Saliva

Lichid incolor, inodor, usor opalescent secretat de glandele salivare cu pH cuprins intre 5,5-7,4 (majoritatea
indivizilor-80% au pH cuprins intre 6,3-7)

pH-ul este reglat de sistemele tampon salivare, cele mai importante fiind sistemul acid carbonic-bicarbonat
de sodiu, sistemul fosfat monosodic-fosfat disodic, mucina acida-mucina bazica

OBS: s-a constatat ca o aciditate crescuta a salivei favorizeaza aparitia cariilor dentare pe de o parte, iar pe
de alta parte un pH alcalin favorizeaza precipitarea sarurilor de Ca la nivelul dintilor si aparitia tartrului
dentar.

La examenul microscopic saliva contine celule epiteliale descuamate, rare leucocite, filamente de mucus+-
fungi si bacterii.

Compozitie chimica

-99% apa, 1% reziduu uscat format din saruri minerale (cloruri, fosfati, carbonati, bicarbonati de Na, K, Mg
si ioni de Cl, F, I, K) si substante organice-enzime si mucina

- cea mai importanta enzima salivara este amilaza salivara sau ptialina capabila sa hidrolizeze amidonul
preparat, dar nu si pe cel crud. In urma degradarii amidonului preparat de catre ptialina rezulta produsi
intermediari de degradare numiti dextrine (amilo, eritro si acro dextrine), apoi in cursul degradarii rezulta
87% maltoza si 13% glucoza(in aceasta degradare finala intervine si maltaza).

-mucina este secretata de celulele mucoase ale glandelor salivare si are rol important in formarea bolului
alimentar, in deglutitie cat si rol protector fata de agresiunile chimice si termice.

OBS: in saliva se mai gasesc in cantitati mici si urmatoarele:

-lizozin (substanta bactericida)

-bactericidina (substanta cu rol carioprotector)

-sialogastrina (hormon local cu rol inhibitor asupra secretiei gastrice)

-sialotonina (substanta vasoconstrictoare locala)

-parotina (hormon local hipocalcemiant)

-factorul hiperglicemiant salivar/proglucagonul salivar

-aglutinogene si aglutinine (specific grupului sangvin al individului)

-glicoproteine, lipide, glucide, uree, acid uric, creatinina, lipase, fosfataze, pseudocolinesteraze

1
OBS2: se considera ca procesul de secretie salivara este similar filtrarii glomerulare de la nivel renal, adica
el consta intr-un proces de ultrafiltrare la nivelul acinilor din glandele salivare, completat de reabsorbtie si
secretie la nivelul ductelor salivare.

OBS3: procesul de secretie salivara este un proces activ care necesita energie(se consuma intre 5-8 kcal in
repaus, energie rezultata din oxidarea glucozei si folosindu-se o cantitate mare de oxygen, consumul de
oxygen pentru secretia salivara in repaus este de aproximativ 6x mai mare decat pentru muschiul striat in
repaus).

Rolurile salivei

-in pregatirea mecanica a bolului alimentar

-rol de solvent

-in curatarea mecanica a cavitatii bucale de resturi alimentare

-in vorbirea articulate, in termoreglare (mai mult pt caini)

-excretor: prin saliva se elimina atat produsi de catabolism in cantitati mici cat si substante toxice introduse
accidental: Pb, virusuri-gripa, virusul varicelozosterian, Ebstein Barr, rujeola, rubeola, parotiditei epidemic,
hepatitei de tip A, bacilli-TBC

-anticariogen datorita existentei bactericidinei

Reglarea secretiei salivare

-Se realizeaza preponderant prin mecanisme nervoase, reflexe de tip neconditionat si conditionat: reflexele
neconditionate/naturale sunt determinate de introducerea alimentelor in cavitatea bucala. In acel moment
vor fi stimulati receptori gustativi, mecano, chemo, proprio receptori

-Stimulii porniti de la acesti receptori, mai ales din cele 2/3 ant ale limbii ajung pe calea n facial la centrul
salivator sup din punte de unde pe calea fibrelor efectoare este stimulata secretia glandelor sublinguale si
submaxilare, pe de alta parte din 1/3 post a limbii pe calea nervilor glosofaringieni stimulii ajung la centrul
salivator inferior din bulb de unde fibrele efectoare se transmit glandelor parotide

-Concomitent cu stimularea de tip parasimpatic ce duce la hipersecretie salivara, la nivel intraglandular se

elibereaza bradikinina si se produce vasodilatatia, imbunatatindu-se irigarea glandei.

-Reflexele conditionate/dobandite sunt reflexe produse de stimuli externi sau invatati, cum ar fi: imagine,
sunet, miros asociat cu stimulul natural(este absolut necesara repetarea asocierii). Din momentul in care
asocierea nu se mai repeta, reflexul se uita in timp.

OBS: secretia salivara s-a constatat ca se afla si sub influente corticale, de exemplu o emotie, frica puternica
inhiba brusc secretia salivara.

2
 Deglutitia

Reprezinta un lant de reflexe gratie carora bolul alimentar format in cavitatea bucala strabate faringele,
apoi esofagul si ajunge in stomac. Viteza de deplasare a bolului alimentar nu este constanta, cea mai mare
este in faringe-9m/s, apoi ea descreste de-a lungul esofagului la 2-4 m/s.

Din punct de vedere fiziologic deglutitia are 3 timpi:

1.Timpul bucal in care se formeaza bolul alimentar si este impins din cavitatea bucala in faringe. Dureaza
0.2 sec. Initial este voluntar, apoi devine un reflex involuntar(in realizarea lui sunt implicati muschii limbii,
muschii masticatori, bolta palatina, valul palatin).

2.Timpul faringian-este cel mai scurt timp de 0.1 sec si se produce in apnee(nu respiram). Este un timp total
involuntar, in acest timp se inchid comunicarile cu fosele nazale si cu laringele, lasand cale libera numai
catre esofag.

3.Timpul esofagian-reprezinta trecerea bolului alimentar din faringe pana in stomac, fapt care in functie de
consistenta bolului dureaza aproximativ 5-6 sec. Progresia bolului alimentar prin esofag este posibila
datorita existentei a 3 tipuri de unde peristaltice care sunt:

a)primare declansate imediat dupa stimularea receptorilor buco-faringieni

b)secundare declansate de stimularea receptorilor mucoasei esofagiene din dreptul carjei aortice

c)tertiare care spre deosebire de primele 2 tipuri care sunt simetrice, acestea sunt contractii locale
neregulate, asimetrice(asemanate cu dintii de fierastrau) si apar numai in esofagul distal.

- Acestea pot fi si fiziologice dar numai la batrani, insa aparitia lor in general ridica suspiciunea de cancer
esofagian. In final bolul alimentar ajunge la nivelul cardiei care in mod normal impiedica refluxul
continutului gastric in esofag.

-Acest orificiu se deschide cand presiunea intraesofagiana este intre 2-7 cm apa.

- Pe de alta parte pentru a deschide cardia si a aparea refluxul gastroesofagian si chiar varsatura este
nevoie de o presiune intragastrica in jur de 25 cm apa. Exista un mic reflux fiziologic dupa mese abundente
sau la sugari.

3
 Sucul gastric
Generalitati

-Stomacul reprezinta organul digestiei in care, alimentele sufera transformari fizice si chimice, in urma
carora rezulta o masa semi-lichida foarte acida numita chim gastric.

-In stomac se realizeaza degradari partiale ale alimentelor, pregatindu-le astfel sa intre sub actiunea
enzimelor ce intervin apoi pe tract digestiv.

-Este secretat de cele aprox 35 mil. glande ale mucuoasei gastrice, in cantitate zilnica de 1200-1500 ml.

-Este un lichid incolor cu miros intepator acid, uneori usor opalescent in functie de cantitatea de mucina
continuta.

-Densitatea 1006-1010.

-pH 0,8-1,5 (foarte acitd).

-Datorita prezentei HCl.

Compozitie

-99% apa + 1% substante solide din care 0,6% substante anorganice si 0,4% substante organice (enzime,
mucina si factor intrinsec)

Substantele anorganice (HCl, NaCl, clorura de potasiu, fosfati de Ca, Mg, ioni de Na de Ca de Mg). (cationii)

-Toti acestia aflandu-se in sucul gastric in cantitati mai mici decat cele din plasma cu o singura exceptie,
ionii de K care se gasesc in concentratie de 4X mai mari decat in plasma.

-Ionii de Cl, ioni carbonat, ioni fosfat (anionii)

-HCl este secretat activ de celulele oxintice ale glandelor gastrice din regiunile fundica si a corpului gastric.

-S-a demonstrat ca celulele oxintice sau parietale, contin in interior un sistem canalicular similar reticulului
endoplasmatic.

-Aceste canalicule sunt permeabile unidirectional pt ionii de H si ionii de Cl.

-In interiorul canaliculelor pH-ul este intens acid in timp ce in exteriorul canaliculelor dar in interiorul
celulelor oxintice, pH-ul este de 7-7,2.

-Sinteza HCl nu se face decat in interiorul canaliculelor.

-Principala sursa de ioni de H o reprezinta ac. carbonic sintetizat in celulele oxintice din CO2 si H2O si apoi
disociat in ioni de H si ioni carbonat.

-Ionii de H vor fi secretati activ intra-canalicular.

4
-Ionii carbonat vor trece din celula in sange unde se afla clorura de sodiu, care disociaza in ioni de Na si de
Cl.

-Ionii carbonat formeaza impreuna cu ionii de Na bicarbonatul de Na crescand pH-ul sanguin in timp ce
ionii de Cl intra pasiv din sange in celulele oxintice de unde vor fi secretati activ intra-canalicular
intracanalicular din ionii de H si ioni de Cl se va sintetiza HCl.

*La animalele hranite in mod experimental numai cu preparate de carne fiarta (care in timpul fierberii
pierd NaCl) diminua cantitatea de HCl sintetizata din cauza lipsei de ioni de Cl creste pH-ul sucului gastric.

*Deoarece sinteza de ac. carbonic din CO2 si H2O are loc in prezenta anhidrazei carbonice, orice drog care
blocheaza aceasta enzima va avea drept urmare scaderea cantitatii de Ac. carbonic sintetizata si apoi
scaderea cant. de ioni de H folositi pt. sinteza de HCl.

*Hiperventilarea (cresterea frecventei respiratorii) duce la reducerea cant. de CO2 sinteza redusa de ac.
carbonic putini ioni de H, redusa cant. de HCl.

-HCl-ul se gaseste in sucul gastric sub forma libera sau/si legat de proteine, aciditatea sucului gastric se
poate masura in unitati clinice sau unitati Javorski.

-O unitate clinica reprezinta cantitatea de ml NaOH (hidroxid de Na) concentratie n/10 (normal/10)
necesara pt neutralizarea aciditatii din 100 ml suc gastric.

-Valoriile medii normale sunt:

15-20 unitati clinice pt aciditatea libera;

40 unitati clinice pt aciditatea totala.

Rolurile HCl-ului

1.HCl-ul activeaza pepsinogenul in pepsina (cea mai importanta enzima proteolitica din sucul gastric).

2.HCl-ul realizeaza combinatii cu proteinele alimentare formand acid-albuminele (forme mult mai usor de
digerat).

3.HCl-ul produce hidroliza acida a polizaharidelor si dizolvarea hemicelulozelor vegetale.

4.HCl-ul la adult favorizeaza precipitarea caseinogenului de lapte favorizandu-i digestia.

5.HCl-ul stimuleaza functie motorie gastrica (peristaltismul gastric) stimuleaza evacuarea continutului
gastric.

6.HCl-ul stimuleaza toate secretiile digestive subiacente.

7.HCl-ul favorizeaza transformarea fierului feric (Fe+3) in fier fieros (Fe+2) care reprezinta forma
absorbabila a Fe.

8.HCl-ul impiedica dezvoltarea germenilor ajunsi accidentali in stomac impreuna cu alimentele.

5
Enzimele sucului gastric (substantele organice din sucul gastric)

Pepsina este o enzima proteolitica secretata de celulele principale ale glandelor gastrice sub forma inactiva
de pepsinogen care este activat intragastric de HCl, sau de pepsina insasi formata anterior (mecanism
autocatalitic).

*Pepsinogenul este sintetizat in perioadele de repaos digestiv si depozitat in granulele intra-celulare de

zimogen.

-O mica parte din pepsinogen este eliberata in plasma (in sange) de unde se elimina la nivel renal (prin
urina) sub forma de uropepsinogen.

-Pepsina (forma activa) are un pH optim de actiune de aprox 1-1,5. Ea actioneaza asupra proteinelor
transformate ant. de HCl in ac. albumina si duce la degradarea partiala a proteinelor pana la peptone.

*Cresterea pH-ului gastric peste 3 ori (aprox pH 3) inhiba activitatea pepsinei, iar un pH gastric in jur de 5 o
inactiveaza total.

Catepsina este o enzima proteolitica cu pH optim de actiune intre 3-5 (la adult nu este activa) la sugari este
activa.

Labfermentul (chimozina sau renina gastrica) este o enzima (sau ferment) proteolitica secretata de celulele
principale ale glandelor gastrice, initial in forma inactiva de prolabferment si apoi activata de HCl. pH-ul
optim de actiune a labfermentului este de 4-4,5 este inactiv la adult si activ la sugar.

-La sugari produce coagularea laptelui (transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care in
prezenta Ca formeaza paracazeinatul de Ca care precipita)

-In acest mod este incetinita evacuarea rapida a laptelui din stomac (din stomacul sugarului).

Lipaza gastrica este secretata de celulele principale, este slaba pt ca are un pH otpim de actiune intre 4-5
(inactiva la adult), la sugar este activa determinand hidroliza grasimilor emulsionate din lapte.

Anhidraza carbonica se gaseste in sucul gastric numai in urma dezintegrarii celulelor epiteliale superficiale
din mucoasa gastrica.

Mucina este secretata in aproape toate segmentele mucoasei gastrice este o glicoproteina care intra in
componenta mucusului. Mucusul acopera suprafata mucoasei gastrice si o apara fata de actiuni nocive,
mecanice, termice, chimice.

Factorul intrinsec Castle este o glicoproteina secretata de mucoasa cardiala si fundica si care este absolut
necesara absorbtiei vitaminei B12 (este numita si factorul extrinsec Castle).

-Din pacate acest factor este termolabil (este distrus relativ repede in 30 de min la temperaturi mari de 70-
800C). Acest factor intrinsec este inactivat partial de pepsina si mai ales de tripsina (enzima proteolitica din
sucul pancreatic).

-Acest factor intrinsec are o particularitate el este secretat ca si HCl de celulele oxintice (parietale).

6
Reglarea secretiei gastrice

-Secretia gastrica este totdeauna conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor ingerate (cea mai
bogata secretie gastrica este declansata de ingestia de carne/ cea mai saraca de ingestia de fainoase).

-Pavlov a identificat 3 faze ale secretiei gastrice:

1.Faza cefalica, incepe inainte ca alimentele sa fi ajuns in stomac si are la baza reflexe neconditionate
(declansate de stimularea receptorilor gustativi din cavitatea bucala in momentul introducerii alimentelor,
receptori de la care info sunt transmise catre centrii gastrosecretori din bulb, iar de la acesti centrii,
impulsurile se transmit catre glandele gastrice, stimulandu-le secretia= excitare de tip parasimpatic).

-In timpul acestei faze, ca urmare a stimularii parasimpatice si dupa o scurta perioada de latenta, 5-10 min,
apare secretia gastrica in cant mica ce reprez aprox 5-10% din secretia gastrica totala zilnica.

-Acest suc gastric se numeste suc de apetit.

*Pe langa reflexele neconditionate, in aceasta faza se inchid si reflexe conditionate, declansate de stimuli
externi (vedere, mirosul unor alimente pot duce la declansarea secretiei sucului de apetit).

-Indiferent de tipul de reflex inchis conditionat sau neconditionat, faza cefalica, este importanta deoarece
reduce timpul digestiei gastrice. El exista in stomac inaintea patrunderii alimentelor.

2.Faza gastrica, incepe in momentul patrunderii alimentelor in stomac. Aceasta faza este reglata prin
mecanisme neuro-umorale. Si in aceasta faza este secretata o cant imp aprox 75% din cant totala zilnica de
suc gastric.

Mecanismul nervos de control are la baza reflexe neconditionate declansate de simpla distensie mecanica
a stomacului.

*S-a demonstrat experimental ca simpla introducere a unei sonde cu balonas in stomac, la dilatarea
balonasului se declanseaza secretia gastrica. Duce la distensia stomacului si stimularea receptorilor
mecanici ce va duce la hipersecretie gastrica.

Mecanismul umoral de control este mecanismul principal de control al secretiei de suc gastric. El consta in
eliberarea de la niv. mucoasei antro-pilorice a unui hormon local sau substante biologic active numita
gastrina secretata de celulele G din mucoasa antro-pilorica in prezenta alimentelor ajunse in stomac.

*Au fost identificate mai multe tipuri de gastrine astfel:

-G13 sau minigastrina .

-G17 sau gastrina mica.

-G34 sau gastrina mare.

-G170 sau giant gastrina.

7
-La om forma activa este G17 (17 aa.). Rolul gastrinei in principal este de a stimula secretia gastrica bogata
in HCl si saraca in enzime (mai ales in pepsina). De asemeni in mod secundar gastrina activeaza
contractilitatea, motilitatea gastrica, stimuleaza evacuarea gastrica.

3.Faza intestinala, in timpul acestei faze se secreta aprox 15% din sucul gastric, se stie ca aceasta faza
incepe in momentul patrunderii chimului gastric in duoden, proces care are un dublu efect asupra secretiei
gastrice.

-Pe de o parte subastantele provenite din degradare proteica au un puternic rol stimulator de secretie de
suc gastric dar, exista multi adepti ai teoriei ca de fapt secretia de suc gastric se produce prin eliberarea
unei mici cantitati de gastrina intestinala (de la niv mucoasei duodenale).

-Aceasta, pe cale sangvina, ajunge la niv. centrilor gastrosecretori si le stimuleaza activitatea.

-Pe de alta parte, mult mai bine cunoscute sunt mecanismele efectului inhibitor al prezentei chimului
gastric in duoden. In acest moment al patrunderii chimului gastric in duoden se elibereaza tot de la niv.
mucoasei duodenale, un hormon local numit enterogastron.

-Enterogastronul pe cale sangvina ajunge la niv. glandelor gastrice si le inhiba secretia, si mai ales sinteza
de HCl si secundar de enzime.

*Din urina a fost izolat o subst. biologic activa ( hormon local) cu efecte similare enterogastronului numita
urogastron (dupa unele pareri nu este alt hormon local ci este doar un produs de degradare al
enterogastronului).

*Influentele endocrine exercitate asupra secretiei gastrice si demonstrate experimental

1.Hipofizectomia s-a demonstrat ca duce la scaderea brutala, marcata a secretiei gastrice si a aciditatii sale.
Daca au fost mentinute functiile vii ale animalului s-a observat ca va face atrofie de mucoasa gastrica.

2.Administrarea de ACTH (adenocorticotrop) sau/si de hormoni glucocorticoizi s-a demonstrat ca

stimuleaza secretia gastrica acida, bogata si in enzime inducand aparitia ulceratiilor de mucoasa.

*S-a demonstrat ca diabeticii si hiperglicemia inhiba secretia gastrica ca si catecolaminele (adrenalina,

noradrenalina secretata de MSR inhiba secretia gastrica).

Functia motorie a stomacului

-In perioadele interdigestive, stomacul gol nu este in repaus motor ci prezinta salve de contractii de
aproximativ 15 min urmate de perioade de acalmie de 90-120 de min contractii a caror intensitate creste
progresivi si duce la aparitia senzatiei de foame (trezesc sugarul din somn) se numesc contractii de foame si
au fost descrise de Canon.

*Aceste contractii de foame pot fi inhibate temporar de pranzurile fictive, de masticatie, de glutitie.

*Pe de alta parte hipoglicemia intensifica senzatia de foame.

8
-Bolusul alimentar, format in cavitate bucala, strabate esofagul (5-6 sec) deschide cardia si patrunde in
stomac care se destinde in functia de cantitatea de alimente care a patruns in el (relaxare receptiva).

-La cateva minute dupa umplerea stomacului, apar undele peristaltice, care sunt initiate in treimea medie a
stomacului si se propaga spre pilor.

-Aceste unde peristaltice cresc progresiv in intensitate si se succed la 10-15 sec. Gratie lor, continutul
gastric este amestecat foarte bine cu sucul gastric, rezultand o masa semi-lichida=chim gastric.

-Datorita formarii chimului se creeaza conditii favorabile de actiune, enzimelor din sucul gastric si incepe
degradarea proteinelor de catre pepsina.

Sucul pancreatic

-Pancreasul este o glanda cu dubla functie (endocrina=insulina si glucagon; exocrina=suc pancreatic din
acinii glandulari).

-Sucul pancreatic va fi colectat de canalele Wirsung si Santorini si deversat la niv. segmentului D II. Sucul
pancreatic se secreta zilnic intre 1000-1500 ml. Este un lichid incolor, puternic alcalin cu pH mai mare 8,4
datorita continutului bogat de bicarbonati de Na.

-98,5% H2O, 1,5% subst solide anorganice=cationi(Na,K, Ca, Zn) si anioni (ioni carbonat, fosfat, de Cl) dintre
toate subst anorganice cea mai imp este bicarbonatul de Na deoarece neutralizeaza aciditatea chimului
gastric si creeaza un pH optim de actiune pt enzimele pancreatice.

-Subst organice enzime :

1.Proteolitice (tripsina, chemotripsina, carboxipeptidazele, colagenazele, elastazele, leucinaminopeptidaza

si dezoxiribonucleaza si ribonucleaza).

2.Lipolitice (lipaza pancreatica, steapsina, trigliceridesteraza, fosfolipazele, colesterolesteraza).

3.Glicolitice (amilaza pancreatica)

Tripsina si chemotripsinele

-Sunt enzime proteolitice sunt endopeptidaze care actioneaza asupra produsilor de degradare proteica
rezultati in urma actiunii pepsinei din sucul gastric. Rezultand in final tetra-tri si dipeptide cat si o cantitate
redusa de aa.

-Tripsina este secretata de pancreas sub forma inactiva de tripsinogen care la nivel intestinal este activat de
catre enterochinaza (enzima secretata probabil la niv placilor Peyer din intestin sau probabil din celule ce
captusesc mucoasa intestinala si prin descuamarea lor ar fi eliberata).

-O cantitate foarte mica de tripsina odata formata reprez. ea insasi un stimul pt o noua activare (proces
auto-catalitic).
9
-Tripsina activata reprez si un stimul pt activarea chemotripsinogenului in chemotripsina.

*Chemotripsina are actiune similara pepsinei (din sucul gastric) si in mod specific ei are actiune
anticoagulanta asupra laptelui (pepsina nu are).

-Asupra produsilor de degradare proteica rezultati in urma actiunii pepsinei, tripsinei, chemotripsinei,
actioneaza apoi un amestec de enzime format din : carboxipeptidaze+aminopeptidaze+dipeptidazele
intestinale= complexul erepsinelor.

-Erepsinele continua degradarea proteica pana la aa (forma absorbabila).

-Pe langa aceste enzime proteolitice imp. din sucul pancreatic aici se mai gasesc si:

-Elastaza

-Colagenaza

-Leucin-aminopeptidaza

-Protaminaza

-Ribonucleazele (cu rol minor in degradarea proteica/toate)

Amilaza pancreatica (amilopsina) este o enzima puternica, activa, ce degradeaza nu numai amidonul
preparat cat si pe cel crud (spre deosebire de amilaza salivara) pana la maltoza si apoi glucoza.

-Are un pH optim de actiune in jur de 7-7,2. *Cele mai active enzime sunt cele cu pH optim aproape de
alcalinitate.

Lipaza pancreatica (steapsina) hidrolizeaza grasimile neutre succesiv in digliceride, monogliceride si

glicerol.

-Este cea mai puternica enzima lipolitica pe plan digestiv. pH optim de actiune in jur de 9. Este absolut
necesara digestiei lipidelor.

-Actiunea sa este facilitata de emulsionarea prealabila a grasimilor (faramitarea) realizata de sarurile

biliare.

-Colesterolesteraza care actioenaza de asemeni in prezenta sarurilor biliare si catalizeaza esterificarea

colesterolului cu ac. grasi favorizand astfel absorbtia colesterolului din lumenul intestinal catre vasele
limfatice.

10
Reglarea secretiei pancreatice

-Exosecretia pancreatica nu exista in perioadele interdigestive, ci sucul pancreatic incepe sa fie secretat la
3-5 min dupa ingestia de alimente, apoi secretia devine maximala cand chimul gastric ajunge in duoden (2-
3 h dupa ingestia de alimente).

-Dupa 5 h de la ingestie inceteaza. Chiar si aceasta secretie prezinta o faza cefalica, o faza gastrica si o faza
intestinala si are la baza mecanisme reflexe de control (reflexe neconditionate, declansate de stimularea
receptorilor gustativi din cavitatea bucala in momentul formarii bolului alimentar si reflexe conditionate
declanstae de vazul sau mirosul unor alimente)

-Inervatia excito-secretorie/stimulatoare de secretie este cea parasimpatica (n. vag)

A NU SE INTELEGE CA STIMULAREA SIMPATICA INHIBA SECRETIA, ARE ROL TROFIC

Mecanismele umorale de control ale secretiei pancreatice (hormoni locali):

Sunt mecanismele principale, declansate de patrunderea chimului gastric in duoden, moment in care
de la niv mucoasei duodenale sunt secretati 2 hormoni locali: secretina (det o secretie abundenta de
suc pancreatic dar saraca in enzime) si pancreozimin-colecistochinina/PZCCK (det o secretie redusa
cantitativ, dar bogata in enzime)

OBS 1: efectele acestor 2 hormoni locali nu sunt influentate de sectionarea n. vag, rezulta ca acesti 2
hormoni sunt reabsorbiti de la nivelul lui D II, trec in sange, ajung la pancreas si actioneaza direct asupra
acinilor secretori

OBS 2: in timpul secretiei pancreatice se elibereaza intraglandular in cantitate mare bradichinina (cel mai
puternic vasodilatator local) rezulta cresterea fluxului sangvin local intrapancreatic, cresterea cantitatii de
O2 adusa la nivel tisular si cantitatea de produsi necesari pt sinteza de enzime pancreatice, hormoni
pancreatici (insulina, glucagon)

OBS 3: secretia de suc pancreatic este influentata si de alti hormoni (gastrina-stimuleaza secretia de suc
pancreatic, iar glucagon si somatostatina-inhiba secretia de suc pancreatic)

OBS 4: secretia pancreatica este conditionata de natura alimentelor ingerate (pe toate segmentele tractului
digestiv) painea det cea mai abundenta de suc pancreatic, carnea det o secretie redusa de suc pancreatic

Secretia biliara

-Bila este produsul de secretie externa a ficatului, fiind secretata permanent intre 500-1200 ml/zilnic, de la
nivelul hepatocitelor

-Apoi va fi colectata de canalicule biliare care conflueaza si formeaza o cale biliara principala unde se va
varsa in final in duoden

11
-In perioadele interdigestive bila (desi este secretata de hepatocite) nu ajunge in duoden deoarece
sfincterul Oddi este inchis, de aceea bila este depozitata in vezicula biliara/colecist (are o capacitate 40-70
ml)

-In perioadele de digestie secretia biliara se intensifica la nivelul hepatocitelor, ca urmare a contractiei
colecistului bila de la acest nivel va fi eliminata in duoden

Studiul compozitiei bilei se face prin tubaj duodenal : se introduce o sonda de

cauciuc (Einhorn) in duoden, prezinta la un capat o oliva metalica perforata iar la
celalalt capat se adapteaza o seringa (inainte de introducerea sondei pacientul
primeste o substanta colecisto -chinetica sulfat de Mg 33% sau pran zul Boyden
galbenusuri crude, smantana, ciocolata)
-Prin aspiratie colectam bila, prima bila aspirata este galben verzuie limpede =
bila A (bila coledociana), apoi se aspira o bila inchisa la culoare bruna vascoasa
bogata in mucus = bila B (din vezicula biliara/colecist), in final se aspira o bila
galben aurie limpede (provenienta hepatica, din canalele biliare intrahepatice)

Bila

Bila este un lichid alcalin (pH 7,8-8,7), contine electroliti (ioni de K, Na, Cl, ioni carbonat), saraca in enzime

Componentele majore ale bilei: acizii biliari, pigmentii biliari, colesterolul

Acizii biliari

-reprezinta principalii factori prin care bila intervine in digestie

-din bila umana au fost izolati 4 acizi biliari: ac. colic si chenodeoxicolic = ac. biliari primari,

ac. deoxicolic, litocolic = ac. biliari secundari

-acizii biliari sunt produsi terminali ai metabolismului colesterolului (colesterolul pe care cel. hepatice il i-au
din sange) si sunt precursori ai sarurilor biliare obtinute in urma conjugarii acizilor biliari la nivel hepatic si
formarii de saruri biliare (Na, K) forma sub care se elimina prin bila

Acizii biliari primari sunt formati in hepatocit, secretati prin bila

-la nivelul hepatocitelor se conjuga cu glicolul sau taurina rezultand acid
glicocolic, acid taurocolic, acid glicochenodeoxicolic, acid taurochenodeoxicolic
-acesti acizi impreuna cu Na si K formeaza sarurile biliare (glicocolatii de Na/K,
tauricolatii de Na/K)
-sarurile biliare prin bila se vor elimina in duoden
Acizii biliari secundari se formeaza in intestinul gros (colo n) din acizii biliari
primari, sub infl uenta florei micro biene din colon

12
-sarurile biliare intra in compozitia bilei, apoi se varsa in duoden, isi exercita toate rolurile lor in digestie la
nivelul intestinului subtire, la nivelul ileonului terminal sunt reabsorbite (95%) si se intorc la ficat = circuitul
hepato-enterohepatic, restul (5%) trec din intestinul subtire in intestinul gros in colon unde, in prezenta
florei microbiene, sufera procese de dehidroxilare si de deconjugare rezultand acizi biliarri secundari
(deoxicolic, litocolic)

-acidul deoxicolic este reabsorbit, se intoarce la ficat, unde este conjugat tot cu glicocolul si taurina si este
reexcretat prin bila

-acidul litocolic este putin solubil, absorbit la nivel intestinal in cantitati infime, care vor ajunge pe cale
sangvina la ficat unde va fi sulfoconjugat, apoi eliminat prin bila

-restul, mare parte a acidului litocolic, ramane in colon si se elimina prin materii fecale (in general
cantitatea de saruri biliare neabsorbita se leaga in colon de bacterii, filamente de mucus, fibre vegetale
nedigerate si se elimina prin fecale aproximativ 0,5 g/zilnic saruri biliare prin fecale)

Rolurile bilei (acizilor biliari si a sarurilor biliare)

1.Prin actiunea lor tensioactiva sarurile biliare produc emulsionarea lipidelor oferind o suprafata mai mare
de actiune lipazei pancreatice(ele insele stimuleaza activitatea lipazei pancreatice).

2.Cel mai important rol il detin in absorbtia lipidelor si vitaminelor liposolubile- A D E F K(in lipsa bilei pana
la 50% din lipidele ingerate se pierd prin scaun) si in timp printr-un deficit de bila in instestin vor apare
avitaminozele severe.

3.Sarurile biliare au rol important in mentinerea in suspensie a colesterolului in bila, raportul intre saruri
biliare si cholesterol trebuie pastrat la 20/1. Daca valoarea acestei fractii scade=> colesterolul precipita si
apar calculii. Aceasta bila se numeste bila litogena.

4.Acizii biliari in circuitul lor se intorc in buna parte la ficat unde stimuleaza productia de bila la nivel
hepatocitar(actiune biligenetica) cat si eliminarea de bila de la acest nivel(actiune coleretica).

5.Bila la nivel duodenal datorita pH-ului sau alcalin functioneaza ca sistem tampon neutralizand aciditatea
chimului gastric ce patrunde in duoden.

6.Bila participa la reglarea sintezei si eliminarii biliare a colesterolului si stimuleaza transferul acestuia in
caile limfatice.

7.Bila are rol excretor, prin ea eliminandu-se pigmenti biliari, medicamente, substante de constrast
administrate ocazional.

8.Bila are rol bacteriostatic-oprest multiplicarea germenilor.

9.Bila stimuleaza peristaltismul intestinal.

13
Pigmentii biliari

-Reprezinta aprox 2% din substantele solide din bila si dau culoare galben-verzuie bilei. Sunt reprezentati
de bilirubina si biliverdina, acestia reprezinta produsi finali de degradare ai Hb eliberata in urma procesului
de hemoliza a eritrocitelor(din 1 g Hb=> 38-40 mg bilirubina).

-Bilirubina este eliberata in plasma, unde realizeaza combinatii cu globuline, albumine si sub aceasta forma
este transportata la ficat.

-In citoplasma hepatocitelor bilirubina realizeaza combinatii cu niste proteine acceptoare numite ligandine
si apoi bilirubina este conjugata cu acidul glucuronic dupa care este eliminate pe la polul biliar al celulei
hepatice in canaliculii biliari care contin bila si care converg in cai biliare intra apoi extrahepatice si in final
coledocul.

-Dupa eliminarea in duoden, o parte din pigmentii biliari vor fi reabsorbiti in circulatia portala realizand
astfel circuitul hepatoenterohepatic si cealalta parte va suferi in prezenta florei microbiene din intestin o
reducere la mezobilirubinogen care va fi transformat apoi in urobilina si stercobilina, produsi care se vor
elimina sub forma de urobilinogen prin urina si stercobilinogen prin fecale.

OBS: prin urina se elimina zilnic 1-2 picograme pigmenti biliari in timp ce prin fecale se elimina zilnic
aproximativ 150 mg pigmenti biliari

Colesterolul

-Se gaseste in bila hepatica in concentratii de 50-70 mg%, iar in bila din colecist este de 10 ori mai
concentrat. In cea mai mare parte a sa, colesterolul biliar este produsul de sinteza al celulelor hepatice si in
foarte mica masura este de provenienta sangvina.

-In bila colesterolul se gaseste sub forma libera, neesterificata in proportie de 59-60%, dar hepatocitele au
proprietatea de a-l esterifica si de a-l descarca sub aceasta forma.

-Colesterolul din bila ajuns impreuna cu bila in intestin este transformat in coprosterol in prezenta florei
bacteriene colonice si eliminat apoi prin fecale si partial este reabsorbit din segmentul proximal colonic si
ajunge iar la ficat.

Secretia intestinala

-Dpdv functional, intestinul subtire prezinta 2 segmente: segmentul duodenojejunal predominant secretor
si segmentul jejuno-ileal predominant absorbant (adaptarea la secretie se face datorita prezentei glandelor
Brunner si Lieberkuhn, in timp ce adaptarea la absorbtie se face datorita prezentei vilozitatilor intestinale).

14
Sucul intestinal

-Este un lichid apos, galbui, usor opalescent, secretat zilnic in cantitate mare-2000ml, dar reabsorbit in cea
mai mare parte a sa.

-Este un lichid alcalin cu pH intre 7,5-8,3 si contine 97,5% apa si restul reziduu uscat format din: ioni de Na,
K, Ca, mucus, resturi celulare descuamate, enzime rezultate in urma acestei descuamari.

-Glandele Brunner prezinta o secretie bogata in mucus si bicarbonat, ce are rol important de protective a
mucoasei intestinale in fata aciditatii chimului gastric.

-Secretia acestor glande este declansata de stimularea receptorilor chimici si mecanici cat si de factori
hormonali-secretina, pancreozimincolecistokinina.

-Glandele Lieberkuhn produc un lichid hidroelectrolitic cu pH usor acid, intre 6,5-7, care se crede ca este
imediat reabsorbit de vilozitatile intestinale. In criptele glandelor Lieberkuhn exista celule Paneth care
secreta enterokinaza, care activeaza tripsinogenul in tripsina si apoi toate enzimele.

-Secretia glandelor Lieberkuhn este reglata prin mecanisme reflexe locale, in principal prin stimularea
receptorilor mecanici din intestin in momentul distensiei acestuia si s-a constatat ca secretia lor nu este
influentata de inervatia intrinseca a intestinului(plexurile Meissner si Auerbach) ci este influentata de
factori hormonali.

OBS: Intre celulele mucoasei intestinale se gasesc enterocite, celule Paneth, celule nediferentiate si celule
enterocromatine care sunt celule de tip endocrin si care apartin unui sistem extins numit sistemul
APUD(animo precursor update decarboxylation). Acest sistem cuprinde mai multe tipuri de celule cu
activitate hormonala cum ar fi: celulele Ea ce secreta bradikinina, celule S care secreta secretina, celulele L
care secreta enteroglucagonul, celule I care secreta pancreozimincolecistokinina, celule D care secreta
dopamine, celule G care secreta toate tipurile de gastrina, celule Ec care secreta motilina.

OBS2: unii autori sustin ca si in sucul intestinal exista o amilaza intestinala si o lipaza intestinala dar sunt
mult mai slabe.

Reglarea secretiei intestinale

-Secretia intestinala este continua, dar cantitatea si calitatea sa depind de cantitatea si calitatea chimului
gastric care patrunde in duoden.

Reglarea nervoasa este de mica importanta si se realizeaza prin reflexe locale declansate de excitarea de
receptori. Centrii nervosi pt acesti receptori sunt plexurile Meissner si Auerbach.

Reglarea umorala este principalul mecanism de control al secretiei intestinale. In momentul patrunderii
chimului gastric in duoden se elibereaza de la nivelul mucoasei intestinale un hormon local numit
enterocrinina care stimuleaza secretia intestinala fara sa influenteze motilitatea intestinului.

15
OBS: pe langa enterocrinina, secretina, pancreozimincolecistokinina, la nivelul tractului digestiv au mai fost
indentificati si alti hormoni locali cu mecanisme inca imprecis elucidate: substanta P (probabil intervine in
reglarea locala in mod stimulator al secretiei intestinale), neurotensina(inhiba secretia si motalitatea
intestinala), VIP(peptidul intestinal vasoactiv-relaxeaza musculatura neteda intestinala, stimuleaza
exosecretia pancreatica), GIP(peptidul inhibitor gastric), PIP(peptidul inhibitor pancreatic),
bombesina(stimuleaza secretia de la nivel duodenal de pancreozimincolecistokinina), somatostatina,
glucagonul intestinal(stimuleaza secretia pancreatica), endorfinele(rol inhibitor asupra motilitatii si
secretiei intestinale)

Inervatia intrinseca a intestinului subtire

-Musculatura neteda a intestinului subtire are propietatea de a se contracta spontan (automat) si continuu,
deoarece fibrele musculaturii intestinale sunt autoexcitabile.

-In virtutea acestei propietati sunt generate unde lente cu frecventa cuprinsa intre 3 si 12/min.

-Se considera ca celulele musculaturii netede din peretele intestinal formeaza un sincitiu functional si
deoarece numai 12 % dintre ele formeaza nexusuri (vin in contact strans), sincitiul este limitat.

-Un potential de actiune generat in fibrele musculaturii intestinale va fi transmis numai zonal (locoregional)
si nu va cuprinde intreaga masa musculara intestinala.

-Transmiterea nervoasa a impulsurilor generate la niv intramural (musculaturii netede intestinale) se

datoreaza existentei inervatiei intrinseci a intestinului reprezentata de 2 straturi neuronale:

1. extern care formeaza plexul mienteric si are functie predominant motorie= plexul Auerbach.

2. intern, submucos care are functie predominent senzitiva= plexul Meissner.

Inervatia extrinseca a intestinului subtire este reprez de sistemul parasimpatic si simpatic (sis vegetative,
stimularea parasimpatica creste motilitatea intestinala si relaxeaza sfincterele/stimularea simpatica inhiba
motilitatea intestinala si contracta sfincterele).

Miscarile intestinului subtire

I.Contractii sau miscari de amestec sau framantare care se impart la randul lor in 2 tipuri :

a)Miscari segmentare se datoreaza contractiei fibrelor musculare circulare. Au amplitudine redusa,

au loc aproape tot timpul si de-a lungul intregului intestin subtire. Ele constau in compartimentarea
continutului intestinal avand rol de amestec cu sucurile intestinale, favorizand si miscarile milozitatilor
intestinale, absorbtia intestinala, circulatia limfatica si sangvina de la nivel vilozitar. Frecventa acestor
contractii este 6-9 contractii pe min. Ele nu produc progresia continutului intestinal in directie anala.
Intensitatea acestor contractii creste prin excitare parasimpatica si scade in stimularea de tip simpatic si ele
nu sunt influentate de cat in foarte mica masura de catre inervatia intrinseca.

16
 b)Miscari pendulare , miscari atipice, asimetrice ce constau in contractii asimetrice ale fibrelor
muscularei ntestinale longitudinale gratie carora ansele se freaca unele pe altele (aluneca) care nu produc
progresia chilului intestinal.

II. Miscari propulsive (peristaltice), sunt capabile sa impinga continutul intestinal in directia cecului din
aproape-n aproape, cu viteze si frecvente variate. Astfel regiunea duodenului frecventele sunt 11-12
contractii/min in timp ce in ileonul terminal frecventa este de 6-7 contractii/min. Aceste contractii pot
apare oriunde, in orice punct al intestinului si se vor propaga totdeauna in directie anala, repsectand legea
intestinului: contractiile intestinale determ prin distensie data de chilul intestinal contractia inelului
circular inapoia chilului si relaxarea inainte.

Propulsia facunde-se totdeauna de la frecvente mai mari la frecvente mai mici. Stimulul pt aparitia
miscarilor propulsive este in principal 99,9% din cazuri este distensia mecanica a peretelui intestinal
realizata de chil.

Rareori peristaltismul intestinal pot fi declansate si de sarurile biliare. Sarurile biliare, aliemntele grase,
mesele abundente (subst colecistokinetice), alimentele care contin celuloza multa, accelereaza
peristaltismul intestinal (se realizeaza reflexe gastro-enterice) .

-Spre deosebire de miscarile de framantare, aceste miscari depind in mare masura de inervatia intrinseca.

*Pe langa miscarile de framantare si miscarile propulsive mai exista si asa numitele miscari microscopice
ale fibrelor musculare din muscularis mucosa (contributie f mica). Contractia acestora asigura miscarile
vilozitatilor intestinale si intensifica procesul de absorbtie intestinala si circulatia limfatica si sanguina (un
rol important in miscarea vilozitatilori intestinale il are un hormon local numit vilichinina).

Secretia colonului

-Mucoasa colonica secreta un lichid alcalin cu pH aprox 8, foarte sarac in enzime si foarte bogat in mucus
cu rol in formarea materiilor fecale. Acestea vor trece prin colon in urma transformarile suferite de chilul
intestina ce patrunde prin valvula ileo-cecala. Zilnic trec prin valvula ileo-cecala intre 300-500 ml chil
intestinal si in urma transformarilor colonice rezulta aprox 150 de gr materii fecale.

-Chilul intestinal ce patrunde in colon contine aprox 70% H2O si 30% substante care nu au putut fi digerate
sau produsi finali de degradare care nu au putut fi absorbiti. Asupra tuturor actioneaza flora bacteriana
colonica aeroba si anaeroba.

-In mod fiziologic trebuie pastrat raportul de 100 la 1 intre flora anaeroba si cea aeroba, orice dezechilibru
al florei biologice duce la aparitia colitelor.

17
Fermentatia se desfasoara in jumatatae proximala a colonului sub actiunea florei aerobe si consta in
degradarea glucidelor nedigerate sau neabsorbite ant (in urma degradarii-> ac. lactic, ac. acetic,
ac.propionic+ o cantitate apreciabila de gaze)

Putrefactia se desfasoara in jumatatea distala a colonului in prezenta florei anaerobe si consta in

degradarea proteinelor nedigerate sau neaborbite ant. In urma degradarii -> amine, fenoli, ac. organici
corespunzatori. Multe dintre rezultatele degradarilor sunt produsi toxici, in conditii normale la individul
sanatos numai o mica parte din ei, pe calea sangelui portal se intorc la ficat unde are loc procesul de
detoxifiere. Restul raman in colon si intra in componenta materiilor fecale.

Miscarile colonice

-Colonul prezinta miscari segmentare si miscari peristaltice. Colonul se investigheaza f usor spre deosebire
de intestinul subtire.

*In jumatatea proximala a colonului, in afara activitatii normale peristaltice exista si o activitate redusa, dar
fiziologica antiperistaltica cu efect benefic (mareste timpul de contact intre chilul intestinal patruns in colon
si mucoasa colonica si se absoarbe apa favorizand formarea materiilor fecale).

Tipuri de contractie

a)Miscarile segmentare sunt date de contractia musculaturii circulare simultan cu contractia a musculaturii
teniilor longitudinale.

b)Miscari peristaltice ce traverseaza colonul in directia anala de la frecvente mari la frecvente mici (in
colonul distal 2-3 contractii/min).

c)Miscari de masa apar 1 de 2 ori pe zi la unii chiar 3, initial in unghiul hepatic al colonului, se propaga
intotdeauna in directie anala, nu sunt dureroase, de cele mai multe ori nu sunt percepute, in principal sunt
determinate de distensia mecanica a colonului si sunt controlate aceste miscari de plexurile intramurale si
secundar de inervatia extrinseca simpatica/parasimpatica. Aceste miscari pot fi declansate de reflexe
gastro-enterice, dar rareori sunt declansate miscarile de masa si de stimuli conditionati (cel mai frecvent
emotia si uneori si mirosurile foarte puternice).

18