Precizia formei suprafetelor este determinata prin abaterile de forma.

Dimensiunile si simbolurile tolerantelor de forma conform STAS 7385 - 85 sunt
date in tabelul nr.1.

            1) Abaterea la rectilinitate este distanta maxima dintre profilul efectiv si

dreapta adiacenta in limitele lungimii de referinta (fig. 1); toleranta la
rectilinitate este valoarea maxima admisa a abaterii la rectilinitate;

abaterea la rectilinitate se ia in considerare numai la suprafetele lungi si inguste (de

exemplu, la ghidaje rectilinii).

            2) Abaterea la planitate este distanta maximi dintre suprafata efectiva si

planul adiacent in limitele suprafetei de referinta (fig. 2); toleranta la planitate este
valoarea maxima admisa a abaterii la planitate; zona tolerantei la planitate este
cuprinsa intre planul adiacent si un plan paralel cu acesta situat la distanta egala cu
toleranta la planitate.

            3) Abaterea la circularitate este distanta maxima dintre profilul efectiv in

sectiunea transversala a unei piese cilindrice si cercul adiacent al sectiunii
transversale (fig. 3); toleranta la circularitate este valoarea maxima admisa a
abaterii la circularitate; zona tolerantei la circularitate in planul considerat este
cuprinsa intre cercul adiacent si un cerc concentric cu acesta cu raza mai mica la
arbori - fig. 4a - si mai mare la alezaje - fig. 4b - cu valoarea tolerantei la
circularitate.

            4) Abaterea la cilindricitate este distanta maxima dintre suprafata efectiva

si cilindrul adiacent in limitele unei lungimi de referinta (fig. 5a,b); toleranta la
cilindricitate este valoarea maxima a abaterii la cilindricitate; zona tolerantei la
cilindricitate este cuprinsa intre cilindrul adiacent si un cilindru coaxial cu primul
care are la arbori raza mai mica, iar la alezaje mai mare cu toleranta la
cilindricitate.

            5) Abaterea la forma data  a profilului este distanta maxima dintre profilul

efectiv si profilul adiacent de forma data, in limitele lungimii de referinta (fig.
6); toleranta la forma data a profilului este egala cu valoarea maxima a abaterii de
la forma data a profilului; zona acestei tolerante este cuprinsa intre profilul adiacent

1
si infasuratoarea cercului care se rostogoleste pe profilul adiacent si care are
diametrul egal cu toleranta la forma data a profilului (fig. 7).

            6) Abaterea de la forma data a suprafetei este distanta dintre suprafata

efectiva si suprafata adiacenta de forma data in limitele suprafetei de referinta (fig.
8); toleranta la forma data a suprafetei este egala cu valoarea maxima a abaterii de
la forma data a suprafetei; zona acestei tolerante este cuprinsa intre suprafata
adiacenta si infasuratoare sferei care se rostogoleste pe suprafata adiacenta si are
diametrul egal cu toleranta la forma data a suprafetei. (fig. 9).

            Precizia pozitiei suprafetelor este determinata prin abaterile de

pozitie. Termenii cu privire la abaterile de pozitie sunt urmatorii:

            - pozitie  nominala  - pozitia suprafetei, a profilului, a axei sau a planului de

simetrie, determinata prin cote nominale liniare si / sau unghiulare fata de baza de
referinta sau fata de o alta suprafata, profil, axa sau plan de simetrie;

            - orientare nominala - orientarea suprafetei, a axei ei, a profilului sau a

planului de simetrie, determinata prin dimensiuni nominale liniare si / sau
unghiulare fata de baza de referinta sau fata de o alta suprafata, axa, profil sau
plan de simetrie;

            - baza  de referinta - suprafata, linie sau punct fata de care se determina

pozitia nominala a suprafetei sau a elementului considerat; baza de referinta poate
fi definita prin unul sau mai multe elemente de referinta ale piesei;

            - abaterea de orientare - abaterea de la orientarea nominala a unei

suprafete, a axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie; nu se iau in
considerare abaterile de forma, iar prin „centre' sau „axe' se inteleg centrele sau
axele suprafetelor adiacente;

           - abaterea de pozitie - abaterea de la pozitia nominala a unei suprafete, a

axei ei, a unui profil sau a unui plan de simetrie fata de baza de referinta, sau
abaterea de la pozitia nominala  reciproca a unor suprafete, a axelor lor, a unor
profile sau a planelor de simetrie; nu se iau in considerare abaterile de forma si se
considera centrele si axele suprafetelor adiacente;

            - abaterea limita de pozitie - valoarea maxima admisa, pozitiva sau

negativa, a abaterii de pozitie;

            - toleranta de pozitie - intervalul sau zona determinata de abaterile limita

de pozitie; toleranta de pozitie poate fi egala cu abaterea limita de pozitie daca
abaterea inferioara de pozitie este egala cu zero, sau cu dublul abaterii limita de
pozitie daca abaterea limita de pozitie este egala si de semn contrar cu abaterea
superioara;

            - abaterea de bataie - diferenta dintre cea mai mare si cea mai mica
distanta de la punctele profilului real la baza de referinta;

2
            - abaterea limita de bataie - valoarea maxima admisa a abaterii de bataie;

            - toleranta de bataie - zona determinata de abaterea limita de bataie.

            Denumirile si simbolurile tolerantelor de pozitie sunt date in tabelul nr.2.

Tabelul nr. 2

Toleranta la paralelism
Toleranta la perpendicularitate
Toleranta la inclinare
Toleranta la pozitie nominala
Toleranta la concentricitate si
coaxialitate
Toleranta la simetrie
Toleranta bataii circulare (radiale,
frontale)
Toleranta bataii totale (radiale,
frontale)

            1) Abaterea de la paralelism. Abaterea de la paralelism a doua drepte intr-

un plan este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima dintre cele doua
drepte adiacente coplanare, considerata in limitele lungimii de referinta (fig. 10);
abaterea de la paralelism a doua drepte in spatiu este radicalul de ordinul doi din
suma patratelor abaterilor de la paralelismul proiectiilor celor doua
drepte incrucisate pe doua plane reciproc perpendiculare; unul din plane este
determinat de una din dreptele adiacente si un punct extrem al lungimii de referinta
a celei de-a doua drepte (fig. 11); abaterea de la paralelism a unei drepte fata de
un plan este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima dintre dreapta
adiacenta si planul adiacent, considerata in limitele lungimii de referinta, in planul
perpendicular pe planul adiacent si care contine dreapta adiacenta (fig. 12);
abaterea de la paralelism a doua plane este diferenta dintre distanta maxima si
distanta minima dintre cele doua plane adiacente, considerata in limitele lungimii de
referinta (fig. 13); abaterea de la paralelism a unui plan fata de o suprafata de
rotatie este diferenta dintre distanta maxima si distanta minima dintre planul
adiacent si axa suprafetei adiacente de rotatie, considerata in limitele lungimii de
referinta (fig. 14); abaterea de la paralelism a doua suprafete de rotatie este
abaterea de la paralelism a axelor suprafetelor de rotatie si se poate determina in
plan sau in spatiu; toleranta la paralelism este valoarea maxima admisa a abaterii
de la paralelism; daca toleranta la paralelism este prescrisa intr-o singura directie,
atunci zona de toleranta este cuprinsa intre doua drepte paralele intre ele si
paralele si cu baza de referinta care poate fi dreapta adiacenta - fig. 15 - sau planul
adiacent; daca toleranta la paralelism a unei drepte este prescrisa in doua directii
reciproc perpendiculare, atunci zona de toleranta este un paralelipiped cu laturile
egale cu Tx si Ty si cu muchiile laterale paralele cu baza de referinta
(dreapta adiacenta sau plan adiacent) - fig. 16; daca toleranta la paralelism este
prescrisa in orice directie, zona de tolernta este cilindrul cu diametrul T situat

3
paralel cu baza de referinta, care poate fi dreapta adiacenta sau planul adiacent -
fig. 17; daca se prescrie toleranta la paralelism a unui plan, zona de toleranta este
cuprinsa intre doua plane paralele cu distanta dintre ele egala cu T, paralele si cu
baza de referinta care poate fi dreapta adiacenta, plan adiacent sau axa a unei
suprafete adiacente de rotatie (fig. 18, fig. 19).

            2) Abaterea de la perpendicularitate. Abaterea de la perpendicularitate

dintre doua drepte, sau dintre o suprafata de rotatie si o dreapta, este diferenta
dintre unghiul nominal de 90°si unghiul format de dreptele adiacente la profilele
efective, respectiv la axele suprafetelor de rotatie sau proiectiile lor pe un plan
normal pe perpendiculara comuna, diferenta masurata liniar in limitele lingimii de
referinta (fig. 20); abaterea de la perpendicularitate a unei drepte sau a unei
suprafete de rotatie fata de un plan este egala cu diferenta dintre unghiul nominal
de 90° si unghiul format de dreapta adiacenta sau de axa suprafetei adiacente de
rotatie cu planul adiacent al suprafetei efective, diferenta masurata liniar intr-un
plan dat - fig. 21 - sau in doua plane reciproc perpendiculare, prin proiectiile dreptei
sau a axei pe aceste plane, in limitele lungimii de referinta (fig. 22); abaterea la
perpendicularitate a unui plan fata de o dreapta, o suprafata de rotatie sau un plan,
este diferenta dintre unghiul nominal de 90° si unghiul format de planul adiacent cu
dreapta adiacenta, cu axa suprafetei adiacente de rotatie sau cu planul adiacent,
diferenta considerata in limitele lungimii de referinta (fig. 23, fig. 24); toleranta la
perpendicularitate este egala cu valoarea maxima admisa a abaterii la
perpendicularitate; daca se prescrie toleranta la perpendicularitate dintre doua
drepte, sau a unui plan fata de baza de referinta, zona de toleranta este
cuprinsa intre doua plane paralele cu distanta dintre ele egala cu T, situate
perpendicular pe baza de referinta care poate sa fie dreapta adiacenta, axa
suprafetei adiacente de rotatie sau planul adiacent (fig. 25, fig. 26, fig. 27); daca
toleranta la perpendicularitate a unei drepte fata de un plan este prescrisa intr-o
singura directie, zona de toleranta este cuprinsa intre doua drepte paralele cu
distanta dintre ele egala cu T, perpendiculare pe planul de referinta (fig. 28);
daca toleranta la perpendicularitate a unei drepte fata de un plan este prescrisa in
doua directii reciproc perpendiculare, zona de toleranta este paralelipipedul cu
muchiile laterale perpendiculare pe baza de referinta si care are laturile bazei egale
cu Tx si Ty(fig. 29); daca toleranta la perpendicularitate a unei drepte fata de un
plan este prescrisa in orice directie, zona de toleranta este un cilindru perpendicular
pe planul de referinta, cu diametrul T (fig. 30).

            3) Abaterea de la  inclinare dintre doua drepte sau doua suprafete de

rotatie este diferenta dintre unghiul nominal si unghiul format de dreptele adiacente
la profilele reale, respectiv de axele suprafetelor adiacente de rotatie (sau proiectiile
lor pe un plan perpendicular pe normala comuna), diferenta masurata in limitele
lungimii de referinta (fig. 31); abaterea de la inclinare a unei drepte sau a unei
suprafete de rotatie fata de un plan este diferenta dintre unghiul nominal si unghiul
format de dreapta adiacenta sau de axa suprafetei adiacente de rotatie cu planul
adiacent la suprafata reala, diferenta masurata in limitele lungimii de referinta (fig.

4
32); abaterea de la inclinare a unui plan fata de o dreapta, o suprafata de rotatie
sau un plan este diferenta dintre unghiul nominal si unghiul format de planul
adiacent la suprafata reala cu dreapta adiacenta, cu axa suprafetei adiacente de
rotatie sau cu planul adiacent, diferenta masurata in limitele lungimii de referinta
(fig. 33, fig. 34); toleranta la inclinare este egala cu valoarea maxima admisa a
abaterii la inclinare; daca se prescrie toleranta la inclinare intre doua drepte sau
doua suprafete de rotatie, zona de toleranta este cuprinsa intre doua conuri
omotetice avand generatoarele paralele si la distanta egala cu T (fig. 35); daca se
prescrie toleranta la inclinare a unei drepte sau a unei suprafete de rotatie fata de
un plan, zona de toleranta este cuprinsa intre doua drepte paralele cu distanta
dintre ele egala cu T (fig. 36); daca se prescrie toleranta la inclinare a unui plan
fata de o baza de referinta, zona de toleranta este cuprinsa intre doua plane
paralele cu distanta dintre ele egala cu T (fig. 37).

            4) Abaterea de la pozitia nominala a axei unei suprafete de rotatie, a unui

plan sau a unui plan de simetrie este egala cu distanta dintre pozitia nominala a
acestora si axa suprafetei adiacente de rotatie, planul adiacent sau planul de
simetrie, masurata in limitele lungimii de referinta (fig. 38); pozitia nominala se
determina fata de una sau mai multe baze de referinta; toleranta la pozitie
nominala este egala cu dublul valorii maxime admise a abaterii de la pozitia
nominala.

            5) Abaterea de la coaxialitate si de la concentricitate. Abaterea de la

coaxialitate este egala cu distanta maxima dintre axa suprafetei adiacente
considerate si axa data ca baza de referinta, masurata in limitele lungimii de
referinta; baza de referinta poate fi axa uneia dintre suprafetele adiacente de
rotatie - fig. 39 - sau axa comuna a doua sau mai multe suprafete de rotatie - fig.
40, ca axa comuna considerandu-se dreapta comuna care trece prin centrele
sectiunilor transversale medii ale suprafetelor respective.

            6) Abaterea de la simetrie este egala cu distanta maxima dintre planele sau

axele de simetrie ale suprafetelor considerate, distanta masurata in limitele lungimii
de referinta sau intr-un plan dat (fig. 41); toleranta la simetrie este egala cu dublul
valorii maxime a abaterii de la simetrie.

5
6