe ea sa o doara in locul lui. I-a legat ranile, dupa ce le-a curatat
si l-a linistit, mangaindu-l si sarutandu-i obrajii si ochii inrositi de plans. Rusinat, copilul i-a spus
mamei: Trebuia sa te fi ascultat... N-am sa mai fac asta... si am sa am grija de-acum... la
sfaturile tale... Mama l-a mangaiat si i-a zambit, stiind ca asa va face.
Dupa ce copilul a adormit, a iesit in curte, l-a chemat pe fiul cel mai mare si l-a dojenit, intristata:
'Am auzit ce-ai facut, palmuindu-l pe fratele tau ranit. Nu-i era de-ajuns durerea provocata de
cadere, de trebuia sa-l mai lovesti si tu? Cand erai lovit la picior, stii tu, vara trecuta, asa ti s-a
facut tie? Aveam nadejde in tine, dar... Credeam ca ai invatat deja ce inseamna sa-ti iubesti si
sa-ti ajuti fratele.' L-a luat apoi pe cel mic, si i-a zis, mangaindu-l: ' Vei creste tu...' Vecinii care
radeau mai inainte, auzind vorbele mamei, au lasat ochii in jos si au plecat. N-au apucat sa
vada privirea mamei, care le-ar fi aratat si lor iubire. Pentru ca nu putea altfel.
Nu stii cat esti de slab? Vei afla, pentru ca Dumnezeu va voi sa afli. Intr-o zi. Cand vei cadea din
cires.
Pe cine ai vrea sa ai atunci alaturi?
Dar tu ce esti pentru fratele tau?

***
Dupa prima zi violenta, de lupte, din Fredericksburg, statul Virginia, sute de soldati ai Uniunii
zaceau intinsi, sangerand, fiind raniti. Toata noaptea si cea mai mare parte din ziua urmatoare,
focul artileriei anunta nevoia lor dupa ajutor. In tot acel timp, strigatele lor agonizante se auzeau:
Apa! Apa!. In cele din urma, cu toate acestea, un soldat nobil din partea de Sud, sergentul
Richard Kirkland, s-a inaltat mai presus de dragostea lui de viata si grabindu-se spre generalul
Kershaw, a spus: Generale, nu mai pot suporta! Acele biete suflete de afara s-au rugat si au
strigat tot timpul acesta si este mai mult decat pot suporta! Va cer permisiunea sa ma duc si sa
le d! au apa.< Dar tu nu stii, a spus generalul, ca de indata ce te arati dusmanului vei fi
impuscat?
Ba da, domnule, stiu asta, a raspuns el, dar ca sa asigur putin confort acestor bieti muribunzi,
sunt dispus sa risc!

-4-
Generalul a ezitat, dar in cele din urma a spus, fiindca inima sa a fost atinsa de compasiunea
pentru soldatii suferinzi: Kirkland, te trimit la moarte, dar nu am un contraargument pentru
motivul tau. De dragul acesta, sper ca Dumnezeu te va proteja. Du-te!
Asa ca soldatul curajos a escaladat zidul de aparare din piatra si a inceput lucrarea lui Hristos
de compasiune fata de semeni. Ochii uimiti l-au vazut ca si cum ar interpreta un cantec funebru
langa cei de aproape care sufereau. Le-a ridicat cu grija capetele si le-a intins ceasca cu apa
racoritoare catre buzele uscate. Fiecare soldat din Uniune a inteles misiunea barbatului in gri, si
nici un foc nu s-a tras asupra lui. Timp de aproape o ora, pe rand, fiecarui ranit i s-a dat din
bautura racoritoare, i s-a ingrijit membrele, capul a fost asezat pe rucsacul din dotare si a fost
acoperit cu paltonul sau patura lui, de parca ar fi fost ingrijiti de propria lor mama.
Exista de asemenea un camp de bataie al vietii, unde suflete sunt ranite si se afla pe moarte,
din cauza fricii provocate de pacat. Ei sunt insetati dupa apa vietii si nimeni nu le poate oferi
aceasta apa, cu exceptia Unuia singur care a escaladat zidul de aparare al cerului si a coborat
pentru a-Si risca viata pe crucea Calvarului ca sa-i izbaveasca pe oameni de pacatele lor,
dandu-le apa vietii vesnice.
Citat: Crede-ma, fiecare om are suferintele lui secrete, pe care lumea nu le stie; si, deseori,
noi numim un om rece la suflet, cand de fapt este doar trist. (de Henry W. Longfellow)

***
Era odata o insula, unde traiau toate sentimentele si valorile umane. Intr-o zi, ele fura anuntate
ca insula sta sa se scufunde. Isi pregatira navele si erau gata de plecare. Doar Iubirea ramase
pana in ultimul moment. Cand insula era pe punctul sa se scufunde, Iubirea decise sa ceara
ajutor.
Bogatia trecu pe langa Iubire cu o barca luxoasa si aceasta ii zise:
Bogatie, ma poti lua cu tine?
Nu te pot lua, caci e mult aur si argint in barca mea, nu am loc si pentru tine.
Iubirea ceru ajutorul Orgoliului care trecea pe-acolo intr-o superba nava:
Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?
Nu, Iubire, aici e totul perfect, mi-ai putea strica nava.
Atunci Iubirea spuse Tristetii, care trecea pe langa ea:
Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
Oh Iubire! raspunse Tristetea, Sunt atat de trista incat trebuie sa stau singura.
Chiar si Buna Dispozitie trecu pe langa Iubire, dar era atat de multumita, incat nu auzi ca o
striga.
Dintr-o data, o voce spuse: Vino Iubire, te iau cu mine!" Era un batran cel care vorbise. Iubirea
se simti atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat uita sa il intrebe pe batran cum il
cheama.
Cand sosira pe tarm, batranul pleca. Iubirea isi dadu seama cat de mult ii datora si intreba
Cunoasterea:
Cunoastere, imi poti spune cine era cel ce m-a ajutat?
Era Timpul raspunse Cunoasterea.
Timpul? se intreba Iubirea, Dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat?
Cunoasterea ii raspunse: Pentru ca numai Timpul este capabil sa inteleaga cat de importanta e
Dragostea in viata!

***
Dr. F. B. Meyer calatorea ocazional in America. El predica la postul de radio Rugaciunea
ascultata.

-5-
Un necredincios s-a apropiat de el dupa masa de pranz si zis: Dr. Meyer, nu cred o iota din ce
ati spus.
Dupa catva timp petrecut in discutie, dr. Meyer a spus: Trebuie sa predic in alta parte acum,
dar vino cu mine si vom termina conversatia acolo.
In timp ce traversau podul, ei au vazut o biata batrana imigranta ce dormea, avand un sal pe
cap. Necredinciosul a scos din buzunar doua portocale si in liniste le-a pus in poala batranei
doamne. La intoarcere, au vazut femeia mancand una dintre portocale. Oprindu-se inaintea ei,
necredinciosul a spus: Ei bine, mama, se pare ca-ti place portocala.
Da, a replicat ea nu este Tatal meu bun cu mine?
Tatal tau? a spus surprins barbatul Cu siguranta tatal tau nu poate fi in viata!
O, ba da, El este viu! Ma simteam atat de bolnava si tanjeam dupa o portocala... Mi-am inaltat
inima catre Tatal meu ceresc si i-am cerut sa-mi trimita una. Si El mi-a trimis doua. Nu este
aceasta o dovada ca este Tatal meu?

***
Winston Churchill a fost invitat, ca oaspete de onoare, sa tina discursul principal la festivitatea
de absolvire a unui colegiu. El a privit insistent in ochii fiecarui student, apoi a spus doar cinci
cuvinte: "Niciodata, niciodata, niciodata nu renuntati." Dupa aceea s-a asezat. Nici un
student nu a uitat discursul lui.
***
Intr-o zi, magarul unui taran a cazut intr-o fantana. Animalul a plans amarnic in timp ce stapanul
lui se gandea ce e de facut. Cantarind lucrurile, taranul a decis ca animalul era si asa batran, iar
fantana oricum trebuia acoperita, deci n-avea nici un rost sa se mai chinuie incercand sa-si
salveze magarul. I-a chemat pe toti vecinii lui sa-l ajute sa acopere fantana cu pamant, chiar
daca magarul era inauntru. Fiecare a luat cate o lopata si a inceput sa arunce tarana in fantana.
Cand magarul si-a dat seama ce se intampla, a inceput sa planga disperat. Dupa un timp insa,
spre mirarea tuturor, el s-a linistit. Taranul a mai aruncat niste pamant, apoi s-a uitat in fantana
si a ramas uluit de ceea ce a vazut. Cu fiecare lopata de tarana aruncata, magarul facea ceva
surprinzator: o dadea jos de pe spatele lui si o calca in picioare, inaltandu-se spre iesire. Cu cat
se arunca mai mult pamant peste el, cu atat magarul se ridica. In scurt timp, spre uimirea
tuturor, magarul a pasit peste marginea fantanii si a luat-o la fuga.
Morala: Viata arunca lopeti cu pamant de tot felul peste tine. Pentru a iesi afara din fantana,
secretul este sa scuturi pamantul de pe tine si sa te inalti. Fiecare dintre necazurile noastre este
o treapta. Putem iesi din fantanile cele mai adanci daca nu ne oprim, daca nu renuntam
niciodata. Arunca poverile disperarii de pe umerii tai si fa un pas inainte! Doar asa vei fi un
invingator!
Nu uita cele 5 reguli care iti pot da fericirea:
1. Elibereaza-ti inima de ura.
2. Elibereaza-ti mintea de neliniste.
3. Traieste simplu.
4. Daruieste mai mult.
5. Asteapta sa primesti mai putin.
***
O broasca a cazut intr-un bol cu smantana. A plutit putin, dar era sigura ca va muri. Ajungand
intamplator la marginea bolului, a incercat sa iasa afara, dar nu a reusit. Nemaivazand nici o
posibilitatea de scapare, s-a gandit sa renunte. Apoi a hotarat totusi sa faca tot ce ii sta in
putinta, si astfel a continuat sa inoate in cercuri! Se gandea ca ceea ce face e absurd, dar a
refuzat sa renunte. A tot inotat pana cand picioarele i-au obosit, fiindca smantana devenea tot

-6-
mai groasa. S-a transformat in unt!! Broasca a inotat astfel, cat au tinut-o puterile. La un
moment dat a observat ca poate urca pe bucata de unt si atunci a sarit afara.
Niciodata sa nu renunti!!!

***
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar
deasupra scarii o legatura de banane.
Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa
rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile,
celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in
ciuda tentatiei bananelor.
Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa
se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un
membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a
intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui.
Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost
schimbati.
In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desi nu primisera niciodata o baie cu
apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost
posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara,
raspunsul ar fi fost "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a unei prejudecati" - Einstein

***
Chiar daca tu nu Ma cunosti inca, Eu stiu totul despre tine - Psalm 139:1
Stiu cand te asezi si cand te ridici - Psalm 139:2
Iti cunosc toate caile - Psalm 139:3
Pana si numarul firelor de par de pe capul tau iti sunt numarate - Matei 10:29-31
Deoarece esti facut dupa chipul Meu - Geneza 1:27
Prin Mine ai viata, miscarea si fiinta - Fapte 17:28
Deoarece esti copilul meu - Fapte 17:28
Te stiu dinainte de a fi fost conceput in pantecele mamei tale - Ieremia 1:4-5
Caci te-am ales inca de la inceputuri - Efeseni 1:11-12
Nu esti o greseala caci toate zilele tale sunt scrise in cartea mea - Psalm 139:15-16
Am determinat cu exactitate momentul cand te vei naste si unde vei locui - Fapte 17:26
Tu esti minunat infaptuit - Psalm 139:14
Caci te-am creat din pantecele mamei tale - Psalm 139:13
Si te-am sprijinit inca din pantecele mamei tale - Psalm 71:6
Cei care nu ma cunosc nu au stiut sa ma descrie - Ioan 8:41-44
Nu sunt rece si nici distant, ci sunt plin de dragoste - 1 Ioan 4:16
Si doresc sa te inconjor cu dragostea mea - 1 Ioan 3:1
Pentru ca pur si simplu te iubesc, iar tu esti copilul meu - 1 Ioan 3:1
Iti ofer mai multe decat ar putea sa-ti dea tatal biologic - Matei 7:11
Pentru ca sunt un tata perfect - Matei 5:48
Fiecare dar pe care il primesti vine de la mine - Iacov 1:17
Pentru ca sunt cel care te sprijina si iti ofera tot ceea ce ai nevoie - Matei 6:31-33
Planul meu pentru viitorul tau a fost intotdeauna plin de speranta - Ieremia 29:11
Pentru ca dragostea pentru tine este vesnica - Ieremia 31:3

-7-
Gandurile mele pentru tine sunt fara numar ca si nisipul marii - Psalm 139:17-18
Si ma bucur pentru tine cantand - Tefania 3:17
Nu voi inceta sa-ti fac bine - Ieremia 32:40
Deoarece esti comoara mea nepretuita - Exod 19:5
Doresc sa-ti fac bine din tot sufletul si din toata inima mea - Ieremia 32:41
Vreau sa-ti descopar lucruri mari si neasumeite - Ieremia 33:3
Ma vei gasi daca ma vei cauta cu inima deschisa - Deuteronom 4:29
Desfata-te in Mine si Iti voi da tot ce vei dori - Psalm 37:4
Pentru ca Eu sunt Acela care iti indeplineste toate dorintele - Filipeni 2:13
Eu pot sa fac nespus mai mult decit iti poti imagina - Efeseni 3:20
Eu sunt Acela care te sprijina si incurajeaza cel mai mult 2 Tesaloniceni 2:16-17
Tot Eu sunt Tatal care te ajuta in toate necazurile - 2 Corinteni 1:3-4
Eu sunt aproape de tine cand ai inima franta - Psalm 34:18
Asa cum un pastor are grija de mieii lui, asa si Eu te port aproape de inima mea - Isaia 40:11
Intr-o zi am sa sterg toate lacrimile din ochii tai - Apocalipsa 21:3-4
si am sa-ti indepartez toata durerea de care ai suferit pe pamant - Apocalipsa 21:3-4
Sunt Tatal tau si te iubesc asa cum l-am iubit pe Isus - Ioan 17:23
Pentru ca prin Isus se arata dragostea Mea pentru tine - Ioan 17:26
El este insasi reprezentarea fiintei Mele - Evrei 1:3
El a venit ca sa-ti arate ca sunt cu tine si nu impotriva ta - Romani 8:31
si sa-ti spuna ca nu iti numar pacatele - 2 Corinteni 5:18-19
Isus a murit pentru ca Eu sa ma impac cu tine - 2 Corinteni 5:18-19
Moartea Sa a fost ultima expresie a dragostei Mele pentru tine - 1 Ioan 4:10
Am dat tot ce am iubit mai mult pentru a putea castiga dragostea ta - Romani 8:31-32
Daca primesti darul fiului Meu Isus, atunci ma primesti pe Mine - 1 Ioan 2:23
si nimic nu va mai separa dragostea mea pentru tine - Romani 8:38-39
Vino acasa si voi da cea mai mare petrecere pentru tine - Luca 15:7
Am fost dintotdeauna Tatal si intotdeauna voi fi Tatal - Efeseni 3:14-15
Te intreb acum: Vrei sa fii copilul meu? - Ioan 1:12-13
Caci Eu te astept - Luca 15:11-32

***
Constiinta datoriei fara dragoste te face morocanos.
Raspunderea fara dragoste te face brutal.
Dreptatea fara dragoste te face dur.
Priceperea fara dragoste te face ipocrit.
Cunoasterea fara dragoste te face incapatanat.
Stapanirea fara dragoste te face avar.
Credinta fara dragoste te face fanatic.
O viata fara dragoste nu are sens.

***
Poveste chineza
O veche poveste chineza spune despre un om batran a carui maniera in a vedea viata era total
diferita de a celorlalti din sat. Si probabil ca avem si noi ceva de invatat din aceasta filozofie...
Acest om in varsta avea numai un cal, si intr-o zi calul a plecat de acasa. Vecinii batranului au
venit sa-l compatimeasca pentru pierdere, spunandu-i cat le parea de rau pentru acest ghinion
care cazuse pe capul lui.

-8-
Raspunsul omului i-a surprins insa:
"Dar de unde stiti ca e rau ce s-a intamplat?" a fost raspunsul.
Cateva zile mai tarziu calul s-a intors acasa, impreuna cu alti doi cai salbatici. Acum batranul
avea trei cai. De data asta vecinii s-au adunat sa-l felicite pentru asa un noroc.
"Dar de unde stiti ca e bine ce s-a intimplat?" a replicat omul.
Ziua urmatoare, incercand sa imblanzeasca unul din caii salbatici, fiul sau a cazut si si-a rupt
piciorul.
Inca o data s-au adunat vecinii, de data asta ca sa-l consoleze pentru ghinionul pe care l-a avut
fiul sau.
"Dar de unde stiti ca e ceva rau?" i-a intrebat omul.
De data asta vecinii si-au zis ca mintea bietului om a luat-o razna si nu au vrut sa mai aiba
nimic de a face cu el.
Dar s-a intamplat ca in ziua urmatoare stapanul pamantului sa treaca prin sat si sa ia pe toti
tinerii intregi la trup la razboi. Dar nu si pe fiul omului nostru, din cauza ca nu mai era intreg la
trup!

***
Farfuria de lemn
Un batranel plapand locuia cu fiul sau, nora si nepotul. Mainile sale ii tremurau, vederea ii era
incetosata, iar mersul clatinat. Toata familia manca de obicei impreuna. Dar, bunicul manca
foarte greu din cauza mainilor tremurande si a vederii slabe. Mazarea se rostogolea din lingura
pe podea, iar cand apuca paharul, laptele se imprastia pe masa.
Atunci fiul si nora sa i-au pus o masa in coltul camerei unde bunicul putea manca singur, in timp
ce familia se bucura de bucatele de pe masa. De cand bunicul sparsese o farfurie, mancarea ii
era servita intr-un castron de lemn. Uneori puteai vedea in ochii batranului cate o lacrima.
Singurele cuvinte care ii erau adresate erau scurte avertizari atunci cand scapa furculita sau
mancarea. Nepotelul de patru anisori privea totul in tacere.
Intr-o seara, inainte de cina, tatal a observat ca baietelul sau se joaca cu niste bucati de lemn
pe care le zgaria. Cu blandete a intrebat copilul:
Ce construiesti tu acolo, micutul meu?
Ei, fac un vas mic pentru tine si mama ca sa mancati atunci cand am sa cresc a raspuns cu
blandete copilul dupa care s-a intors la munca sa.
Cuvintele au lovit pe cei doi parinti incat au ramas fara glas. Lacrimile au inceput sa curga suvoi
pe obrajii lor. Atunci au stiut ce au de facut. In acea seara sotul a luat de mana pe bunicul si l-a
condus la masa familiei. De atunci a mancat de fiecare data cu familia si nici sotul nici sotia se
pare nu au mai avut nimic impotriva cand o furculita cadea, laptele era imprastiat sau fata de
masa murdarita.

***
POVESTE DE BINE... "A fost odata un imparat caruia nu-i placea nimic altceva decat sa
stranga comori. El a acumulat cantitati uriase pe care le pastra in camarile inchise ale palatului
sau. Pentru acestea, imparatul pusese asupra supusilor sai taxe grele. Erau taxe pentru paine,
pentru imigranti, pentru drumuri, vite si pentru timpul liber. Pentru orice! Oamenii erau din ce in
ce mai saraci. Nu puteau sa cumpere hrana, haine sau medicamente. Erau infometati, bolnavi
si saraci. Intr-un tarziu, au apelat la imparat. - Te rugam, maiestate, nu putem plati taxele! Nu
avem bani, nici mancare... Dar imparatul isi vedea de ale lui. Intr-o zi, suveranul l-a prins pe
servitorul in care avea cea mai mare incredere deschizand lacatul de la camera cu comori.
Imediat, a pus patru soldati sa pazeasca usile. Apoi i-a fost teama ca acesti soldati au sa-i fure
comorile, asa ca a pus alti soldati care sa-i pazeasca pe primii si inca altii care sa-i pazeasca pe

-9-
cei ce-i pazeau pe cei patru. Si tot asapana cand curtea imparatului s-a umplut de soldati
care se pazeau unul pe altul. Aceasta securitate severa nu a adus deloc liniste imparatului. S-a
imbolnavit, a devenit nervos, si imposibil de multumit. In tot acest timp, un fiu de taran venise
zilnic la palat solicitand audienta, dar mereu era refuzat. Intr-o zi, imparatul a devenit curios si s-
a hotarat sa-l primeasca pe vizitator insistent. Tanarul s-a inchinat imparatului si, foarte sigur pe
sine, spuse: - Numele meu este CUSAMI, Maiestate. Sunt tamplar, dulgher, inginer, constructor
si inventator. Am auzit despre comoara Mariei Tale ca nu este in siguranta si am venit sa imi
ofer ajutorul. Imparatul a chibzuit indelung asupra cuvintelor lui CUSAMI si, in cele din urma, a
fost de acord ca intrarea spre comoara trebuie modificata. CUSAMI a cerut, pentru realizarea
lucrarii, sa-i fie furnizat un stoc important de unelte, franghii, lemne si piatra. Si, pentru ca
inventia lui are un secret, a pus conditia ca sa lucreze singur. Timp de sase luni! Imparatul a fost
de acord. Dupa exact sase luni, Maiestatea Sa a pornit sa cerceteze munca lui CUSAMI.
Tanarul nostru i-a aratat o usa secreta, ascunsa inteligent in podeaua de marmura a iatacului
regal. Imparatul era incantat privind cum o lada cu comori cobora pe un ax, atingea o platforma,
apoi inca una, dupa care aluneca usor intr-o camera nevazuta. Pentru a verifica inalta
securitate a inventiei, imparatul a trimis doi ocnasi acolo jos, spunandu-le sa incerce sa
evadeze. Nu s-au mai intors niciodata. Imparatul era fericit. In cateva zile si-a refacut sanatatea
si i-a revenit buna dispozitie, dar taxele nu au fost anulate. CUSAMI a fost platit regete pentru
truda sa. Nimeni nu stia cat primise, dar probabil ca era o suma mare pentru ca, in curand, a
devenit foarte-foarte bogat. Si-a construit o casa somptuoasa foarte aproape de palat si traia ca
un print. Spre deosebire de imparat, CUSAMI era foarte generos. In fiecare luna, impreuna cu
slujitorii sai, impartea oamenilor bani. Curand, fiecare om era bine imbracat, bine hranit, ducea
o viata mai buna, avea o fata mai luminoasa si era mai fericit. Si imparatul era fericit, intrucat
parea ca oamenii reusisera cumva sa gaseasca bani pentru a plati taxele ce cresteau mereu,
marind astfel proportiile comorii. Comoara incuiata in spatele usii secrete, aflata la capatul unui
tunel secret, ce se deschidea in pivnita casei lui CUSAMI."

***
Eruditul secolului XVI, Erasmus, a relatat un incident din timpul unui voiaj pe mare, care l-a
urmarit tot restul vietii. Vasul cu panze pe care era, a esuat intr-o furtuna. Cand valurile violente
au izbit corabia si aceasta a inceput sa se rupa, chiar si marinarii au intrat in panica. Pasagerii
erau aproape isterici. Majoritatea chemau in ajutor pe sfintii lor patroni, cantau imnuri sau
pledau cu voce tare in rugaciune.
Erasmus a observat pe cineva care se comporta foarte diferit. "Dintre noi toti", scria Erasmus,
"cea care ramanea cea mai linistita era o tanara femeie care tinea in brate un copil pe care il
mangaia. Ea era singura care nu striga, nu plangea sau invoca cerul. Nu facea nimic altceva in
afara faptului ca se ruga incet in taina, in timp ce tinea copilul strans in poala." Aceasta
rugaciune, realiza Erasmus, era doar o continuare a vietii ei de rugaciune regulata. Ea nu cerea
nici o favoare exceptionala. Doar se incredinta in totalitate lui Dumnezeu.
Cand corabia a inceput sa se scufunde, tanara mama a fost asezata pe o scandura, a primit o
verga (bara de lemn sau de metal care sustine panzele corabiei) pe care sa o foloseasca ca
vasla si a fost trimisa pe valuri. Ea trebuia sa-si tina copilul cu o mana si sa incerce sa
vasleasca cu cealalta. Putini se gandeau ca va supravietui valurilor care loveau cu putere
aproape de neinvins. Dar credinta si calmul i-au fost de mare folos. Femeia si copilul ei au fost
primii care au atins malul.

***
Se spune ca un baiat de abia implinise varsta de 18 ani si isi luase carnetul, ca intr-o seara, a
cerut voie tatalui sau sa se foloseasca de masina, nou nouta, pentru a-si impresiona prietena.

- 10 -
Seara a fost nemaipomenita, masina mergea perfect, si el se dovedea a fi un sofer priceput.
Pana si prietena, in momentul in care a fost dusa acasa, a fost impresionata. Pentru a face
povestea mai scurta, vreau sa va spun ca pe drumul spre casa, simtind ca poate controla
masina, a vrut sa vada cat de repede merge, si in viteza lui nu a vazut la timp cum o masina din
fata frana. Si, desi a franta, nu a reusit sa evite impactul. Rezultatul... masina nou nouta era
lovita. Politia a fost chemata, si in momentul in care tanarul nu stia ce sa faca, politia i-a cerut
actele masinii. Ce va spune tata, se gandea el, in timp ce deschidea torpedoul masinii. In
momentul acela din torpedou a cazut o hartie, pe care cu un scris grosolan barbatesc era scris:
"In caz de accident, fiule adu-ti aminte ca eu te iubesc pe tine, nu masina".

***
Un acrobat i-a fcut apariia ntr-un mic orel i a aezat o frnghie bine ncordat la zeci de
metri deasupra unui ru cu ape repezi. El a uimit mulimea prin talentul i curajul lui, traversnd
de mai multe ori acel ru pe frnghie, alergnd, umblnd n mini, mergnd pe biciclet i
mpingnd o roab. Cnd i s-a prut c toi sunt convini de abilitatea lui, acrobatul s-a adresat
mulimii: "A vrea acum s mping roaba aceasta de la un capt la altul al frnghiei, avnd o
persoan n ea. Credei c pot face aceasta?" Toi au nceput s strige: "CREDEM! CREDEM!"
Atunci acrobatul a ntrebat: "Cine se ofer, s ncercm mpreun?" Tcere deplin! Nimeni nu
se ofer. Din spatele mulimii apare un copil: "Eu m ofer. Eu am ncredere n tine!"
nmrmurit, mulimea i urmrete pe cei doi ncheindu-i cu succes drumul, att de
primejdios. Cineva se apropie de copil: "Nu i-a fost team?" Copilul rspunde zmbind: "Nu!
Acrobatul este tatl meu. Nu e prima dat cnd facem lucrul acesta mpreun."

***
Civa oameni dornici s cltoreasc pe muni, au ajuns odat pe un vrf de unde nu mai
puteau face un pas nici nainte, nici napoi. Fiindc se nsera, se pregteau s rmn acolo.
Un ciobna care ptea turma pe un alt vrf a vzut situaia n care se aflau cltorii.
Cobornd stnci i trecnd prpstii, neoprit nici de mrcinii din cale, nici de pietrele ascuite,
a ajuns la ei istovit i le-a spus: "Am venit s v art drumul, ca s ieii din ncurctura n care
v aflai." Toi s-au bucurat. Numai unul l-a msurat pe biat de sus pn jos i l-a ntrebat:
"Unde-i este dovada c ne poi fi cluz?" Biatul a rmas mut cteva clipe, dup care le-a
artat genunchii nsngerai i minile zgriate i le-a spus: "Nu sunt acestea destul dovad?"
Toi s-au ruinat i l-au urmat pe tnrul conductor care-i vrsase sngele ca s-i scape pe
ei."
Marele nostru Conductor, Isus Cristos, a fcut i mai mult. El i-a dat chiar viaa pentru tine.
Nu-i este aceasta de ajuns ca s te ncrezi n El i s-l urmezi?
Domnul Isus a venit pe pmnt din cerul Su plin de slav, pentru c a vzut pericolul n care
ne gseam. ncrede-te n El i vei avea o Cluz n aceast lume, care te va duce ntr-un loc
sigur, n cer.
***
Ce este dialectica?
ranii unei cooperative au venit la primarul satului i l-au ntrebat:
- Tovare primar, spunei-ne: Ce se nelege prin cuvntul dialectic?" Primarul spuse:
- Dragi tovari, eu nu v pot explica acest cuvnt n mod aa de simplu, ns am s v
povestesc o ntmplare, nchipuii-v c vin la mine doi tovari.
Unul este curat, iar cellalt este murdar. Eu i invit pe amndoi s fac o baie. Care din ei va
accepta mai degrab s fac baie?"
- Cel murdar", au rspuns ranii.

- 11 -
- Nu, cel curat", rspunse primarul. Cel curat este obinuit cu baia. Cel murdar nu pune nici o
valoare pe ea. Deci care dintre ei va accepta baia?"
- Cel curat" rspund ranii.
- Nu, cel murdar! Acesta are nevoie de o baie", rspunde primarul. Deci cine accept baia?"
- Cel murdar", rspund ranii.
- Nu, amndoi", rspunde primarul la aceasta. Cel curat este obinuit s fac baie, iar cel
murdar are nevoie de o baie. Deci cine va accepta baia?"
- Amndoi", rspund ncurcai ranii.
- Nu, nici unul din ei", spune primarul. Cel murdar nu este obinuit s se mbieze, iar cel curat
nu are nevoie de baie".
- Pi, tovare primar", zic ranii scrpinndu-se n cap, cum s nelegem noi lucrul acesta?
de fiecare dat spunei tot altceva, i de fiecare dat numai ceea ce vi se potrivete socotelilor
dumneavoastr".
- Ei vedei, tocmai aceasta este dialectica", spuse primarul zmbind.
Ar fi ceva de rs n toat povestea aceasta dac n-ar fi aa de serios.

***
Mainile claxoneaz, insulte aruncate ncolo i ncoace, fluierturi stridente ale poliiei...
Oamenii ordinii reuesc cu greu s resping masele spre trotuarele supraaglomerate. Astzi
ns, n centrul oraului Los Angeles, pulsantul ora cu ase milioane de locuitori din sudul
Californiei, are loc din nou ceva deosebit. Vis-a-vis de unul din cele mai mari magazine
universale ale oraului se ngrmdesc mii de oameni agitai.
Un escaladator a fcut cunoscut printr-un afi c n aceast zi la o or stabilit va
escalada fr vreun ajutor strin peretele magazinului pn la acoperi. Acum stau toi acolo
nghesuii ca ciorchinii de struguri, ateptnd nerbdtori marea senzaie. Muli din mulime se
uit iari i iari la peretele neted i nalt, dup care dau din cap fr s spun vreun cuvnt.
Alii gesticuleaz violent pentru a explica vecinului care se ndoiete ce drum va alege
escaladatorul pentru temerara sa ascensiune.
n sfrit, a sosit i momentul mult ateptat. Un tnr cu trupul zvelt, mbrcat ntr-un
trening de culoare albastru deschis care atrage privirea, i face apariia i, ncet, cu grij,
ncepe s escaladeze peretele. Cu binoclul se puteau vedea trsturile feei crtorului,
exprimnd firescul unei asemenea tentative. Deja balanseaz pe bordura unei ferestre, apoi
urc pe o crmid ieit puin n afar, apoi... mai departe pe o corni ngust, n felul acesta,
el urc bucat cu bucat, urmrit cu ncordare de privirile unei mulimi imense. Imposibilul pare
a deveni realitate. Deja se apropie de acoperi. Se poate observa clar cum tnrul pipie la
dreapta i la stnga peretele de deasupra lui, pentru a gsi iari ceva care s fie destul de solid
pentru a-i susine corpul i a-l ajuta s nainteze. i parc a zrit ceva care arta ca o bucat de
tencuial de ciment cenuiu sau ca o crmid albicioas, ieit n afar. Se ntinde dup ea ct
poate, ns nu ajunge pn la ea. Cu rsuflarea tiat, mulimea privete n sus. Pe muli i trec
fiorii. Tnrul de pe zid ezit o clip, dup care face o micare fulgertoare pentru a apuca
presupusa ieitur din zid. n acel moment, sub ochii ngrozii de spaim ai spectatorilor se
prbuete la pmnt, n minile sale mai inea un ghemotoc cenuiu ce s-a dovedit a fi din
pnz de pianjen mbcsit de praf, ce-a considerat el c-ar fi piatr.

- 12 -