Studiu de fezabilitate

Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de

investiii privind utilizarea energiei regenerabile.

Pentru: Primria Cra, judeul Harghita

Obiectiv: Patinoarul din Cra, judeul Harghita

2014
CUPRINS

A.PIESE SCRISE

1. DATE GENERALE:
1.1 Denumirea obiectivului de investitie ..............................................................................4
1.2 Amplasamentul................................................................................................................4
1.3 Titularul investitiei..........................................................................................................4
1.4 Beneficiarul investitiei....................................................................................................4
1.5 Elaboratorii studiului.......................................................................................................4

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea
Proiectului...................................................................................................................................5
2.2 Descrierea investiiei.......................................................................................................6
2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe
temen lung...................................................................................................................................7
2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi
atinse...........................................................................................................................................8
2.2.c. Descriere constructiva, funcionala si tehnologic, dupa caz..........................................14
2.3 Date tehnice ale investitiei..................................................................................................26
2.3.a. Zona si amplasamentul....................................................................................................26
2.3.b. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat.....................................................27
2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren.............................................................................27
2.3.d. Studii de teren.................................................................................................................27
2.3.e. Caracteristicile principale ale lucrarilor din cadrul obiectului de investitii....................27
2.3.f. Situatia existent a unitatii si analiza de consum.............................................................28
2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului...........................................................29
2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.......................30

2
3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI.........................................................31
3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general..............................................31
3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei..............................38

4. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA FINANCIARA........................................................................................39
4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de
Referinta....................................................................................................................................39
4.2. Analiza optiunilor..............................................................................................................40
4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: Fluxul
cumulat, valoarea cumulat neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost / beneficiu.........41

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI...............................................................42

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZARA

INVESTITIEI..........................................................................................................................43
6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie........................................................43
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare.........................................................43

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO ECONOMICI AI INVESTITIEI............43

8.CONCLUZII.........................................................................................................................47

3
. Piese scrise

1. Date generale:
1.1 Denumirea obiectivului de investiii;
Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de investiii privind utilizarea energiei
regenerabile.- aflat in subordinea Primariei Carta,judeul Harghita, prin montarea de cazan de
cogenerare pe biomas si panouri solare pentru preparea apei calde menajere, precum si
reducerea impactului negativ asupra mediului inconjurator, produs de sursele de energie
clasice.

1.2 Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul);

Judeul Harghita, Comuna Cra

1.3 Titularul investiiei;

Primria Cra, strada Principal nr.159, jud. Harghita
Telefon:
0266-378005
Fax:
0266-378320

1.4 Beneficiarul investiiei;

Primria Cra, strada Principal nr.159, jud. Harghita
Telefon:
0266-378005
Fax:
0266-378320

1.5 Elaboratorul studiului.

Udvari Aron-Persoan fizic autorizat
F19/227/2013
C.U.I: 31538671
Localitatea:Sncraieni, jud.Harghita
Cod CAEN: 7112-Activiti de inginerie i consultan tehnic legate de acestea
7022-Activiti de consultan pentru afaceri i management.

4
2. Informaii generale privind proiectul

2.1. Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului;

Construirea patinoarului din Cra a fost finanat de Compania Naional de Investiii, aflat
in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), obiectivul a fost
predat la folosin in anul 2011, costurile investiiei au fost de circa 12 milioane de lei.
Costurile de intreinere i de funcionare sunt finanate de mai multe sate din zon, dar i de
surse proprii, pe care le produce obiectivul din inchirieri, organizarea de diferite evenimente,
etc.
Dup inceperea funcionrii pationoarului au aprut probleme legate de costurile mari de
energie. Datorit faptului c obiectivul este in funciune in medie 9 luni pe an, costurile de
intreinere cresc, pentru gheaa trebuie tratat i inut la temperatura de inghe.
Alte costuri implicate sunt cu nclzirea, ap cald menajer, Centrala de tratare a aerului,
aparatul de rcire.
Tratarea gheaei se ntmpl cu o main special care folosete ap cald la 45-50 de grade ,
1000 de litri n fiecare or. Prepararea acestei ap cald se ntmpl cu dou cazane pe lemne
de cte 350 kw fiecare. Funcionarea acestora n timp ce nu este necesar i inclzire, sunt
foarte ineficiente din punct de vedere energetic.
O alt problem este consumul mare de energie electic necesar iluminatului, a funcionrii
utilajelor, i pentru prepararea de ap cald in grupurile sanitare.

Cheltuielile pentru energia electric se ridic la 150-200 mii de lei anual.

Costurile de nclzire const in cumprarea de lemne la o valoare de 15000 Euro/an.

Necesitatea unei investiii in utilaje care folosesc energii regenerabile a aprut pentru
reducerea costurilor sus menionate i totodat ar fi benefic i pentru mediul nconjurtor.

Entitatea responsabil cu implementarea proiectului este managementul patinoarului cu

conducerea domnului Nagy Attila.

5
2.2 Descrierea investiiei:
Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de investiii privind utilizarea
energiei regenerabile-vizeaz:

Pe de o parte, reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in

principal combustibili solizi) si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare; protectia mediului
prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice, diversificarea
surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru producerea de energie
termica si modernizarea capacitatilor de producere a energiei din surse neconventionale,
precum si independenta fata de reteau publica de electricitate Pe de alta parte, reducerea
cheltuielilor bugetului patinoarului din Cra, afectate de consumul de combustibili si
imbunatatirea echilibrului bugetar, intrucat, in prezent, sistemul actual implica o slaba
independenta finaciara.

Previziune simpla, in contextul anticiparii unor cresteri ale tarifelor la combustibili clasici,
pe de o parte, a caracterului lor administrat, dar si al eforturilor de aliniere la preturile
international, iar pe de alta parte, tendintele generale de crestere a preturilor la energie pe
plan mondial conduce la concluzia unei sporiri considerabile a acestor cheltuieli publice in
viitorul apropiat, dar si o dinamica aproape imposibil de estimat pentru un orizont de 15-30
de ani.

In acelasi timp, valoarea mare a cheltuielilor publice destinate acoperirii consumului public
de combustibil face prohibitiva extinderea in viitor, problema care este exacerbata si de
dimensiunile reduse ale veniturilor bugetului in conditiile in care acestea au surse limitate de
crestere.

Concluzia care rezulta, pentru a continua funcionarea in limitele consumului actual de

combustibil, dar si de mutiplicarea acestuia in viitor, este cresterea independentei
energetice a obiectivului aflate in subordinea Primariei Cra, prin producerea de energie
termic, utilizandu-se energiile regenerabile.

Pentru realizarea obiectivelor mai sus menionate, propunem implementarea unui sistem de
producere a energiei termice, pentru incalzire si preparare ap cald menajer folosind cazan
pe cogenerare, ce are ca sursa temica primar biomasa si un sistem de panouri solare,

6
 folosite la sistemul de preparare apa calda menajer.Cazanalul ar mai produce i energie
electric, care ar fi valorificat in forma de certificate verzi.

Pentru eficientizarea energetic a cldirii apar mai multe variante:

O instalaie de cogenerare prin gazeificarea lemnului.
Instalaie de panouri solare
Instalaie cu pomp de cldur
Instalaie cu panouri fotovoltaice.

Dintre aceste opiuni o sa analizm mai departe dou variante, cel cu panouri solare, i
instalaia de cogenerare prin gazeificarea lemnului.

Varianta cu pompa de cldur necesit o investiie la fel de mare ca i cogenerarea, dar n

cazul asta nu putem valorifica surplusul de energie produs.
n cazul panourilor fotovoltaice problema const in faptul c investiia s-ar amortiza n circa
15 ani pentru c preul certificatelor verzi i a energiei electric verde sunt mici, instalaia
n-ar servi nici la producere ap cald menajer nici la inclzire, i ar funciona numai vara.

2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

temen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala,
necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei precum si scenariul tehnicoeconomic
selectat.

Nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate si nici un plan detaliat de investitii pe termen

lung privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, dar nici
scenariul tehnico-economic selectat.

7
2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi
atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung) SCENARIUL A

VARIANTA A.

PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICA PRIN VALORIFICAREA

POTENTIALULUI SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Pentru producerea de energie termic se opteaz pentru folosirea surselor de energie

regenerabile (energie de biomas si energie solar), prin implementarea unui sistem de pompe
de cazan pe cogenerare, care au ca sursa primara biomasa.

Sistemul de cazan pe cogenerare va fi completat de un sistem de panouri solare care vor aduce
un aport de energie termica atat pentru incalzire cat si pentru preparare apa calda menajera.

Adoptarea acestor sisteme s-a facut ca urmare a:

Punerea in practica a unei strategii energetice pentru valorificarea potentialului surselor
regenerabile (SRE) se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetice a Romaniei pe termen
mediu si lung si ofera cadru adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele
energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in domeniu;
directiilor de actiune inscrise in Directiva 2001/77/EC ce constau in:
cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia
de energie electrica si termica;
stabilirea unei cote-tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse
regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;
adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor
regenerabile de energie;
simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a
proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie de energie;
garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.

8
obiectivul strategic pentru anul 2014 este ca aportul surselor regenerabile de energie in tarile
membre al UE, sa fie de 12% in consumul total de resurse primare;
referinta de 30% pentru Romania este in conformitate cu prevederile Hotararii
Guvernului nr.443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse
regenerabile de energie (inclusiv energia electrica produsa in centrale hidroelectrice);
Faptului ca in statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse
regenerabile se asigura pe baza a doua scheme-suport distincte, si anume:
pretul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale administrativa,
iar cantitatea produsa se stabileste pe piata energiei;
cantitatea de energie produsa sau consumata din surse regenerabile (energie
verde) se determina pe cale administrativa, iar nivelul pretului certificatelor de energie
verde se stabileste pe piata energiei.
faptului ca echipamentele sunt fiabile si permit exploatarea pe o perioada relativ
lunga de timp (cca. 25 ani), iar preturile de achizitie ale acestora si costurile operationale
par sa se reduca din punct de vedere relativ in conditiile scumpirii celor dedicate
energiilor traditionale;
Necesitatea unei dezvoltari durabile si cresterii eforturilor pentru protectia mediului.

Folosirea energiei solare

Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de radiatii solare,
radiatii care pot fi captate si transformate in alte forme de energie: electrica, mecanica sau
termica. Astfel, energia solara isi poate gasi utlizarea in domenii diverse, de la agricultura
pana la cercetare. Primele incercari de folosire ale energiei solare deteaza inca din secolul
trecut. In prezent, aceasta este intalnita in foarte multe medii. Principalele moduri de utilizare
a sa sunt insa urmatoarele: producerea de energie termica: incalzirea apei, incalzirea
locuintelor sau a serelor, etc; producerea de energie electrica prin intermediul celulei
fotovoltaice. Aceasta este rolul unei lungi evolutii, de la alimentarea calculatoarelor de
buzunar pana la centralele solare, ce pot alimenta cartiere intregi de locuinte. Energia solara
este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani)
si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra
atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat,

9
aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni.

Potentialul solar termal

Sistemele solare sunt realizate in principal cu captatoare solare plane sau cu tuburi vidate.
Aportul energetic al sistemelor solare termale la necesarul de caldura si apa calda menajera
din Romania este evaluat la cca 35 Mteo (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui aproximativ
50% din consumul de apa calda menajera sau 15% din necesarul de energie termica pentru
incalzire. In privinta radiatiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul Romaniei atinge
valori maxime In luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) si valori minime In luna februarie ( 0.34 kWh/
m2/zi) Sistemele solar-termale sunt realizate, in principal, cu captatoare solare plane sau cu
tuburi vidate, in special pentru zonele cu radiatia solara mai redusa din Europa. In evaluarile
de potential energetic au fost luate in considerare aplicatiile care privesc incalzirea apei sau a
incintelor/piscinelor (apa calda menajera, incalzire etc.).

Romania dispune de un important potential energetic solar, determinat de un

amplasament geografic bun - paralela 45.

10
Folosirea biomasei

Biomasa lemnoas este o surs regenerabil de energie, alturi de energia vntului, a apelor i
cea solar. Cnd spunem regenerabil ne referim la faptul c, copacii i plantele recicleaz
CO2. Pe msur ce plantele cresc, ele utilizeaz CO2 din aer pentru a-i construi scheletul.
Acest carbon atinge jumtate din greutatea lemnului. La arderea biomasei lemnoase, aceasta
se descompune rapid i CO2 revine n atmosfer. O cantitate similar de CO2 se ridic ncet
cnd arborele cade i este lsat s putrezeasc n pdure. Ca rezultat, folosirea lemnului la
nclzire nu contribuie la schimbrile climatice aa cum combustibili fosili fac acest lucru.
Combustibilul lemnos este cu adevrat regenerabil numai dac se folosesc practicile
forestiere sustenabile. Pdurile pot fi o surs perpetu de combustibil numai dac sunt
gospodrite i manageriate corespunztor Energia din biomas este alctuit din cldura i
energia electric rezultat din lemn, rmie din agricultur i pduri, i o cantitate mare de

11
rmie de la animale i buctrii. Tehnologiile moderne transform convenabil i eficient
biomasa n cldur, energie electric i biocombustibil. Instalaiile moderne de nclzire cu
biomas sunt foarte uzuale de-a lungul Europei, n special n Austria, Danemarca, Suedia i
Finlanda.
Rmiele lemnoase i alte categorii de biomas sunt resurse semnificative care, atta timp
ct se replanteaz, nu se mai emit noxe n atmosfer i se absoarbe carbon. Un sistem
integrat de combustibil i producie de energie va face posibil o dezvoltare sustenabil,
care va aduce avantaje n managementul local al pdurilor i beneficii economice locale,
inclusiv slujbe.

Avantajele folosirii biomasei lemnoase

Avantajele biomasei lemnoase sunt sintetizate n zece motive de a folosi sisteme de nclzire
cu lemn:
1- Costul combustibilul lemnos este o parte din cea a combustibililor fosili;
2- Aceti combustibili sunt resurse regenerabile;
3- Sistemele de nclzire cu lemn nu contribuie la schimbrile climatice i sunt n
concordan cu Acordul de la Kyoto n privina emisiilor n aer;
4- Aceast biomas lemnoas este uor de transportat n colete compacte spre utilizatori;
5- Brichetele i peleii sunt produse de nalt clas obinute din biomas, care se folosesc i se
transport n toat lumea;
6- Nu se vor tia noi copaci pentru brichetele comerciale din biomas, pentru c aceti
combustibili sunt produi din reziduuri lemnoase forestiere i industriale;
7- Sistemele de alimentare, precum i noile i modernele instalaii pentru ardere nseamn mai
puin munc i o mai bun eficien;
8- Costurile acestor noi combustibili sunt stabile i nu sunt supuse competiiei altor
productori sau furnizori, cum sunt combustibilii fosili
9- Arderea la o temperatur nalt va elimina rmie n cantitate mic, precum cenua, care
este de obicei asociat cu arderea lemnului;
10- Multe agenii de protecia mediului (de aer, ap i sol) consider cldura obinut din
brichetele i peleii din lemn ca una dintre cele mai curate arderi, cea mai regenerabil surs
de energie de pe pmnt din zilele noastre.

12
Avantajele prezentate mai sus sunt cele mai importante, lng acestea putndu-se aduga
avantajele utilizrii lemnului brut, pentru c biomasa lemnoas i produsele sale nu sunt
altceva dect lemn.

Costuri comparative ale nclzirii cldirilor:

Produse Biomasa
*euro Gaz metan Electric
petroliere lemnoasa
Costuri investitie 11150 9150 6800 12450
Costuri de consum 494 732 851 499
Costuri intretinere 220 130 0 170

Costuri totale anuale(fara costuri investitie) 714 862 851 669

SCENARIUL B
PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE PENTRU INCALIZRE SI PREPARARE APA
CALDA MENAJERA, CU POMPE DE CLDUR I SISTEM FOTOVOLTAIC
PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE.

Principalele dezavantaje:
Investiie mai mare
Zona analizat dispune mai multe energie de biomas dect energie solar
Zona nu dispune de o energie geotermal bun pentru pompe de cldur

SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR

Scenariul recomandat de ctre elaborator este SCENARIUL A, pentru c fiind o investiie

mai mic ca valoare, ese mai uor de gsit fonduri pentru realizarea ei.
Pe de alt part Scenariul A asigur o instalaie care produce mai multe energie, deci raportul
de investiie-beneficii este mai mic.
Un cellalt beneficiu ar fi ca vara nu ar trebui ars lemn, pentru c panourile solare ar face fa
de prepararea apei calde.

13
Dac e cazul c composesoratele din zon ajut cu lemn pentru funcionarea patinoarului, ar fi
indicat ca in loc de lemn s aduc rmite de lemne dup exploataia pduriilor, contribuind
astfel i la protejarea naturii.

Putere electrica:350kw
Putere termica :455kw

2.2.c. Descriere constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Sistemul de cogenerare

Sistemele de producere a energiei electrice si termice din biomasa, cunoscute si sub

denumirea de sisteme de producere energie regenerabila, sunt considerate in unele contexte
"verzi" sau "tehnologii alternative" care trebuie sa se dezvolte pe baza unor necesitati locale.
Aceasta idee de "gandeste global, actioneaza local" duce de multe ori la implementarea unor
sisteme tehnice de capacitate mica sau medie, care depind de lanturi de aprovizionare cu
materie prima relativ scurte, ceea ce reprezinta un mare avantaj.
Capacitatea proiectata optima pentru o centrala termo-electrica depinde de costul
combustibililor, de costul investitiei, de costul de productie in varfurile de incarcare, de
tarifele energiei electrice, de dezvoltarea prognozata in cererile de energie si de un numar de
alti parametri economici.

14
Gazeificarea biomasei Tehnologie

Gazeificarea biomasei este, n principiu conversia combustibililor solizi (lemn / lemn-deeuri,

reziduuri agricole, etc) ntr-un amestec de gaze combustibile n mod normal, numit gaz de
sinteza. Procesul este de obicei folosit pentru diverse materiale pe baz de biomas i implic
arderea parial a biomasei.
Procesul de ardere parial apare atunci cnd alimentarea cu aer (O2) este mai mult dect
controlata, acest proces avand loc pana la arderea complet a biomasei.

Avantajele gazeificarii biomasei sunt:

Se transform un combustibil tradiional de calitate inferioar, care este incomod de utilizat
n combustibil de calitate, convenabil, combustibil gazos.
Aproape toate problemele polurii mediului asociate cu utilizarea biomasei pot fi eliminate,
acesta este ecologica i reduce ameninarea nclzirii globale.
Att investiiile iniiale i, de asemenea, costul de producie a energiei / puterii sunt cele mai
mici dintre toate alternativele cunoscute, deoarece se bazeaz pe resursele disponibile la nivel
local, cu stabilitatea preurilor rezonabile.

15
 Deoarece aceasta este o tehnologie curata regenerabil, exist o serie de stimulente
disponibile de la guvernele tarilor interesate in dezvoltarea acestei tip de energii.
Gaseficatoarele biomasei sunt eligibile pentru credite de carbon n cadrul de Dezvoltare
Curat i creterea costurilor de aceste credite ar putea face amortizarea costurilor investitiei
mult mai repede.

Etapele principale ale gazificarii

biomasei

O solutie tipica de Cogenerare trebuia s contine:

generatorul cu motor diesel sau gaz natural
monitorizare si control de la distanta sau la fata locului
conducte si fitinguri de interconectare, inclusiv pompe si termostate corespunzatoare
aplicatiei
Modul de recuperare a caldurii, format din:
Schimbator de caldura cu placa pentru camasa de apa
Schimbator de caldura tubular pentru gazele de evacuare
Panou de control pentru monitorizarea si protejarea sistemului

16
Materii prime

Pregtirea materiilor prime este una din etapele cele mai importante n asigurarea unei
producii de calitate i cantitatea dorit de gaz. Este necesar ca biomasa sa fie relativ uscata
i corect dimensionata pentru ca gazeificarea sa fie eficienta.
Combustibilii care pot fi folositi sunt tocatura de lemn / chips-uri, coji de nuc de cocos,
porumb tiulete etc, cantitile pariale de bumbac tulpinii (pn la un procent de maxim de
30%) pot fi, de asemenea, amestecate cu tocatura de lemn. Coninutul de umiditate din toate
aceste feed-uri ar trebui s fie limitat pana la un maxim de 20% sau mai mic. Aceste
conditii sunt necesare pentru a asigura fluxul regulat de ardere a biomasei pentru gazeificare.
Gazeificarea

Gazeificarea are loc n esen intr-un reactor chimic n cazul nostru gazeificatorul n care are
loc diferite procese complexe fizice i chimice. Patru procese distincte au loc ntr-un
gazeificator, i anume de uscare a combustibilului, piroliza, de ardere i de reducere. Biomasa
este alimentata n gazeificator, la intervale de timp specificate. Echipamentul este conceput n
aa fel nct s ia oxigenul din aer n cantiti controlate, rezultnd n oxidarea parial a
biomasei si transformarea n gaz de sinteza. Un kg de biomas se transform n 2.5 - 3.0 Nm3
de gaz, cu o putere calorific de 1000-1300 kcal pe Nm3.

Rcirea i epurarea gazelor

Gazul care iese din gazeificator este la o temperatura de 450 grade Celsius sau chiar mai
mare. Acest gaz fierbinte, n special cel din seria WBG conine, n general, o cantitate mare
de gudron i o anumit cantitate de particule fine de cenu i funingine ( gazul obtinut din
paiele de orez au cantitati mici de gudron, care este uor de eliminat prin sistemul de
curatare). n funcie de aplicaie, temperatura gazului ar putea avea nevoie s fie adus pn la
n jurul valorii a temperaturii mediului ambiant. n acelai timp, cenua i gudronul (n cazul
n care acest lucru este generat ) trebuie s fie eliminate. Sistemul utilizat pentru rcirea i
curarea gazului provenind de la gazeificatorul WBG este explicat mai jos:
Cracarea n gazeificator
Gazeificatorul a fost special conceput cu o dimensiune adecvat, i geometria duzei gtului
pentru a se asigura o curatire de gudron aproape complet prin cracarea gazului. Astfel, gazul
fierbinte, n general, fr gudron poate fi racit daca acest lucru este necesar.

17
Un stat-of-the-art de curare chimic a sistemului de gaze de sinteza este, de asemenea, acum
oferit pentru o mai buna curatire si pentru eliminarea utilizarii apei in proces.
Sistemul de curare uscat, n esen in acest caz, gazul se raceste cu ajutorul unui
schimbtor de cldur gaz-aer. Apoi gazul este trecut printr-un filtru-sac cu rumegus. Filtru-
sac ndeprteaz particulele i cantitatile de gudroane din gaz. Dup ce acest gaz trece printr-
un filtru de rumegu i un filtru cartus-cutat, de acum acest gaz care este acum foarte curat, i
gata pentru utilizarea ntr-un sistem ca un grup electrogen- motor.

Sistemul de filtare stat-of-the-art

Descrierea sistemului.

Metoda cea mai utilizate pe scar larg pentru rcirea i curarea gazelor de sinteza produse
este umed, aceasta metoda de curatare si racire a gazului este cu ap.
n timpul de curare i de rcire a gazului cu ap, acest gaz contin hidrocarburi solubile n
ap i particule de carbon se adaug n apa ce trebuie sa fie reciclata in mod continuu. Aceast
ap recirculanta are nevoie de tratament regulat pentru ndeprtarea hidrocarburilor solubile i
a particulelor de carbon n suspensie , pentru a o face reutilizabila in mod continuu.
Sistemul de purificare a gazului uscat dezvoltat de tehnologia in cazul filtrarii si racirii uscate,
elimina complet contactul direct al apei cu gazul produs. Sistemul const dintr-un by-pass
intre ventilator, cooler de gaz brut, filtru de sac, condensator, filtru fin, filtru plisat al
suflantei.

Tipuri de Gazeificatoare

Exist trei tipuri de gzeificatoare, n funcie de direcia de curgere a gazului de sinteza n

interiorul lui, i anume Downdraft, Updraft i Crossdraft. Dintre aceste tipuri, de
gazeificatoare Updraft sunt utilizate numai pentru aplicaiile termice n timp ce
gazeificatoarele Downdraft sunt numai potrivite pentru toate aplicaiile termice (inclusiv cele
care necesit gaze relativ curat i fara gudron), dar sunt deosebit de potrivite pentru aplicaii
de producere a energiei.
Principalele caracteristici ale unui gazeificator downdraft sunt dup cum urmeaz.

18
 Aerul care este introdus ntr-un centru de pat ambalat de combustibil solid i gazos este
introdus pe la partea de jos.
combustibilul solid trece prin 4 faze: uscare, piroliza, de ardere i de reducere, n aceast
ordine.
Gudroanele i uleiuri produse n zona de piroliz sunt cracate i reduse la elemente
necondensabile, produse gazoase n zona de ardere nainte de a prsi gazeificatorul. Aceste
produse sunt parial arse i gudroanele sunt cracate termic, astfel nct cantitatea de gudroane
volatile, etc hidrocarburi, produse n gaz este minimizat.
Gazul, astfel produs poate fi folosit direct pentru majoritatea aplicaiilor termice. Mai mult
rcirea i curarea gazului devine potrivita pentru aplicatii critice termice care necesit gaze
curate, precum i pentru generarea de energie electric prin utilizarea motoarelor cu gaz.

19
Materiale utilizate

Componente critice ale gazeificatorului cum ar fi de con ardere, rotor, grtar, nveliul
interior, duze, canale de curgere a apei, conducta de cenu, etc ar fi confecionate din aliaje
de otel inox speciale i corespunztoare. Unele piese, inclusiv buncr, structura de sprijin etc,
conuri, s fie realizate din otel carbon folosit in confectiile metalice, cu grosime necesar,
dimensionate corect pentru o rezistenta necesara. ntreaga construcie a suflantei este din oel
inoxidabil. Ciclonul i sistemul de scruber s fie, de asemenea, realizate din aliaje de adecvate
de otel inox (cu MS flanele cum este necesar). Filtrele sunt de oel carbon pentru constructii.
Furnizarea echipamentelor n ntregime este conform ISO si Normelor Europene in vigoare, si
au certificate de calitate.
Toate echipamentele, inclusiv motoare, cutii de viteze, pompe precum i alte componente
electrice sunt de la firme cu reputaia de mrci de prestigiu din lume:
Generatoare: Elecon sau Bonfiglioli
Motoarele folosite: Siemens sau Crompton
Pompe: Kirloskar sau BE
Toate componentele electrice: Siemens sau comparabil

O alt variant pentru reducerea cheltiielilor cu energie a patinoarului ar fi montarea de

panouri solare, care ar ajuta la prepararea apei calde.
Dezavantajul acestore este c iarna randamentul lor este foarte sczut, astfel ar fi necesar
funcionarea cazanelor existente.
Avantajul lor este faptul c, la zilele nsorite ar face fat de prepararea apei calde necesar
funcionrii utilajului de tratat ghea.
O alt problem la intalaiile cldirii este c apa cald pentru grupurile sanitar este furnizat
de boilere electrice. Dac s-ar realiza investiia cu panouri solare, ar fi indicat ca acestea s
fac apa cald i penmtru duuri, n-ar trebui astfel pornirea cazanelor pe lemne.

Panouri solare
Aceste instalatii servesc la incalzirea apei menajere si pot contribui totodata la incalzirea
cladirii. Acestea prezinta urmatoarele caracteristici:
eficienta inalta;

20
 pret avantajos;
capacitate inalta;
Suprafata absorbanta, profilata, cu strat de absorbtie selectiva;
Durata lunga de viata;
Montaj rapid;
Flexibilitate maxima de racordare datorita celor patru racorduri;
Pierdere minima de presiune datorita curentului paralel;
Etansarea sticlei cu garnitura EPDM;
Aspect placut.

Componenta:
Vana colectorului este formata din tabla de aluminiu ambutisata adanc.Suprafata absorbanta
din cupru, cu strat de absorbtie selectiva, profilata, cu aspect de harpa se fixeaza cu ajutorul
clemei de fixare a absorberului. Aceasta impiedica presarea stratului de 50 mm de vata
minerala fara emisie de gaze, cu rol de izolare a peretelui posterior. Tevile absorberului si
tabla absorberului sunt imbinate printr-un proces de sudura cu ultrasunete, astfel asigurandu-
se o buna transmitere pe termen lung a caldurii, rezistenta la diferitele variatii de temperatura.
Sticla transparenta securizata, cu o grosime de 3,2 mm si continut redus de fier, rezistenta la
aversele de grindina, este presata de vana prin profile de protectie a sticlei impreuna cu
garnitura EPDM vulcanizata de jur imprejur. Fiecare colector este prevazut cu cate o teaca
lateral pentru senzorul de temperatura. Racordurile laterale cu imbinare prin piulita sunt
dotate din fabrica cu garnituri plate lipite.

21
Schema
instalaiei:

22
Montaj recomandat n cazul patinoarului din Cra:

n cazul nostru montajul panourilor este indicat pe lng acoperiul cldirii, unde exist un
spaiu plan.
Panourile s-ar monta pe schelete metalice, cu contragreutate pe ele, evitnd astfel rsturnarea
lor n condiii meteo nefavorabile.

In functie de situatia de la fata locului si de conceptul de realizare a instalatiei colectorii pot fi

strabatuti serial sau paralel. Cele patru racorduri asigura o flexibilitate maxima de racordare.
Avand in vedere dilatatiile termice care pot aparea, nu puteti interconecta in mod direct decat
maxim sase colectori fara intercalarea unor compensatori.Compensarea hidraulica a campului
de colectori in cazul unei cuplari in paralel a acestora se realizeaza pur si simplu prin
racordarea in diagonala a intrarilor si iesirilor.

23
Contragreuti necesare pe acoperi plan:

24
25
La baza dimensionarii principalelor echipamente din statia termica au stat:
Ordinul nr.565 din 8.05.2009 pentru aprobarea Ghidului de finantare a programului
de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza
energia solara, geotermala si eoliana;
Legea nr.10/1995, privind calitatea in constructii;
Legea 319/2006- Norme generale de protectia muncii si metodologie de aplicare a legii;
P118/1999- Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
I13-02- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala;
I13/1-02- Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire;
I5-98- Normativ privind proiectarea si executarea instaltiilor de ventilare si climatizare;
NP01197- Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor
pentru gradinite de copii.

2.3 Date tehnice ale investitiei

2.3.a Zona si amplasamentul

Obiectivul aflat in studiu, este amplasat in judeul Harghita, Comuna Cra

Zona seismica si adancimea de inghet

Potrivit normativului P 100 2006, zona Cra se afl n zona seismic E, avnd perioada de
col Tc= 0,7 s si ac =0,12g, iar clasa de importan seismic este III. normal; respectiv
aparine de zona eolian: valoarea caracteristica a vitezei vantului de 31m/s, presiunea

26
caracteristica 0,5kPa ( conf. NP 082/2004 ) iar zona ncrcrii cu zpad, este C. Adancimea
de inghet: este de 1,10 m, conf. STAS 6054-85.

Clima
Clima prezint diferenieri importante n funcie de nlime, vale, depresiune, cureni, dar , n
principal se remarc dou tipuri:
clim continental moderat n dealurile subcarpatice, unde verile sunt calde i bogate
n precipitaii, iar iernile friguroase i uneori viscole. Temperatura medie vara, luna
iulie este de 18 grade iar a iernii, luna ianuarie este de -5,5 grade.
clim montan specific zonelor nalte n care verile sunt scurte, rcoroase i bogate n
precipitaii, iar iernile geroase, viscolite i cu un strat de zpad gros i stabil o
perioad ndelugat. Media temperaturilor este de 10 grade vara i -8 grade iarna.
Depresiunea Ciuc se individualizeaz din punct de vedere climateric datorit faptului c aici
se constat un topoclimat specific, caracterizat prin frecvene mari i persistene ndelungate
ale inversiunilor termice nocturne i de iarn. Urmare a acestor fenomene, depresiunile
respective se situeaz printre regiunile cele mai reci din ar, att n perioada verii ct i a
iarnii.

2.3.b. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat este 100% domeniu public.

2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren

Pentru amplasarea echipamentelor este necesar o incapere cu suprafata de 150 m2,
disponibil lng patinoar.

2.3.d. Studii de teren

Nu este cazul nefiind o investiie care necesit spaturi, foraje.

2.3.e. Caracteristicile principale ale lucrarilor din cadrul obiectului de investitii

lucrarile ce urmeaza a fi realizate sunt:
elaborarea proiectului tehnic, conform solicitarii din tema cererii de oferta;
amenajarea spatiului tehnic necesar pentru montarea echipamentelor;

27
 amenajarea instalaiei de cogenerare
amenajarea captatorilor solari;
montarea echipamentelor si accesorilor;
racordarea instalatiilor existente la noua sursa termica;
efectuarea probelor tehnologice de etanseitate, presiune, reglare si functionare.

2.3.f. Situatia existenta a unitatii si analiza de consum

Apa potabila
Apa potabila necesara apei de adaos in circuitele de incalzire cat si pentru prepararea apei
calde menajere se preia din reteaua de apa potabila aferenta obiectivului.

Apa industriala (de racire)

Nu este cazul.

Energie electrica
Alimentara consumatorilor electrici apartinand sistemelor de incalzire si preparare apa calda
menajera cu surse regenerabile se va face prin racordarea tabloului electric la tabloul electric
general din cadrul cladirii.

Telefonie si alarmare PSI

Nu este cazul.

Energie termica
Alimentarea cazanului se va face cu toctur de lemn de orice fel, cu criteriul ca umiditatea
acestora s nu depeasc 15%
Cazanul ar funciona cu aproximativ 400 kg de toctur de lemn pe or. Funcionarea
cazanului ar fi necesar aproximativ 4-5 ore pe zi n timp de iarn, vara i n zilele calde ar
funciona numai instalaia de panouri solare.

2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

n timpul lucrrilor de execuie nu sunt riscuri de poluare a mediului.

28
Gospodarirea deseurilor generat pe amplasamet
Deseurile produse ca urmare a realizarii lucrarii se estimeaza a fi separate pe cele doua etape
astfel:
deseuri inerte si nepericuloase. Pentru realizarea lucrarilor proiectate va necesita excavarea
si indepartarea din amplasament a molozului rezultat din urma lucrarilor de realizare a
investitiei;
deseuri menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie, hartie, pungi, folii
de plastic, butelii si resturile alimentare vor fi depozitate in conteinere la locul de munca, in
continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinal 0,3 kg/om si zi. Eliminarea lor se va face
periodic, prin

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Substantele toxice si periculaose pot fi: butelii de clor gazos si sau oxigen, carburantii si
lubrifiantii necesari pentru punerea in opera a instalatiei.
Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata in statii autorizate, ori de cate ori va fi
necesar.
Utilajele cu care de va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand
facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrarile de intretinere si reparatii se
vor executa in service-uri specializate.

29
2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

Luna
Descriere activitate
1-2 3-4 4-5 5-6
Faza de pregatire a implementarii

Construirea si optimizarea echipei de management de proiect

Achizitia serviciilor de proiectare

Proiect tehnic, caiete de sarcini, liste de cantitati, documentatie valorica

Achizitiile publice(contractarea lucrarilor de executie)

FAZA DE CONSTRUIRE
Organizarea de santier si amenajare teren

Executarea incaperii pentru amlpasarea echipamentelor

Montarea echipamentelor
Realizarea racordurilor la instalatiile existente
Efectuarea de probe tehnologice si functionare

COMPONENTA DE PREGATIRE A PERSONALULUI

COMPONENTA DE INFORMARE SI CONSTIENTIZARE

FAZA DE AUDIT SI RAPOARTE

30
3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

DEVIZ GENERAL

Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de investiii privind

utilizarea energiei regenerabile

n lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014

(publicat pe pagina web a Bncii Centrale Europene)

1 EURO= 4,450 RON

Valoare (inclusiv
Nr. Denumirea capitolelor i subcapitolelor de Valoare fr TVA TVA
TVA)
Crt. cheltuieli
mii Lei mii Euro mii Lei mii Lei mii Euro
1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului
1.1. Obinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.2. Amenajarea terenului 20,000 4,495 4,800 24,800 5,573
Amenajri pentru protecia mediului i
1.3. 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
aducerea la starea iniial
TOTAL CAPITOL 1 20,000 4,495 4,800 24,800 5,573

CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor
2.1. 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147
necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic
3.1. Studii de teren 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Taxe pentru obinerea de avize, acorduri i
3.2. 1,700 0,337 0,000 1,700 0,337
autorizaii
3.3. Proiectare i inginerie 102,000 22,923 24,480 126,480 28,424
3.4. Organizarea procedurilor de achiziie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.5. Consultan 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371
3.6. Asisten tehnic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 3 118,700 26,631 24,480 143,180 32,133

CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiia de baz
4.1. Construcii i instalaii 530,000 119,109 127,200 657,200 147,695
4.2. Montaj utilaje tehnologice 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801
Utilaje, echipamente tehnologice i
4.3. 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690
funcionale cu montaj
4.4. Utilaje fr montaj i echipamente de 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

31
 transport
4.5. Dotri 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.6. Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 4 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de antier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.1. Lucrri de construcii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.2. Cheltuieli conexe organizrii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
antierului
5.2. Comisioane, cote, taxe 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.3. Cheltuieli diverse i neprevzute 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 5 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predare la beneficiar
6.1. Pregtirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6.2. Probe tehnologice i teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL GENERAL 3032,200 681,394 723,720 3755,920 844,039

Din care C+M 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

32
 Capitolul 1 din devizul general

1 EURO = 4,4497 RON

Valoare, fr Valoare (inclusiv

TVA
TVA TVA)
Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli
mii
mii Lei mii Lei mii Lei mii euro
euro

Cumprri de terenuri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Plata concesiunii (revedenei) pe durata realizrii
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
lucrrilor
Exproprieri, despgubiri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Schimbarea regimului juridic al terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Scoaterea temporar sau definitiv din circuitul agricol,
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
precum i alte cheltuieli de aceeai natur
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Cheltuieli efectuate la nceputul lucrrilor pentru

20,00 4,49 4,80 24,80 5,57
pregtirea amplasamentului
Demolri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Defriri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Evacuri materiale rezultate 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Devieri reele de utiliti din amplasament 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Sistematizri pe vertical 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Drenaje 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Epuismente (exclusiv cele aferente realizrii lucrrilor
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
pentru investiia de baz)
Devieri de cursuri de ap 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
20,00 4,49 4,80 24,80 5,57

III. - AMENAJRI PENTRU PROTECIA MEDIULUI

Cheltuieli efectuate pentru lucrri i aciuni de protecia
mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
pentru terminarea lucrrilor, precum: plantare de copaci,
reamenajare spaii verzi (specificai)
TOTAL III 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

20,00 4,49 4,80 24,80 5,57

33
 Anexa Nr.2

Devizul obiectului
Capitolul 2 din devizul general
CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITILOR NECESARE OBIECTIVULUI

Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de investiii privind utilizarea energiei

regenerabile
n lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014
(publicat pe pagina web a Bncii Centrale Europene)

Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare

1 EURO
4,4497 RON
=

Valoare
Valoare, fr TVA TVA (inclusiv
Nr.
Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli TVA)
Crt.
mii
mii Lei mii Euro mii Lei mii Lei
Euro

1 Alimentare cu ap 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2 Canalizare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3 Racord gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4 Racord la energie electric 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

5 Drumuri de acces i parcari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6 Racorduri la termoficare, telefonie, radio - tv 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

34
 Capitolul 3 din devizul general
CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE I ASISTEN TEHNIC

Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de investiii privind utilizarea energiei regenerabile
n lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014
(publicat pe pagina web a Bncii Centrale Europene)

1 EURO
Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare = 4,4497 RON

Valoare, fr TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)

Nr.
Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli
Crt. mii
mii Lei Euro mii Lei mii Lei mii Euro
1 2 3 4 5 6 7

I - STUDII DE TEREN
1 Msurturi topografice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Studiu geotehnic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

II - CHELTUIELI PENTRU AVIZE, ACORDURI I

AUTORIZAII
Obinerea / prelungirea valabiIitii certificatului de
0,200 0,000 0,048 0,248 0,000
1 urbanism
Obinerea / prelungirea valabilitii autorizaiei de 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 construire (1% x C+M)
3
Obinerea avizelor i acordurilor pentru racorduri i
branamente la reelele publice de ap, canalizare, 1,000 0,225 0,000 1,000 0,279
gaze, termoficare, energie electric, telefonie
4 Obinere aviz sanitar, sanitar veterinar i fitosanitar 0,300 0,067 0,000 0,300 0,067
5 Obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
adresa
6 ntocmirea documentaiei, obinerea numrului
Cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Cartea Funciara
7 Obinerea avizului PSI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Obinerea acordului de mediu 0,200 0,045 0,000 0,200 0,045
9 Ci ferate industriale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
10 Alte avize i acorduri solicitate prin lege 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 1,700 0,337 0,000 1,700 0,337

III - PROIECTARE I INGINERIE

Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de
86,000 19,327 20,640 106,640 23,966
1 proiectare :
1 Studii teren (geo, expertiza, topo) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1,1 Studii de fezabilitate 16,000 3,596 3,840 19,840 4,459
1,2 Proiect tehnic 70,000 15,731 16,800 86,800 19,507
1,3 Detalii de execuie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1,4 Verificarea tehnic a proiectrii 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
1,5 Consultanta 15,000 3,371 3,600 18,600 4,180
1,6 Asistenta tehnic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III (fr TVA) 102,000 22,923 24,480 126,480 28,424

35
 IV - ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIIE PUBLIC
1 Documentaii tender pentru toate specialitile 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL IV 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

V - CHELTUIELI PENTRU CONSULTAN

1 Consultan n elaborarea planului de afaceri 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Consultan n managementul investiiei 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371
TOTAL V 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371
1 2 3 4 5 6 7

VI - CHELTUIELI PENTRU ASISTEN TEHNIC

2
Asisten tehnic din partea proiectantului pe parcursul 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
implementrii proiectului
3 Asigurarea supravegherii execuiei prin inspectori de
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
antier desemnai de solicitant
TOTAL VI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II+ TOTAL III + TOTAL IV + TOTAL

118,700 26,631 24,480 143,180 32,133
V + TOTAL VI)

Devizul obiectului
Capitolul 4 din devizul general
CHELTUIELI PENTRU INVESTIIA DE BAZ

Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de investiii privind utilizarea energiei regenerabile

n lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014

(publicat pe pagina web a Bncii Centrale Europene)

Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare

1
RON
EURO= 4,4497

Valoare (inclusiv
Valoare, fr TVA TVA
Denumirea capitolelor i subcapitolelor de TVA)
Nr. cheltuieli mii
Crt. mii Lei Euro mii Lei mii Lei mii Euro

I - LUCRRI DE CONSTRUCII I INSTALAII

1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Construcii: rezisten (fundaii, structur de
rezisten) i arhitectur (nchideri exterioare, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
compartimentri, finisaje)
3 Izolaii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Instalaii electrice 80,000 17,979 19,200 99,200 22,294
5 Instalaii sanitare 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801

36
6 Instalaii de nclzire 300,000 67,420 72,000 372,000 83,601
7 Instalaii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalaii de telecomunicaii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 530,000 119,109 127,200 657,200 147,695

II - MONTAJ
1 Montaj utilaje i echipamente tehnologice 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801
TOTAL II 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801

III - PROCURARE
1 Utilaje i echipamente tehnologice cu montaj 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690
2 Utilaje fr montaj i echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Dotri 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

37
 Devizul obiectului
Capitolul 4 din devizul general
UTILAJE

Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de investiii privind utilizarea energiei regenerabile
n lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014
(publicat pe pagina web a Bncii Centrale Europene)

Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza ofertelor de la furnizori

1 EURO
= 4,4497 RON

Valoare (inclusiv
TVA
Nr. Denumirea capitolelor i subcapitolelor de Valoare fr TVA TVA)
Crt. cheltuieli mii mii
mii Lei mii Lei mii Lei
Euro Euro

1 Utilaje i echipamente tehnologice cu montaj

1.1 Panou solar cu 30 tuburi vidate 45 buc 105,000 23,597 25,200 130,200 29,260
1.2 Boiler 5000 litri 2 buc 45,000 10,113 10,800 55,800 12,540
1.3 automatizare solar 9,000 2,023 2,160 11,160 2,508
1.4 Grup pompare 22,500 5,057 5,400 27,900 6,270
1.5 sistem tocare si uscare biomasa 262,000 58,880 62,880 324,880 73,012
1.6 sistem stocare biomasa 65,000 14,608 15,600 80,600 18,114
1,7 sistem transport biomasa 63,000 14,158 15,120 78,120 17,556
Instalatie cogenerare 455 kw incalzire,350kw 1327,000 298,222 318,480 1645,480 369,796
1,8 electric
1,9 turn racire 70,000 15,731 16,800 86,800 19,507
1,10 Motor 300 kw 205,000
TOTAL 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690

3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Derularea intregului proiect va fi esalonata in cursul a 6 luni de zile, de la data semnarii
contractului de finantare impus de orice program de finantare europeana. In prima luna de la
aprobarea finantarii se vor derula activitati de pregatire a achizitiei, a echipei de implementare
a proiectului precum si cele legate de activitatea administrativa a proiectului, fluxul de
numerar fiind redus. Prima achizitie ce se va realiza si deconta este prevazuta in a doua luna si
reprezinta achizitia serviciilor de proiectare si contractarea lucrarilor de executie. In a treia
luna se vor realiza lucrarile de organizare de santier, achizitionarea materialelor si realizarea
constructiei. In luna a patra sunt programate lucrarile de executare, montarea colectorilor

38
termici verticali, montarea echipamentelor in statia termica. In ultimele 2 luni sunt programate
lucrarile de racordare la instalatiile existente, efectuarea probelor, receptia lucrarilor,
instruirea personalului de intretinere a instalatiilor si redacatarea raportului final.

Asadar, sintetic fluxul de numerar va fi grupat pe 5 luni de zile si se prezinta astfel:

Valoarea totala a investitiei: 3755000 LEI ( TVA inclus)
844039 EURO (TVA inclus) - curs 4,45 lei

4.ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR

DE PERFORMANTA FINANCIARA

4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei

de referinta
Investitia Modernizarea patinoarului Cra, prin realizare de investiii privind
utilizarea energiei regenerabile vizeaza:
reducerea cheltuielilor bugetului local afectate de consumul de energie si imbunatatirea
echilibrului bugetar, intrucat, in prezent, sistemul actual implica o slaba independenta
financiara a patinoarului;
reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in principal
combustibili fosili) si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare, protectia mediului prin
reducerea emisiilor puluante si combaterea schimbarilor climatice;
diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru
productia de energie termica/, electrica.
In prezent, consumul de energie pentru incalzire, electricitate si prepararea apei calde
menajere ocupa o parte importanta din ventiturile bugetare.

39
4.2. Analiza optiunilor
Analiza are in vedere trei optiuni de lucru:
optiunea 1, care este reprezentata de situatia existenta (varianta fara investitie);
optiunea 2, se realizeaza investitia propusa: Modernizarea patinoarului Cra, prin
realizare de investiii privind utilizarea energiei regenerabile, in valoare de 844039 EURO
(varianta cu investitie maxima);
optiunea 3, se realizeaza investitia, doar cu instalatia de colectori de soare 200000 EURO
(varianta cu investitie medie).
Optiunea 1 Varianta fara investitie
In prezent, pentru obiectivul in studiu, se cheltuiesc anual, pentru incalzire, electricitate si
preparare apa calda menajera sume ce reprezinta un procent important din cheltuielile curente,
inclusiv cheltuieli de personal al patinoarului din Cara. Acest aspect impune: o serie de
bariere in dezvoltarea economic , blocand orice initiative in ceea ce priveste infiintarea unor
obiective economice si sociale, in conditiile in care exista propuneri pentru extinderea
obiectivelor, cresterea numarului orelor de funcionare, s.a.m.d; in acelasi timp, se
preconizeaz creterea tarifului la combustibil cu cel putin 5% anual, pentru un orizont de 15
20 ani. In acelasi timp, veniturile bugetului au inregistrat cresteri insignifiante, iar in ultimii
do ani, chiar scaderi. Rezultatul este o cretere continua a ponderii cheltuielilor cu energia,
care va conduce la incapacitatea financiara a patinoarului

Optiunea 2 (varianta cu investitie maxima): Eficientizarea consumului de energie

termica, in valoare de 844039 EURO
Avantajele in acest caz ar fi urmatoarele:
in primul rand, aceasta optiune, a carei eficienta se va vedea in paragraful 4.3, acopera
intregul consum de energie termica. Veniturile generate pe an sunt de 43000
EURO , ceea ce coroborat cu optiunea 1, va conduce la crearea unor disponibilitati la nivelul
bugetului de aceiasi marime financiara si deci cresterea capacitatii patinoarului de a finanta
noi proiecte si cheltuieli,

Optiunea 3 (varianta cu investitie medie) se realizeaza investitia, dar cu o valoare la

jumatate 200000EURO.
Aceasta investitie ar elimina functionare cazanelor pe lemne in zilele insorite.

40
4.3. Analiza financiara
Premisele analizei financiare sunt urmatoarele:
rata de actualizare utilizata in analiza financiara a proiectului este de 5%;
orizontul de timp 20 ani
timpul mediu de utilizare a instalatiilor de 30 ani.
Conform devizului general, costul investitiei este de 844039 EURO cu TVA inclus, din
care:
90% reprezinta subventie AFM 759635 EURO cu TVA inclus
10% reprezinta costuri suportate in regie proprie 84403 EURO cu TVA inclus.

Durata de recuperare a investitiei este de:

DR =844039/43000=19.62 ani

Dac s-ar gsi sprijin de finanare, investiia s-ar amortiza in 2,5 ani.(84403+ cheltuieli
neprevzute/43.000= cca 2,5 ani)
Din care 43000 euro sunt posibile beneficii pe un an din vnzarea energiei electric i a
economisirea de combustibil lemnos.

Ca investitia sa fie rentabila este necesera sprijinul statului sau a uniunii europene.

4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:

valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu
Nu este necesara intocmirea analizei economice deoarece proiectul nu are un impact
semnificativ la bunastarea economica a regiunii sau a tarii.

4.5. Analiza de risc

a. Ipoteze la diferite nivele
Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gama larga de activitati, care se
finalizeaza cu obtinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului.
Activitatile proiectului au la baza o serie de ipoteze sau prezumtii, care trebuie a fi, in
prealabil, solutionate prin derularea in bune conditii ale proiectului. Ipotezele apar ca factori
mai presus de controlul direct al proiectului, fiind necesare pentru ca proiectul sa se poata
indeplini, factor definiti pozitiv si in termini masurabili, iar incertitudinile apar ca si

41
modificari posibile ale elementelor proiectului, dar a caror posibilitate de aparitie nu este
cunoscuta.
Ipotezele formulate in legatura cu prezentul proiect, pot fi diferentiate pe trei faze:
faza de pregatire si elaborare proiect;
faza de implementare a proiectului;
faza de gestiune si monitorizare a proiectului.

Masuri de contracarare a riscurilor

Administararea riscurilor interne proiectului:
a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune, sunt
prevazute marje de eroare pentru etapele cele mai importamnte ale proiectului;
b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;
c) Managerul de proiect, impreuna cu responsabilul juridic si responsabilul tehnic se vor
ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in implementarea
proiectului;
d) Responsabilul tehnic se va implica direct si va supraveghea atent modul de executie al
lucrarilor, avand o bogata experienta in domeniu. Se va implementa un sistem riguros de
supervizare a lucrarilor de executie. Acesta va presupune organizarea de raportari partiale
pentru fiecare stadiu al lucrarilor in parte. Acestea vor fi prezentate in documentatia de
licitatie si la incheierea contractelor;
e) Se va urmari incadrarea proiectului in standarde de calitate si in termenele prevazute;
f) Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare la materiale, echipamente si metode de
implementare a proiectului;
g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator.

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Investitia se doreste a fi implementata prin obtinerea unei finantari nerambursabile in cadrul
Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care
utilizeaza energie solara, geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la
imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, aprobat de Ordinul ministrului mediului, nr.
565 din 08 mai 2009, prin dispozitia presedintelui Administratiei Fonsuli pentru mediu nr.212
din 17 iunie 2009. Proiectul este asimilat proiectelor de utilitate publica, procentul de
finantare nerambursabila este de 90% din totalul cheltuielilor eligibile.

42
6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZARA
INVESTITIEI
6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie
In faza de executie a montajului echipamnetelor se pot creea locuri de munca pentru
personalul din zona, de specialitati diferite: instalatori, ingineri instalatori, electricieni,
muncitori necalificati, constructori. Numarul de locuri de munca ce se pot creea este de
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare
In faza de operare, ramane la latitudinea consiliului local, daca se angajeaza personal nou, sau
se transfera din personalul care este specializat in centrala termica a patinoarului. La sistemele
de cogenerare, nu este necesar personal permanent, de aceea se recomanda utilizarea
personalului din centrala termica a patinoarului, pentru verificari periodice si remedieri
accidentale: completare cu apa in instalatii, reglare parametrii de functionare, curatarea
filtrelor mecanice.

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO ECONOMICI AI INVESTITIEI

7.1. Valoare totala (INV), inclusiv TVA
Valoare totala a investitiei: 844039 EURO
7.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M)
Investitia propusa se va realiza in 5 luni.
Valoare investitiei an I:
844039 EURO
7.3. Durata de realizare
Durata de implementare a proiectului este de 5 luni, din care durata de realizare a C+M
este de 3 luni
7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice)
- productia anuala de energie termica: 700 MWh/an
-producie enrgie electric cu 5 ore funcionare pe zi:300 kw x 5 ore x 300 zile=450 MWh

43
Necesarul de panouri solare

Aparatul de tratare a gheii are nevoie de 1000 litri de ap cald la 45 de grade pe or. Cu 8
ore de funcionare reiese un necesar de 10000 de litri, care ar acoperi i consumul de ap
cald menajer la grupurile sanitare.

Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei calde:

Pentru dimensionarea orientativ, din punct de vedere termic, a sistemului de preparare a apei
calde menajere pentru locuine, n cazul utilizrii surselor regenerabile de energie, se poate
considera un consum normal de ap cald de 50 l/pers/zi, la temperatura de 45C. n cazul n
care beneficiarul estimeaz c va depi consumul normal de ap cald indicat n tabel, se va
ine seama de acest lucru i se va dimensiona boilerul pentru consumul de ap indicat de
beneficiar.

Volumul minim al boilerului vbmin, se poate calcula cu relaia:

Unde:
-Vmin-volumul minim al boilerului in litri
-n-numrul de persoane-in cayul nostru 8000/50=160
-Cz consumul zilnic normat pe persoan (50 litri)
-f-factor de supradimensionare f=1,2
-tar-temperatura apei reci la intrare in boiler tar=10 grade C
-tb-temperatura apei calde din boiler tb=45 grade

Vbmin=1.2*[160*50*(45-10)/45-10]=10000 litri

n cazul utilizrii energiei solare, sau energiei geotermale (pompe de cldur) boilerele se vor
supradimensiona fa de volumul minim de ap, cu un factor de supradimensionare f=1,22.

44
n cazul preparrii apei calde menajere la 45C, acest supradimensionare are scopul ca n
timpul utilizrii apei calde, s nu fie sesizat o scdere progresiv evident a temperaturii
apei, datorate ptrunderii treptate n boiler a apei reci care completeaz apa cald consumat.
n cazul boilerelor cu volumul minim calculat dup relaia matematic prezentat anterior, pe
msur ce s-ar consuma apa cald din boiler i aceasta ar fi nlocuit de ap rece, s-ar sesiza
scderea treptat a temperaturii apei calde, ceea ce ar crea un fenomen de disconfort evident
n cazul utilizrii unor cantiti mai mari de ap cald, la un moment dat (ex. n timpul
duului). n cazul preparrii apei calde menajere la 60C, dar cu ajutorul energiei solare,
caracterizat printr-o intensitate a radiaiei foarte variabil, supradimensionarea boilerului este
necesar pentru a se putea acumula o cantitate mai mare de ap dect cea minim necesar, n
vederea reducerii consumului de energie pentru preparea apei calde menajere, n zilele cu
radiaie solar este mai puin intens. Astfel dac factorul de supradimensionare este f=2, ntr-
o zi cu radiaie solar intens se va putea prepara i acumula gratuit (folosind energia solar),
o cantitate dubl de ap cald menajer, care va acoperi integral consumul i pentru ziua
urmtoare, n cazul n care acea zi nu va beneficia de un nivel ridicat al radiaiei solare (ex. o
zi ploioas sau rece i nnorat). n acest fel, sursa alternativ de energie pentru prepararea
apei calde, nu va funciona a doua zi dup una nsorit, ceea ce reprezint o economie
important de energie i o reducere semnificativ a costurilor de exploatare a unei asemenea
instalaii de preparare a apei calde menajere. n cazul instalaiilor de preparare a apei calde
menejare cu ajutorul combustibililor clasici, a biomasei solide, a biogazului sau a energiei
electrice, nu este necesar supradimensionarea boilerului

Necesarul de energie pentru inlzirea apei:

Sarcina termic Qacm necesar pentru prepararea apei calde menajere se determin cu
relaia:

unde,

45
Rezult:

Qacm=(160*50*10*35)(8*3600)=97,22 kw

Pentru acest necesar de cldur avem nevoie de 200 mp de panouri solare cu eficient
de 730kwh/m2/an

Dac alegem panouri solare cu 30 tuburi vidate de 4,5 mp fiecare, rezult c avem
nevoie de 45 de panouri solare.

46
8.CONCLUZII

Realizarea proiectului cu cazan pe cogenerare ar fi util, numai dac composesoratele care

susin patinoarul, ar livra deeuri lemnoase sau alte lemne nevalorificabile provenite din
exloataiile pduriilor.
Aceasta ar fi benefic i din punct de vedere al naturii.
Acest cazan 350 kW electric, 450 kW termic, ar face fa necesarului de cldur i ap cald a
cldirii, numai c consum 400 kg de toctur de lemn pe or. Dac aceast toctur ar trebui
achiziionat, investiia nu ar fi viabil pentru c acest fel de biomas cost 400 RON/ton.
Funcionnd 5 ore pe zi, ar insemna 2 tone de toctur pe zi=800 Ron\zi, care ar insemna in 8
luni i cu 25 zile pe lun:
800x25x8=160000 RON/an=36000 Euro, care este mai mare dect ce se cheltuie actual.

Beneficiul adus de acest cazan ar fi:

Venit din certuificate verzi 2 buc x 50 euro x o,3 mw x 1000ore=30000

Venit din vanzare de energie 32 euro x 0,3 mw x 1000 ore=9600
Venituri totale anuale din energie 30000 +96000=36900 Euro/an
Venituri din economisirea de cumprarea lemn rigid 15000 euro

Sistemul cu panouri solare ar avea beneficiului lui ca in zilele insorite nu ar trebui s se

porneasc cazanele, evitnd astfel arderea de combustibili solizi i acest sistem nu trebuie
supravegheat toat ziua.

Cu aceast investiie s-ar putea achiziiona i sistemul de depozitare, de tocare i de uscare a

biomasei, care impreun cu sistemul de cogenerare ar fi a noutate in judeul Harghita.

-Se recomand:
gsirea fonduri pentru investiie
montare schimbtor de cldur pe aparatul de rcire
regndirea folosirii centralei de tratare a aerului
eliminarea boilerelor electrice
schimbarea becurilor existente la becuri economice.

47