Lectia 1 - Web

1. Generalitati despre Internet

1.1. Ce este Internetul?

Internetul este o retea vasta de calculatoare care leaga milioane de retele mai mici din
ntreaga lume (inter = ntre, net = retea). Internetul este o modalitate de comunicare a
calculatoarelor.

O retea este un grup de calculatoare si echipamente de calcul conectate pentru a partaja

informatii si resurse. Calculatoarele dintr-un birou, sunt des interconectate pentru a putea
utiliza aceleasi fisiere si imprimante. Toate calculatoarele legate la Internet pot schimba
informatii ntre ele. Este la fel de usor de comunicat cu un calculator din cealalta parte a
lumii ca si cu unul din aceeasi camera. nainte de a putea schimba informatii, doua
calculatoare de pe Internet trebuie sa se gaseasca reciproc si sa comunice ntr-un limbaj
accesibil amndoura.

Istoria Internetului este relativ recenta. Primul proiect de realizare a unei retele fiind fost
lansat n 1960. Proiectul era unul militar: crearea unei retele de calculatoare ntre cele mai
importante centre militare ale SUA. Centrele trebuiau interconectate multiplu, ca n cazul
unui atac nuclear, chiar daca o parte a legaturilor s-ar fi distrus, reteaua totusi ar fi fost
capabila sa tina legatura ntre supercalculatoarele DoD (Department of Defense).

Chiar daca primele retele au apartinut domeniului militar, ele s-au extins n domeniul
cercetarii academice, legnd diferite universitati, pentru ca n 1990 reteaua sa fie deschisa
pentru toata lumea, att pentru companiile comerciale ct si pentru persoanele care
folosesc calculatoarele acasa. n ciuda numeroaselor ncercari ale diverselor organizatii si
guverne, nimeni nu controleaza cu adevarat Internetul. Acesta este compus din multe
retele individuale dar nimeni nu l poseda n totalitate.

1.2. Legatura la Internet

Pentru a avea acces la Internet, aveti nevoie de un calculator si o legatura la Internet. n

general, de pe orice calculator este posibil accesul; calculatoarele mai lente vor afisa mai
lent paginile cu multe imagini, dar nu pentru ca datele ar veni mai lent de pe Internet, ci
pentru ca procesorul prelucreaza mai lent informatia grafica.

1
n general, legatura la Internet se concretizeaza printr-un modem si o legatura telefonica
obisnuita, de voce. Acesta are avantajul ca legatura telefonica exista deja preinstalata
(pentru telefon), dezavantajul fiind ca timpul n care sunteti conectat la Internet se adauga
facturii telefonice, operatorul de telefonie (ex. RomTeleCom) taxnd acest timp ca si o
convorbire locala standard de voce, pe minut.

Modemul (Modulator-DEModulator) este un dispozitiv ce permite transmiterea

informatiilor ntre calculatoare aflate la distante mari, folosind fie reteaua publica de
telefonie, fie linii speciale, prin conversia semnalului digital (folosit de calculator) n
semnal analogic (folosit de telefonie). Legatura dintre calculatoare se stabileste numai
daca fiecare dintre ele este echipat cu un modem.

O alta modalitate populara de a va conecta calculatorul la Internet este prin modem de

cablu (modem CATV). Aceste modemuri permit accesarea Internetului prin intermediul
retelei de televiziune prin cablu; puteti accesa Internetul n acelasi timp cu vizionarea
emisiunilor TV, pe acelasi cablu. Avantajul major consta n viteza crescuta fata de linia
telefonica si evitarea ncarcarii platei telefonice.

Exista si alte modalitati de conectare la Internet prin linie telefonica nchiriata, prin
radio, prin cablu coaxial, fibra optica etc.

ISP (Internet Service Provider) este furnizorul dvs. de Internet, adica firma/organizatia
prin care calculatorul dvs. Se conecteaza la Internet (cum ar fi DNT, RDS, Astral
Telecom si altele).

Noi vom accesa Internetul prin intermediul calculatorului. Exista, n schimb, diferite
dispozitive dedicate accesarii Internetului, de exemplu televizoare care pot afisa
informatii de pe Internet prin intermediul cablului de televiziune de la operatorul de
cablu.

Exista doua tipuri principale de calculatoare pe Internet. Cele care memoreaza, sorteaza si
distribuie informatii se numesc gazde sau servere. Cele care au acces la aceste informatii
si le folosesc, asa cum este un calculatorul personal dintr-o sala de curs, sau cel de acasa
se numesc clienti.

Un calculator server serveste un calculator client asa cum un vnzator serveste un client.
Serverele sunt calculatoare speciale, care la solicitarea clientului efectueaza diferite
servicii. Aceste servicii pot fi furnizarea unor informatii si/sau efectuarea unor operatii.

1.3. Cum functioneaza Internetul?

Serverele de pe Internet sunt (n general) specializate pe diverse servicii.

Exista servere care stocheaza milioane de fisiere pe care le pun la dispozitia clientilor. n
general aceste servere sunt la rndul lor specializate pe domenii. Astfel exista servere care
furnizeaza informatii stiintifice, presa, documente si informatii oficiale, jocuri,
publicitate, divertisment, programe TV etc. Pentru a usura cautarea informatiilor, aceste
date sunt ordonate, clasate, sortate n diverse cataloage. Pentru a ntelege mai usor modul
de organizare a informatiilor, sa luam exemplul unui server specializat n furnizarea
presei. Pe el pot fi gasite ziare, reviste, periodice, etc. Ziarele pot fi clasificate n functie
de regiunea geografica n care apar. n cadrul fiecarei regiuni, informatiile pot fi ordonate
dupa data aparitiei ziarului. Revistele pot fi sortate n functie de tematica revistei n
2
reviste de sport, cinema, politica, etc. Aceste organizari ale informatiilor n cadrul
serverului depind exclusiv de organizatia care detine serverul.

n schema de mai sus (care este fictiva, dar utila), serverele sunt reprezentate prin
dreptunghiuri. Se poate vedea ca un server poate contine informatie propriu-zisa cum este
serverul Romnia Libera sau poate contine trimiteri la alte servere pe care se gaseste
informatie din aceeasi categorie sau categorii asemanatoare. Parcurgerea mai multor
servere cu ajutorul trimiterilor unui server catre alt server n vederea obtinerii unor
informatii poarta numele de navigare pe Internet.

Serverele din Internet sunt astfel legate unele de altele. Se poate naviga pe Internet luni
ntregi fara a trece de doua ori prin acelasi punct. Aceasta nu nseamna nsa ca serverele
sunt nlantuite ntr-un lung sir, dimpotriva, ele sunt interconectate printr-o multitudine de
legaturi. Daca ar putea fi privit de undeva din exterior Internetul al arata cam asa:

Fiecare casuta ar avea n interior tot o structura de acest tip. Se poate usor trage concluzia
ca Internetul nu este dect o imensa dezordine de calculatoare interconectate prin linii
telefonice, cabluri coaxiale, fibre optice, radio digital, sateliti si alte legaturi.

nainte de a schimba informatii, doua calculatoare de pe Internet trebuie sa se gaseasca

reciproc si sa comunice ntr-un limbaj accesibil amndoura.

Pentru a se putea localiza, calculatoarele de pe Internet au adrese unice numite adrese IP

(Internet Protocol). Aceste adrese iau forma unor numere. Retinerea acestor numere este
greoaie, de aceea s-a recurs si la o denumire a calculatoarelor cu nume (nume de
domenii) mult mai usor de retinut de catre oameni. Aceste nume sunt caracteristice
3
serverelor. Toate numele serverelor respecta anumite caracteristici. Vom explica n
continuare pe un exemplu fictiv cum anume trebuie citit un astfel de nume.

RomaniaLibera.ziare.presa.ro

presa este numele domeniului general, ziare este numele unui subdomeniu al domeniului
presa, RomaniaLibera este un subdomeniu al subdomeniului ziare, iar ro este codul tarii
n care este localizat serverul. Cele mai multe tari au propriul lor cod de tara (coincide cu
codul din circulatia rutiera) astfel it pentru Italia, fr pentru Franta, etc. Exista o lista de
coduri pentru organizatiile gasite pe Web, n afara codurilor de tara:

com organizatie comerciala

org organizatie non-profit

gov corp guvernamental

edu institutie de nvatamnt

Aceste ultime coduri sunt utilizate n general de servere din S.U.A. sau organizatii
internationale; desi exista si adrese care se termina n us, Statele Unite si permit sa
foloseasca codurile generice, din moment ce ei au dezvoltat Internetul.

O astfel de adresa este furnizata unui browser de Internet, care localizeaza serverul si din
acel moment ncepe navigarea pe Internet.

Odata conectat la Internet, calculatorul este ca un paianjen n mijlocul unei pnze uriase.
Toate firele pnzei i pot aduce informatii de la alte calculatoare.

Web este pe departe cel mai utilizat serviciu al Internetului. l vom discuta detaliat mai
jos. Deocamdata, trebuie sa stiti ca informatiile ce se gasesc peWeb se numesc pagini
Web. O colectie de pagini Web care apartine unei persoane sau organizatii se numeste site
Web. Din punct de vedere tehnic Web-ul este doar o parte a Internetului, sau mai exact un
mod de a calatori prin Internet. Dar este o parte mare, deoarece multe aspecte ale
Internetului care nu fac parte, strict vorbind, din Web, pot fi accesate prin intermediul
acestuia.

Exista si alte servicii oferite de serverele pe Internet transfer de fisiere, posta

electronica, liste de discutii, mesagerie rapida, mesagerie SMS, chat (discutii n timp
real), telecomanda prin retea a calculatorului si altele.

4
Cautare pe Internet. Motoare de cautare.
Cautare avansata. Metacautare
1. Generalitati
1.1. De ce cautare?

Am vazut pna acum n linii mari cum se poate naviga pe Web. Se scrie adresa paginii
dorite, se asteapta ncarcarea ei, de aici nainte cu ajutorul conexiunilor si al butoanelor se
navigheaza. Dar scopul nu este acela de a strabate pagini dupa pagini (sau cel putin nu
acesta ar trebui sa fie) ci este acela de a gasi informatii utile. La fel cum nu urmarim toata
ziua programele TV n speranta ca poate vom vedea o emisiune ce ne intereseaza, nici pe
Internet nu navigam la voia ntmplarii. Evident exista exceptii att n rndul celor care
urmaresc programele TV ct si n rndul celor ce folosesc Internetul.

De cele mai multe ori nu stim adresele la care putem gasi informatiile ce ne intereseaza.
De aceea exista asa numitele motoare de cautare (roboti de cautare). Actiunea unui
motor de cautare poate fi asemanata cu cea a unui bibliotecar.

Sa luam un exemplu: cautam informatii legate de o anume tema. Nu stim n ce carte

putem gasi asemenea informatii. Ce facem? Mergem la biblioteca si ntrebam acolo. Un
bibliotecar trebuie sa stie ce carti are n biblioteca si tematica fiecarei carti. Evident ne va
recomanda mai multe volume ce trateaza tema cautata. Printre acestea se pot strecura si
carti ce nu ne sunt de folos. Totusi, este mai bine sa cautam ntre patruzeci de volume,
dect sa verificam toate rafturile bibliotecii pentru informatiile dorite.

Pe Web rolul bibliotecarilor este luat de motoarele de cautare. Unui motor de cautare i
puteti indica tema pe care o cautati si asteptati sa va furnizeze conexiuni spre pagini Web
ce contin informatii legate de ceea ce ati solicitat. Observati, totusi, diferenta esentiala
fata de biblioteca (pe lnga faptul ca bibliotecarul are ochelari): paginile nu se tin pe
serverul unde este si motorul de cautare, ci mprastiate pe Internet. Adevarul este ca
serverele ce ofera servicii de cautare sunt specializate n acest lucru si nu contin alte
informatii, local.

1.2. Cum reusesc serverele?

Serverele - motoarele - de cautare functioneaza relativ simplu: ele au un program care 24

de ore din 24, 7 zile din 7, navigheaza pe Internet, nesupravegheat, automat. Acest
program de pe server aduna cuvinte cheie din fiecare pagina de pe Internet (nu ia n
considerare chiar toata informatia din pagina), si le salveaza n baza proprie de date de pe
serverul de cautare, mpreuna cu adresa unde a gasit cuvintele cheie respective. Astfel,
serverele de cautare au o uriasa baza de date de cuvinte cheie si adrese unde pot fi gasite
informatii despre aceste cuvinte cheie.

1.3. Cum reuseste clientul?

Clientul nsemnnd utilizatorul, echipat cu browser si conexiune Internet, desigur.

5
Pe pagina principala a acestor servere, predomina casuta de text n care scrieti termenul(-
ele) cautat(-e), si un buton, cu care sa porniti cautarea. La apasarea butonului, browserul
trimite textul de cautat serverului:

acesta cauta n baza lui de date, apoi trimite napoi o pagina cu rezultatele:

Dupa cum se vede, pagina cu rezultate contine legaturi si descrierea succinta a

informatiilor de pe pagina pe care o ncarca legatura respectiva.

1.4. Din ce traiesc serverele?

Exista multe servere de cautare. Si puteti sa le folositi gratuit! Probabil va ntrebati din ce
traiesc serverele respective, mai exact oamenii care le administreaza? Gnditi-va ca daca
sub casuta de text n care dvs. scrieti textul de cautat este si o imagine-legatura care spune
ceva de genul

Cumparati sosetele noastre

de nylon ca-s ieftine si bune!
cu imaginea apetisanta al produsului, si daca aceasta pagina de cautare este accesata si
vazuta de cteva sute de mii de oameni pe zi, respectiva firma are sanse bune de a-si
vinde produsul. Asa ca i este rentabil sa plateasca o taxa, ct de mare, pentru spatiul
publicitar de pe pagina.

6
1.5. Cteva din serverele de cautare cele mai folosite
1.5.1. Google

Una din serverele de cautare cele mai utile si mai accesate este Google, cu adresa
http://www.google.com. Pagina de cautare este simpla, ceea ce conteaza, pentru ca daca
pagina ar contine multe imagini, text etc., s-ar ncarca mai lent. n momentul de fata
(adica la scrierea cursului), Google este pe prima pozitie pe topul serverelor de cautare.
Este foarte rapid, ceea ce reflecta investitii n echipamente si conexiune la Internet de
mare viteza (de partea lor). Este si exact, adica majoritatea rezultatelor cautarii sunt la
obiect, ceea ce reflecta programe de cautare eficiente si destepte, probabil cu elemente de
inteligenta artificiala si analiza gramaticala si sintactica avansata poliglota. Desigur,
aceste lucruri sunt secrete bine pazite si de fapt nici nu intereseaza utilizatorul.

Exercitiu: cautati, cu Google, combinatia "arhitectura Cluj", fara ghilimele. Observati

rezultatele.

Ca toate motoarele de cautare care se respecta, si Google ofera o pagina de cautare

avansata:

7
1.5.2. Altavista

Acest motor de cautare este unul dintre cele mai vechi de pe Internet. Ofera cautare
avansata si multe alte optiuni.

1.5.3. Lycos

Un motor de cautare vechi, dar bun. Ofera si alte servicii, de exemplu e-mail.

1.5.4. Metacrawler

Metacrawler este un motor de cautare cu care se poate efectua "metasearch". Asta

nseamna ca acest motor de cautare nu are baza de date proprie, ci trimite cererea dvs. la
alte motoare de cautare, si trimite rezultatele napoi la dvs.

Metacrawler a decazut n timp, dar tot poate furniza rezultate bune n unele cazuri.

Exista si alte motoare metasearch, dar n general sunt lente, deoarece cererea si
rezultatele fac drum dublu, si nu permit toate optiunile specifice fiecarui motor de cautare
n parte.

8
E-mail

Introducere. Generalitati. Functionarea postei electronice. Adrese de mail

1. Generalitati
1.1. Ce este posta electronica?

Posta electronica ("e-mail", pronuntat [i-meil]) este un sistem global prin care dvs. puteti
trimite si primi mesaje scrise, imagini, sunete, animatii si fisiere altor persoane, prin
intermediul Internetului.

Mesajele electronice, e-mailurile, le scrieti pe calculatorul dvs.; destinatarul le citeste pe

calculatorul dnsului.

Avantajele principale ale e-mailului sunt viteza mare si pretul redus. Un e-mail ajunge la
destinatar n cteva minute. Pe de alta parte, nu trebuie sa platiti legatura completa dintre
calculatorul dvs. si calculatorul destinatarului, ci numai legatura dvs. la Internet, care, de
obicei, consta ntr-o conexiune telefonica locala pna la furnizorul de Internet.

1.2. Cum functioneaza?

Posta electronica seamana cu posta clasica.

Cum functioneaza serviciul postal clasic?

Scrieti o scrisoare pe care o puneti ntr-un plic.

Pe plic, scrieti adresa destinatarului: "Ion Popescu, str. Clujului 4, ap. 30,
Timisoara, Romnia".
Aruncati plicul adresat ntr-o cutie postala publica (nu n cosul de gunoi!).
Dupa un timp, plicul dvs. este ridicat de Posta orasului, care analizeaza adresa si
trimite plicul mai departe spre Posta tarii destinatie.
Posta tarii straine observa adresa si trimite plicul mai departe, spre orasul
destinatie.
n oras, plicul este preluat de postasul responsabil cu strada destinatie, care l pune
n cutia postala de la adresa destinatie.
Voila, scrisoarea a ajuns la destinatar.

Serviciul de posta electronica functioneaza similar:

Scrieti scrisoarea, cu un program special. Scrierea unui e-mail seamana cu scriere

unui document n Word, doar ca se lucreaza cu alt program.
i specificati programului adresa e-mail a destinatarului, ceva de genul:
"leu@savana.za"; programul pune scrisoarea ntr-un plic electronic, si "scrie" pe
el adresa de e-mail a dvs. ca expeditor ("vulpe@padure.cluj.ro"), ct si adresa
destinatarului, pe care i-ati specificat-o.
Trimiteti mailul, adica apasati pe un buton din program, "Send".
9
 Programul transmite "plicul", care de fapt este un fisier de format special,
serverului ("padure.cluj.ro") de la furnizorul dvs. de Internet.
Serverul analizeaza adresa, si trimite plicul dvs. la cel mai apropiat server din
directia serverului destinatie ("savana.za"), cu care este conectat, dupa care sterge
plicul de pe propriul harddisc.
Serverul care primeste plicul dvs., analizeaza adresa destinatarului si trimite plicul
mai departe, la un alt server, n directia corecta, dupa care sterge fisierul de pe
propriul harddisc.
Plicul calatoreste de pe server pe server, pna ajunge pe serverul destinatie,
"savana.za".
Serverul destinatie - care este furnizorul de Internet al lui "leu" - pastreaza plicul,
adica fisierul, pna cnd utilizatorul destinatie ("leu") se conecteaza la server si si
"citeste posta".
Voila, scrisoarea a ajuns la destinatar.

Nu trebuie sa va faceti probleme, deoarece utilizatorul nu trebuie sa stie exact cum ajunge
scrisoarea sa la destinatie. Toata treaba de "transport" a scrisorii este executata de catre
programul dvs. de mail, serverele intermediare, si programul de mail al destinatarului.
Dvs. trebuie sa dati doar continutul scrisorii si adresa destinatarului.

Observati diferentele fata de serviciul postal clasic:

adresa clasica a fost nlocuita de adresa de e-mail;

timbrul postal - taxa legaturii la furnizorul dvs. de Internet;
oficiul postal - server din Internet;

transportul aerian, terestru al scrisorilor clasice - transportul prin cablu (sau orice
mijloc de interconectare a doua servere).

Transmiterea unei scrisori cum am descris mai sus, este cazul ideal. Se poate ntmpla ca
dvs. sa fi gresit adresa, sau destinatarul sa se fi "mutat" (la alt furnizor de Internet).

Odata transmis un mesaj ctre o adresa data, serverele din Internet vor cauta destinatarul,
l vor anunta ca a primit un mesaj, si, cnd acesta doreste, i vor transmite mesajul.
Transmiterea mesajului (mpreuna cu cautarea destinatarului) poate dura ceva timp (de

10
obicei de ordinul minutelor), exceptie facnd cazurile cnd adresa data nu exista, si
mesajul este returnat expeditorului dupa ce s-au epuizat toate posibilitatile de cautare a
destinatarului.

Un mesaj se poate sta prin Internet mult si bine" pna sa ajunga la destinatar sau ntr-un
caz si mai nefericit poate sa se piarda si sa nu ajunga niciodata! Acestea sunt desigur
exceptii rar ntlnite. Este de recomandat, n cazurile unor mesaje importante, sa se ceara
destinatarului o confirmare de primire a mesajului. Aceasta cerere de confirmare a
primirii revine utilizatorului si doar unele programe de mail si servere realizeaza automat
acest lucru.

1.3. Adresa de e-mail

Cum ati vazut mai sus, adresa de e-mail este diferita de adresa fizica a destinatarului.

Fiecare persoana beneficiara a unui serviciu de posta electronica are alocata si o casuta de
posta unde primeste scrisorile si de unde are posibilitatea sa trimita scrisori. Aceste casute
de posta electronica sunt identificate prin adresa de e-mail a proprietarului. O persoana
poate avea mai multe adrese de e-mail.

Adresa e-mail are un format caracteristic.

nume@poiana.padure.faget

Se observa prezenta caracterului @ ("at" pronuntat [et], "a comercial", "a rond" sau
"coada de maimuta"). Toate adresele e-mail au inclus n ele acest caracter. Pna la
caracterul @ (n exemplul dat) este indicat numele proprietarului adresei (numele de cont,
sau e-mail). n exemplul nostru, numele contului este nume. Acest nume poate fi numele
adevarat (de buletin) sau o porecla, pseudonim. Numele poate contine la rndul sau
caractere speciale (punct, spatiu, caractere de subliniere, etc.) n functie de preferintele
proprietarului si de posibilitatile pe care le ofera serverul de la furnizorul de Internet care
ne-a pus le dispozitie casuta postala. Unele organizatii care ofera servicii de posta
electronica nu permit utilizarea anumitor caractere n numele de e-mail.

Pe server, numele contului este pur si simplu un director cu acel nume. n afara faptului
ca serverul cere si o parola cnd accesati contul, n contul dvs. se tin si scrisorile primite.

Dupa caracterul @ este indicat numele serverului care a pus la dispozitie casuta de e-
mail. Formatul este asemanator cu cel al adreselor Web. Pe acelasi server pot exista mai
multe conturi (casute de e-mail), de aceea trebuie sa specificam despre care cont este
vorba (nume).

Pentru identificarea unui posesor de casuta de e-mail n cazul primirii unui mesaj se
porneste cu citirea adresei de la sfrsit spre nceput. Pe exemplul dat: se localizeaza
domeniul faget, apoi n cadrul acestui domeniu se localizeaza subdomeniul padure, n
cadrul acestui domeniu se cauta subdomeniul poiana. Se ajunge la @, deci se va cauta
direct destinatarul, adica numele. Cautarea domeniilor se face de catre servere
specializate. Dar toate acestea (cum anume se face distribuirea mesajelor n Internet) nu
intereseaza utilizatorul obisnuit.

11
Yahoo

Desi ofera si multe alte servicii, site-ul Yahoo este cel mai cunoscut datorita serviciului de
webmail pe care l ofera.

Este interesanta integrarea serviciilor, de exemplu daca folositi mesagerul Internet al

Yahoo ("Yahoo Messenger"), despre care vom vorbi la alta lectie, acesta va avertizeaza
cnd primiti o scrisoare noua n casuta postala Yahoo.

Daca doriti, puteti opta pentru includerea datelor dvs. ntr-o baza de date Yahoo, prin care
puteti sa va gasiti un partener sau sa va gaseasca altcineva pe dvs. Toti cei care au cont pe
Yahoo pot opta pentru listarea datelor asociate contului n baza de date publica Yahoo.

Cei din Statele Unite pot chiar sa foloseasca Yahoo pentru a-si calcula impozitele, pe
lnga aflarea tuturor detaliilor si noutatilor din lumea finantelor.

Yahoo are si un puternic sistem de comert electronic, de unde puteti cumpara ce va

doreste inima - si vi-l si trimit acasa.

12
1. Download
1.1. Ce nseamna transferul de fisiere?

Adevarul este ca deja ati facut transfer de fisiere. Cnd? Atunci cnd ati navigat pe
Internet. Atunci cnd ati trimis si receptionat e-mailuri. Aceste actiuni implica transferul
fisierului care contine pagina de Web, de pe server pe calculatorul dvs., ca browserul sa o
poata afisa; sau transferul fisierului "plic", ce contine scrisoarea trimisa sau primita de
catre dvs.

Exista nsa o multitudine de programe pe Internet, programe care altfel ar trebui sa le

copiati de la altii, sau sa le cumparati pe CD. Daca aveti acces la Internet, puteti sa va
copiati, sa va "aduceti", sa "faceti download" la tot felul de fisiere si programe, ncepnd
cu muzica gratuita, jocuri, filme, fotografii, pna la programe de gestiune, astrologie,
documentatie etc.

Transferul de fisiere se "petrece" similar cu procesul vizionarii unei pagini Web de pe

Internet.

Clientul se conecteaza la server;

Clientul cere fisierul dorit;
Serverul trimite clientului fisierul cerut, prin Internet;
Clientul salveaza fisierul primit pe calculatorul local.
Astfel, aveti o copie locala a fisierului.

1.2. Download prin FTP

Protocolul standard pentru transferul de fisiere pe Internet este FTP ("File Transfer
Protocol"). Cum este un protocol diferit de HTTP, care se foloseste pentru transferul
paginilor de Web, trebuie ca att serverul, ct si clientul (calculatorul dvs.) sa stie acest
protocol.

Din fericire, majoritatea browserelor de Web cunosc si protocolul FTP, pe lnga HTTP.
Internet Explorer, Netscape si Opera, principalii concurenti n lumea browserelor, stiu de
mult sa lucreze cu acest protocol.

Faptul ca serverul stie sau nu protocolul FTP va intereseaza doar n masura n care sa stiti
n ce forma sa-i dati browserului adresa serverului respectiv. De ce? Pentru ca, daca o
adresa de Web ncepe cu http://, adresa unui server FTP ncepe cu ftp://. De exemplu, o
astfel de adresa este ftp://ftp.codec.ro, care arata astfel n Internet Explorer:

13
Observati ca numele efectiv al serverului ncepe tot cu ftp. Acest lucru nu este
obligatoriu, dar se obisnuieste, tot asa cum numele serverelor de Web ncep cu www.

Puteti naviga prin directoarele de pe site, ca si cum ati naviga pe propriul calculator cu
Windows Explorer. Puteti folosi chiar si butoanele Back si Forward din browser.

Cum va copiati un fisier pe calculatorul local?

Daca doriti sa va copiati fisierul de pe server pe calculatorul local, trebuie sa dati clic sau
dublu clic pe numele fisierului dorit n browser. Clic sau dublu clic, deoarece acest lucru
depinde de varianta de browser (IE, Netscape, Opera). n Internet Explorer, trebuie sa dati
dublu clic.

Browserul va va ntreba daca doriti sa salveze fisierul, apoi va permite sa alegeti unde sa
salveze pe harddiscul local, si sub ce nume.

Exercitiu: conectati-va, cu Internet Explorer, la serverul FTP de la Codec.ro, si copiati-

va fisierul latest.zip din directorul /pub/windows/antivirus/fprot/.

14
1.3. Download prin Web
1.3.1. Generalitati

Ei, faptul ca exista un standard pentru transferul de fisiere nu nseamna ca toata lumea l
foloseste. De fapt, serverele FTP sunt mai putine dect serverele de Web care permit
download-ul de fisiere. Asta pentru simplul motiv ca interfata grafica Web este mult mai
prietenoasa, mai interesanta dect o interfata FTP monotona, cu liste de directoare si
fisiere.

Desigur, la nceput transferul de fisiere chiar se facea numai prin FTP, care este mult mai
"batrn" dect coloratul HTTP, baza Web-ului. Dar, pe parcurs, Internetul a patruns n
societatea "normala", adica a iesit din cercul programatorilor si administratorilor de retea
si a ajuns sa fie folosit de oameni care nu gaseau nici o frumusete n listele seci de fisiere
(au trecut vremurile frumoase...).

Totusi, FTP-ul a ramas mijlocul de a copia fisiere de pe client pe server, adica pentru
upload. Dar despre asta, mai ncolo.

Sa "va aduceti" fisiere cu un browser este simplu. Tot ce trebuie sa faceti este sa dati clic,
pe pagina Web, pe numele fisierului dorit, si vi se aduce fisierul. Mai greu este sa gasiti
fisierul respectiv.

1.3.2. Download

Orice site poate oferi cteva fisiere spre download. De exemplu, pagina Romtelecom,
www.romtelecom.ro, pe lnga afisarea tarifelor pe pagina de Web, ofera documente cu
aceste tarife spre download, la adresa
http://www.romtelecom.ro/ro/download/download_index.php.

Exercitiu: copiati-va fisierul cu ultimele tarife Romtelecom, de pe situl lor.

1.3.3. Download de pe situri dedicate

Exista situri dedicate pentru download, cu organizarea fisierelor pe categorii, cu topul

celor mai copiate fisiere etc.

Shareware, freeware, adware

Programele shareware sunt programe care le puteti copia, le puteti ncerca, dar nu le
puteti pastra. Acest lucru nsemna ca ori functioneaza un anumit numar de zile (15, 30,
40, 90 sau mai mult) n care le puteti ncerca, ori nu au limitare de timp, dar au cteva
functii dezactivate, sau la fiecare pornire, va afiseaza un mesaj ca sa cumparati produsul
respectiv. Cu aceasta metoda, autorii, care vor sa ncaseze banii pe ce au lucrat, va ofera

15
programul spre evaluare, si, daca va place programul, puteti sa-l platiti si sa-l pastrati, sau
trebuie sa-l stergeti de pe calculatorul dvs. Plata se face prin Internet sau prin posta, iar n
schimb primiti un cod cu care puteti "debloca" functionalitatea completa a programului.

Programele freware sunt programe gratuite. Autorii nu impun nici o limitare n program,
dar va roaga, daca va este util programul, sa le trimiteti o donatie, o carte postala sau
macar un e-mail de multumire.

Programele adware sunt tot gratuite, cu diferenta ca fereastra programului respectiv are o
zona n care este afisat tot timpul o reclama. Dvs. obtineti programul gratuit, iar autorii
primesc bani de la firmele care si-au inclus reclama n program. Iar firmele, desigur,
spera ca dvs. sa cumparati produsul afisat n zona cu reclama.

Softnews.ro

Acest sit, www.softnews.ro, ofera cele mai noi programe, topul celor mai cautate
programe, precum si stirile cele mai fierbinti din lumea calculatoarelor. Dar, si mai
important, este un sit romnesc, textele sunt n romna si engleza, si legatura la sit este
rapida, daca ne conectam din Romnia.

Puteti sa vedeti programul zilei ("Editors Choice"); sub el este zona cu cele mai noi stiri
("Latest News"); sub el, lista cu cele mai noi programe ("Software News"). Topul celor
mai cautate programe este n partea de jos a paginii.

n partea superioara a paginii, gasiti o bara de meniu, cu categoriile de programe

disponibile pe sit:

Exercitiu: n bara de meniu de pe pagina, intrati n Utils/Text Editors. n lista care

apare, dati clic pe Notepad++ 1.63. Observati ca apare descrierea scurta a programului,
punctajul dat de catre administratorii sitului, si alte detalii. Pe noi ne intereseaza
Download. Dati clic pe el. Browserul ne ntreaba daca dorim, si unde, sa salvam fisierul.

Dupa ce i-am specificat unde sa salveze, browserul se conecteaza si aduce fisierul

respectiv.

16
Dupa ce a terminat de adus fisierul, gasiti-l unde l-a salvat, si executati fisierul respectiv
(dublu-clic pe el n Windows Explorer). Dati clic de cteva ori pe Next, si se instaleaza
programul. l puteti porni din meniul de Start al Windows.

Daca doriti sa dezinstalati programul, porniti Control Panel (n meniul de Start), dati
dublu clic pe Add/Remove Programs, selectati programul instalat (Notepad++) si dati
Remove. Se va dezinstala programul. Desigur, fisierul pe care l-ati adus de pe Internet
nu se sterge, doar programul instalat. Ceea ce ati adus dvs. de pe Internet este kitul de
instalare al programului.

Daca nu gasiti programul Notepad++, aduceti un alt editor de text. Lista se schimba des,
n functie de programele noi care apar.

Download.com

Acest sit este mama siturilor de download. Contine un numar foarte mare de fisiere, din
toate domeniile, pentru toate platformele.

Desigur, gasiti si aici topuri, voturi ale utilizatorilor, va puteti nscrie la lista de mail care
va trimite automat ce programe au mai aparut etc.

17