Anul IV, nr.

43
apare
august 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Cum sã ne alegem
partenerul de viaþã?
Numãrul divorþurilor creºte
de la an la an, lãsând în urmã
rãni sufleteºti care se vindecã
greu. Ce ar trebui sã facem ca
sã nu mai ajungem aici? În
primul rând sã fim atenþi la
alegerea partenerului de viaþã.
(pag. 10) (pag. 5)
Strigãt cãtre adulþi:
Fiþi exemple pentru noi!
Atunci când tânãrul vede cã
teoriile, care îi sunt prezentate
ca modele de viaþã, nu sunt
transformate în fapte de cei
care le susþin, ele par rupte din
altã lume. (pag. 11)
Ajutã-þi copilul
sã participe la slujbã
Câteva idei despre cum pot
pãrinþii participa la slujbe îm-
preunã cu copiii, ajutându-i sã
se implice ºi sã înþeleagã ce se
întâmplã. (pag. 11)

Zahãrul ºi lanþul lui

de slãbiciuni
Celor mai mulþi le-ar putea
pãrea exageratã afirmaþia cã
zahãrul rafinat ar fi un aliment
toxic, nociv pentru sãnãtate.
ªi totuºi, datele ºtiinþifice,
studiile ºi experimentele pri-
vind efectele sale nocive sunt
cât se poate de concludente.
(pag. 14)
Confortul casei
creºtine
Ce înseamnã, din punct de
vedere creºtin, confortul din
casã? (pag. 15)

CMYK
 2 Eveniment
Patriarhul României în Arhiepiscopia Sibiului
Patriarhul României a vizitat Arhiepiscopia Sibiului la invitaþia
Înaltpreasfinþitului Pãrinte Mitropolit Laurenþiu al Ardealului. Sâmbãtã
dupã-amiazã, 10 iulie, în prima zi a vizitei, Preafericitul Pãrinte Patriarh
Daniel a primit titlul de cetãþean de onoare al Municipiului Braºov.
Ceremonia a avut loc în Sala de festivitãþi a Primãriei din oraº.
În aceeaºi searã, Preafericirea Sa a vi- Mitropolit Laurenþiu a mul-
zitat ºi Biserica cu hramul „Sfânta þumit Preafericitului Pãrinte
Treime” din Braºov. Cu acest prilej a fost Patriarh Daniel: „Vã mulþu-
oficiatã o slujbã de Te Deum. mim din tot sufletul pentru
„Evenimentul sfinþirii unei biserici dragostea pe care ne-aþi dove-
este cea mai mare binecuvântare pentru o dit-o ºi pentru osteneala pe
localitate, pentru cã se deschide o nouã care aþi luat-o ca sã transmi-
poartã a Cerului. Astãzi ne-am întâlnit în teþi grija Preafericirii voas-
Biserica «Sfânta Treime» ºi aceasta pentru tre cãtre credincioºii noºtri.”
cã se intenþioneazã continuarea lucrãrilor Tot duminicã, 11 iulie, înainte de clisul de la demisolul locaºului de cult.
începute, în aºa fel încât sã arãtãm deodatã târnosirea bisericii, a fost sfinþit ºi para- www.basilica.ro
iubirea faþã de Dumnezeu prin rugãciune
ºi iubirea faþã de semenii noºtri prin
faptele milei creºtine”, a mai spus
Ritmuri athonite la Victoria
Patriarhul României. La ceas de vecernie, în biserica „Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” din
Înaltpreasfinþitul Pãrinte Laurenþiu, Oraºul Victoria a avut loc marþi, 27 iulie, o instruire a unui grup de copii din Þara
Mitropolitul Ardealului, a adresat câteva Fãgãraºului în metoda tragerii clopotelor dupã metoda athonitã. Evenimentul a
cuvinte cu ocazia acestui eveniment: „Am fost organizat de pãrintele paroh Octavian Smãdu, cel care a iniþiat ºi festivalul
aºteptat demult momentul acesta ºi iatã cã internaþional de toacã.
el s-a împlinit, fiind un moment istoric. Vã Clopotele sunt parte integrantã a cul-
mulþumim din tot sufletul pentru dragostea tului creºtin, încã din cele mai vechi tim-
pe care o aveþi pentru întreaga Bisericã, fa- puri. Alãturi de toaca de lemn, cu di-
þã de comunitãþile noastre ºi în mod spe- versele ei forme, în cultul creºtin se mai
cial faþã de noi. Braºovenii v-au aºteptat întrebuinþeazã, ca instrument de înºti-
demult ºi vã aºteaptã ori de câte ori vor fi inþare a începutului slujbelor sau de mar-
ocazii mãreþe pentru a vã dovedi dragostea care a unor momente importante din ca-
lor faþã de Bisericã, dragoste care i-a drul lor, ºi clopotele. Clopotele bisericii
menþinut pe aceste locuri minunate.” dau timpului o mãsurã liturgi-
Duminicã, 11 iulie, în a doua zi a vizi- cã, umplându-l de rost. Trage-
tei, Patriarhul României, alãturi de mai mulþi rea clopotelor îl face pe om sã din parohiile Arpaº,
ierarhi ai Bisericii noastre, a târnosit Bise- Cârþa, Feldioara, Recea,
iasã din rânduiala cotidianã,
rica „Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” Sâmbãta de Sus ºi Ora-
într-o realitate mai presus de
ºi „Sfântul Corneliu Sutaºul” din Braºov. ºul Victoria, aceºtia fi-
„Astãzi am sfinþit o nouã poartã a aceea care cade sub simþuri.
Dupã slujba vecerniei, pã- ind însoþiþi de preoþii lor
Cerului, o casã a lui Hristos, o casã a
rintele Octavian Smãdu ne-a parohi. Fiecare copil a
Sfintei Treimi ºi un loc de vindecare.
Sfântul Ioan Gurã de Aur spune: «Dacã ai fãcut o demonstraþie a tehnicii fost învãþat cum sã a-
greºit o datã, de douã ori, de zece ori, chiar tragerii clopotelor. Aceste clo- tingã sforile pentru a da
de sute de ori, vino repede la Bisericã, pote sunt mai mici faþã de cele aceea rezonanþã plãcutã
plânge-þi pãcatul, spovedeºte-te ºi cere normale (greutatea lor este clopotelor, ca în final
iertare, cãci Biserica nu este tribunal, ci între 4 ºi 24 kg), fiind în numãr fiecare sã deprindã teh-
este spital. Este scãldãtoarea Vitezda, este de 6 bucãþi. Metoda baterii nica ºi sã poatã singur
locul vindecãrii noastre de boala pãcatului clopotelor nu constã în tragerea funiei, ci sã execute corect melodia. Momentul a
ºi de consecinþe.» Aceastã Bisericã este ºi în atingerea sforilor întinse între limba fost urmat de o agapã creºtinã unde, pe
laborator al învierii, este un loc al bucuriei, clopotului ºi un suport de lemn; am putea lângã bucuria mesei, copii au putut schim-
este un loc de vindecare, dar este ºi un loc spune cã se aseamãnã mai mult cu o ba impresii ºi s-au împrietenit unii cu alþii.
în care noi pregustãm pacea, bucuria, cântare la „harfa Împãratului David”. Cu Pãrintele Octavian Smãdu, organiza-
lumina ºi fericirea din Împãrãþia lui mâna dreaptã se acþioneazã douã clopote torul evenimentului, ne-a mãrturisit cã
Dumnezeu pe care o vesteºte Evanghelia foarte mici, care dau ritmul cântãrii, iar cu acesta este doar un început, astfel de
Împãrãþiei lui Dumnezeu”, a declarat mâna stângã se ating sforile celorlalte instruiri urmând sã aibã loc mai frecvent
Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel. clopote, împreunã formând o melodie. ºi cu alþi copii din zonã.
În continuare, Înaltpreasfinþitul Pãrinte La aceastã iniþiere au participat copii Pr. Iulian Boac, parohia Recea Nouã
 3 Eveniment
Bucuria hramului la Parohia „Sf. Ilie” din Victoria
Sfântul Ilie, pe care l-am prãznuit în data de 20 iulie, a adus, ca în fiecare an,
bucurie în sufletele noastre, fiind model de credinþã arzãtoare ºi împlinitor al porun-
cilor dumnezeieºti. Biserica cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie” din oraºul Victoria s-a
îmbrãcat în haina bucuriei, sãrbãtorindu-ºi ocrotitorul în aceste zile.
Cu grija ºi dãruirea pãrintelui paroh, a Matei, care a sensibilizat sufletele
consilierilor parohiali, a credincioºilor, dar celor prezenþi, vorbind „în duhul”
ºi a unor sponsori ºi binefãcãtori, aceastã Pãrintelui Teofil de la Sâmbãta, al
zi a fost una deosebitã. În seara ajunului cãrui ucenic a fost.
sãrbãtorii, credincioºii au înãlþat rugãciu- Ziua ne-a fost înfrumuseþatã ºi
nile lor cãtre Dumnezeu ºi cãtre ocroti- prin dragostea unor oameni deose-
torul lor prin slujba de priveghere,
avându-i în mijlocul lor pe pãrintele
paroh Adrian Magda, pe pãrintele Ion
Tãrcuþã de la parohia Ucea de Jos ºi pe gerului Cãtãlin Beltechi (Sere, Viºtea de
pãrintele Ovidiu Bostan de la Olteþ. Sus), iar credincioºii s-au îndulcit cu
În ziua sãrbãtorii, înainte de cozonac de la Drãguº, sponsorizat de
începerea Sfintei Liturghii, credincioºii SC Getynic SA ºi au gustat puþin vin,
l-au întâmpinat cu dragoste ºi cinstire fapt posibil prin bunãvoinþa mai multor
pe Sfântul Nectarie, care prin minunile binefãcãtori.
sale a coborât multã mângâiere în lume. Dupã ce am mai petrecut câteva
Sfintele sale moaºte au fost aduse de clipe în curtea bisericii, respirând „aerul
pãrintele Matei Bilauca, stareþul noului comuniunii”, am plecat spre casele
aºezãmânt monahal de la ªinca Nouã. noastre, mulþumind lui Dumnezeu cã
Împreunã-slujitori la Sfânta Liturghie, ne-a învrednicit ºi în acest an sã
alãturi de pãrintele paroh, au fost pãrintele biþi. Decorul floral de pe treptele bisericii îmbrãcãm haina bucuriei, de hram.
Cornel Codrea, primul ctitor al locaºului a fost realizat prin grija ºi cheltuiala mana- Teodora Huºtiu, LTCOR Victoria
de cult, pãrintele stareþ Matei Bilauca,
pãrintele Rãzvan Timofte din Braºov ºi
pãrintele Mihai Fogoroº din Victoria.
Hram la Mãnãstirea Bucium
Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii, ca ºi Dacã ar fi sã ne întrebãm
în anul precedent, credincioºii le-au pri- cu ce este deosebitã o zi de
mit în mijlocul lor pe douã dintre doam- hram a unei biserici sau mã-
nele cântecului românesc fãgãrãºean, Mi- nãstiri, faþã de o zi de sãrbã-
oara Greavu ºi Viorica Cerbu, care le-au toare obiºnuitã, ne-am putea
încântat sufletele prin pricesne ºi cântece rãspunde numai dacã parti-
patriotice. De asemenea, cei prezenþi au cipãm la astfel de evenimen-
avut ocazia de a lua parte la conferinþa þi- te. În fiecare an, ziua de 6 au-
nutã în bisericã de doamna prof. dr. Li- gust, praznicul Schimbãrii la
liana Vasile, de la Facultatea de Medicinã Faþã, reprezintã zi de mare
ºi Farmaceuticã din Timiºoara, cu tema sãrbãtoare la Mãnãstirea Bu-
„Structura corpului uman ºi voia lui cium: pe lângã marele praz- tori a fost condus de pãrintele Visarion
Dumnezeu în trupul nostru”, care a su- nic, aºezãmântul monahal îºi sãrbãtoreºte Joantã, exarhul mãnãstirilor din Arhiepis-
bliniat complexitatea ºi integritatea fiinþei ºi hramul. Bucuria sãrbãtorii au primit-o copia Sibiului, iar cuvântul de învãþãturã
umane, spunând cã voia lui Dumnezeu pelerinii veniþi de aproape sau de departe, l-a rostit pãrintele Hristofor Bucur de la
este ca oamenii sã fie sãnãtoºi sufleteºte, ºi care au îndurat soarele arzãtor ºi vremea Mãnãstirea „Sfântul Ioan Botezãtorul”
trupeºte. O viaþã irositã în lucrãri contrare canicularã a începutului de august. din Poiana Braºov.
poruncilor dumnezeieºti, a mai spus Preoþi, credincioºi, stareþi ºi cãlugãri Dupã Sfânta Liturghie a fost oficiatã o
doamna doctor, declanºeazã dezechilibre au fost prezenþi la toate etapele sãrbã- slujbã de pomenire pentru vieþuitorii ºi cti-
ºi boli la nivelul organismului uman ºi, în toririi, care a început de cu searã. În ajunul torii mãnãstirii, urmatã de o scurtã proce-
final, moartea. Pentru o mai bunã în- praznicului s-a sãvârºit aºa-numita rân- siune în jurul bisericii mari, la finalul cã-
þelegere a mesajului, a fost folosit un ecran duialã a Privegherii, adicã slujba Ve- reia credincioºii au fost stropiþi cu apã
de 3 x 3m, pe care au fost proiectate ima- cerniei unitã cu Litia ºi continuatã cu sfinþitã, unºi cu untdelemn de la Sfântul
gini exemplificative. Utrenia. A doua zi la ora 8 s-a fãcut sfin- Maslu ºi au primit anafurã ºi colivã. În fi-
A urmat apoi ocolirea bisericii cu þirea apei, apoi am continuat cu Taina nal, pelerinii ºi preoþii slujitori au fost invi-
opriri ºi ectenii în cele patru puncte cardi- Sfântului Maslu ºi am încununat totul cu taþi la agapa frãþeascã pregãtitã de obºtea
nale ºi cuvântul de învãþãturã al pãrintelui Sfânta Liturghie. Soborul de preoþi sluji- mãnãstirii. Pr. Marius Corlean
 4 Actual
le priveºte. Avem datoria sã nu
Inchiziþia în fustã rãpim curãþia acestei priviri.
Sã nu forþãm maturizarea pre-
Rãsfoind ieri câteva reviste de amenajãri interioare, mi-au coce, sã nu violãm lumea po-
cãzut ochii pe o paginã cãreia, de obicei, nu-i acordam nicio veºtilor. Sã nu zdrobim dia-
atenþie. O paginã din care nu înveþi nimic, deºi poþi afla ceva. mantul scânteietor dintre gene
O paginã care te invitã sã pierzi tu, ca sã câºtige altul. O pagi- care, oricum, se va pierde mai
nã subþire, fãrã ecou, cu o esteticã la grad de bibelou. Mai pe târziu, fãrã a fi înlocuit cu
scurt, o paginã de publicitate. ªi mai exact, o paginã care te nimic, din pãcate.
invitã sã-þi cumperi un duº. Pânã aici, numai de bine. Sã nu rupem flori de colþ,
Cum însã te invitã? În imagine apare îmbrãcat. Uneori sã nu împuºcãm capre negre.
duºul minune care, cât ai apãsa pe buton, îi pentru o privire prea Nu sunt doar flori, sau capre.
face fericiþi pe un el ºi-o ea, goi ºi surâzã- obraznicã. Toate de- Sunt mai mult decât atât. Sunt
tori. Am spus goi? De fapt, îºi acopereau capitãrile aveau, în- nepreþuite. Cu cât mai mult
goliciunea unul cu trupul celuilalt. Su- sã, un numitor co- cântãreºte sufletul unui copil,
râzãtori datoritã duºului, desigur. Unde mun. Senzualitatea ca ambalaj general mã întreb? Inocenþa nu e ºi ea o floare
sã-þi mai afli astãzi fericirea dacã nu sub pentru a vinde gresie, bormaºini, parchet rarã? De ce nu iese nimeni în stradã sã o
un duº? ªi, atenþie, nu sub orice duº, ci sau mobilã de bucãtãrie. Cât despre baie, apere? De ce nu protesteazã nimeni atunci
doar sub duºul din aceastã revistã. nici n-ar trebui sã mai comentãm. Nu când e cãlcatã în picioare?
Este devreme. Copiii încã dorm. Cu o puteam avea chiar pretenþii absurde, M-am întrebat, rupând pagini dupã
mânã hotãrâtã, am rupt pagina cu reclama. doamne cu paltoane în cadã sau mãcar cu pagini, dacã nu cumva am luat-o razna.
Am îndoit-o în patru, sã nu mai rãmânã perdeluþa trasã la duº. Sã fim serioºi! Dacã nu cumva copiii trebuie crescuþi fix
colþ de duº la vedere. Ei, aþi înþeles voi, du- De întrebãri incomode credeþi cã-mi în lumea în care s-au nãscut. Dacã nu le
ºul sãrmanul n-are nicio vinã. Dar ce s-ar era mie teamã? Vã înºelaþi. Dupã altceva fac mai rãu protejându-i. Dacã nu cumva
fi întâmplat dacã unul din copii, rãsfoind, suspinam. Altceva protejam. Exact acel trebuie sã-i vaccinez de-acum pentru o
ca mine, aceastã inofensivã revistã de lucru care mã fãcuse pânã atunci, când mai viitoare imunitate vizualã. ªi-apoi, de ce
amenajãri interioare, ar fi dat peste recla- rãsfoisem revista, sã nu observ paginile mã încãpãþânez sã trãiesc fãrã televizor,
ma despre care v-am povestit? - Mami, ce respective. Se cheamã pierderea inocenþei fãrã fanta ºi fãrã chipsuri? Când vor creºte
face nenea cu tanti aici? - Pãi… fac baie, ºi, la vârsta mea, nu ar fi fost un lucru mari, oricum vor face doar ce vor ei.
nu vezi? - Dar de ce o þine aºa? - Sã nu nefiresc sã mã caracterizeze. Dar un copil ªi chiar atunci mi-am adus aminte de
alunece! Cinema Paradiso. Da, filmul acela cu ci-
care priveºte, chiar dacã nu înþelege, în-
Ei, bine cã este încã devreme ºi copiii cepe sã se încarce cu sentimente. O atitu- nematograful în care erau cenzurate toate
dorm, mi-am zis, rãsuflând uºuratã. Apoi dine lascivã se copiazã foarte devreme scenele de iubire dintre personaje. Toate
am dat pagina. O noua reclamã, din feri- atunci când e vãzutã peste tot ºi perceputã sãruturile erau decapitate cu o aceeaºi
cire fãrã duºuri. Doar cu o balustradã de ca fiind ceva normal. O privire sfidãtoare, necruþãtoare mânã care smulgea acuma
scarã de vânzare. Pe balustradã, cu spatele poruncitoare, se ia mai repede decât un paginile din reviste. Ah, cât s-au mai
la noi, o doamnã. Din fericire, îmbrãcatã. guturai. Imagini încãrcate de murdãrie ca schimbat vremurile! Pe-atunci, mãcar, mai
Din nefericire, cu niºte pantaloni foarte un tren încãrcat de marfã, trecând din exista iubire. Acum, doar publicitate.
strâmþi. Niºte forme mai curbe decât revistã în mintea ºi sufletul copilului care Anca Delaþarã
balustrada îþi atrãgeau atenþia fãrã sã depui
un efort prea mare.
A douã paginã ruptã ºi împãturitã. A
Sã schimbãm furtuna cu vremea bunã
urmat a treia, cu o altã doamnã. - De vân- Mãnânc în acelaºi timp în care citesc, pentru cã citeam.
zare biroul, duduie? - De vânzare moºule! citesc în acelaºi timp în care ascult muzicã, Existã totuºi o acþiune pe care o pot
- Dar de ce nu te-nchei la sacou? Þi se ve- ascult muzicã în acelaºi timp în care urmã- face de fiecare datã când mãnânc sau când
de sutienul complet, drãguþa de tine! - Am resc filmul de la televizor. Filmul îl vizio- citesc sau când ascult muzicã sau când
pierdut un nasture ºi n-are cine sã mi-l nez în timp ce gãtesc, iar de gãtit, gãtesc în gãtesc: mã pot ruga.
coasã! Fie-þi milã mãcar matale, cumpãrã timp ce mã cert cu cineva la telefon. Rugãciunea va transforma mâncarea
biroul, cã poate cu banii îmi iau alt sacou. Fac o mulþime de treburi în acelaºi în leac ºi bucurie, pentru cã am pregãtit-o
Deja revista nu mã mai interesa pen- timp ºi mã mir de ce nimic nu îmi iese în timp ce mã rugam. Tot rugãciunea mã
tru amenajãrile construite cu ingeniozi- bine, de ce mâncarea nu este gustoasã, de va ajuta sã fiu un interlocutor plãcut.
tate. Creativitatea, inteligenþa, mãiestria ce nu sunt o persoanã plãcutã. Dar cel mai important este cã rugã-
designerilor de interior pãleau în faþa crea- Mã trezesc dimineaþa mai obositã ciunea mã va pregãti sã fac faþã furtunilor
tivitãþii, inteligenþei, mãiestriei designeri- decât m-am culcat cu o searã înainte ºi mai mari sau mai mici pe care le voi avea
lor de publicitate. Iar eu, din visãtor mã dacã nu ar exista semnele de carte, mi-ar de înfruntat în cursul celei mai frumoase
transformasem în vânãtor. E ºi asta o lua mult timp sã-mi amintesc unde am cãlãtorii, numitã viaþã.
meserie, pânã la urmã. Paginile cãdeau rãmas ultima datã în timp ce mâncam ºi Adriana Popescu
sub ghilotina mea, una câte una. Nu de ascultam muzicã ºi mã uitam la
fiecare datã pentru un trup prea sumar televizor. La ce film?! Nu ºtiu, Rugaþi-vã neîncetat. (I Tesaloniceni 5, 17)

CMYK
 Actual 5
Criza nu e a lui Dumnezeu, nici a credinþei,
ci a libertãþii conºtiinþei oamenilor
Oamenii sunt obsedaþi de nimicul materiei Lumea îºi aflã pedeapsa propriei rãutãþi
Care este fondul crizei de azi? Poate omul sã-ºi determine singur destinul?
Ateismul. Ateii materialiºti, obsedaþi de plãceri, de dorinþa de
Ce vezi în lumea de azi? dominaþie ºi egoism, au creat civilizaþia modernã, care cul-
Vãd un haos interior, o descompunere mineazã în tehnicitate. Ei au izolat natura umanã ºi au
care merge spre nihilism, cãci oamenii sunt pãrãsit poruncile lui Dumnezeu. Încercarea lor de a crea un
obsedaþi de nimicul materiei, de ficþiunea rai pãmântesc ºi senzual a dat însã greº. Natura se epuizeazã
formelor, de epuizarea senzualã, de ceremo- ºi se polueazã, devenind improprie vieþii. Tehnica, la rândul
nialitatea fãrã Dumnezeu, de consumatoris- ei, are mult mai mari posibilitãþi de distrugere decât de con-
mul fãrã spiritualitate, de falsitatea ce se as- strucþie. La toate acestea se adaugã rãul cel mai rãu: alie-
cunde sub autozeificarea omului. Dezastrul narea oamenilor. În aceste condiþii, adepþii antropocentris-
se desfãºoarã pe toate liniile de forþã ale vieþii mului modern nu se mai simt stãpâni pe destinele lumii pe
omeneºti. E necesarã multã suferinþã pentru care ei înºiºi au construit-o. Astfel, lumea alienatã, fãrã
reorientarea spiritualã a lumii ºi pentru Dumnezeu, îºi aflã pedeapsa propriei ei rãutãþi.
schimbarea modului ei de viaþã.
De ce a lãsat Dumnezeu lumea sã intre în criza în care se
gãseºte, dupã aproape 2000 de ani de creºtinism? Întoarceþi-vã la naturã, renunþaþi la orgolii!
Criza nu e a lui Dumnezeu, nici a credinþei, ci a libertãþii Cum se poate ieºi din criza materialistã?
conºtiinþei oamenilor. Oamenii ultimelor secole au desacralizat Prin Hristos, numai cã El nu este primit de lumea de azi;
lumea, au pustiit sufletele, au exacerbat senzualitatea, s-au lãsat nimeni nu e dispus azi sã-ºi modifice viziunea ºi modul de viaþã,
pradã orgoliului materialismului ºi ateismului. În acelaºi timp ºi cu toate cã se merge spre dezastru. Evenimentele sunt în curs ºi nu
forþele satanice sunt mai ascuþite ºi mai bine organizate în se- mai pot fi oprite nici de creºtini. Totuºi avem datoria sã strigãm
colul XX decât în primul veac creºtin. Modul în care pier sfinþii oamenilor: „Opriþi-vã din dezmãþ, renunþaþi la tiranie, puneþi
uciºi de fiarã în secolul XX este cu mult mai draconic, mai per- ordine în voi înºivã, puneþi limite nesaþiului vostru, întoarceþi-vã
vers, mai total, mai bine studiat, mai cumplit decât felul în care la naturã, renunþaþi la orgolii, distrugeþi armele atomice; dacã sun-
au fost uciºi martirii primelor veacuri ale catacombelor. teþi raþionali, renunþaþi la raþionalism, dacã sunteþi realiºti, vedeþi
realitatea spiritualã; dacã aveþi
Creºtinismul, concepþie integralã de viaþã Care sunt duºmanii ma- cunoaºtere, ancoraþi-vã în
teriali ai comunitãþii creº- transcendent! Daþi sufletului
Soluþia pe care o dau ome- pentru moarte, ca sã ne câº- tine? vostru sfinþenie de sus, cãci
nirii creºtinii este spiritualitatea tigãm viaþa. Duºman nu este materia, ci numai aºa vã veþi mântui. Po-
creºtinã, ºi ea este o concepþie Care este deosebirea din- înþelegerea ºi folosirea greºitã a cãiþi-vã! Chemaþi pe Dumne-
integralã de viaþã. Nu e îngã- tre comunitatea creºtinã ºi materiei; nu este necesitatea zeu sã punã ordine în voi ºi în
duit a ne rezuma la o viaþã celelalte societãþi? vitalã, ci denaturarea nece- lumea voastrã, pe pãmântul
lãuntricã neglijându-ne seme- Comunitatea creºtinã e sitãþilor. Nu sunt rele legile ºi vostru ºi în cerul vostru!”
nii, dar nu se poate nici croi o bazatã pe Duhul Sfânt ºi pe formele, ci absolutizarea lor, Toate acestea sã nu fie
lume fãrã a avea o viaþã du- dragoste. Ea e liberã. Ea asi- nici ideile, cãci ideile sunt însã numai îndemnuri ab-
hovniceascã. Spiritualitatea gurã desãvârºirea omului, pre- bune, dar la locul ºi la vremea stracte ºi moralizatoare. Creº-
creºtinã înseamnã guvernarea cum ºi înfrãþirea dintre oameni. lor; duºman nu este viaþa, tinii sunt chemaþi sã fie treji.
Duhului Sfânt. Strãdaniile Comunitatea creºtinã nu e nici fiindcã viaþa este scopul exis- Lumea are nevoie de Hristos,
noastre duhovniceºti lãuntrice ficþiune colectivistã, nici tira- tenþei noastre, ci viaþa rãu înþe- de credinþã ºi de autentic
sunt o pregãtire pentru o vie- nie individualistã. Ci e adevãr leasã ºi egoistã. creºtinism.
þuire duhovniceascã în socie- ºi iubire, libertate ºi muncã.
tate. A sãri peste ele înseamnã Care sunt duºmanii spiri-
a merge spre dezastru, cãci Îl tuali ai comunitãþii creºtine? Omul nu se poate salva fãrã Dumnezeu
pãrãsim pe Hristos. Dacã creº- Rãul, pãcatul, patima, ego- Omul nu se poate salva fãrã Dumnezeu. Istoria nu se poate
tinismul n-ar fi ºi viaþã lãun- ismul, lãcomia, avariþia, orgo- desãvârºi fãrã aspiraþia transcendentalã, de aceea credinþa este
tricã., el n-ar respecta omul ºi liul, invidia, tendinþa de domi- baza întregii lumi creºtine. Avem nevoie de har, mulþumim lui
n-ar cunoaºte libertatea lui. nare, lenea, indiferenþa, igno- Dumnezeu cã ne-a dat har, cãutãm la rândul nostru sã ne
Trãirea lãuntricã se îngemã- ranþa, angoasa, neascultarea, îndeplinim rolul de oameni. Am fost mântuiþi prin Hristos,
neazã cu orânduirea socialã. incorectitudinea, necredinþa. rãmâne sã ne mântuim ºi prin faptele noastre.
Acum însã suntem în ceas de
mare cumpãnã. Sã ne pregãtim Ioan Ianolide, dialoguri cu Valeriu Gafencu, în volumul „Întoarcerea la Hristos”
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
tantã a bisericii, locul cãtre care se
Rugãciunea obºteascã, despre
care am vorbit în numãrul trecut, se Lãcaºul de cult îndreaptã atenþia credincioºilor ºi locul
unde slujesc preoþii. În centrul
face în clãdiri special construite, numite
biserici. Aceste construcþii sunt realizate Altarului se gãseºte Sfânta Masã,
dupã rigorile unei arhitecturi specifice, pe care sunt aºezate: Sfânta
cu pãrþi componente bine stabilite, dupã Evanghelie, Antimisul (o pânzã
o anumitã logicã liturgicã. În acest care are imprimatã pe ea Icoana
numãr vom vorbi despre felul în care se punerii în mormânt a Domnului),
construiesc bisericile ortodoxe. Sfânta Cruce, Chivotul, în care se
pãstreazã Împãrtãºania pentru
Dintotdeauna Biserica bolnavi ºi sfeºnice pentru lu-
a avut nevoie de biserici mânãri. În Altar se mai gãsesc:
Încã de la începutul creºtinismu- în parte stângã Proscomidiarul,
lui a existat nevoia ca adunãrile co- adicã locul în care se pregãtesc
munitãþilor creºtine sã se facã în a- Sfintele Daruri pentru Sfânta
numite locuri stabilite. La început, Liturghie, iar în partea dreaptã
creºtinii se adunau în case particu- diaconiconul, locul unde se
lare ale credincioºilor pentru a sãvâr- pãstreazã veºmintele preoþeºti ºi
ºi sfintele slujbe; dar nu pentru mul- alte obiecte necesare slujbelor.
tã vreme, cãci au început sã fie consacrate celei de Tainã se gãseºte icoana Mân- Biserica, locul în care se coboarã
anumite clãdiri doar pentru acest scop. tuitorului stând pe tron, iar de o parte ºi de
alta icoanele celor doisprezece Apostoli. cerul pe pãmânt
Pãrþile componente ale bisericii Deasupra acestora, la mijloc se gãseºte Pereþii bisericii sunt pictaþi cu chipurile
Cu toate cã existã o diversitate de mo- icoana Maicii Domnului sau a Sfintei sfinþilor ºi cu icoane dupã o rânduialã bine
duri în care se exprimã arhitectura biseri- Treimi, iar de o parte ºi de alta doisprezece stabilitã. Totul în bisericã este rânduit ca sã
ceascã exterioarã, orice bisericã are în inte- icoane cu proorocii Vechiului Testament. înalþe sufletele credincioºilor cãtre Dum-
rior aceleaºi trei pãrþi componente: pronaos, Deasupra tuturor este aºezatã Crucea cu nezeu, sã îndemne la rugãciune ºi la evla-
naos ºi altar. Unele biserici au la intrare ºi Domnul Iisus Hristos rãstignit, cu Maica vie, pentru cã aici este locul în care se sã-
un pridvor, închis sau deschis, de obicei cu Domnului în stânga ºi Sfântul Evanghelist vârºesc lucruri cereºti pe pãmânt, cea mai
arcuri sprijinite pe stâlpi de piatrã. Ioan în dreapta. importantã slujbã fiind Sfânta Liturghie.
Credinciosul, când intrã în bisericã, mai ALTARUL este partea cea mai impor- Pr. Ovidiu Bostan
întâi intrã în PRONAOS. Aici, în vremurile
vechi, stãteau catehumenii (cei care urmau
sã fie botezaþi), iar în vremurile mai târzii
Alianþã conjugalã sau Taina Cununiei?
stãteau femeile, obicei pãstrat ºi azi, mai Dupã învãþãtura Bisericii noastre, încã una sfântã, tainicã, divinã).
ales la þarã. De aici se pãtrunde în NAOS, familia creºtinã se poate întemeia numai Despre Cununia religioasã, Pãrintele
partea de mijloc a bisericii. Naosul este prin cãsãtorie religioasã, adicã prin Taina Cleopa Ilie spunea: „Nunta este Taina în
despãrþit de Altar printr-un perete de lemn Cununiei. Astãzi se întâlnesc douã feluri care un bãrbat ºi o femeie, învoindu-se
sau zid, numit Iconostas, pentru cã pe el de cununii: civilã ºi religioasã (canonicã). liber sã trãiascã împreunã toatã viaþa, pen-
sunt aºezate icoane. Iconostasul are trei Aceastã situaþie existã însã doar din 1865 tru a se ajuta reciproc ºi a naºte ºi a creºte
uºi: cea centralã, în douã canate - numite uºi când, prin Codul Civil al lui Al. I. Cuza, prunci, primesc prin preot harul care
împãrãteºti, ºi cele douã uºi laterale, numi- s-a reglementat ca orice cununie religi- sfinþeºte legãtura lor ºi ajutã la împlinirea
te diaconeºti. Pe uºile împãrãteºti e aºezatã oasã sã se sãvârºeascã numai dupã sã- scopului lor”. Iar Pãrintele Teofil Pãrãian
icoana Bunei Vestiri, iar pe uºile diaconeºti vârºirea cãsãtoriei civile, prevedere prelu- spunea: „Sã nu vã închipuiþi cã Taina
sunt pictaþi Arhanghelii Mihail ºi Gavriil atã ºi de Constituþia României. Cununia Cãsãtoriei este numai când zice preotul:
sau Sfinþii diaconi Laurenþiu ºi ªtefan. civilã însã nu are valoare canonicã ºi pânã «Se cununã robul lui Dumnezeu… cu
Icoanele de pe Iconostas sunt aºezate la sfârºitul secolului XIX ºi începutul se- roaba lui Dumnezeu… în numele Tatãlui
dupã o anumitã rânduialã. De o parte ºi de colului XX nici nu exista în þãrile ortodoxe, ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh». Atunci
alta a uºilor împãrãteºti sunt aºezate mirii cununându-se numai în Bisericã. începe taina, dar toatã viaþa trebuie sã fie
icoanele mari, numite ºi icoanele îm- Ce este important de reþinut este fap- o tainã, toatã viaþa trebuie sã fie o trãire,
pãrãteºti: în partea dreaptã Mântuitorul, iar tul cã cei care se cãsãtoresc doar civil nu prin care se aduce darul lui Dumnezeu în
în stânga, Maica Domnului. În dreapta uºii au primit binecuvântarea ºi harul lui aceastã lume.”
diaconeºti din dreapta este aºezatã icoana Dumnezeu, ei nu sunt consideraþi „soþi” în Aºadar, familia creºtinã se întemeiazã
hramului bisericii, iar în stânga iconosta- Bisericã ºi nu se pot împãrtãºi, deoarece numai prin cununie religioasã ºi este o
sului, Sfântul Ioan Botezãtorul sau un trãiesc în curvie. Ei nu alcãtuiesc de fapt o Tainã în care cei doi soþi primesc neînce-
sfânt ierarh. Deasupra uºilor împãrãteºti se familie creºtinã, ci doar o „alianþã conju- tat harul lui Dumnezeu pentru a face faþã
gãseºte icoana Cinei celei de Tainã, iar de galã”. Cãsãtoria civilã oferã doar o bucuriilor, necazurilor, rutinei sau
o parte ºi de alta se gãsesc icoanele „alianþã” (adicã o înþelegere între pãrþi), ispitelor.
praznicelor împãrãteºti. Deasupra Cinei pe când Taina Cununiei oferã o „unire” (ºi Pr. Marius Demeter
 Actual 7
fie amânat. Se doreºte ridicarea cate-
Catedrale în vreme de crizã dralei în plinã secetã financiarã, dar
mai ales spiritual-cul-
De ce sã ridicãm acum turalã, tocmai pentru a
(tocmai acum!) Catedrala sta împotriva „sece-
Mântuirii Neamului? Ro- tei”. ªi uite aºa ajun-
mânia este în plinã crizã gem sã înþelegem cum
economicã, au venit ºi bisericile ºi mãnãsti-
necazurile cu inundaþiile, rile noastre s-au ridi-
iar clasa politicã nu are nici cat în (ºi din) sãrãcia
înþelepciunea ºi nici forþa noastrã, pentru a birui
(eu unul cred cã nici vo- sãrãcia. Nãdãjduiesc
inþa) de a rezolva proble- deci ca proiectul iniþi-
mele cu care se confruntã at de Sf. Sinod sã-ºi
þara la ora actualã. ªi iatã cã afle împlinirea cât mai
vine ºi hotãrârea Sfântului repede. ªi, de aseme-
Sinod al B.O.R. de a de- nea, doresc ca lucrã-
mara lucrãrile la aceastã rile începute de ceva
catedralã. ªtiam cu toþii de vreme la catedrala Þã-
ceva vreme cã se doreºte rii Fãgãraºului sã se
realizarea ei, dar mulþi au finalizeze în cel mai
crezut cã se va amâna demararea proiectu- originalã) nu au ajutat ca „deºertul nostru scurt timp, pentru a putea fi pe deplin o
lui, având în vedere situaþia în care ne sufletesc” sã disparã. „floare în deºertul” Ortodoxiei transil-
aflãm. ªi eu am fost între cei care am gân- Privind din aceastã perspectivã, pot vãnene, atât de prigonitã de-a lungul
dit cã se va aºtepta un timp „mai prielnic”. spune acum cã sunt pe deplin lãmurit de ce veacurilor…
Am fost surprins de hotãrârea Sinodului Sinodul doreºte ca acest proiect sã nu mai Pr. Marius Demeter
de a nu amâna nimic, astfel cã decât Sfânta Liturghie.
am cãutat sã înþeleg: DE CE?
Citind o carte a lui Oc- Organizatorii de minuni Ghicesc, deschid cartea,
pravila adicã, iscã intrigi
tavian Paler - pe care de mult Ca ºi în trecut, în zilele prin „viziunile” ºi sfa-
am cãutat s-o citesc, dar nu noastre existã într-un numãr turile lor între pãrinþi ºi copii,
am reuºit asta decât acum îngrijorãtor falºi „fãcãtori de fraþi ºi surori, soþi ºi soþii. În
vreo douã luni - am primit de minuni”. Mireni, clerici, li- general provoacã fricã, tea-
la Dumnezeu ºi rãspunsul. deri neoprotestanþi în cea mai mã, spaimã. De obicei în ju-
Pentru domnul Paler proble- mare parte. Aceºtia din urmã rul lor se face mult tam-tam,
ma piramidelor e mai degrabã sunt foarte buni organizatori multã gãlãgie. Pãrintele Stein-
una de moralã, decât una de de minuni. Pe stadioane, în hardt îmi amintea mereu cã
inginerie. El afirmã cã: „Pi- aglomeraþii, ei le difuzeazã Diavolul e gãlãgios, face
ramida contestã deºertul” ºi cu emfazã ºi gãlãgioºi prin zgomot mult ºi, în principal,
numeºte piramidele lui Keops, difuzoare în urechile trecãto- mult zgomot de fond. ªi e
Kepren ºi Mikerinos: „florile rilor. Regizori neîntrecuþi, lipsit total de smerenie. Ceea
deºertului”. Adicã piramidele socotesc miracolele mijloace perfecte de ademe- ce spune Steinhardt nu e un lucru nou. Spun
s-au ridicat în deºert, dar nire ºi amãgire. În acest caz, de la a face minuni acest lucru Scriptura, Pãrinþii Pustiei ºi un foarte
împotriva deºertului. M-am pânã la a te face de minune nu e decât un pas, îmbunãtãþi Pãrinte al timpului nostru: Arsenie
gândit astfel la faptul cã, în cum spune vorba popularã. I-am vãzut pe câþiva Papacioc. El dã ºi un exemplu: „Unul s-a dus la
România de dupã '89, s-au la televizor, am citit uluit în presã despre „mi- preot sã scoatã diavolul din el. ªi preotul i-a
ridicat (ºi s-au rezidit) multe nunile” ºi isprãvile lor. Pe unii îi cunosc direct. spus: «Eu nu pot sã þi-l scot, dar du-te la pãrin-
biserici ºi mãnãstiri în Lumea credulã îi cautã aproape hipnotizatã, tele cutare!» Ãla s-a rugat ºi a fugit dracul de la
„deºertul sufletesc” lãsat de orbitã, ºi îi deosebeºte la modul absolut de el. ºi a zis diavolul: «Nu pentru molitvele tale
comunism. Biserica a nãdãj- ceilalþi oameni, de ceilalþi slujitori ai lui Hristos. ies, ci pentru smerenia preotului acela plec!»”
duit sã ridice, în cel mai scurt Lipsiþi de smerenie, mândri, îngâmfaþi, ajutaþi Tot Pãrintele Arsenie mai spune, rãspunzând la
timp, cât mai multe „oaze de uneori de mass-media, aceºti inºi schimbã rân- o întrebare privitoare la „preoþii care deschid
spiritualitate”, care sã învingã duieli liturgice, folosesc cãrþi sfinte fãrã sã fie cartea ºi citesc”: „Acestea sunt niºte lucruri
moºtenirea aridã a vechiului consacraþi pentru aceasta ºi vorbesc sus ºi tare foarte condamnate. E ghicire. Înþelegeþi? Mergi
regim politic de la noi. Din despre veridicitatea „basnelor” lor. Rugãciunile la vrãjitorie. Sã te serveºti de cãrþile sfinte e cel
nefericire, nici moºtenirea lã- fãcute în beznã, lumânãrile întoarse, interzicerea mai grav lucru! Avem foarte dese cazuri. Sã fiþi
satã de comuniºti, dar nici ca penitentul sã dea ceva din casã (nici mãcar un împotriva acestor lucruri.”
„cadourile democraþiei” (unde pahar cu apã) celuilalt sau sã primeascã de la Pr. Ioan Pintea,
mai pui cã la noi democraþia e celãlalt, devin în învãþãtura lor mai importante „Jurnal discontinuu cu N. Steinhardt”
 8 Actual
Ce aº fi vrut sã învãþ la ºcoalã
Mi-aº fi dorit foarte mult
ca, în loc de integrale, sã fi
învãþat cã fiecare om este
responsabil pentru propriile
alegeri.
Aº fi vrut ca notele de la
purtare sã fi fost puse nu în
funcþie de cât de mult mã su-
puneam regulilor, ci dupã cât
de frumos am ºtiu sã accept,
sã dau drumul ºi sã las.
La fel de important ca
ABC-ul ar fi fost lecþia de
încredere în sine sau lecþia despre
cum sã gândeºti pozitiv.
Dupã ora de religie aº fi vrut sã
aflu cum se joacã Universul de-a
v-aþi ascunselea cu noi ºi cum sã-l
gãsim atunci când ni se pare cã
l-am pierdut.
Aº fi vrut sã învãþ, de micã,
faptul cã frica nu mã ajutã cu
nimic, în 99% din cazuri; cã a-mi
face griji este o modalitate foarte
eficientã de a-mi opri creierul sã
se ocupe de chestiuni mai intere-
sante; cã foarte puþine lucruri din
viaþa noastrã sunt dezastre cu ade-
vãrat, restul sunt poveºti bune de
spus mai târziu nepoþilor.
În loc de orele de dictare, cred
cã mi-ar fi prins bine câteva lecþii
despre cum sã mã ascult pe mine.
Apoi, la muzicã, sã cercetez
mai departe sunetele inimii, ale
respiraþiei ºi ale gândurilor.
Înainte de prima lege a termo-
dinamicii, ar fi fost frumos sã îmi
fi spus cineva cã cea mai impor-
tantã lege a vieþii este cã nu te poþi
lupta împotriva a ceea ce nu poþi
schimba, iar oamenii pe care îi
iubesc fac parte din categoria asta.
În loc de sentimentul erotic în
poezia lui Eminescu, m-ar fi inte-
resat sã ºtiu cã atunci când dau iu-
bire, primesc la rândul meu iubire,
dar nu ca un troc, ci ca o revãrsare
necondiþionatã; apoi, în loc de co-
mentarii, sã fi fãcut câteva exerci-
þii practice de iubit cei mai nesu-
feriþi oameni din lume, începând
cu însãºi profa de românã.
Iar la minunatul obiect Psiholo-
gie, studiat degeaba un an întreg,
ar fi fost suficientã o singurã sche-
mã pe tablã, legatã de diferenþa
CMYK
fi petrecut tot timpul bucurându-mã cã „nu
gândesc, dar totuºi exist”.
dintre nevoie ºi dragoste. ªi, mai presus de orice, aº fi vrut ca,
La dirigenþie, ar fi fost din clasa întâi, sã mi se explice clar cã
frumos sã fi vorbit despre notele pe care le iau nu conteazã, coroniþa
secretele ºi fricile noastre, nu conteazã, restanþele nu conteazã, diplo-
doar pentru a descoperi cã ma nu conteazã, olimpiadele nu conteazã,
toatã lumea gândeºte la fel ci singurul lucru care conteazã va fi, pânã
ºi nu suntem deloc singuri. la urmã, dragostea.
Iar în pauzã, mi-ar fi Ar fi fost foarte bine sã ne fi învãþat sã în-
plãcut sã se inventat o vãþãm mai puþin ºi sã iubim mai mult. E sin-
pauzã de gândit, în care gurul lucru la care meritã sã iei coroniþã.
sã-mi fi lãsat creierul în Sara
pupitru ca pe o carte ºi sã-mi www.codependenta.wordpress.com
Întrebãri încãlþate cu bocanci (3)
„La celãlalt sã te duci cu paºi de porumbel. Aºadar, sã te apropii de el în mod
delicat ºi cu blândeþe, pentru cã semenul tãu are ºi el fricile ºi supãrãrile sale. Are ºi
aºa destulã greutate pe suflet, ca sã-i mai adaugi ºi tu.” (Cuviosul Iustin Popovici)
Ce bine ºi ce frumos este când se adunã oamenii laolaltã ºi stau de vorbã despre una-
alta. E bucurie mare când se reunesc familii mai mari sau mai mici, la câte un eveniment
deosebit. Însã, cu toatã bucuria, mai apar uneori ºi situaþii jenante, care ar putea lipsi,
dacã oamenii ar fi delicaþi unii cu alþii ºi s-ar gândi mai bine la ce ecou vor avea cuvintele
lor în sufletul celui cu care vorbesc.
„Dar tu când mã chemi la nuntã?”
Aceastã întrebare, adresatã s-a nãruit, pentru cã iu-
unei fete singure, de peste 25- birea nu era clãditã pe
30 de ani sau chiar unui bãiat, stâncã, ci pe nisip? Sau ar
e din nou o cruzime. Interesant dori sã ºtie cã nu te pre-
este cã cea (de obicei femeile ocupã asta, cã le laºi pe
întreabã aºa ceva, cine ºtie de toate în mâna Domnului,
ce...) care întreabã nu are o ºi cã te bucuri de fiecare
cãsnicie fericitã! Întrebarea respiraþie ºi de fiecare zi
asta vine, de cele mai multe ca din mâna Sa?
ori, de la cele care nu se uitã în Ce rãspuns ar dori,
ograda lor, pentru cã nu le oare?
place sau nu vor sã conºtientizeze ce-i acolo, Nu, degeaba îmi arunci întrebarea, eu sufle-
dar îºi mutã privirea în viaþa altuia ºi vor sã ºtie tul nu mi-l pot deschide la comandã în faþa ta.
de ce nu eºti „în rând cu lumea”. Cu respect, te rog sã mã întrebi mai bine des-
Ce rãspuns aºteaptã, oare? Având în pre sãnãtate, despre bucuriile mele. Am putea
vedere cã întrebarea-i cu bocanci, nu aºteaptã vorbi atât de frumos despre multe alte lucruri!
neapãrat un rãspuns, ci e doar aºa... aruncatã Iar dacã simt sufletul tãu aproape, s-ar putea sã
din puþinã curiozitate. îþi spun mai multe, sã îþi cer chiar sfaturi.
Desigur, un rãspuns înþelept ar fi: „Îmi Unii oameni au o cale în viaþa de familie,
doresc ºi eu o familie, dar încã nu s-a întâm- alþii în viaþa din mãnãstire. Unii nu se cãsã-
plat. Când va fi momentul, veþi afla”, sau ori- toresc, nici nu se cãlugãresc, din motive
care alt rãspuns frumos, cu bun simþ. cunoscute de Domnul. Dar toþi au un plan de
Sincer, oare chiar ar dori sã afle câte la- împlinit în viaþã, toþi au o misiune, toþi sunt
crimi au curs din ochii unui om care simte sau chemaþi la mântuire.
a simþit apãsarea singurãtãþii? Cât de grea e Bine ar fi sã nu mai dorim sã încadrãm
singurãtatea, numai Domnul ºtie ºi cei care au oamenii în categorii, cã are fiecare om crucea
simþit-o. Chiar ar dori sã ºtie cât te-ai rugat lui lui de dus. Bine ar fi sã învãþãm ce e de învãþat
Dumnezeu sã te ajute sã nu cazi sau sã ieºi din de la fiecare ºi din orice întâmplare din viaþa
tristeþe, din deznãdejde!? noastrã. Fiecare om are cãlãtoria lui.
Chiar ar dori sã ºtie cã inima þi-a fost rãnitã Întotdeauna, la celãlalt sã te duci cu paºi
ºi acum îþi doreºti doar sã se vindece, sau ar de porumbel.
dori sã ºtie cã ai iubit odatã prea mult ºi totul Ramona Pop
 Fii tânãr cu Hristos 9
Nimeni nu te poate face Absolvenþii
nefericit vacanþei de varã
Atunci… de ce suntem nefericiþi? Aceastã fatã
Poþi reproºa cuiva, toatã viaþa, frumoasã se uitã
nefericirea ta... la Hristos... ªi
Poþi gãsi nenumãraþi „þapi is- atâta timp cât se
pãºitori” pentru ratarea ta, poþi afla uitã la El, ea
motive foarte întemeiate logic, pen- rãmâne frumoa-
tru eºecul tãu... sã: ochii ei, lim-
ªi totuºi... pezi ºi strãluci-
Trãim într-o lume în care toþi tori, privesc fãrã
aruncãm vina nefericirii noastre oameni care erau fericiþi ºi în mij- reþinere sau ezi-
asupra celor din jur: soþi, pãrinþi, locul celor mai cumplite torturi... tare, fãrã regret ºi
rude, ºefi, condiþii sociale etc. Pe numele ei cel mai frumos ºi fãrã umbre... O
ªi totuºi, dacã e sã fim, o clipã, lu- mai sfânt, fericirea e numitã: francheþe blândã,
cizi ºi sinceri, oricât am face asta, „sim- ÎMPÃRÃÞIA CERURILOR. o tandreþe liniº-
þim” cã VINA nu se dezlipeºte de noi, Dumnezeu ne spune cã ea este titoare... Cruciu-
de inima noastrã... Ci dimpotrivã, se înlãuntrul inimii noastre ºi cã Uºa liþa de pe piept
lipeºte ºi mai strâns, se afundã înlã- ei este Iisus Hristos... ªi cã numai de mã face sã mã
untrul nostru, se interiorizeazã: se noi depinde sã intrãm sau nu, cã gândesc cã e pri-
retrage, tot mai mult, spre originea numai noi înºine suntem SINGU- virea cuiva cãruia i s-a iertat totul, în chip desãvârºit;
ei... ªi rana ivitã din reculul acuzelor RUL OBSTACOL în calea fericirii iertare care i-a lãsat în inimã ºi-n ochi scânteia unei
noastre, din VINA tot mai respinsã, noastre.... credinþe de neclintit...
mai nerecunoscutã, mai neasumatã, ªi de ce, totuºi, în mod tragic, Vãd în aceastã fotografie - una de pe panoul
ne face din ce în ce mai agresivi cu cei mai mulþi dintre noi refuzã sã fie Absolvenþilor... Adicã, a acelora care au trecut cu
cei din jur ºi cu noi înºine... fericiþi? bine vacanþa de varã... N-au rãmas corigenþi la nicio
Adevãrul este cã celãlalt îþi poa- Mi s-a pãrut cã rãspunsul l-a dat ispitã: pe toate le-au biruit aºa, privind la El ºi strigân-
te face orice: te poate lovi, te poate un celebru cantautor, membru al du-I, cu inima, sã le sufle! ORTODOXIA e ºcoala în
tortura, te poate înºela, te poate faimoasei trupe de muzicã pop care cei mai buni sunt cei care copiazã mai bine!
vinde: te poate face sã suferi în fel ºi ABBA. Întrebat, de un reporter, Biserica e ºcoala în care asta se învaþã: arta copierii lui
chip... Dar, nefericit, nu, nefericit despre secretul succesului pe care Hristos! Profesori sunt Sfinþii, iar examinatori,
nu te poate face nimeni! Fericirea ºi l-au avut compoziþiile sale, zâmbind diavolii! Fiecare candidat îºi ia crucea ºi, ca un surfer,
nefericirea nu þin de împrejurãrile melancolic, a rãspuns: se strãduieºte sã rãmânã deasupra valurilor tot mai
exterioare: a fi sau a nu fi fericiþi þine - E... atât de plãcut... sã fii... înalte pe care le stârnesc dracii în viaþa lui! Reuºesc
cu totul numai ºi numai de noi în- nefericit... Marius I. numai cei ce, dupã furtunã, au rãmas pe cruce... dupã
ºine. În puºcãriile comuniste, au fost www.oameni-si-demoni.blogspot.com ce au trecut valurile furioase ale batjocurii celorlalþi ºi
cele uriaºe, parcã imposibil de învins, ale seducþiei
Ce sã fac sã-L cunosc pe Domnul, sã-L simt, amoroase.... Valurile ce le iscã diavolii în minþile
sã-L întâlnesc, acum ºi aici? peÎnElprimul rând întreabã-L
lucrul acesta, acum ºi
pãrinþilor ºi în propriile viscere: valuri de suspiciuni ºi
îndoieli, de ironii ºi insulte, de senzualitate ºi mânie...
aici! ªi continuã aºa. Iar restul e între tine ºi duhovnic, fiindcã fiecare om e ªi mai ales valurile mãrunte, dar încãpãþânate ºi vi-
o altã cãlãtorie. Când te duci la duhovnic, continuã-þi dialogul cu Dumne- clene, ce-i trag, pe nesimþite, spre Litoral; unde-i
zeu. Începe-l acum ºi aici. ªi continuã… ªi când te duci la duhovnic, spune: aºteaptã Desfrânarea cu mii de trupuri goale ca niºte
„Doamne, eu pe Tine Te întreb! Cã omul nu ºtie, omul nu poate…” Zice capete de balaur care se prefac cã dorm pe nisipul
psalmul: „Au mântui-va omul?” Cruþã-l pe duhovnic, cã e om ca ºi tine, are cald...
neputinþe ºi se poate epuiza pânã acolo unde nu mai are ce sã-þi dea… Strãzile oraºului vor fi în toamnã pline de oameni
Decât, poate, o bãtaie bunã… Dar cere Domnului sã-þi grãiascã prin mai bãtrâni cu o varã, oameni cu inimile ºi feþele
duhovnic ºi cere-I Domnului ºi cu ce cuvânt sã deschizi dialogul, prin arãmii ca amurgurile, inimi de aramã sunãtoare care
duhovnic, cu Dumnezeu. ªi fii gata sã primeºti rãspunsul. Pândeºte acea ºi-au consumat tinereþea ºi dragostea prin hoteluri, pe
primã miºcare, acel prim cuvânt, ºi pecetluieºte-l cu: „Blagosloveºte, plaje ºi-n cârciumi...
pãrinte!” Apoi continuã dialogul cu Dumnezeu ºi zi: „Mulþumesc, Doam- În vreme ce, pe panoul Absolvenþilor lui Hristos,
ne!” sau „Mulþumesc, Doamne, dar vezi cã nu am înþeles nimic…” vor fi numai adolescenþi care, din toatã vara, au
Dacã întrebi pe duhovnic, intri într-un dialog omenesc cu omul. Or, adunat, în inimi ºi-n priviri, doar biruitoarea luminã a
þi-am spus cã duhovnicul poate sã nu ºtie cã Dumnezeu vorbeºte prin el ºi rãsãriturilor ei...
nu ºtie cuvântul care i se dã. De aceea, continuã dialogul cu Dumnezeu! Marius I.
Pr. Rafail Noica, conferinþa „Cuvântul proorocesc ºi experienþa harului” www.oameni-si-demoni.blogspot.com
CMYK
 10 Pas în doi
Cum sã ne alegem partenerul de viaþã?
Alegerea asta sã fie a inimii, a minþii ºi a trupului. Paºi de urmat pentru a avea o viaþã frumoasã
Pentru cã noi prin pãcat ne-am rupt în bucãþele. Una ceva trupesc, ceva biologic. Dupã
vrea inima, alta vrea trupul ºi alta vrea mintea. ªi atunci Sfânta Cununie se sfinþeºte trupul
când vrem sã ne cãsãtorim trebuie sã chemãm toate bãrbatului ºi trupul femeii ºi relaþia
aceste trei instanþe într-una; ºi sã stãm de vorbã, sã lor este sfântã. Taina Bisericii
facem o sfãtuire interioarã cu toate trei. Ortodoxe e taina prefacerii. În Bise-
TRUPUL. Cea mai puternicã voce ceva neplãcut. rica Ortodoxã vine harul lui Dumne-
când sã ne alegem partenerul de viaþã este MINTEA. zeu ºi preface ceva în Altceva; ceva
vocea trupului. Trupul, când îºi cautã mi- Apoi, sã ne gân- din lumea aceasta în ceva care e de la
rele sau mireasa, mai ales când un bãiat îºi dim cu mintea. Dumnezeu. Pâinea ºi vinul se prefac
cautã mireasa, are niºte vibraþii speciale. Dacã ne cãsãtorim, ce facem? Unde locuim? în Trupul ºi Sângele lui Hristos; un tânãr
Numai cã acum s-au zãpãcit ºi vibreazã în Ce facem cu copiii? O sã o iubesc ºi pe mai- este prefãcut în preot; un bãiat ºi o fatã
toate direcþiile. Dacã a vãzut o reclamã vi- cã-sa sau o sã zic cã am o soacrã rea? O sã sunt transformaþi în soþ ºi soþie.
breazã, pentru cã trupul nu ºtie cã e ecran; îl iubesc ºi pe cumnatu-meu, cã se bagã un- Noi trebuie în primul rând sã fim atenþi
el produce substanþele necesare pentru de nu-i fierbe oala? Pentru cã ne cãsãtorim la slujba Sfintei Cununii. Sã ne rugãm, sã
nuntã ºi pe urmã se zvârcoleºte cã nu are neam cu neam. Dacã nu ne folosim mintea cerem de la Dumnezeu, sã zicem Amin! ªi
mireasã, pentru cã s-a închis televizorul. o sã ne trezim dupã nuntã cã… „N-am ºtiut atunci coboarã peste noi harul. Cã sãracul
Existã niºte fiori pe care i-a pus Dum- cã are ºapte fraþi ºi cã toþi vor sã facã ºcoa- har vine, dar noi suntem atenþi sã ieºim
nezeu în trupul omenesc, niºte fiori spe- la ºi sã stea la mine, credeam cã rãmân la ei frumos în pozã, cine calcã pe picior pe
ciali, care cântã de la bãrbat cãtre femeie ºi în sat…” Ei, trebuia sã te gândeºti înainte. cine, cine-i cocoºul, cine-i gãina… Deci sã
de la femeie cãtre bãrbat. Acesta este pri- DUMNEZEU. Acestea trei trebuie fim atenþi la slujbã, sã ne rugãm.
mul glas, glasul trupului care se înfioarã. deci întrebate ºi, apoi, toate trei trebuie NECAZURILE ªI HARUL. ªi apoi,
Pe vremea când nu existau aceste mijloa- duse la Dumnezeu. ªi pãrintele duhovnic, sã ºtim cã vin necazurile. Pentru cã toþi
ce de dezmãþ al imaginilor de bãieþi ºi de care te-a crescut pânã atunci, te va sfãtui. venim de acasã cu anumite apucãturi, cu o
fete, frumoºi, parfumaþi… fiorii aceºtia nu Nu pe cine sã iei, sau dacã sã îl iei pe zestre: „La noi aºa se fãcea!” Or, acestea
veneau cu una cu douã. Ei erau bine pãziþi Gheorghe. Ci, cu harul lui Dumnezeu, trebuie sã le lepãdãm, ca sã putem sã fim
de babele satului. Veneau mamaiele cu bã- care vine în Sfânta Spovedanie, o sã îþi soþ ºi soþie ºi sã trãim bine unul cu altul.
þul, stãteau pe marginea la horã, unde se sco- atragã atenþia la anumite lucruri pe care Trebuie sã lepãdãm ce am învãþat la tata ºi
tea fata; ºi dansa aici cu un bãiat, dincolo trebuie sã le gândeºti ºi pe care trebuie sã la mama. ªi când vin necazurile, sã ne
cu un bãiat. Ei, câþi fiori sã fi simþit acolo? le încredinþezi lui Dumnezeu. aducem aminte cã la Nuntã ni s-a dat har,
Trebuia sã fii atent sã nu te împiedici la PÃRINÞII. Apoi, trebuie sã îi întrebi ºi atunci sã spunem: „Doamne, dã-mi sã
dans, nu aveai timp sã simþi prea mulþi fiori. pe pãrinþii tãi, pe pãrinþii ei (lui); e bine sã folosesc harul pe care mi l-ai dat la Nuntã,
Pe urmã, când o lua un bãiat la dans, nu pu- îþi dea pãrinþii binecuvântare. Uneori ca sã pot sã-l/s-o iubesc!” Un bãrbat a stri-
teau sã se apropie unul de altul, cã babele pãrinþii se împotrivesc pentru niºte motive gat la Dumnezeu, dupã câteva luni de cãs-
ºuºoteau imediat. Dansurile populare sunt care pentru mintea tânãrului nu au nicio nicie: „Doamne, cum s-o iubesc eu pe
foarte elegante, frumoase, trupurile sunt logicã. Zice: „Nu, nu, nu, cã are nasul prea asta? Cã nici n-o cunosc, eu nu m-am
þinute la distanþã; ºi încet-încet oamenii mare!” ªi nu are nicio logicã, pentru cã însurat cu asta!” ªi s-a rugat, a strigat la
ºtiau, dupã muzica trupului, care e bãiatul, mie mi-e drag aºa, cu nasul mare. Dar Dumnezeu. ªi Dumnezeu i-a rãspuns în
care e fata de care erau atraºi. Acum însã pãrinþii au o intuiþie, pãrinþii simt pericolul inima lui: „Aºa cum o iubesc eu. Eu o
pot sã se bâþâie unul într-un colþ ºi altul în pentru copilul lor. ªi nu ºtiu sã îi spunã pe iubesc, eu am murit pentru ea. Aºa s-o
alt colþ, ºi tot se înfioarã… nume, nu ºtiu sã spunã ce nu le place. ªi iubeºti!” ªi harul pe care ni-l dã Dum-
INIMA. Apoi vine inima, care are sen- atunci zic cã nu calcã bine, cã-i de-al lu' nezeu la Cununie aceasta face: ne ajutã sã
timente. ªi sentimentele dureazã ceva mai cutare… El de fapt simte pericolul ºi te iubim ce nu se poate iubi.
mult decât fiorii, care zboarã dupã nuntã; avertizeazã cã n-ar fi bine. RUGÃCIUNE DE LA ÎNCEPUT
dupã luna de miere, vin anii de fiere. Fiorii Desigur cã atunci când pãrinþii judecã PÂNÃ LA SFÂRªIT. Apoi, sã þineþi
nu mai dureazã, dar rãmân sentimentele, din punct de vedere material, ºi nu din minte cã trebuie sã vã rugaþi mereu. Când
existã iubirea, care e în inimã. ªi atunci punct de vedere duhovnicesc, tinerii se pot faci mâncare, binecuvânteazã-l pe bãrbat!
trebuie sã întrebãm ºi inima: „Þi-e drag?” cãsãtori ºi fãrã voia lor ºi apoi obþin ei ºi Când staþi în braþele celuilalt, rugaþi-vã la
„Mi-e drag!” „Þi-e dragã?” „Mi-e dragã!” binecuvântarea, pentru cã inima pãrintelui Dumnezeu: „Doamne, dã harul Cununiei,
O vezi cã spune o prostie: „Îþi mai e dra- se înmoaie. ca sã ne iubim în harul tãu, nu în cine ºtie
gã?” „Mi-e dragã!” Îl vezi cã scuipã: „Þi- NUNTA. Dar, cel mai important lucru ce imagini pe care le-am vãzut...”
e drag?” „Ei, nu mi-e drag când scuipã, dar e CE FACEM DUPÃ ce l-am ales, dupã ªi atunci o sã vedeþi Iubire, ºi atunci o
poate cã se lasã, dacã mã mãrit eu cu el!” ce am ales-o. Facem nuntã! Nunta înseam- sã vedeþi viaþã frumoasã… Deci: rugãciune
ªi el scuipã mai tare dupã ce te-ai mãri- nã prefacerea bãiatului ºi a fetei în soþ ºi de la început pânã la sfârºit ºi toate trei, tru-
tat… Deci sã fii atent ce simte inima ºi a- soþie. Un bãrbat ºi o femeie nu sunt soþ ºi pul, inima ºi mintea, sã fie duse la Dumnezeu.
tunci când vezi aspecte mai neplãcute; pen- soþie, sunt bãrbat ºi femeie. Pot face ceea Maica Siluana Vlad, fragmente din
tru cã nimeni nu e desãvârºit, toþi avem ºi ce fac soþii dupã nuntã, dar e altceva! E conferinþa „Tinereþe fãrã bãtrâneþe”
 Educaþie creºtinã 11
nã iubirea, bunã-
Strigãt cãtre adulþi: tatea, altruismul etc.?”
Dar, cu siguranþã, în-
Fiþi exemple pentru noi! trebarea despre credinþã
ni le poate lãmuri pe toate
Privind în urmã, la învãþãturile pe Am trãit multe situa- celelalte; pentru cã în
care le-am transformat în principii de þii în care persoane ce slu- credinþã gãsim totul!
viaþã ºi în fel de a fi, recunosc în oamenii jesc Domnului sau care Dar pe aceea cine
de la care am învãþat ceva solid pentru susþineau ca ar fi „cei mai ne-o lãmureºte?... Poate
viaþa mea modele veritabile, care au credincioºi dintre credin- cineva dintre cei care ne
exemplificat întotdeauna spusele lor. cioºi” au ºocat prin vorbe ajutã la clãdirea tinereþii;
Niciodatã nu am reuºit sã transform o sau fapte grave, odioase, sau mãcar noi înºine -
teorie în practicã, dacã nu am vãzut-o ºi iar noi, tinerii, ne între- întorºi spãºiþi de pe dru-
analizat-o mai întâi în viaþa altuia. bam zguduiþi: „Ce mai mul pierzaniei, pe care
înseamnã credinþa?”; la am apucat pentru cã nu a
Cum poþi sã trãieºti iubirea, dacã cel avut cine sã ne îndrume
fel cum, în lumea moder-
care þi-o preaslãveºte nu o aratã? Cum poþi pe cel al Cerului.
nã în care trãim, ne între-
sã înþelegi ce înseamnã echilibrul, dacã în Liliana Popa
bãm mereu: „Ce înseam-
jurul tãu oamenii trãiesc înecaþi în
excese? Dar credinþa? Cum o poþi
cunoaºte ºi simþi, dincolo de un su- Ajutã-þi copilul sã participe la slujbã
perficial nivel teoretic, dacã nu ai în Pagina de internet Orthodox
jurul tãu oameni buni, smeriþi, Family Life oferã câteva „tru-
evlavioºi... dacã nu îþi aratã nimeni cã curi” utile pãrinþilor care vor
viaþa este o Treaptã? sã-ºi introducã copiii în viaþa
Nu-mi transmite nimic o mamã Bisericii. Citind acest scurt arti-
care merge la bisericã, dar îºi batjo- col mi-am adus aminte de vre-
coreºte copiii; nu-mi transmite nimic murile în care m-am apropiat de
un bãrbat care se laudã cã þine post, Bisericã. Deºi am fost botezatã
dar care e plin de mânie ºi invidie; ortodox, pãrinþii nu mi-au dat o
nu-mi transmite nimic un preot into- educaþie în acest sens. Când am
lerant, lacom sau orgolios... De multe început sã particip regulat la
ori, aceasta este societatea în care ne slujbe nu înþelegeam mai nimic,
formãm noi, tinerii, pierduþi printre aºa cã mi-am cumpãrat o broºuricã cu expli- au nevoie de una.
exemple ºi contraexemple. Dar câþi carea Sfintei Liturghii, pe care am citit-o cu CITIÞI CU EI DE-A LUNGUL SLUJBEI. Fo-
dintre noi ºtiu sã le deosebeascã? mare atenþie acasã. În duminicile urmãtoare losiþi o carte cu Sfânta Liturghie sau, ºi mai
Sunt pãrinþi, bunici sau preoþi am luat-o cu mine la bisericã, mi-am gãsit un bine, una cu Liturghia pe înþelesul copiilor,
care încearcã sã-i aducã în suflet unui colþ liniºtit ºi am citit cântãrile ºi rãspunsurile care sã conþinã imagini ºi rãspunsuri. Cãu-
copil credinþa prin vorbe ºi teorii infi- din carte, pânã când le-am memorat ºi n-am taþi în Biblia dumneavoastrã Apostolul ºi
nite ºi repetate. Însã atunci când mai avut nevoie de ea. Dumnezeu mi-a dez- Evanghelia zilei, ºi citiþi-le împreunã cu ei.
copilul nu le vede transformate în vãluit pe parcurs frumuseþea ºi profunzimea CÂNTAÞI ÎMPREUNÃ CU CEI MICI. Dacã
fapte de cãtre cei care le susþin, ele Sfintei Liturghii - nu simþeam când trec aveþi copii mici încurajaþi-i sã cânte rãspun-
par rupte din altã lume. orele. Atunci am înþeles vorba Sfântului Ioan surile simple, cum sunt „Aliluia” ºi „Amin”.
Credinþa este, dupã pãrerea mea, de Kronstadt, cã Liturghia e cerul pe pãmânt; Dacã sunt mai mari, urmãriþi cuvintele (ºi
o parte a vieþii despre care nu se poate pur ºi simplu, la fiecare Sfântã Liturghie notele muzicale, dacã acestea existã în cartea
vorbi prea mult - ea se trãieºte. De pãºeam în eternitate. dvs. cu textul Liturghiei) ºi încurajaþi-i sã
aceea, atunci când ni se explicã ceva, Sã nu uitãm cã nu-i putem învãþa pe cânte, chiar dacã se întâmplã sã falseze.
este greu, de multe ori imposibil, sã copiii noºtri ceea ce nu ºtim ºi nu trãim noi AJUTAÞI-I SÃ ÎNÞELEAGÃ CE SE PETRECE.
înþelegem, sã facem... pentru cã acel înºine. Aºa cã ºi cei care vor sã se apropie Îndreptaþi atenþia copilului asupra preotului,
lucru trebuie oglindit în alþii, ca sã mai mult de Bisericã pot folosi sfaturile de icoanelor ºi a culorilor care se folosesc la
poatã prinde contur ºi în noi. Aceasta mai jos, preluate ºi traduse de pe site-ul veºminte etc., în funcþie de sãrbãtori; expli-
este, în unele cazuri, marea lipsã în www.theologic.com/oflweb, pentru ei înºiºi. caþi-le ce înseamnã Ieºirea micã ºi Ieºirea
educaþia creºtinã. Acesta este univer- Cum pot pãrinþii participa la Sf. Liturghie Mare, Epicleza ºi alte momente-cheie din Sf.
sul confuz, creat de contrastul dintre ºi la alte slujbe importante pentru copii, care Liturghie.
teorie ºi exemplu, pierzându-ne adesea se agitã ºi îi deranjeazã pe ceilalþi? AJUTAÞI COPIII SÃ PARTICIPE. Ajutaþi-i sã
adânc în abisul îndoielii, al respin- STAÞI ÎN FAÞÃ. Ajutaþi copiii sã vadã ce se memoreze acasã rãspunsurile obiºnuite, cum
gerii ºi al înstrãinãrii faþã de valorile întâmplã, aºezându-vã într-o stranã din faþã, ar fi rugãciunea „Tatãl nostru”, pentru a
autentice ºi profunde... faþã de lângã altar; nu vã aºteptaþi ca cei mici sã stea putea participa ºi ei la slujbã.
Dumnezeu. liniºtiþi ºi nu vã temeþi sã „luaþi o pauzã” dacã Irina Constantinescu
 Dumnezeu iubeºte fiecare om ºi îi
cunoaºte orice gând, orice sentiment. Mai aproape de Dumnezeu vorbeascã între ei? Atunci
când se ceartã. „Eu nu mai
Chiar ºi în gând dacã ne adresãm Lui, El ne vorbesc cu el” înseamnã
aude. „eu nu mai sunt prieten cu
Oricând putem veni înaintea lui Dumnezeu el” ºi chiar „nu-l mai su-
cu rugãciune, la bucurii ºi în necazuri, când ne port”. ªi dacã nu ne
este greu sau când nu ºtim ce sã facem, chiar ºi rugãm, adicã nu vorbim
atunci când ne e uºor ºi cald în suflet. Bine ar fi cu Dumnezeu, înseam-
dacã în orice clipã a vieþii ne-am aminti de nã cã nu mai suntem pri-
Dumnezeu ºi ne-am ruga Lui. Iar dacã nu ne eteni cu El ºi nu-L iubim.
adresãm Lui înseamnã cã nu ne rugãm? Dar se ºtie cã pe cine
Gândeºte ºi tu: când oamenii înceteazã sã mai iubeºti, cu acela vrei sã te
întâlneºti…
Mulþi, foarte mulþi oa-
meni se pare cã ºtiu des-
pre existenþa lui Dumnezeu, însã nu simt dragoste faþã de El,
ºtiu despre El, însã nu-L cunosc personal. Rudele, prietenii - îi
vãd alãturi de ei; despre Dumnezeu cred, desigur, cã existã,
însã undeva departe, în Ceruri, dar nu în viaþa lor…
Asta se explicã ºi prin faptul cã Dumnezeu nu cheamã pe
nimeni la Sine cu forþa, împotriva voinþei sale. De aceea omul
poate ºi sã uite de El, sã se îndepãrteze de El. Dumnezeu însã
continuã sã iubeascã omul, pe fiecare, cu o dragoste despre
care nici nu ne putem imagina. Din aceastã dragoste El a creat
lumea. Dumnezeu Însuºi este Iubire. ªi oricine se îndreaptã
cãtre El, Îi va simþi dragostea. Pentru aceasta mai e nevoie de
ceva: oferiþi-I un loc în viaþa voastrã, chemaþi-L ºi încercaþi
sã-L auziþi. Aceasta înseamnã rugãciune.

Pravila de rugãciune
Ca sã nu-L uitãm pe Dumnezeu, trebuie sã ne rugãm Lui în
fiecare zi, cel puþin dimineaþa ºi seara. Atunci vom avea un
timp rezervat anume pentru întâlnirea cu El ºi îl vom numi
pravilã de rugãciune. Trebuie sã preþuim acest timp ºi sã ne
rugãm din tot sufletul. Se întâmplã adeseori sã nu putem gãsi
cuvintele, sentimentele sau gândurile pentru o asemenea întâl-
nire importantã. Biserica ne dã ºi cuvinte de rugãciune în
cartea numitã „Carte de rugãciuni”. Rugãciunile bisericeºti
conþin ceea ce este mai important pentru toþi oamenii. De
aceste rugãciuni nu te mai plictiseºti, pentru cã chiar ºi cei mai
înþelepþi oameni gãsesc în ele noi ºi noi cunoºtinþe despre
Dumnezeu.
Rugãciunea îºi dãruieºte comoara - bucuria întâlnirii cu
Dumnezeu ºi cunoaºterea Lui, numai celor care o rostesc cu
credinþã, din toatã inima, înþelegând-o.
(Dupã „Învaþã-ne, Doamne, sã ne rugãm”, Ed.
„Casa pãrinteascã”, 2000, Rusia)
Revista “Ortodoxia pentru copii”

CMYK
 Jurnal de pelerin 13
În cãutarea prietenilor lui Dumnezeu
O, viaþã lumeascã înºelãtoare, cum ne faci sã credem cã pãcatul e virtute ºi virtutea Mãnãstirii Berivoi, pentru ca mai apoi
e de lepãdat. Scula-mã-voi din pãcat ºi voi cãuta mântuirea, chiar dacã voi pierde sã gãzduim pentru o noapte la Mãnãs-
belºugul tãu, dulceaþa ta otrãvitoare ºi halucinantã, mai puternicã decât drogul. Voi tirea Sâmbãta. Oboseala unei zile încãr-
pleca cãtre Tatãl ca sã-I mãrturisesc: ,,Doamne, am greºit la cer ºi înaintea Ta. Te rog, cate cu atâtea trãiri ºi emoþii a fost înde-
iartã-mã!” Primeºte-mã, Doamne, întãreºte-mã sã fiu pelerin pe calea întoarcerii acasã pãrtatã însã de dragostea ce i-o purtãm
în sânul Tãu cel primitor, sã fiu lângã inima Ta, care odatã cu bãtãile ei sã mã înveþe Pãrintelui Teofil, aºa încât la 11 noaptea
sã respir din nou… sã trãiesc din nou, sã trãiesc în Duh ºi în adevãr. ne-am îndreptat cãtre mormântul pãrin-
telui, pentru cuvenita pomenire ºi cin-
PELERINI PE URMELE SFINÞENIEI. lumesc al neorânduielii, sã se transforme stire. Lavrã a Þãrii Fãgãraºului ºi a Ardealu-
Gândul pelerinajului se întãreºte în mintea într-o micã turmã de mieluºei care ºi-a lui, mãnãstirea de la Sâmbãta ne aduce mai
mea ºi încep sã chem pe cei care vor sã mi gãsit pãstorul. Ne aºezãm fiecare unde aproape de Pãrintele Arsenie, aºa cã dupã
se alãture. Ne adunãm, ne întãrim unul pe simte cã-i este locul: în strãni, în genunchi Sfânta Liturghie pornim cãtre Prislop.
celãlalt. Ne recunoaºtem ca fii ai aceluiaºi sau chiar aºezaþi la picioarele pãrintelui. PRISLOPUL ºI PÃRINTELE ARSENIE. Tot
Tatã ºi ne mãrturisim reciproc cã ne-am Suntem fascinaþi de cuvântul blând, drumul citim din scrierile Pãrintelui Arse-
risipit averea duhovniceascã ce ne-a fost mângâietor, odihnitor, prin care pãrintele nie, dar mai ales din noile mãrturii despre
încredinþatã. Plecarea în pelerinaj înseam- ni-l aduce pe Sfântul Nectarie în mintea ºi dânsul, pe care sumedenie de oameni le
nã pentru noi în primul rând cãutarea pri- în sufletele noastre. Cu câtã mãiestrie ne mãrturisesc. Cu ce trãire duhovniceascã
etenilor lui Dumnezeu. Cei care, deºi este întãritã credinþa! Am venit aici cu un înaltã, cu ce harisme a fost dãruit pãrintele,
încercaþi în lupta cea aprigã cu ispitele, gând, vom pleca cu un sfânt. Da, un sfânt, câte minuni sãvârºite prin lucrare dum-
îmbrãcaþi fiind cu armurile cele duhov- pentru cã Sfântul Nectarie este acum al nezeiascã! Toate ne fac sã
niceºti ale puterii lui Dum- cãlcãm cu evlavie pãmân-
nezeu ºi încinºi cu arma tul Prislopului, sfinþit de
Duhului, nu au pregetat paºii duhovnicului.
sã-ºi piardã viaþa cea lu- Norii se adunã neguroºi
meascã pentru cel mai iu- ºi tunetele ne fac sã tresãrim.
bit prieten: Hristos. Des- Maica din bisericã ne spune
coperã-ne, Preadulcele meu sã ne grãbim la mormânt,
Iisus, pe cei care au ajuns pentru cã în preziua vizitei
sã fie prieteni ai Tãi, pe cei noastre a fost o furtunã nemai-
care au renunþat la viaþa vãzutã ºi, dupã semne, se va
aceasta ca sã o afle pe cea repeta. Rugãciunea ne este
veºnicã, alãturi de tine. una: Îngãduie, Pãrinte Arse-
ªINCA NOUÃ ºI SFÂN- nie, sã ne închinãm sfintei
TUL NECTARIE. Plecãm cruci ce strãjuieºte mor-
din judeþul Brãila pentru a-l mântul tãu! ªi a îngãduit
descoperi pe cel care ne chea- pãrintele… ne-am închinat,
mã, ne aºteaptã sã-l cunoaº- l-am pomenit în slujba paras-
tem: ieromonahul Arsenie tasului ºi norul neguros s-a
Boca - sfântul Ardealului, împrãºtiat. Mulþumim, pãrin-
aºa cum este cunoscut. Ne te sfinte, pentru minunea fã-
îmbogãþim cu sfaturi ºi cutã pentru noi, nevrednicii…
trãiri de la mãnãstirile de cãlugãri ºi maici nostru, în noi, încastrat pe vecie în inima UCENICI LA ºCOALA DUHULUI. Ne-am
pe care le întâlnim pe cale, dar inima noastrã de preacuviosul pãrinte Matei ºi de continuat pelerinajul pe la mãnãstirile
vibreazã la gândul cã ne apropiem de acatistul pe care cu atâta osârdie l-am citit vâlcene ºi ne-am bucurat de întâlnirea cu
prima oprire de suflet: Mãnãstirea ªinca împreunã lângã racla cu sfintele moaºte. alþi sfinþi prieteni dragi: Sfântul Nicodim,
Nouã. Toþi, cei sãnãtoºi trupeºte, dar cu Plecãm, îmbrãþiºaþi de pãrintele, ºi în Sfântul Grigorie Decapolitul, Sfânta grab-
sufletul în suferinþã, ºi cei cu trupul schi- gât avem nodul sufocant ºi tremurãtor pe nic ajutãtoare Filofteia, primind ajutorul ºi
lodit de boli ºi cu credinþa vie în suflet, toþi care ni-l aducem aminte de la despãrþirile binecuvântarea lor.
aºteptãm cu emoþie întâlnirea cu sfântul de pãrinþi, când ne abþineam bãrbãteºte Ne întoarcem spre casã mai bogaþi, cu
nostru cel drag, Nectarie Taumaturgul. ºuvoiul lacrimilor. Cu toþii spunem: sã fiþi gândul cã cea mai mare binecuvântare pe
Ajungem, în sfârºit, la bisericuþa de binecuvântat, pãrinte, ºi sã ne reîntâlnim care o primim în aceastã viaþã este moº-
lemn din sat, de unde se înalþã rugãciunile cât mai curând. tenirea trãirii pe care ne-o lasã sfinþii ºi
obºtii pânã când paraclisul mãnãstiresc va SÂMBÃTA ºI PÃRINTELE TEOFIL. Re- ucenicii lor, prin propriul exemplu. Nu ne
fi gata. Suntem întâmpinaþi de rãbdãtorul gretul pe care l-am avut când nu am putut rãmâne decât sã intrãm ºi noi ucenici la
pãrinte stareþ Matei, care face ca ceata noas- intra cu autocarul spre Mãnãstirea ªinca aceºti oameni ai Duhului, sã învãþãm sã
trã de migratori duhovniceºti gata sã devo- Veche, pentru cã drumeagul printre case nu trãim cu adevãrat în voia lui Dumnezeu.
reze liniºtea oricãrei chinovii prin tumultul ne permitea, ni l-am ostoit cu frumuseþea Pr. Nicolae Bãrãgan - Grãdiºtea, jud. Brãila
CMYK
 14 Cu Dumnezeu în casã
proporþie idealã a diferitelor
Zahãrul ºi lanþul lui de s l ã b i c i u n i tipuri de zaharuri; sucurile din
fructe, salatele de fructe ºi
Celor mai mulþi oameni le-ar putea pãrea cu totul exageratã afir- fructele în general sunt o
maþia multor medici ºi oameni de ºtiinþã din întreaga lume, conform adevãratã relaxare pentru
cãreia zahãrul rafinat ar fi un aliment toxic, nociv pentru sãnãtate. ªi organism, ducând la norma-
totuºi, datele ºtiinþifice, studiile ºi experimentele efectuate în ultimele lizarea glicemiei, la reglarea
decenii în foarte multe þãri, privind efectele sale nocive asupra orga- funcþiilor pancreasului, la
nismului uman, sunt cât se poate de concludente ºi vin încã o datã sã rafinarea gustului, precum ºi
ne confirme cã rafinarea, aceastã schimbare a alimentelor din starea a percepþiilor olfactive.
în care ni le-a lãsat Dumnezeu, nu rãmâne fãrã urmãri. Iarna, fructele uscate (stafi-
Asimilat ºi prelucrat cu SCÃDEREA IMUNI- dele, smochinele, curmalele,
mari eforturi TÃÞII - concretizatã în caisele deshidratate etc.)
creºterea sensibilitãþii sunt un excelent înlocuitor
Zahãrul este o substanþã de semisinte- organismului la diverse al zahãrului.
zã, deci nenaturalã, care se obþine în prin- boli: viroze, candidoze, &- MIEREA DE ALBINE
cipal din sfecla de zahãr sau din trestia de cistite, dermatoze in- - reprezintã un amestec
zahãr. A devenit aliment de bazã în România fecþioase etc. complex de zaharuri naturale.
abia dupã Primul Rãzboi Mondial. Cam CANCERUL, în special cel de colon.
tot de atunci au apãrut, dupã care s-au rãs- Studii recente au evidenþiat faptul cã cei Câteva sfaturi
pândit la scarã tot mai largã, ºi problemele care consumã multe dulciuri ºi alte pro- ) Renunþaþi la zahãrul alb rafinat, de-
de sãnãtate generate de el. De ce generea- duse cu zahãr sunt mult mai predispuºi la oarece acesta suferã în procesul de fabri-
zã probleme? O explicaþie pe scurt: zahã- cancer, localizat mai ales în tubul digestiv. caþie multe transformãri ºi conþine aditivi
rul alb este format dintr-o singurã sub- pentru conservare ºi albire; înlocuiþi
ALTE BOLI favorizate de consumul mare
stanþã, zaharoza; administrarea unei sub- de zahãr sunt: alergiile, scleroza, cardiopati- zahãrul cu miere de albine sau cu fructe
stanþe pure, obþinutã prin procedee chimi- ile, gastrita, colita de fermentaþie, tulburã- proaspete ºi uscate.
ce, cum este zaharoza, care pentru a fi rile de ciclu menstrual la femei, reuma- ) Eliminaþi complet din alimentaþie bãu-
asimilatã trebuie prelucratã cu preþul unor tismul, anemia, astenia, sinuzita, rinita. turile rãcoritoare acidulate ºi dulciurile
mari eforturi de cãtre organism, constituie (conþin foarte, foarte mult zahãr).
La copii, consumul frecvent de dulciuri
un adevãrat ºoc pentru o serie întreagã de influenþeazã procesele de creºtere, duce la ) Cumpãraþi numai produse proaspete
organe, producând dereglãri în lanþ. de la piaþã, evitaþi pe cât posibil produsele
apariþia rahitismului ºi a fragilitãþii osoa-
prelucrate industrial.
Boli favorizate de zahãr se, declanºeazã pubertatea prematurã, ge-
Consumul de zahãr a crescut sistema- nereazã probleme de comportament (scã-
) Citiþi cu atenþie etichetele alimentelor,
pentru a depista zahãrul „ascuns”, care se a-
tic ºi îºi continuã creºterea, odatã cu derea voinþei, predispune la violenþã, flã în produse considerate în mod obiºnuit
efectele sale nocive asupra sãnãtãþii. scade capacitatea de concentrare etc.)
a fi sãrate, cum ar fi ketch-up-ul (23% za-
DIABETUL. Consumul de zahãr este cel Dulcea otravã albã hãr), fulgii de porumb (8% zahãr), pâinea
mai mare duºman al pancreasului care, cu Zahãrul rafinat NU este indispensabil sau majoritatea produselor conservate.
timpul, epuizat de efortul de a metaboliza pentru organismul uman. Michel Monti-
cantitãþi mari de zaharozã, înceteazã sã gnac, cunoscutul nutriþionist francez, con-
) Încercaþi sã renunþaþi mãcar pentru o pe-
rioadã la zahãr. Verificaþi în practicã, pe pro-
mai funcþioneze normal. siderã cã „zahãrul este otravã! Nocivitatea pria persoanã, efectul miraculos al renunþã-
CARIA DENTARÃ. Dacã la începutul seco- sa asupra omului este la fel de mare ca cea rii la „otrava albã” ºi veþi constata o îmbu-
lului al XX-lea doar 5-10% din populaþia a alcoolului ºi tutunului la un loc”. În mod nãtãþire consistentã a stãrii de sãnãtate!
sub treizeci de ani era afectatã de aceste normal, cu toþii ar trebui sã renunþãm la În numãrul viitor vom continua sã vor-
probleme, pe mãsurã ce zahãrul a fost consumul acestui aliment. Existã însã ºi bim despre acest subiect, cu referire la ce
inclus în alimentaþie s-a ajuns ca în þãrile grupe de risc ridicat, la care consumul de rezolvãm (sau nu) înlocuind zahãrul rafi-
„dezvoltate” aproximativ 95% din popu- zahãr ºi dulciuri contribuie la apariþia sau nat cu zahãr brun sau îndulcitori artificiali.
laþie sã sufere de afecþiuni ale danturii. În agravarea unor boli: Mihaela Walter
acelaºi timp, popoarele care din motive de - toþi cei care au antecedente de diabet
tradiþie sau dezvoltare economicã slabã nu în familie; Bibliografie:
consumã acest produs, prezintã o inciden- - persoanele care se confruntã cu un - cãrþile doamnei Elena Niþã Ibrian;
þã a cariei de 10-20 de ori mai micã. stres accentuat; - Dr. Max Gerson, „O metodã natu-
OBEZITATEA - se instaleazã frecvent la ma- - copiii; ralã eficientã pentru tratarea cancerului ºi
rii consumatori de dulciuri pe bazã de zahãr. - persoanele cu gastritã hiperacidã sau a altor boli grave”;
OSTEOPOROZA ºi problemele legate de cei care suferã de colitã de fermentaþie; - Ernst Gunter, „Hrana vie”;
asimilarea calciului. Una din problemele ma- - persoanele care au anumite proble- - Michel Montignac: „Mã hrãnesc,
jore generate de consumul de zahãr este de- me psihologice (stãri de astenie, depresii). deci slãbesc”;
reglarea metabolismului calciului. Zahãrul Cu ce sã îl înlocuim? - Ilie Tudor, „Adevãrul amar despre
este pe bunã dreptate numit de mulþi Înlocuitorii naturali ai zahãrului sunt: îndulcitorii artificiali” (Formula AS);
medici „hoþ” de minerale ºi vitamine. &- FRUCTELE PROASPETE - conþin o - www.hrana-vie.blogspot.com

Confortul casei c r e º t i n e
Ce înseamnã, din punct de
vedere creºtin, confortul din casã?
Comunitatea oamenilor Biseri-
cii se împarte, în general, în douã
categorii diferite din punct de vede-
re cantitativ, iar uneori ºi calitativ.
Unii sunt cei care lasã toate cele din
lumea aceasta (familie, case, bu-
nuri) ºi urmeazã lui Hristos, iar alþii
sunt cei care, pe parcursul veacu-
rilor, au primit în casele lor pe cei
care merg pe calea cea strâmtã a lepãdãrii de
sine, începând cu Hristos ºi ucenicii Lui. A-
ceste case sunt încãlzite de cãldura sufle-
teascã ºi de rugãciunea sãvârºitã în ele. Ele
sunt frumoase ºi curate. Din aceste case lip-
sesc opulenþa ºi luxul, dar ele sugereazã cã
dacã familia este Biserica micã, atunci ºi locu-
inþa acesteia este casa care, într-o oarecare mã-
surã, reprezintã o reflecþie a Bisericii cereºti.
În aceste case este frumuseþe, dar ºi
mãsurã. Simþul estetic este de la Dumnezeu,
ºi de aceea acesta este binevenit ºi în famili-
ile creºtine. Cunosc familii de oameni îmbi-
Farmacia Domnului:
Murele
Ca ºi celelalte fructe
de pãdure, murele sunt
foarte valoroase. Din
punct de vedere nutriþio-
nal, ele conþin tanin, sãruri
minerale (K, Ca, P, Mg),
provitamina A, vitaminele
B1, B2, B5, B6, C etc.
Murele au ºi multe
virtuþi terapeutice: sunt
rãcoritoare, hrãnitoare,
depurative, dezinfecteazã ºi curãþã tubul
Tzatziki
Acest sos rece, grecesc, este o
garniturã excelentã pentru cartofi
la cuptor, pâine prãjitã, fripturi,
frigãrui de carne sau legume etc.
Ingrediente:
5- 500 g iaurt de oaie (sau un alt
fel, dar cât mai gras)
5- jumãtate de castravete de serã
(sau 2-3 mici, de grãdinã)
5- 2 cãþei de usturoi
5- ulei de mãsline extravirgin
5- sare
5- mãrar (opþional)
Cu Dumnezeu în casã
sericiþi care trãiesc fãrã a se gândi ce fel de
mese ºi de scaune au, chiar dacã la ei în casã
este ordine. Nici chiar scurgerile din tavanul
acestor case nu le fac mai puþin atractive pen-
tru prietenii care se simt atraºi de acele
cãmine. Aºa cã, tinzând spre frumuseþea
casei, sã þinem minte cã pentru creºtin cel mai
important este interiorul, acolo unde este cãl-
dura autenticã; acolo unde nu existã aceasta,
poþi aºeza ºi frescele lui Rafael pe pereþi, cã
tot nu te vei putea simþi confortabil.
Pr. Maxim Kozlov,
„Familia, ultimul bastion”
digestiv, tonificã organismul, dreneazã vezi-
ca biliarã ºi ajutã la detoxi-
fierea organismului. Fructe-
le proaspete regleazã tranzi-
tul digestiv, prevenind atât
diareea, cât ºi constipaþia.
Au proprietãþi antioxidante,
protejând împotriva cance-
rului ºi afecþiunilor cronice.
Nu numai fructele pot fi
utilizate în scopuri medici-
nale, ci ºi frunzele, tulpinile
ºi rãdãcinile. Ceaiul de mur
se foloseºte în diaree, gas-
troenterite, colite, guturai.
Natalia Corlean
Se spalã castravetele ºi se curãþã de
coajã (deºi îl puteþi lãsa ºi cu coajã). Dacã Reþetã oferitã de doamna Laura Sava
sunt mari, seminþele se scot. Se rade fin ºi
15
Pe prispa casei
Jocul
viaþa este un dar al lui Dumnezeu
dar lumea þi-l ambaleazã
aºa încât majoritatea oamenilor îºi
petrec
toatã viaþa
despachetându-l
fiecare hârtie strãlucitoare
în care este învelit
îþi propune sã continui jocul
dupã regulile scrise
pe ea
mai întâi dezveleºti darul
de hârtia creponatã a copilãriei
apoi de posterele adolescenþei
de fotografiile de vacanþã ale
maturitãþii
apoi cu mâini tremurânde
hârtia cenuºie ºi asprã
mirosind a sãrãcie ºi medicamente
a bãtrâneþii
ºi
când vine timpul sã dai la o parte
ultimul ambalaj al darului
nu mai ai putere
aºa cã vine
sã te ajute
moartea...
de aceastã nespus de crudã ºi
absolutã farsã
nu scapã decât
cei ce-L cheamã pe Hristos
sã le desfacã darul
numai iubirea Lui
e mai tare ca moartea
numai El îþi desface cadoul
pentru a þi-l oferi
nu pentru
ca sã þi-l ia...
MARIUS I.
www.oameni-si-
demoni.blogspot.com
se stoarce bine. Se amesteca apoi
cu iaurtul ºi se adaugã usturoiul tre-
cut prin presã. Se adaugã ulei de
mãsline dupã gust (câteva linguri)
ºi sare, daca mai e cazul. Se
orneazã cu ulei de mãsline ºi felii
de castravete sau doar cu o mãslinã
neagrã.
(Timiºoara)
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din
Voivodenii Mari
Biserica din Voivodenii Mari este un monument istoric de
arhitecturã care dateazã de la sfârºitul secolului al XV-lea ºi are
o valoare deosebitã nu numai prin vechime, ci ºi prin felul de zi-
dire ºi pictura ei. Cercetatã de-a lungul timpului de diferiþi istorici,
ea continuã sã atragã atenþia prin câteva elemente atipice, cum
ar fi bolta stelatã de tip gotic sau iconostasul cu doar douã uºi.
Din 2008, acest valoros monument istoric, ca ºi comunitatea din
Voivodenii Mari, se aflã în grija preotului paroh Cristian Tatu.
Bisericã boiereascã altar - o absidã se-
Satul Voivodeni este atestat documen- micircularã de re-
tar încã de la 1437. Numele lui ne duce cu miniscenþã romani-
gândul la existenþa unui voievod, însã nu cã ºi naos - în for-
mã de navã patru-
se poate spune cu siguranþã dacã el pro-
laterã, încheiatã în
vine de la o instituþie politicã localã
din secolul XIII sau trebuie pus în
legãturã cu domnitorii Þãrii Româ-
neºti, care au stãpânit Þara Fãgãra- mãrturie ºi cele 2 inele, descoperite
ºului în secolele XIV-XV. în alte douã morminte, încadrate
Dimensiunile generoase ale bise- tipologic în secolele XV-XVI.
ricii din Voivodenii Mari, alãturi de Tot cu ocazia acestor cercetãri,
elementele de construcþie deosebite în altar au fost descoperite resturi
utilizate la edificarea sa, depãºesc ne- ale fundaþiei unei bisericuþe de pia-
voile unei comunitãþi rurale fãgãrã- trã mult mai vechi. Un vas ceramic
ºene de la începutul secolului XVI. gãsit aici, aflat astãzi în patrimoniul
Cu siguranþã, ctitorii aºezãmântului Muzeului Þãrii Fãgãraºului „Valer
au fost boierii satului. În Þara Fãgãra- Literat”, poate oferi indicii cu pri-
ºului, clerul provenea în special din vire la datarea acestui prim edificiu
elita socialã a satului. Chiar ºi în inven- în secolele XIII-XIV. Primul preot
tarele economice sau în conscripþii, cunoscut este Teodor Bica, amintit
preoþii sunt înscriºi adesea în calita- partea superioarã printr-o frumoasã boltã înainte de 1518.
tea de boieri ai satului, ºi nu în cea de cle- stelatã de facturã goticã (FOTO).
rici. Cea mai importantã familie boiereascã Bolta goticã, specificã bisericilor con- Altar cu douã uºi
din Voivodeni a fost Bica, ce a jucat un struite în secolul XV în Transilvania, a Pe lângã bolta stelatã de deasupra nao-
important rol în viaþa politicã a þinutului la determinat stabilirea datei de construcþie a sului - caz singular în bisericile din Þara
începutul secolului XVI. De exemplu Aldea edificiului în jurul anului 1500. Însã o se- Fãgãraºului, biserica din Voivodenii Mari
Bica, un descendent al acestei familii, a rie de cercetãri pe care le-am întreprins la are ºi alte elemente distinctive de valoare.
fost timp de aproape trei decenii membru monument în anul 2000, sub conducerea Iconostasul este din zid ºi are doar douã
al Scaunului de Judecatã de la Fãgãraº, el profesorului Antal Lukács de la Facultatea uºi, cea diaconeascã din dreapta lipsind -
fiind probabil ctitorul aºezãmântului. de Istorie din Bucureºti, au determinat co- element care dovedeºte ºi el vechimea edi-
ficiului. ªi pictura bisericii este foarte valo-
Cea mai veche bisericã ortodoxã borârea acestei date cu cel puþin câteva
decenii. Cu ocazia sãpãturilor arheologice, roasã, mai ales cea din naos, realizatã pro-
din Þara Fãgãraºului în incinta naosului au fost identificate 7 babil de zugravul fãgãrãºean Gheorghe la
În forma sa actualã, locaºul de cult din morminte. Inventarul unuia dintre ele jumãtatea secolului al XVIII-lea, cu mult
Voivodenii Mari constituie rezultatul mai prezenta 2 monede emise de regele Matei meºteºug atât în ce priveºte combinarea
multor adãugiri din secolul al XIX-lea ºi Corvin, fapt ce dovedeºte cã edificiul a scenelor, cât ºi execuþia figurilor. Altarul e
prima jumãtate a secolului XX. Partea de- fost construit imediat dupã 1470. În spri- pictat în 1812 de Pantelimon Zugravul.
cretatã monument istoric este alcãtuitã din: jinul acestei încadrãri cronologice stau Aurel Dragne
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu
Redactor ºef: Natalia Corlean (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL Detalii abonamente la tel. 0743/097245
CMYK