CURS 12, Analiza matematica, semestrul I, 20142015

1 Integrale triple
1.1 Definitie
Fie V R3 un domeniu compact (nchis si marginit). Analog cu cazul domeniilor plane, vom
presupune ca V1 , V2 , ..., Vn este un sir finit de domenii compacte, fara puncte interioare comune,
astfel ncat
V = V1 V2 ... Vn . (1)
Vom spune ca relatia (1) defineste o descompunere a domeniului V si notam cu := {Vi }i=1,n
clasa tuturor multimilor ce formeaza aceasta descompunere.
Din nou ca n cazul prezentat n cursul anterior, cel mai mare dintre diametrele multimilor
V1 , ..., Vn se noteaza cu kk si se numeste diametrul descompunerii . In fiecare subdomeniu Vi
consideram cate un punct (i , i , i ) Vi .
Fiind data o functie f : V R, formam suma
n
X
f (i , i , i ) Vol(Vi ). (2)
i=1

Aceasta suma se va numi suma Riemann asociata functiei f, domeniului V , descompunerii si

punctelor {(i , i , i )}i=1,n , si o notam cu

(f ; i , i , i ).

Definitia 1.1 Fie V R3 un domeniu compact si f : V R. Functia f se numeste integrabila

Riemann pe domeniul V daca exista I R astfel ncat, pentru orice > 0, exista > 0 astfel

ncat, pentru orice descompunere cu kk < si orice ar fi punctele (i , i , i ) Vi i = 1, n
este satisfacuta relatia:
| (f ; i , i , i ) I| < .
In aceasta situatie, numarul I se numeste integrala tripla n sens Riemann a functiei f pe domeniul
V si se noteaza prin ZZ
I= f (x, y, z)dxdydz.
D

Se observa ca daca f (x, y, z) = 1, (x, y, z) V, atunci f este integrabila Riemann pe V si

ZZ
Vol(V ) = dxdydz. (3)
D

Teorema 1.2 Fie V R3 un domeniu compact si f : V R continua pe V. Atunci f este

integrabila pe domeniul V.

1
1.2 Calculul integralei triple
In aceasta sectiune prezentam cateva cazuri n care integrala tripla se poate calcula.
(a) Sa consideram cazul n care V este un paralelipiped cu laturile paralele cu axele de coordo-
nate, adica:
V = {(x, y, z) R3 | x [ a, b ], y [ c, d ], z [ e, g ] } (4)

Teorema 1.3 Fie f : V R continua pe domeniul V. Atunci, functia

Z g
F (x, y) = f (x, y, z) dz, (x, y) [ a, b ] [ c, d ] (5)
e

este integrabila pe D = [ a, b ] [ c, d ]. In plus,

ZZZ Z Z Z g 
f (x, y, z) dxdydz = f (x, y, z) dz dxdy. (6)
V D e

Demonstratie. Sa consideram o descompunere a domeniului V, efectuata cu ajutorul unor plane

paralele de forma x = xi , i = 0, m, y = yj , j = 0, n, z = zk , k = 0, p, unde:

a = x0 < x1 < ... < xm1 < xm = b, c = y0 < y1 < ... < yn1 < yn = d,

e = z0 < z1 < ... < zp1 < zp = g.

Notam
Vijk = {(x, y, z) R3 | x [ xi1 , xi ], y [ yj1 , yj ], z [ zk1 , zk ] },
mijk = inf f (x, y, z), Mijk = sup f (x, y, z),
Vijk Vijk

pentru orice i = 1, m, j = 1, n, k = 1, p.
In baza proprietatii de monotonie a integralei, avem
Z zk
mijk (zk zk1 ) f (x, y, z) dz Mijk (zk zk1 ),
zk1

pentru orice (x, y, z) Vijk .

Folosind o teorema de medie pentru integrala Riemann, rezulta ca exista [e, g] astfel ncat
Z g
1
F (x, y) = f (x, y, z) dz = f (x, y, ), (x, y) D.
e ge

Rezulta ca F este continua pe D = [ a, b ] [ c, d ], deci este integrabila pe D. In plus, pe orice

dreptunghi Dij = [ xi1 , xi ] [ yj1 , yj ], cu i = 1, m, j = 1, n, avem
p
X ZZ Z g 
mijk (zk zk1 )(xi xi1 )(yj yj1 ) f (x, y, z) dz dxdy
k=1 Dij e

p
X
Mijk (zk zk1 )(xi xi1 )(yj yj1 ).
k=1

2
 Din aceste relatii, prin sumare dupa i = 1, m si j = 1, n, obtinem inegalitatile
m X
X p
n X Z Z Z g  m X
X p
n X
mijk Vol(Vijk ) f (x, y, z) dz dxdy Mijk Vol(Vijk )
i=1 j=1 k=1 D e i=1 j=1 k=1

Dar, cum f este continua pe domeniul compact Vijk , valorile mijk si Mijk se ating, n baza
Teoremei lui Weierstrass, n puncte din domeniul Vijk , adica sumele din dreapta si stanga relatiei
precedente sunt sume Riemann. Mai mult, norma descompunerii obtinute va tinde catre 0 cand
Z Z
n Z , m , p , iar cum f este integrabila pe V, va rezulta ca ambele sume tind catre
f (x, y, z) dxdydz. Astfel, obtinem relatia (6). 
V

Observatia 1.4 1. Pentru simplitatea scrierii, se prefera notatia

Z Z Z g  ZZ Z g
f (x, y, z) dz dxdy = dxdy f (x, y, z) dz. (7)
D e D e

Daca tinem cont ca domeniul D este un dreptunghi, avem

ZZZ ZZ Z g Z b Z d Z g
f (x, y, z) dxdydz = dxdy f (x, y, z) dz = dx dy f (x, y, z) dz, (8)
V D e a c e

ordinea de integrare fiind de la dreapta la stanga.

2. Intrucat functia f este continua pe V, se poate schimba ordinea de integrare n relatia (6) si
astfel obtinem formule analoage:
ZZZ ZZ Z d Z b Z e Z d
f (x, y, z) dxdydz = dxdz f (x, y, z) dy = dx dz f (x, y, z) dy,
V [a,b][g,e] c a g c
ZZZ ZZ Z b Z d Z e Z b
f (x, y, z) dxdydz = dydz f (x, y, z) dx = dy dz f (x, y, z) dx.
V [c,d][g,e] a c g a
ZZZ  
1
Exemplul 1.5 Sa se calculeze integrala I = xy dxdydz, unde V = [1, 2] [2, 1] 0, .
V 2

Solutie. Intrucat domeniul V este un paralelipiped cu muchiile paralele cu axele de coordonate,

avem: Z 2 Z 1 Z 1
2
I= dx dy xy dz.
1 2 0
Sa calculam integrala
Z 1 1
2 2 xy
J (x, y) = xy dz = xyz  = .
0 0 2
Astfel, Z 2 Z 1
xy
I= dx dy.
1 2 2
Atunci
1
xy 2  1
Z 
xy 3x
I(x) = dy = = ,
2 2 4 2  4

3
de unde
2
3x2 2
Z  
3x 9
I= dx = = . 
1 4 8 1  8

(b) Sa consideram cazul n care V este un cilindru, adica:

V = D [ e, g ] = {(x, y, z) R3 | (x, y) D, z [ e, g ] }, (9)

unde D este un domeniu compact din planul xOy.

Corpul V poate fi inclus n paralelipipedul V 0 , care are muchiile paralele cu axele de coordonate,
astfel ncat proiectia lui V 0 pe planul xOy este un dreptunghi de forma

D = {(x, y) | x [ a, b ], y [ c, d ]},

unde a < b, c < d.

In acest caz vom reduce calculul integralei triple
ZZZ
f (x, y, z) dxdydz
V

la situatia precedenta.
Definim functia f : V 0 R prin

f (x, y, z), (x, y, z) V
f(x, y, z) =
0, (x, y, z) V 0 \ V.

Intrucat functia f (x, y, z) este integrabila pe V, rezulta folosind definitia ca si functia f(x, y, z) este
integrabila pe V 0 . Mai mult, are loc relatia:
ZZZ ZZZ
f (x, y, z) dxdydz = f(x, y, z) dxdydz.
V V0

In baza teoremei precedente, avem

ZZZ ZZ Z g 

f (x, y, z) dxdydz =
f (x, y, z) dz dxdy,
V0 D0 e

unde domeniul D0 este proiectia lui V 0 pe planul xOy.

Din definitia functiei f, pe multimea D avem
Z g Z g

f (x, y, z) dz = f (x, y, z) dz,
e e
Z g
iar pe multimea D0 \ D, f(x, y, z) dz = 0.
e
In consecinta,
ZZZ Z Z Z g 
f(x, y, z) dxdydz = f (x, y, z) dz dxdy.
V0 D e

Asadar, si n acest caz, pentru calculul integralei triple pe V se aplica formula (6).

(c) Vom considera n continuare cazul n care V este un domeniu simplu n raport cu una din
axele de coordonate.

4
Definitia 1.6 1. Domeniul V se numeste simplu n raport cu axa Oz daca exista un domeniu
compact D R2 si doua functii continue , : D R cu proprietatea (x, y) < (x, y), (x, y)
D, astfel ncat
V = {(x, y, z) R3 | (x, y) z (x, y), (x, y) D}. (10)
2. Domeniul V se numeste simplu n raport cu axa Oy daca exista un domeniu compact D0 R2
si doua functii continue , : D0 R cu proprietatea (x, z) < (x, z), (x, z) D0 , astfel ncat

V = {(x, y, z) R3 | (x, z) y (x, z), (x, z) D0 }. (11)

3. Domeniul V se numeste simplu n raport cu axa Ox daca exista un domeniu compact

D00 R2 si doua functii continue , : D00 R cu proprietatea (y, z) < (y, z), (y, z) D00 ,
astfel ncat
V = {(x, y, z) R3 | (y, z) x (y, z), (y, z) D00 }. (12)

Observatia 1.7 Din definitia de mai sus deducem ca un domeniu V R3 este simplu n raport
cu axa Oz daca orice paralela dusa prin puncte interioare lui D intersecteaza Fr V n exact doua
puncte. Analog pentru cazul domeniilor simple n raport cu Oy, respectiv Ox.

z
z=(x,y)

G
z=(x,y)

O y
D
x

Figura 1: Domeniu simplu n raport cu Oz

Teorema 1.8 Fie f : V R3 R, continua pe domeniul V. Atunci functia

(x,y)
Z
F (x, y) = f (x, y, z)dz, (x, y) D (13)
(x,y)

este integrabila pe D si, n plus:

ZZZ Z Z "Z (x,y)
#
f (x, y, z) dxdydz = f (x, y, z) dz dxdy. (14)
V D (x,y)

5
Observatia 1.9 1. Pentru simplitatea scrierii, se prefera notatia
ZZZ ZZ Z (x,y)
f (x, y, z) dxdydz = dxdy f (x, y, z) dz, (15)
V D (x,y)

integrarea realizandu-se de la dreapta la stanga.

ZZZ
dxdydz
Exemplul 1.10 Sa se calculeze integrala tripla I = 3
dxdydz, unde V este
V (1 + x + y + z)
domeniul limitat de planele x + y + z = 1, x = 0, y = 0, z = 0.
Solutie. Domeniul V are urmatoarea reprezentare grafica:

O
1 y
D

1
x
Sa observam ca acesta este simplu n raport cu axa Oz avand reprezentarea

0 z 1 x y,
V :
(x, y) D
unde domeniul D, situat n planul xOy, este dat prin:

0x1
D:
0 y 1 x.
Avem atunci
ZZZ ZZ Z 1xy
dxdydz dz
I= dxdydz = dxdy .
V (1 + x + y + z)3 D 0 (1 + x + y + z)3
Calculam integrala

1xy
Z 1xy
dz 1 1 
J(x, y) = 3
= 2

0 (1 + x + y + z) 2 (1 + x + y + z)  0
 
1 1 1
= .
2 (1 + x + y)2 4

6
Astfel,
ZZ  
1 1 1
I= dxdy.
2 D (1 + x + y)2 4
Dar domeniul D este simplu n raport cu axa Oy, deci putem scrie

1 1
Z 1x 
1 1 y 1x
Z  Z  
1 1 1
I= dx dy = dx
2 0 0 (1 + x + y)2 4 2 0 1+x+y 4  0
1 1 3x x2
Z     1
1 1 1x 1 
= + dx = + + ln(1 + x) 
2 0 2 1+x 4 2 4 8 0
 
1 5
= ln 2 . 
2 8

Exemplul 1.11 Sa se determine volumul regiunii marginite de suprafetele z = x2 + y 2 si z =

2 x2 y 2 .
Solutie.

z
2

D
1
O 1 y
x
Intersectia celor doua suprafete este discul de raza 1 situat la naltimea z = 1. Proiectia
volumului pe planul xOy este discul de raza 1, cu centrul n origine (n panul xOy). Avem, atunci:
2 2
ZZZ ZZ x Z+y ZZ
x2 + y 2 + 1 dxdy,


I= 1dxdydz = dz dxdy = 2


V D 2x2 y 2 D

unde D este discul de proiectie.

Facem schimbarea de variabile (trecem la coordonate polare)

x = r cos
, r [0, 1], [0, 2].
y = r sin

7
 Jacobianul transformarii este
 x x  
 
 r  cos r sin 
 
J = = = r.
 y y   sin r cos 
 
r
Atunci, Z 1 Z 2  Z 1  Z 2
2 2 10
I=2 r(r + 1)drd = 2 r(r + 1)dr d = .
0 0 0 0 3

1.3 Proprietati ale integralei triple

Teorema 1.12 (Proprietatea de liniaritate n raport cu integrandul) Fie V un domeniu
compact din R3 , f, g doua functii integrabile pe V si un numar nenul. Atunci functiile f + g,
f sunt integrabile pe V si, n plus:
ZZ ZZ ZZ
(f + g) (x, y, z)dxdydz = f (x, y, z) dxdydz + g (x, y, z) dxdydz,
ZDZ D
ZZ D

( f )(x, y, z)dxdydz = f (x, y, z) dxdydz.

D D

Teorema 1.13 (Proprietatea de aditivitate n raport cu domeniul) Daca V = V1 V2 , V1

V2 = si sunt separate printr-o suprafata de volum nul, iar f este integrabila pe V, atunci f este
integrabila pe Vi , i = 1, 2 si rezulta
ZZZ ZZZ ZZZ
f (x, y, z)dxdydz = f (x, y, z)dxdydz + f (x, y, z)dxdydz.
V V1 V2

Reciproc, daca f este integrabila pe Vi , i = 1, 2, atunci f este integrabila pe V si are loc aceeasi
relatie.

Teorema 1.14 Daca f : V R este integrabila pe V si

f (x, y, z) 0, (x, y, z) V,
atunci ZZZ
f (x, y, z)dxdydz 0.
V

Teorema 1.15 (monotonie) Daca f, g : V R sunt integrabile pe V si

f (x, y, z) g(x, y, z), (x, y, z) V,
atunci ZZZ ZZZ
f (x, y, z)dxdydz g(x, y, z)dxdydz.
V V
Daca pentru orice (x, y, z) V are loc
m f (x, y, z) M
atunci este adevarata si inegalitatea
ZZZ
m Vol(V ) f (x, y, z)dxdydz M Vol(V ).
V

8
Teorema 1.16 Fie V un domeniu compact din R3 , iar f o functie integrabila pe V . Atunci functia
|f | este integrabila pe V si are loc:
Z Z Z  ZZZ
 
 f (x, y, z) dxdydz  |f (x, y, z)| dxdydz.
 
V V

Teorema 1.17 (de medie pentru integrala tripla) Fie V un domeniu compact din R3 si f :
V R o functie continua pe V . Atunci exista un punct (x0 , y0 , z0 ) V astfel ncat
ZZZ
f (x, y, z) dxdydz = f (x0 , y0 , z0 ) Vol(V ).
V

1.4 Interpretarea mecanica a integralei triple

Consideram un corp de volum V , care are n fiecare punct densitatea de masa data printr-o functie
continua si pozitiva (x, y, z).
1. masa corpului este:
ZZ
M= (x, y, z) dxdydz.
D

2. coordonatele centrului de greutate sunt date de formulele:

ZZ
1

x G = x (x, y, z) dxdydz,
M

D



ZZ
1
yG = y (x, y, z) dxdydz,

M D
ZZ
1


zG = z (x, y, z) dxdydz.


M D

3. momentul de inertie al unui corp de volum V , n raport cu un plan , o dreapta d sau cu

un punct P este: ZZZ
I= r2 (x, y, z) (x, y, z) dxdydz
V
unde r = r (x, y, z) este distanta de la un punct curent al placii, M (x, y, z) , respectiv la planul ,
dreapta d si punctul P .
In particular, momentele de inertie IxOy , IxOz si IyOz ale corpului V n raport cu planele de
coordonate sunt:
ZZZ ZZZ
IxOy = z 2 (x, y, z) dxdydz, IxOz = y 2 (x, y, z) dxdydz,
V V
ZZZ
IyOz = x2 (x, y, z) dxdydz.
V
De asemenea, momentele IOx , IOy si IOz ale corpului de volum V n raport cu axele de coor-
donate Ox, Oy, respectiv Oz, sunt:
ZZZ ZZZ
IOx = (y 2 + z 2 ) (x, y, z) dxdydz, IOy = (x2 + z 2 ) (x, y, z) dxdydz,
V V

9
 ZZZ
IOz = (x2 + y 2 ) (x, y, z) dxdydz,
V
iar momentul de inertie al corpului de volum V n raport cu originea axelor de coordonate este:
ZZ
x2 + y 2 + z 2 (x, y, z) dxdydz.


IO =
D

Exemplul 1.18 Sa se determine masa regiunii V din cilindrul solid x2 + y 2 4 situata deasupra
planului xOyp si sub planul y = z stiind ca densitatea n fiecare punct al lui V este egala cu
(x, y, z) = x2 + y 2 .
Solutie. Domeniul V are urmatoarea reprezentare grafica:

Observam ca proiectia regiunii V pe planul xOy este un semidisc de raza 2. Avem:

ZZZ p Z Z Z y p 
I= 2 2
x + y dxdydz = 2 2
x + y dz dxdy
V D 0
unde D este semidiscul din planul xOy:

x = r cos
, r [0, 2], [0, ].
y = r sin
ZZ p
Astfel, I = y x2 + y 2 dxdy si facand schimarea de varibila de mai sus, avem:
D
Z2 Z
2
Z Z
I= r3 sin drd = r3 dr sin d = 8.
0 0 0 0

1.5 Exercitii
Exercitiul 1.19 Calculati urmatoarele integrale triple pe domeniile indicate:
h2
ZZZ
1. I = z dxdydz, unde V este domeniul limitat de suprafetele z 2 = 2 (x2 + y 2 ), z =
V a
0, z = h.
Solutie. Reprezentarea geometrica a domeniului este urmatoarea:

10
 z
h

D
a a y
O
x

Domeniul V este simplu n raport cu axa Oz, putand fi scris sub forma:
h
( p
x2 + y 2 z h,
V : a
(x, y) D,
unde domeniul D, situat n planul xOy, este caracterizat prin
D : x2 + y 2 a2 .
Avem ZZZ ZZ Z h
I= z dxdydz = dxdy z dz.
h
V D a
x2 +y 2

Calculam integrala
h
z 2  h h2 h2
Z 
J(x, y) = z dz =  = 2 (x2 + y 2 ).
h
x2 +y 2 2 h x2 +y2 2 2a
a a

Astfel,

h2 2 h2
ZZ ZZ
2 2
I= (a x y ) dxdy = (a2 x2 y 2 ) dxdy.
D 2a2 2a2 D

Intrucat D este un disc n planul xOy, cu centrul n origine si de raza r = a, facem schimbarea
de variabile 
x = cos
, (r, ) [0, 2] [0, a] .
y = sin
Rezulta:

2 a
h2 h2
ZZ Z Z
I= (a2 2 ) dd = d (a2 3 ) d
2a2 2a2 0 0
[0,2][0,a]

h2 a2 r 2 r 4
  a 2 2
 = h a .

= 2
a 2 4 0 4

11
 ZZZ
2. I = (x2 + y 2 )z dxdydz, unde V este domeniul limitat de paraboloidul de ecuatie
V
z = x2 + y 2 si de sfera de ecuatii x2 + y 2 + z 2 = 6, z 0.

Solutie. Observam ca V este simplu n raport cu axa Oz si poate fi caracterizat prin:

 2 p
x + y 2 z 6 x2 y 2 ,
V :
(x, y) D
unde D este proiectia lui V pe planul xOy.
x2 + y 2 = 2,

Cum intersectia dintre paraboloid si sfera este cercul de ecuatii , deducem ca
z=2
domeniul plan D este dat de
D : x2 + y 2 2.

z
6
2

D 6
2 O 2 y
6

x
Obtinem astfel:
ZZZ ZZ Z 6x2 y2
I= (x2 + y 2 )z dxdydz = dxdy (x2 + y 2 )z dz.
V D x2 +y 2
Calculam integrala
Z 6x2 y2
(x2 + y 2 )z dz = (x2 + y 2 ) 6 x2 y 2 (x2 + y 2 )2 .
 
J(x, y) =
x2 +y 2

12
Astfel, ZZ
1
(x2 + y 2 ) 6 x2 y 2 (x2 + y 2 )2 dxdy.
 
I=
2 D

Intrucat D este un disc n planul xOy, cu centrul n origine si de raza r = 2, facem schimbarea
de variabile  h i
x = cos
, (, ) 0, 2 [0, 2] .
y = sin
Rezulta

ZZ Z 2
1 2 2 4
I= (6 ) dd = (63 5 7 ) d
2 [0, 2][0,2] 0
  2
6r4 r6 r8

 = 8 .

=
4 6 8 0 3

3. Aflati volumul tetraedrului marginit de planele de coordonate si de planul x + 2y + z = 6.

Aflati apoi masa M a tetraedrului stiind ca are densitatea (x, y, z) = 6 x.
Solutie.

z
6

O B
3 y
D

A
6
x ZZZ
Volumul l determinam cu formula V = 1 dxdydz. Avem:
V
Z Z Z 6x2y 
V = dz dxdy,
D 0

unde D este proiectia tetraedrului pe planul xOy. Este clar ca D este triunghiul AOB, dreptunghic
n O, unde A(6, 0, 0) iar B(0, 3, 0) mpreuna cu interiorul acestui triunghi.

13
 y
B
3
D A
O 6 x
Avand n vedere ca dreapta AB are ecuatia x + 2y = 6 obtinem:
Z 6 Z 6x Z 6x2y  ! Z 6 Z 6x !
2 2
V = dz dy dx = (6 x 2y) dy dx
0 0 0 0 0
 6x
6
1 6 (x 6)3 6
Z Z 

 2
2  2
= 6y xy y  dx = (x 6) dx = = 18.
0 0 4 0 12 0

Folosind cele de mai sus si formula masei, avem:

6x
!
ZZZ Z 6 Z
2
Z 6x2y 
M= (x, y, z)dxdydz = (6 x)dz dy dx
V 0 0 0
6x
!
Z 6 Z
2
Z 6x2y 
= (6 x) dz dy dx
0 0 0
6
(6 x)4 6
Z 
1 3
= (6 x) dx = = 81.
4 0 16 0

1.6 Schimbarea de variabila n integrale triple

Consideram doua domenii compacte V si V 0 din R3 si o transformare T : V 0 V, de forma

x = x(u, v, w)
y = y(u, v, w) , (u, v, w) V 0 , (16)
z = z(u, v, w)

unde:
1. x, y, z sunt de clasa C 1 (V 0 );
2. T este surjectiva;
x x x
 
 
 
 u v w 
D(x, y, z) 
y y y

3. Jacobianul J (u, v, w) = =  6= 0 pe V 0 .
 
D(u, v, w)  u v w 

 z z z 

u v w
 

O functie cu aceste proprietati va fi numita schimbare de variabile sau de coordonate.

14
Teorema 1.20 Daca f este integrabila pe V , atunci are loc
ZZZ ZZZ
f (x, y, z)dxdydz = f (x(u, v, w), y(u, v, w), z(u, v, w)) |J (u, v, w)| dudvdw. (17)
V V

Observatia 1.21 Scopul schimbarii de variabile n integrala tripla este nlocuirea domeniului de
integrare printr-un alt domeniu, ceea ce conduce la un calculul mai usor al integralei.

1.6.1 Schimbari de variabila frecvent utilizate

1. Coordonate cilindrice
Una dintre schimbarile importante de variabile n integrala tripla o reprezinta trecerea de la
coordonate carteziene la coordonate cilindrice. Aceasta transformare de coordonate este data de:

x = cos
y = sin
z = z,

unde (, , z) V 0 , V 0 = {(, , z) R3 | 0, 0 2, z R}.

z
zM
M

yM
O
y
xM r

x
In acest caz, reprezinta proiectia razei vectoare pe planul xOy, este unghiul facut de aceasta
proiectie cu axa Ox, iar z este cota carteziana.
Jacobianul transformarii este:
 
 x x x 
 
 z   
 y y y   cos sin 0 
   
J (, , z) =   =  sin cos 0 
 z   0
  
 z z z  0 1 
 
 z 
= cos2 + sin2 = .

15
 2. Coordonate sferice
Daca domeniul V este o sfera, un sector sferic sau o coroana sferica, atunci trecem de la
coordonate carteziene la coordonate sferice. Aceasta transformare de coordonate este data de:

x = sin cos
y = sin sin (18)
z = cos ,

unde (r, , ) V 0 , V 0 = {(, , ) R3 | 0, 0 2, 0 }.

z
zM
M

f
yM
O
y
xM

x
In acest caz, reprezinta raza vectoare, este unghiul format de proiectia razei vectoare pe
planul xOy cu axa Ox, iar este unghiul format de raza vectoare cu axa Oz.
Jacobianul transformarii este:
 
 x x x 
 
   
 y y y  cos sin sin sin cos cos 
   
J (r, , ) =   =  sin sin cos sin sin sin 
   
   cos 0 sin 
 z z z 
 
 
 
cos sin sin cos cos 
= 2 (sin )  sin sin cos sin cos 
 
 cos 0 sin 
= (sin ) 2 cos2 cos2 + cos2 sin2 + sin2 sin2 + cos2 sin2

= 2 (sin ) [cos2 (cos2 + sin2 ) + sin2 (sin2 + cos2 ) = 2 sin .

 
In formula schimbarii variabilelor avem de considerat |J (, , )| = 2 sin  = 2 sin . De
aceea, n continuare la aplicatii vom folosi

J (, , ) = 2 sin .

16
1.6.2 Exemple
ZZZ
x
1. Calculati dxdydz, unde V este regiunea din primul octant marginita de sfera de
x2 + y2
V
raza 3.

Solutie.

3 y

3
x
Vom trece la coordonate sferice:

x = sin cos h i h i
y = sin sin , [0, 3], 0, , 0, .
2 2
z = cos

Avem:
dxdydz = 2 sin ddd
si astfel
ZZZ Z 3Z Z Z 3Z Z
x 2 2 sin cos
2
2 2

2 2
dxdydz = 2 sin ddd = cos ddd
V x +y 0 0 0 2 sin 0 0 0
Z 3  Z ! Z !
2 2 9
== d d cos d = .
0 0 0 4

ZZZ
x2 dxdydz, unde B este bila unitate: B = (x, y, z) | x2 + y 2 + z 2 1 .

2. Calculati integrala I =
B

Solutie.

17
 z
1

1
O y
1

Deoarece domeniul pe care se integreaza este bila unitate, vom trece la coordonate sferice:

x = sin cos
y = sin sin , [0, 1], [0, 2], [0, ].
z = cos

Jacobianul schimbarii de variabile are modulul |J| = 2 sin . Integrala devine:

Z 1 Z 2 Z Z 1  Z 2  Z 
4 3 2 4 2 3
I= sin cos ddd = d cos d sin d .
0 0 0 0 0 0

1
Notam cele tei integrale cu I1 , I2 respectiv I3 . Evident, I1 = .
5
Z 2   2
1 + cos 2 1 1 
I2 = d = + sin 2  = .
0 2 2 4 0

Z Z  Z
3 2
(cos )0 cos2 d


I3 = sin d = sin 1 cos d = cos  +
0 0
 0 0
1 4
= 2 + cos3  = .

3 0 3

4
Astfel, I = .
15
ZZZ p
3. Folosing coordonatele cilindrice, sa se calculeze x2 + y 2 dxdydz, unde V este regiunea
V
din cilindrul x2 + y 2 4 situata ntre planul xOy si planul y = z.

Solutie. Domeniul V are urmatoarea reprezentare grafica (acceasi problema a fost rezolvata
anterior, prin alta metoda):

18
 z

Folosind coordonatele cilindrice, avem x

x = cos
y = sin , [0, 2], [0, ], z [0, sin ],
z=z

deoarece ecuatia cilindrului x2 + y 2 = 4 este = 2, iar a planului z = y este z = sin .

Obtinem
ZZZ p ZZ Z sin 
I= 2 2
x + y dxdydz = dz dd
V 0
[0,2][0,]
ZZ   sin  ZZ
2
3 sin dd

= y  dd =
0
[0,2][0,] [0,2][0,]
Z 2  Z 
3
= d sin d = 8.
0 0

4. Sa se determine masa portiunii din conul solid x2 + y 2 p z 2 marginita de sfera unitate,

situata n semispatiul z 0 stiind ca are densitatea (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 .

Solutie. Corpul are forma unui cornet de nghetata, a carui proiectie pe planul xOy este data de
discul de intersectie dintre suprafata conica si sfera unitate. Intersectia se afla rezolvand sistemul
de ecuatii 2
x + y2 + z2 = 1
x2 + y 2 = z 2
z 0.

1 1
Se obtine imediat ca intersectia este discul de raza situat la naltimea z = , n plan
2 2
paralel cu xOy. Trecem la coordonate sferice, observand ca generatoarea conului face un unghi de

masura cu axa Oz:
4

x = sin cos h i
y = sin sin , [0, 1], [0, 2], 0, .
4
z = cos

19
 z
1
1
2

D 1
1
2
O 1
2 y
1

Jacobianul transformarii este J = 2 sin . Avem:

ZZZ p Z 1 Z 2 Z
4
M= 2 2 2
x + y + z dxdydz = 3 sin ddd
V 0 0 0
Z 1  Z 2  Z
!  !
3
4 1 4 2
= d d sin d = 2 ( cos )  = 1 .
0 0 0 4 0 2 2

20