Sunteți pe pagina 1din 6

SUPORT DE CURS:

DESPRE REELE DE CALCULATOARE

O reea de calculatoare se poate defini ca fiind un grup de echipamente de calcul ce pot partaja n comun resurse hardware (echipamente) i software (fiiere, foldere, servicii). Elementele definitorii pentru o reea de calculatoare sunt urmtoarele:

I. Ce resurse sunt partajate n cadrul unei reele :


n cadrul unei reele pot fi partajate servicii de reea care permit utilizarea n comun a resurselor hardware i software. Serviciile de reea sunt faciliti de care calculatoarele din reea pot beneficia. ntr-o reea intervin urmtoarele tipuri de participani: (a) Furnizor de servicii = combinaie hardware/software care ndeplinete un rol specific, asociat unui/unor servicii. (b) Beneficiarul serviciilor = echipament care cere servicii de la un furnizor de servicii. Exist urmtoarele tipuri de furnizori/beneficiari de servicii: (a) Server = furnizeaz serviciile n cadrul reelei (b) Client = cere servicii de la un server (c) Peer = poate ndeplini ambele roluri funcionale Pornind de la definiiile de mai sus avem urmtoarea clasificare a reelelor de calculatoare , n funcie de tipul participanilor n cadrul ei:

DENUMIRE DESCRIERE Reea de tip Peer-to-Peer (egal la egal) Orice echipament din reea poate ndeplini rolul de server sau client. Reea de tip Client-Server (bazat pe server) Echipamentele din reea au roluri prestabilite. Astfel, serverele sunt entitile din cadrul reelei care furnizeaz servicii, celelalte ndeplinind doar rolul de client.
Tabel 1 Clasificarea reelelor n funcie de entitile participante Ce servicii de reea pot fi oferite? Mai jos este dat o list a serviciilor de baz din cadrul unei reele: - Servicii de fiiere: transfer, stocare, actualizare, arhivare. - Servicii de listare: cozi de listare, partajare imprimante, servicii fax. - Servicii mesagerie: pot electronic - Servicii aplicaie: permit executarea aplicaiilor n regim partajat - Servicii baze de date: aplicaii de tip client-server

II. Calea fizic de transmitere a informaiei n cadrul unei reele:


Mediul de transmisie reprezint legtura fizic prin intermediul creia comunic sisteme de calcul din reea. n general reelele locale de calculatoare se bazeaz pe cablu pentru transmiterea datelor, iar reelele de tip WAN utilizeaz satelii sau linii telefonice nchiriate.

Alegerea i planificarea mediului de transmisie este o etap foarte important deoarece pe aceast structura fizic vor putea fi implementate celalalte componente ale reelei.

III. Modul n care comunic echipamentele din reea :


Protocolul se refer la regulile de comunicaie ntre echipamente. Ele definesc: - cum sunt transmise informaiile ntre entitile unei reele - cum ne putem asigura c datele ajung la destinaie - dimensiunea maxim a informaiei care poate circula n cadrul reelei - viteza de transmisie - modalitatea de tratare a erorilor. Protocolul poate fi comparat cu limbajul comun pe care toate calculatoarele dintr-o reea trebuie s-l cunoasc pentru a putea comunica. Exist metode care permit transmisia de date ntre echipamente cu protocoale diferite.
n cadrul unei reele de calculatoare pot exista urmtorii participani: .Echipamentele de calcul conectate la o reea se mai numesc i noduri. Ele pot fi de dou tipuri: a) Server: echipament care ofer servicii n cadrul reelei. n funcie de natura serviciilor oferite, serverele pot fi : File Server = Un calculator care pune la dispoziia celorlali participani n reea informaiile (fiiere, foldere) memorate pe mediile sale de stocare (hard-disc, CD-ROM, etc.) Print Server = un calculator sau un echipament special care pune la dispoziia celorlali participani n reea imprimanta sau imprimantele la care este conectat. Server de comunicaii = un calculator care pune la dispoziia celorlali participani ai reelei dispozitivele de comunicaii la care este conectat (un modem de exemplu). Un server poate fi dedicat unui anumit tip de serviciu sau poate ndeplini mai multe funcii. b) Staii de lucru: acestea sunt echipamente de calcul care beneficiaz de serviciile oferite de unul sau mai multe servere, avnd acces la resursele hardware i software partajate. . Resurse partajate: acestea sunt echipamente hardware sau resruse software ce pot fi partajate n cadrul reelei. Exemple: imprimante, uniti CD-ROM, modem, hard-discuri, foldere i fiiere. Resursele partajate sunt conectate la un server sau stocate pe un server.
Observaie: n funcie de echipamentul la care se conecteaz, perifericele se mpart n: - Periferice locale: sunt acele periferice conectate la porturile locale ale echipamentului de calcul; cu alte cuvinte, sunt acele periferice conectate la calculatorul la care lucreaz utilizatorul. - Periferice la distan (remote): sunt acele periferice la care utilizatorul are acces prin intermediul reelei; ele nu sunt conectate la echipamentul de calcul la care lucreaz utilizatorul.

o Din punct de vedere hardware:

Sistem de operare pentru reea: este un software instalat pe serverele din cadrul reelei i asigur funcionalitatea serviciilor de reea. Exemple de sisteme de operare n reea mai cunoscute: MS Windows NT Server, Novell Netware. Cnd vorbim de sisteme de operare n reea de obicei ne referim la cele care se instaleaz pe servere dedicate. Software existent pe staiile de lucru : o staie de lucru este un echipament de calcul obinuit conectat la reea. De aceea, n primul rnd pe el trebuie s existe un sistem de operare, cum ar fi MSDOS, MS Windows 95, MS Windows NT Workstation, OS/2 sau altele. Pentru a asigura conectarea la reea mai trebuie instalat software-ul client, care permite accesul la serviciile oferite n cadrul reelei. Aplicaii de reea: acestea sunt programe care permit accesul simultan pentru mai muli utilizatori la acelai set de informaii stocat pe o resurs partajat. De exemplu, dac baza de date pentru personal este memorat pe discul C: al serverului, care este partajat, atunci n timp ce un utilizator introduce informaii pentru angajai noi, ali utilizatori pot n acelai timp s listeze statul de plat sau s culeag informaii despre activitatea angajailor. Tot mai des n ultimul timp aplicaiile de reea au dobndit o arhitectur de tip client/server. Acest lucru nseamn c aplicaia respectiv are dou componente principale: componenta care se instaleaz pe server i cea care se instaleaz pe staia client. Cnd utilizatorul cere informaii de la server, datele sunt procesate pe server i numai rezultatele sunt transmise clientului, rezultnd o reducere substanial a traficului de reea.

o Din punct de vedere software:

Administratori: sunt acei utilizatori responsabili pentru ntreinerea n stare bun de funcionare a reelei. n atribuiile lor intr : -configurarea reelei, -depanarea, instalarea i configurare a aplicaiilor noi, -asigurarea integritii i confidenialitii datelor prin implementarea unor mecanisme de securitate, -urmrirea licenelor instalate, etc. Administratorii au de obicei drepturi de acces depline n cadrul reelei. Utilizatori privilegiai: sunt acei utilizatori cu mai puine drepturi dect administratorii, dar care ndeplinesc o anumit funcie bine stabilit n cadrul reelei. De exemplu, un utilizator ar putea fi desemnat s fie administrator numai pentru imprimantele partajate din cadrul compartimentului n care lucreaz; n acest caz el are drepturi de acces depline numai pentru imprimantele partajate din compartimentul su. Utilizatori obinuii: sunt acei utilizatori care beneficiaz de serviciile i resursele partajate ale reelei. De obicei ei nu au acces dect la propriile lor date i la anumite resurse care se utilizeaz n comun, cum ar fi imprimante, modemuri, faxuri, etc. Un utilizator, indiferent de tip, este identificat n cadrul unei reele prin intermediul unui cont utilizator. Contul utilizatorului definete utilizatorul i drepturile acestuia. Un cont utilizator se caracterizeaz prin: - nume utilizator - parol de acces n cadrul unei reele, toate datele referitoare la conturile utilizatorilor i informaiile referitoare la aceste conturi (drepturi, mod de configurare al mediului de lucru) sunt stocate ntr-o baz de date cu caracter administrativ.

o Din punctul de vedere al utilizatorilor:

Conectarea la reea se realizeaz prin intermediul unei operaii numite login sau logon, care presupune autentificarea utilizatorului respectiv. Numele i parola vor fi verificate i numai n cazul n care informaiile introduse de utilizator corespund cu cele stocate n baza de date administrativ, utilizatorul respectiv are acces la resursele reelei (numai la acele resurse pentru care i-au fost alocate drepturi). n cazul reelelor de tip client-server, baza de date administrativ este stocat pe server. n cazul reelelor de tip peer-to-peer, baza de date administrativ este stocat local, pe hard-discul echipamentului de calcul, deoarece fiecare calculator poate juca rolul de server, ct i pe cel de client.

IV Navigarea cu Inernet Explorer


De fiecare dat cnd dorii s navigai, trebuie s lansai browserul. Acest lucru l putei face foarte simplu, selectnd pictograma specific programului, din meniul de start sau de pe ecran. Odat lansat programul, putei naviga oriunde; Programul este setat ca la pornire, s afieze o anumit pagin (home page). Configurarea acestei pagini de start se face foarte uor, accesnd comanda Proprieties din bara de meniu a programului (difer de la o versiune la alta); Programul este capabil s funcioneze n dou moduri: Online i Offline. Modul online este valabil numai cnd calculatorul este legat direct la Internet pe cnd n modul offline browserul ruleaz fr s intre n reea; Pentru a ncepe navigarea pe Internet, asigurai-v c rulai online; Pentru a vizita o anumit pagin, cutai bara numit Address , unde tastai adresa sitului cutat, dup care apsai enter sau Go;

Exemplu: http://www.e-scoala.ro

Dac suntei conectat la Internet, dup ce tastai comanda, browserul va ncerca s gseasc pagina specificat; n cazul n care nu avei un obiectiv precis sau nu tii o adres exact, este recomandabil s intrai pe un server puternic, de unde s cutai orice informaie. Astfel de servere se gsesc la http://www.yahoo.com , http://www.altavista.com , http://www.google.com , etc.; n timpul navigrii, programul salveaz paginile pe disc ntr-un director de temporare, pentru ca mai trziu s le putei accesa i offline. Dac ntlnii o pagin care v place n mod deosebit, putei s o adugai paginilor favorite accesnd opiunea Favorites din bara de meniu. Astfel pagina va putea fi vzut direct, ntr-o alt sesiune de navigare, fr a mai fi nevoie de paginile intermediare; Oricnd v putei ntoarce la pagina de unde ai pornit apsnd butonul Home;

O mare uurin n navigare o dau butoanele Back i Next care afiaz ultima pagin accesat sau urmtoarea dac este prezent; Navigarea se poate opri n orice moment apsnd butonul Stop; Reactualizarea unei pagini se face foarte uor, apsnd butonul Refresh .

Comunicarea prin Intermediul HTTP: Dupa cum ii spune si numele este un protocol care permite transformarea unor comenzi de formatare de text. Aceste comenzi sunt scrise in limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) si care pot fi scrise cu ORICE tip de editor de texte sunt mai apoi interpretate de un parser integrat intr-un Browser si care astfel ne permite sa vizualizam pe Internet documente realizate in cele mai felurite moduri, in functie de imaginatia si resursele celui care a creat acel document. De fapt ce este HTML-ul mai exact? HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW (World Wide Web), iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat. Retele optice Retelele optice sunt retele de mare intindere unde conectarea este obtinuta cu ajutorul fibrelor optice. Astfel latimea de banda creste semnificativ. Exceptand cazurile in care conectarea se face cu locuri izolate, solutia este necesara in conditii de interferenta electromagnetica si sonora. Componentele folosite sunt produse de catre Optical Access, SAGEM, Cisco Systems si RAD Data Communication enterprises. Retele fara fir Sistemul de comunicatii "wireless" (fara fir) evolueaza rapid in tari precum Grecia, unde relieful nu permite dezvoltarea retelelor de tip clasic ce presupun legaturi fizice. In plus fata de telefonia mobila, multe necesitati sunt acoperite de catre echipamente specializate pentru transmisii wireless (sau via satelit), echipamente ce suporta wireless LAN, WAN sau solutii VSAT. Retele via satelit Space Hellas ofera si solutii de comunicatii via satelit - retele VSAT, in conlucrare cu mari companii. Solutia VSAT este eficienta pentru dezvoltarea de retele intinse intre coordonatele centrale. Printre alte avantaje, VSAT ofera o procedura de instalare directa si simpla, securitate sporita a transferurilor de date, control central integrat, costuri de operare scazute. De asemenea, oferim cele mai noi solutii de conectivitate prin Satelit, bazate pe DAMA (Demand Assigned Multiple Access - Acces Multiplu Atribuit la Cerere). Aceaste solutii, in opozitie cu traditionalele VSAT nu au nevoie de un HUB central, deci sucursalele pot fi conectate in mod direct una cu cealalta folosind "single hope" in loc de "double hope" ca in VSAT. Aceasta inseamna o mai buna calitate a serviciilor, un raspuns rapid si nu in ultimul rand, preturi mult mai mici de conectare.

Pericolele Internetului si tineretul Internetul este un depozit imens de informatie, cei care navigheaza in Internet au acces necenzurat la aceasta informatie. Este un fapt pozitiv sau nu? Deocamdata Internetul reprezinta nivelul maxim la care s-a ajuns, un mijloc prin care accesul la informatie transcede granitele de toate tipurile. Sa ne imaginam ca am aduna acum la un loc toate cartile existente in lume. Este bine sau rau sa dam acces unui tanar la toate aceste carti? Se pot imagina diferite scenarii. Unul dintre ele este ca tanarul respectiv s-ar bloca pe primul raft fara sa realizeze ca nu are timp sa citeasca toate cartile si fara sa stie ca limitandu-se la primul raft rateaza capodopere importante. In alt scenariu tanarul se intalneste numai cu carti de oceanografie in timp ce pe el il intereseaza istoria antica. Numarul de scenarii negative se poate dezvolta in continuare. Dar un scenariu in care, in loc sa se repeada la rafturi tanarul o sa consulte catalogul unde pentru fiecare carte este mentionat atat titlu si autorul cat si domeniul si biblioteca din care provine iar in plus va avea si discernamantul sa selecteze ceea ce ii este util pentru dezvoltarea sa intelectuala , nu suna mai bine?