Testul1 I:Caracteristica general a dreptului execuional-penal.

1.1Definii conceptul i caracteristicile dr execui-p.Sistemul de dr al unui stat reprezinta

un mecanism dinamic ,in permanenta schimbare si modernizare.In fosta URSS pina in 1994
a existat un act normativ special C corectonal prin munca.aceasta ramura punea accentul
pe 4 pedepse;privatiunea de libertate,munca corectionala, deportarea, expulzarea. Celelate
pedepse nu-si gaseau reglmentarea In 1993 a fost adoptat C de executare a sanctiunilor de
dr.penal,dupa care sa transformat dr.corectional prin munca in dr executional-penal.In 2004
a fost adoptat C de executare al RM in vigoare 2005.Conf acestui Cod legislatia
executionala-pen reglementaza modul si conditiile executarii pedepselor,stabileste modul de
executare atit a masurilor de siguranta,cit si a masurilor preventive.Factorii care au
determinat aparitia dr E-P;-existenta unor relati sociale proprii privind executarea
sanctiunilor de dr.P,aparitia pedepselor noi si a noilor modalitari de executare.-cresterea si
progresarea legislatiei,perfectionarea normelor jur.-formarea unor noi prin.in domeniul
executariii-dezvoltarea organelor cu atributii in domen executarii ped.Dr executional P-o
ramura de sine statatoare de dr,alcatuita din totalitatea nor.jur.prin care se reglementeaza
relatiile sociale privind executarea sanctiunilor de dr P.si a masurilor preventive in scopul
asigurarii unei influente educative eficiente a celor candamnati, preveniriisaviririi de noi
infractiuni.Caractristicile DR.E-P-are un caracter de sistem cuprinzator de norme de dr.,ce
se contureaza in parte in C penal,Cde executare a sanctiunilor de dr P,Legea cu privire la
sistemul penetenciar sia lte acte normative.-are un caracter autonom are un obiect si metoda
de reglemuntare priprii,un sistem de norme jur proprii.-caracrer de dr public;existenta
statului ca parte a rap jur execut-p si relatii de subordonare intre subiecti. 1.2Determinai
obiectul i metoda de reglementare a drE.-are obiect propriu de reglementare alcatuit dintr-
un grup de relatii sociale special care apar in cadrul activitatii de executare a sanctiunilor de
dr P si a masurilor preventive intre participantii acestor relatii sociale.In obietul de
reglementare a dr E se include;reglemantarea modului si conditiile de executare a
sanctiunilor de dr P,determinarea mijloacelor de corijare a comdamnatilor,reglementarea
modului de executare a masurilor preventive.Principalele mij de corijare:modul si coditiile
de executare a pedepsei munca social utila,munca educativa,instruirea
profesionala,invatamitul general. Obiect al dr E.P il constituie relatiile ce apar:la executarea
tutulor tipurilor de pedeapsa,a masurilor de siguranta si aplicare mij le corijare,la executare
masurilor preventive,intre administratia organizatilor s.a Metoda de reglamentare este un
semn cae influenteaza asupra caracterului relatiilor sociale ca apar intre subiecti si si asupra
coraportului dr si oblig acestora.Pedeapsa reprezinta o forma de influenta statala,executarea
ei determina caracterul metodei de reglemantare juridica de baza-inperativa,de comanda ce
presupune inegalitatea subiectilor.Desi dr E-P contine un sir de norme receptionale din
diferite ramuri de dr civ,famil,muncii,penal,acestea nu-i diminueaza autonomia aceasta
serveste ca un instrument ce asigura dezvoltarea coordonata a diferitor ramuri de dr.
1.3Argumentai care n opinia Dvs sunt direciile de baz ale politicii execu-P
contemporane n RM-conditiile de finansare,perfectionare activitatii sistemului
penetenciar,ameliorarea conditiilor de detentie,aplicarea de masuri de rigoare in vederea
promovarii proiectelor de legi si Hotariri,se observa o tendinta de crestere a nr pers in
penetenciare indeosebi indeosebi in izolatoarele de ancheta penala,a sporit ponderea pers
condamnate pu infractiuni grave.Una din directiile-activitatea educativa care are menirea de
a contribui la reintegrarea pers care au incalcat regimul de comportament in
societate.1derectie de baza este elaborarea conceptiei lucrului educativ cu condamnatii si
reformarea sistemului de detasament ale condam.Cea m mare problema i sist penetenciar
este maladia-tuberculoza pulmonara,directiile de baza sunt indreptate spre solutionarea
acestei ptobleme prin deschiderea spitatului republican de tuberculoza-
Rezina.Departamentul institutiei penetenciare tinde spre perfectionarea cadrului legislativ.

II: Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg 2.1 Definii
conceptul concurenei dintre o parte i ntreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme
penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti
ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde
fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de
calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta
are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa
a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica
judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care
anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si
intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta
concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.
2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem urmatoarele
particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni
ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar
alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele
proprii fapte infractionale.2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect,
dup latura obiectiv, latura subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii
unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie
doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa
obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului
proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii
corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in
care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-
daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var
fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide.
Testul 2 Sistemul penitenciar al RM.

1.1 Dai noiunea sistemului penitenciar al RM i formulai sarcinile acestuia.

Sistemul penetenciar-totalitatea organelor si institutiilor care executa pedepele,executa
masurile de siguranta si care executa masurile preventive.Sisteml penetenciar conform
legii cu privire la sistemulpenetenciar are urmtoarele sarcini*punerea n executare a
pedepsei privaiunii de libertate, se dece evident cndamnatilor,sunt repartizati pe
detasamente,se asigura supravegherea comportamentului lor.*ntreinerea pers carora
le-a fost aplicat arestul ca masura preventive,adica sint create izolatoare de urmarire
penala.*organizarea si intrenarea condamnatilor la munca-es face luin in consideratie
capacitatea de munca si specialitarea condamnatilor.Ei sunt antrenati la unca in
penetenciare sau la alte intreprinderi*asigurarea posibilitatii obtinerii studiilor medii de
cultura generala si instruirii profesionale.In penetenciare se organizeaza obligator
invatamintul secundar general al condamnatilor.Comdam care au virsta de peste 50 ani
sau cei invalizi invatamintul este la dorinta lor.La dorinta condamnatului li se creaza
conditii pu studierea invatamintului superior,
*educarea spirituala si cultural estetica a condamnatilor se desfasoara manifestatii cultulal-
sportive,cercuri artistice,se asigura libera cunfesiunilor religioase.Au accesul liber la
literatura si presa periodica din biblioteci.Au dr sa se aboneze la reviste si ziare.*asigurarea
securtatii condamnatilor si ocrotirii sanatatii lor.In caz de aparitie a unui pericol real p- u
viata si sanatatea condamnatilor administratia penetenciara este oblig sa ia masuri pu ai
transfera in locuri sigure. Transferul se efectueaza cu decizia motivata a sefului institutiei
penitenciare. Sunt organizate sectii medicale in fiecare institutie penitenciara fiecare
penitenciar trebue sa aiba la dispozitie cel putin un medic general, stomatolog si
psihiatru.*Desfasurarea activitatii de urmarire penala operativa se desfasoara in vederea
asigurarii personale ale condamnatilor, ale personalului institutiilor penitenciarului,
descoperirii si curmarii infractiunilor sau a altor incalcar, cautarea condamnatilor care au
evadat s.a *Aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical a alcoolicilor si
narcomanilor. Administratia penitenciara asigura aplicarea tratamentului medical fortat.

1.2Clasificai tipurile penitenciarelor din RM. Pot fi evidentiate diferite criterii de

clasificare a institutiilor penitenciare: in dependenta de numarul condamnatilor detinuti
penitenciare mici (200-500 condamnati) medii (500-1000) mari(1000-3000). Avem doar
4 penitenciare care depasesc 1000 de detinuti. Conform CodPsi CodE avem urmatoarele
tipuri de penitenciare: tip deschis executa pedeapsa pers condamnate pu infractiuni
savirsite din inprudenta, tip semi inschis isi executa pedeapsa pers condamnate pu
infractiuni usoare, mai putin grave si grave savirsite cu intentiesi de tip inchis pers pu
infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave, precum si recidivistii. Sunt si
penitenciare specializate: pentru minori si femei.In dependenta de starea sanatatii
condamnatilor sunt create institutii specializate de profil medical unde condamnatii sunt
tratati de diferite boli grave. In RM functioneaza penitenciarul de la Rezina fuctioneaza un
sector spital pentru detinerea condamnatilor majori de sex masculin bolnavi de tuberculoza.
Existenta unor astfel de institutii denota grija statului fata de sanatatea condamnatilor. Pers
aflate sub arest preventiv sunt detinute si ele in penitenciare specializate-izolatoare de
urmarire penala.
1.3 Decidei asupra necesitii existenei penitenciarelor specializate i care, n opinia
DVS tipuri de penitenciare ar trebui introduse suplimentar n sistemul penitenciar al RM.
In RM ar trebui sa existe un penitenciar special de tip inchis pentru detinerea condamnatilor
la detentiunea pe viata, in realitate acestea sunt detinuti in sectorul separat in penitenciarul
de la Rezina, care in special indeplineste functia de izolator de urmarire penala.Este foarte
binevenit stitalut republican de teberculoza,dupa parerea mea ar mai trebui asa centre pu
foarte nuti detinuti au diferite maladii molipsitoare.Este oarte necesar existenta
penitenciarelor stecializate(femei,minori)

Sub II:Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre doua norme special

2.1 Definii conceptul concurenei dintre dou norme speciale-atuci cind componenta de
baza de la aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori
si unele circumstante anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se
considera norme speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele
varietati:a)dintre componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu
circumstante agravante-infractiunea se califica in baza celei cu circumstante
atenuante.b)dintre daua componente cu circumstante atenuante-infract se califica in baza
normei P care prevede pedeapsa m blinda.c)dintre doua coponente de infrac su circumstante
agravante-se califica in baza normei P care prevede o pedeapsa m aspra.

2.2Stabilii tangene dintre concurene normelor juridico-penale i pluralitatea de

infraciuni.pluralitatea de infractiuni:1toate infractiunile ce alcatuiesc o pluralitate de
infractiuni au un punct de unire ,fiind savirsite de aceeasi pers sau de acelasi grup de pers,la
concurenta normelor penale este savirsita de catre o pers sau de un grup de pers a unei fapte
prejudiciabile ,cuprinse in intregime de dispozitiile a doua sau m multe norme penale si
constituie o singura infractiune. 2 pluralit de infract este o circumtanta agravanta.3
Infractiunile care intra in pluralitatea de infractiuni pot fi diferit,la concurenta normelor jur
P sea ducea tingere unui singur obiect jur generic ocrotit de legea P,pe cind obiectele jur
nemijlocite pot fi direfite. 4 Infrac care alcatuiec plur de infrac pot fi atit intentionate cit si
din imrudenta. 5Calificare pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in conformitate cu
2 sau m multe articole din partea Speciala a CP 5pluralit de infract denota intatdeuna o
agresivitate m mare,un grad prejudiciabil sporit,la concurenta normelor Pfapta trebuie sa fie
cuprinsa in intregime in fiecare dintre dispozitiile celor doua sau ale m multor norme P.La
concurenta normelor jur P teb sa fie savirsita o singura actiune sau inactiune simpla,fie sa se
desfasoare o activitate unica prelungita.

2.3Argumentai cum determinm existena raportului de concuren dintre dou norme

speciale.Mai intii stabilim ce fel de componente de infraciuni au fost comise atenuante sau
agravante pentru a stalibi pedeapsa.Orice norma speciala,atit cu circumstante agravante cit
si atenuante,se afla in raport de suboronare cu norma generala,iar intre normele speciale
exista o legatura de reciprocitate.Atunci cind este comisa o infractiune care include si ofapta
aravanta comisa si o fapta atenuanta .
Testul 3
I: Legislaia execuional-penal.

1.1Definii conceptul de legislaie execuional-penal.legislatia E-P poate fi lato senso si

stricto senso.Stricto senso legislatia E-P inglobeaza legile ce guverneaza executarea
sanctiunilor de dr P si a masurilor preventive.Lato senso-atit legile cit si actele subordonate
legilor:hotaririle Guv,decretele presed,instructiuni,ordini,s.aLegislatia E-P consta in Codul
de E legi si acte normative adoptate in conformitate cu codul.Actele internationale care RM
parte care au prioritate.Legislatia E-P are dr scop protectia dr,interselor,libertatilor legitime
ale pers.precum si acordarea ajutrului condamnatilor la adaptarea lor sociala.Gradul de
corectare a condamnatilor constituie un criteriu apreciabil,stabilit de organul care executa
pedeapsa.Legislatia E-Pse aplica pe intreg teritoriul RM.Persoanele condamnate indiferent
de faptul sint cetat ai RM,cetateni straini sau apatrizi in cazul ca au fost condamnate sau
prevenite pe terit RM vor executa sanctiunea sau masura preventiva pe teritor RM cu
aplicarea legislatie RM.Executarea pedepsei poate avea loc si inafara tarii de
condamnare,cetat straini sau apatrizii ce-si au domiciliul in alte state in caz de condamnare
pe teritorRM la o pedeapsa mmare de 6 luni pot fi transferati in statul sau p-u executare
pedepsei daca statul este parte la conventia Europeana.

1.2 Determinai care sunt principiile de aciune a legislaiei execuional-penale n timp i

spaiu.principiile sunt idei diriguitoare,calauzitoare,datorita carora se realizeaza intreaga
reglementare a relatiilor sociale ce formeaza obiectul de reglementare aunei ramuri de dr.Dr
E-P este calauzit de o seama de principii de dr prin care se organizeaza si es directioneaza
intreaga activitate de executare a sanctiunilor.Principiile drE-Pinfluenteaza asupra
continutului institutiilor si normelor dr.E-P.realizarea sopurilor legislatiei E-Ppresupune
aplicarea acesteia in timp si spatiu.Legilslatia RM se aplica pe intreg teritor RM. Principiile
dr E-Psunt generale-pr legalitatii,democratismului,umanismului,egalitatii condamnatilor in
fata legii,pr respectarii dr,Speciale-pr. Diferantierii si individualizarii executarii pedepsei
P,pr planificarii executari pedepsei,aplicarii rationale a mijloacelor de corijare a
condamnatilor s.aIn timp ,daca in timpul executarii hot,jud.cu caracrer penal sint in vigoare
mai multe legi ,se va aplica legea cea m blinda.confor legii RM privind modul de publicare
legile intra in vigoare de la data publicarii in MO.

1.3Proiectai o situaie n care legislaia execuional-penal are putea ultraactiva.Legea

ultraactiva se aplica asupra faptelor comise sub imperil ei ,chiar dupa ce a iesit din
vigoare.In conformitate cu CE prevederile ce reglementeza cerintele regimului de detinere
inpeenetenciare a pers care executa pedeapsa arestului,inchisorii sau detentiunii pe viata
intra in vigoare pe masura creerii conditiilor necesare,dar nu mai tirziu de de1 ianuarie
2013cea ce inseamna ca normele din vechil cad ce reglementeaza cerintele regimului se vor
aplica,in pofida abrogarii acestui act normativ.Daca in timpul executarii hot judecatoresti cu
caracter penal sunt in vigoare m multe legi se aplica legea ceam blinda.
Sub II:Calificarea infraciunii n cazul concurenei dintre norma general i special.

2.1Enumrai modalitate posibile de concuren a normelor generale i speciale n Codul

penal al RM.
O prima modalitate a concurentei se caracterizeza prin accea ca prima norma prevede un nr
de fapte anumite iar a doua cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima norma este
determinata generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre normele generale si
normele speciale se aplica norma speciala.Norma general aparca ar fi rezervata pu cazuri
care nu sunt cuprinse in normele speciale.Cea mai raspindita varietate a concurentei
normelor generale si speciale este concurenta dintre componenta da baza care este norma
generala si ale acesteia si modalitatile calificative care este norma speciala care este
prevazuta de obicei in diferite aliniate sau puncte ale unuia si aceluias articol,modalitate
calificativa agravanta este furtul savirsit in mod repetat.Uneori insa componemta de baza a
nfractiunii este mentionata intr-un articol aparte.citeodata in calitate de norme speciale,in
afara de agravantele componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea infractiunii
norma generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile in care sunt comise
citeva infractiuni-cumulul real de infractiuni.

2.2Determinai prin argumente ce parte a normei constituie temeiul de stabilire a

prioritii normei speciale fa de cea general: ipoteza, dispoziia, sanciunea?

La concurenta normelor generale si speciale,cele speciale se afla in raport de subordonare

logica fata de primele deoarece de ex.orice fals in acte publice neaparat constituie un abuz
de putere,insa nu orice abuz de putere este numai decit o falsificare a datelor
statistice.Normele generale contin ipoteza si normele speciale contin dispozitia si
sanctiunea

2.3 Argumentai cum se determin existena unui saport de concuren dintre norma
general i special. Cum se stabilete care din norme este genral i care special.

Norma generala se considera norma P care prevede doua sau m multe fapte
prejudiciabile,iar norma speciala este norma P care prevede numai cazurile particulare ale
acestor fapte.Norma generala prevede un cerc de acte anumite,iar cea speciala prevede
cazuri particulare din acest cerc de fapte.La concurenta normelor generale si speciale,cele
spciale se afla in rapor de subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita
varietate a concurentei dintre norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de
obicei in diferita aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de circumstantele
agravante pot fi si circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La
calificarea infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in
cazurile in care sunt comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real
de infractiuni.
Testul 4
Sub I: ntrevederile condamnailor la pedepsele privative de libertate.

1.1 Relatai despre tipurile ntrevederilor condamnailor.

Intrevederile condamnatilor pot fi grupate in 3 categorii:-intrevederi de scurta durata,-
intrevederi de lunga durata,-intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire cu familia
sa in afara penetenciarului.

1.2 Explicai modul de desfurare a diferitor tipuri de ntrevederi.

Intrev.de scurta durata au loc cu sotul,rudele,iar in cazuri exeptionale cu
administratia penetenciarului,sau cu o alta pers indicata de condamnat se acorda pe
o durata de la1-4 ore,si o singura data pe luna.Intrev de scurta durat se desfasoara in
prezenta unui reprezentant al institutiei penetenciarului.Intrev de lunga durata au
loc de 4 ori pe an,cu o durata de la 12 ore la 3 zile.Acest tip de intrev se acorda cu
dr de conlocuire cu sotul,rudele sau o alta pers mentionata de catre condamnat in
locuri special amenajate ale penetenciarului.Intrevederile de lunga durata nu se
acorda condamnatilor pe viata si celor bolnavi de tuberculoza.Au dr la intrevederi si
cu avocatul,au loc in timpul liber al condamnatului,pe o durata si o fregventa
nelimitata.In caz de casatorie condamnatului i se aciora o intrevedere de scurta
durata si una de lunga durata,care nu intra in nr total de intrevederi.

1.3 Decidei asupra faptului dac ntrevederile condamnailor pot s se desfoare n

afara instituiei penitenciare.
Da pot,se acorda intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire in afara
penetenciarului se acorda condamnatilor ce se bucura de dr de a se deplasa fara
escorta si celor aflati in regim comun si de resocializare ale penetenciarelor de tip
deschis.Aceste intrevederi se acorda fara dr de a parasi localitatea.Permisul la intrev
se acorda de catre seful institutiei penitenciare.Incalcarea modului stabilit de
desfasurare a intrev atrage dupabsine intreruperea ei.

Sub II: Calificarea concursului de infraciuni

2.1Definii conceptul i modalitile concursului de infraciune.

Concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor
infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera speciala
a C.P., daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu a
expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind
persoana printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni
prevazute de diferite articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P. Suntem in
prezenta concursului real atunci cind persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine
statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau
dieferite alineate ale unui singur articol.

2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile sale.

Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula,
gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe
infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la
concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica
mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor
infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal nu
poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura
actiune, iar concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se
comit prin diferite actiuni desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.
Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor despre
expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii antecedentelor penale. In
cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot decurge concomitent pentru ambele
infractiuni, iar durata lor se determina in funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest
concurs.la concursul real de infr, .aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece
desfasurararea lor se intrerupe, daca persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o
noua infractiune

2.3Argumentai care este deosebirea dintre cumulul de infraciune i concurena

normelor juridico-penale i pot oare ele s se intersecteze?
Concursul de infractiuni trebuie deosebit de concurenta normelor juridico-penale,acest
aspect este subliniat in hotarirea plenului CSJ,din 28 iunie 2004,in care se mentioneaza
daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite in prezenta mai multor circumstante
agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in lipsa concursului de infractiuni, cele
savirsite trebuiesc calificate conform alineatului cu sanctiunea mai severa, adica agravantele
sunt comise cu o singura actiune,atunci avem o concurenta a normelor juridico-penale si
calificarea se face conform normei cu pedeapsa mai drastica, iar daca actiunile au fost
efectuate succesiv, la intervale de timp,atunci aceste actiuni formeaza concursul de
infractiuni.
Testul 5
Sub I: Statutul juridic al condamnatului.

1.1Definii statutul juridic al condamnatului.statutul juridic al condamnatilor reprezinta

acea pozitie a condamnatilor pe parcursul executarii pedepselor, consfintita in normele
diferitor ramuri de drept, care se manifesta in totalitatea drepturilor, inetreselor si
obligatiilor acestora

1.2 Determinai drepturile i obligaiile de baz ale condamnatului.

Drepturile si obligatiile fundamentale ale condamnatilor reies din codul executional al
RM si din statutul executarii pedepselor de catre condamnati. Drepturile fundamentale
ale condamnatilor sunt: dreptul la apararea si respectarea de catre institutia care asigura
executarea pedepsei a demnitatii, dreptul de a nu fi supus la tortura si pedepse sau
tratamente inumane, degradante, posibilitatea obtinerii informatiei in limba pe care o
intelege, sda beneficieze de asistenta medicala, sa comunice familiei locul detentiei, sa
dispuna de timp liber, conform programului zilei, de a avea cont personal de peculiu, sa
primeasca pachete cu provizii, banderole, colete, dreptul la intrevederi, convorbiri
telefonice, sa participe la actiuni culturale si sportive, sa se intilneaca cu avocatii, sa
expedieze pachete, dreptul l;a hrana si spatiu locativ, sa procure literatura, hrana, dreptul
la asigurare sociala, pensie
Obligatii: sa respecte legislatia executional-penala, sa respecte demnitatea celorlati
condamnati, a personalului institutiei, sa execute cerintele legale ale administratiei,sa se
prezinte la solicitarea administratiei, sa dea explicatii pe anumite chestiuni, sa se supuna
perchezitiei, sa se abtina de la injosirea altor detinuti, sa aiba exteriorul ingrijit,sa mentina
curatenia in incaperile de serviciu si detentiesa poarte ecuson, sa pastreze mobilierul,
hainele,instalatiiole si mecanismele din dotare

1.3 Propunei modaliti de perfecionare a statutului juridic al condamnatului..

efectuarea de materiale informative exacte privind totalitatea drepturilor si obligatiilor
pe care le au detinutii.

Sub II: Calificarea infraciunei unice.

2.1 Determinai modalitile infraciunii unice.- infractiunea unica reprezinta o

actiune(inactiune) sau un sistem de actiuni/inactiuni care se califica conform unei singure
norme a legii penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice: 1. Infr. Unica
simpla(actiunea/inactiunea prejudiciabila cre provoaca o dauna unui sigur obiect si e
comisa printr-o singura forma de vinovatie). 2.Infractiunea unica complexa se manifesta
prin 3 modalitati: I infractiunile compuse, care se manifesta prin existenta infractiunilor cu
actiuni(inactiuni) alternative,unde savirsirea macar a uneia dintre actiuni este suficienta
pentru a recunoaste infractiunea consumata, existenta infr. Compuse din mai multe fapte
infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si existenta infr. Cu consecinte
grave alternative. II infractiunea continua,care se caracterizeaza prin sav. Neitrerupta,
timp nedeterminat a activitatii infractionale. III. Infractiunea prelungita-infr.
Caracterizata de doua sau mai multe actiuni infractionale identice,alcatuind in ansamblu o
infractiune

2.2Stabilii deosebirile i tangenele infraciunii unice cu pluralitatea de infraciuni.

Deosebiri: 1 infr unica- savirsirea de catre faptuitor a unei singure infractiuni, pluralitate
savirsirea mai multor infractiuni 2. Infractiunea unica este pedepsita mai blind ca concursul
de infractiuni
Asemanari- 1aduc prejudiciu valorilor sociale protejate de legea penala 2. sunt savirsite de
unul si acelasi subiect. 3 prezenta consecintelor juridice 4. In ambele cazuri daca trece
termenul de tragere la raspundere penala, subiectul infractiunii nu mai poate fi tras la
raspundere.Savirsirea unei infractiuni unice, in orice moment in concurs cu alta infractiune
poate duce la crearea concursului de infractiuni. Savirsirea unei Infractiuni unice creaza
consecinte juridice.

2.3.Propunei formulri de situaii de fiecare modalitate a infraciunii unice1. infr unica

simpla- omorul intentionat a unei persoane printr-un foc de arma. 2. Infractiune unica
complexa in cazul infractiuinilor compuse,a) in situatia infractiunilor cu actiuni/inactiuni
alternative- pastrarea ilegala armelor si munitiilor (aceasta componenta contine si purtarea,
procurarea fabricarea etc). B)In situatia infr. Compuse din mai multe fapte infractionale-
atacul unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta. C)Insituatia infr cu
consecinte grave- vatamarea intentionata grava a santatii unei persoane, care au provocat
decesul victimei. Ca modalitate a infractiunii unice complexe identificam si 3. infractiunea
continua- utilizarea ilicita a gazelor naturale o perioada nedeterminata. 4. Infractiunea
prelungita- sustragerea unui computer de la locul de munca, scotind piese in fiecre zi.
Testul6
Sub I: Deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului.
1.1 Explicai care condamnai au dreptul la deplasarea de scurt durat n afara
penitenciarului. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de
condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt
lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si
condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru liberare. ,deplasarea de
scurta durata se poate acorda si unor categorii specifice de condamnati: femeilor ce au copii
in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, condamnatii ce urmeaza
invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii.1.2 Care sunt
cazurile, durata i condiiile deplasrii de scurt durat n afara penitenciarului.
Deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor sunt chemate sa stimuleze
comportamentul favorabil al condamnatului, deplasarile de scurta durata in afara
penitenciarelor se acorda datorita comportamentului pozitiv si in legatura cu circumstantele
exceptionale de ordin personal. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor
categorii de condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de
resocializare,condamnatii ce sunt lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in
izolatorul de urmarire penala si condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire
pentru liberare.aceste categorii de condamnati de regula beneficiaza de cel putin o deplasare
de scurta in cursul anului cu o durata de 5 zile pentru vizitarea familiei, rudelor,tutorelui,
curatorului,deplasarea in cauza se acorda din concediul condamnatului. Condamnatii pot
beneficia de deplasare de scurta durata in legatura cu survenirea unor circumstante de ordin
personal(deces,boala grava,calamitati naturale),deplasarea se acorde pe cel mult 7 zile.
femeilor ce au copii in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, li se
acorda cel mult 7 zile, condamnatii ce urmeaza invatamintul superior sau mediu de
specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii li se acorda permisiune de deplasare conform
legislatiei muncii.deplasarea de scurta durata se acorda prin dispozitia scrisa a sefului
penitenciarului,la solicitarea condamnatului, raspunsul la solicitare este primit in decurs de
3 zile,iar incazuri exceptionale,o zi.la eliberarea permisiunii,condamnatul depune declaratie
in scris privind intoarcerea in timp,fiecare deplasare se anunta procurorului competent, la
sosire se anunta organul afacerilor interne despre sosirea acestuia, nu mai tirziu de 24
ore.1.3 Elaborai o situaie n care deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului se
acord doar sub escort . deplasarea de scurta durata fara escorta nu se aproba pentru o
persoana care nu a urmat pina la final tratamentul deplin a unei boli venerice. Sub II:
Calificarea dup elementele componenei de infraciune. 2.1.Stabilirea grupului de
relatii sociale,asupra carora a fost indreptata infractiunea,adica stabilirea obiectului
generic si nemijlocit al atentarii . A se preciza daca semnele faptei savirsite corespund
semnelor descrise in componenta data (latura obiectiva). 3. Stabilirea coincidentei exacte a
tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fara nici o exceptie,descrise in articolul dat.
4.stabilirea daca a fost comisa o fapta consumata sau o activitate infractionala neconsumata
5precizarea daca fapta prejudiciabila este comisa de o singura persoana sau de o pluralitate
de infractori (subiectul)6 verificarea existentei cauzelor ce inlatura caracterul penal al
faptei.7 Existentei unicitatii sau pluralitatii de infractiuni 8solutionarea problemei privind
concurenta normelor juridico-penale 8 verificarea existentei circumstanelor ce exclud
urmarirea penala 9. Prezenta temeiurilor liberarii de raspundere penala
2.2 Explicai n ce const calificarea dup latura subiectiv. Calificarea dupa latura
subiectiva consta in faptul reflectarii constiintei si vointei infractorului in raport cu fapta
comisa,adica se caracterizeaza atitudinea psihica a autorului fata de faptele sale. La
calificarea infractiuni dupa latura subiectiva, semnele obligatorii au mare importanta, cele
facultative fiind necesare la individualizare. Calificarea dupa latura subiectiva se efectueaza
anume dupa forma vinovatiei, de care depinde incadrarea juridica corecta a unei fapte, de
exemlu stabilirea daca omorul a fost savirsit intentionat sau din imprudenta, daca intentia a
fost directa sau indirecta, sau daca imprudenta este datorata sineincrederii sau neglijentei
2.3 Argumentai importana ordinii de efectuare a calificrii dup elementele sale pentru
ntreg procesul calificrii infraciunilor.calificarea dupa elementele infractiunii este
necesar de a se face dupa o ordine clara, si anume, mai intii de toate se constata obiectul
infractiunii ,deoarece fara o dauna reala produsa obiectului de atentare e greu sa vorbim
despre savirsirea unei infractiuni, apoi se clarifica latura obiectiva, adica acele urme ce se
produc in lumea obiectiva la comitera faptei prejudiciabile, ulterior se va stabili subiectul
infractiunii, virsta si responsabilitatea(iresponsabilitatea) lui, deoarece fara subiect nu se
poate vorbi de atitudinea prihica a lui fata de fapta savirsita, adica latura subiectiva a
infractiunii
Testul 7
Sub I: Noiunea regimului penitenciar.
1.1Definii regimul penitenciar i relatai despre importana lui.
Regimul penitenciar este mijlocul principal prin care se asigura aplicarea si realizarea
mijloacelor de corijare fata de cei condamnati la pedeapsa privativa de libertate. Regimul
reprezinta felul cum este organizata viata si activitatea condamnatului in penitenciar pe
durata executarii pedepsei, importanta regimului reiese din faptul ca el reprezinta totalitatea
restrictiil;or aplicate condamnatului, el depinzind de comportamentul condamnatilor,
fiindca condiitiile regimului se pot schimba,de la cele mai blinde la cele mai
severe.1.2Elucidai funciile de baz ale regimului.Functia coercitiva se realizeaza prin
stabilirea anumitor restrictii condamnatilor pe parcursul executarii pedepsei, funcita
coercitiva se realizeaza prin izolarea condamnatului de societate,condamnatii se deplaseaza
de regula sub escorta,nu au dreptul sa paras4easca teritoriul penitenciarului.funcita
coercitiva are sarcina protejarii intereselor intregii societati. Functia educativa-se realizeaza
in scopul corijarii si reeducarii condamnatilor, regimul acorda anumite stimulente sub forma
de recompense.in acelasi timp se prevad anumite reguli de conduita in cadrul institutiei ce
trebuiesc respectate. Functia de asigurare se exprima prin faptul ca regimul asigura
condamnatilor un minim de trai( hrana,spatiu locativ,asistenta medico-sanitara) se prevad
conditii de antrenare la munca a condamnatilor,instruire profesionala,petrecerea masurilor
cultural-sportice Functia de profilaxie este indreptata spre preitimpinarea comiterii
infractiunilor si a altor incalcari atit din partea condamnatilor cit si din partea altor pesroane
ce se afla pe teritoriul institutiei,condamnatii sunt perchezitionati, controlului sunt supuse
zonele locative si de productie, obiectele interzise sunt ridicate.1.3Dai exemplu de o
situaie cnd regimul penitenciar se aplic i n afara instituiei penitenciare.in cazul
intrevederilor de lunga durata ale condamnatilor, ce au loc in afara penitenciarului(coform
c.e.), chiar si in afara penitenciarului, in acest caz, condamnatul trebuie sa respecte
normelede comportware prevazute de regimul penitenciarSub II: Procesul calificrii
infraciunilor i etapele sociale2.1 Determinai tipurile de probleme ce apar n
procesul calificrii infraciunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile initiale,nici
concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici
semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care norma jur.ar
putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar
mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind
sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala fabula
cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa
nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa
veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca
calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de
catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja
propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu
care se confrunta practica judiciara.2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n
procesul calificrii infraciunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si
distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte
cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere
descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest
scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va
constata ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina
informatii despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre
modul si mijloacele actiunii,despre consecintele survenite virsta, motivele si scopul.II etapa
evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele
faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se
determina normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea
normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de
infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de
infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen distinctive
corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa
semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza
alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.2.3. Elaborai un plan
de calificare a unei infraciuni concrete, care s conin:
a) tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;
b) etapele alegerii normei juridico-penale;
c) toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
d) momentele de intersectare a acestor sarcini.
Testu 8
Sub I: Modul de executare a pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate.1.1Facei caracteristica general
a pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita
o anumit activitate.Privarea de dreptul de a ocupa o anumita functie sau de a exercita o anumita
activitate poate fi in calitate de pedeapsa principal sau complimentara si consta in interzicerea de a ocupa o
functie sau de a exercita o activitate de natura aceea de care s-a folosit condamnatul la savirsirea
infractiunii. Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii presupune in primul rind eliberarea
condamnatului din functia ocupata iar in al doilea rind interzicerea de a ocupa aceeasi functie sau functii
similare la alte unitati, intreprinderi, institutii, organizatii. Privarea de dreptul de a se ocupa cu o anumita
activitate presupune interzicerea practicarii unei activitati profesioniste (pedagogice, medicale,).
Executarea acestei pedepse dureza in timp si se stabileste de la 1 la 5 ani. In calitate de pedeapsa
complimentara poate fi aplicata si in cazul cind nu este prevazuta ca pedeapsa pentru infractiunea concret
comisa daca tinind cont de caracterul acestei infractiuni savirsite in timpul indeplinirii obligatiilor de
serviciu instant de judecata va considera imposibila pastrarea de catre aceasta a dreptului de a ocupa
anumite functii.1.2. Elucidai condiiile de executare a pedepsei sub form de privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate Executarea acestei
pedepse se asigura de catre oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau are
domiciliul condamnatul. Executarea acesteia in calitate de pedeapsa complimentara la pedeapsa arestului
sau inchisorii se asigura de catre institutia penitenciara iar dupa executarea pedepsei principale de catre
oficiul de executare. Primind hotarirea de condamnare colaboratorul oficiului de executare cheama
condamnatul la convorbire pentru al lua la evident si ai adduce la cunostinta modul si conditiile de de
executare a pedepsei. In vederea realizarii acestor sarcini oficiul de executare poate invita condamnatul in
subdiviziune ori de cite ori e necesar dar nu mai rar de o data in trimestru. Un rol important in executarea
pedepsei il ocupa administratia unitatiiin care este incadrat in munca condamnatul. In cel mult 3 zile de la
data receptionarii copiei de pe hotarirea instantei de judecata administratia organizatiei in care lucreaza
condamnatul este obligate sa elibereze persoana din functia ocupata si sai interzica exercitarea activitatii
conform sentintei. Si sa comunice oficiului de executare timp de 3 zile despre desfacerea contractului de
munca.1.3. Dezvoltai ideea c neexecutarea pedepsei sub form de privarea de dreptul de
a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate atrage dup sine
consecine negative pentru condamnat i care anume. Realizind controlul privind modul de
executare a acestei pedepse organul de executare poate depista incalcari sub forma practicarii activitatii
interzise angajarea din nou la functia interzisa neeliberarea din functie. Stabilind acest lucruorganul de
executare adreseaza procurorului un demers solicitind atragerea persoanelor vinovate la raspunderea penala
in conformitate cu CP al RM. Pentru condamnat nerespectarea prevederilor hotaririi judecatoresti mai
poate avea si alte consecinte: neincluderea perioadei de ocuparea functiei sau exercitarea a activitatii in
termenul pedepsei, survenirea raspunderii administrative (conducerea mijlocului de transport fara permis)
sau raspunderea penala (vinatul iligal.Subiectul II: Legea penal baza juridic a calificrii
infraciunilor2.1Definii tipurile dispoziiilor i importana lor pentru
calificare.Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice un comportament pentru
persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza.1. simpla-numeste doar actiunea
infractionala cu un termen sau in expresii acceptate si intelese,fara a dezvalui semnele
ei.2.descriptiva- contine enumerarea generalizata a semnelor principale ale unei categorii
aparte de infractiuni 3 de blancheta-ne trimite la acte normative din alte ramuri de drept pe
care legea penala nu le contine(hot. Disp ale guvernului, CPC) 4. De trimitere- nu contine
descrierea semnelor infractiunii dar face trimitere la alt articol al legii penale 5 combinata
contine elemente apartinind diferitor tipuri de dispozitii. Cele mai importante si tipice
semne ale faptei prejudiciabile se afla in dispozitia normei penale,dupa natura si importanta
sa,dispozitia este elementul esential(nucleul) normei penale,ea descrie conduita ce trebuie
urmata,anume in dispozitii sunt indicate semnele specifice ale faptei prejudiciabile.2.2
Analizai construcia normei juridico-penale sub aspect intern i extern.Sub aspect intern
analizam norma juridica penala din punct de vedere al structurii logico-juridice. Norma
juridica penala este constituita din 3 elemente:1ipoteza-descrie imprejurarile, conditiile sau
faptele in prezenta carora se aplica norma penala. 2. Dispozitia este partea normei ce
prescrie sau interzice un comortament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de
ipoteza. 3. Sanctiunea- partea normei ce stabileste tipurile de pedepse pentru fapta savirsita
descrisa in dispozitie. Sub aspect extern, analizam constructia externa, tehnico-juridica,
adica modul de expunere a normei in articolele din codul penal. Normele juridice penale
sunt continute in codul penal,el fiind structurat in partea generala si cea speciala, fiecare
divizate in capitole,articole, alineate sau puncte, ce alcatuiesc structura tehnico-legislativa a
normei juridice penale. Articolele din partea generala si cea speciala nu coincid cu o norma
penala,care are structura trihotomica, de obicei, articolele din partea swpeciala contin 2
elemente ale normei penale(disp si sanct), iar cele din partea generala.luate in ansamblu sau
in parte,formeaza ipoteza.2.3Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala
care se efectuiaza cu ocazia si in vederea aplicarii normelor juridico-penale si care are drept
scop descoperirea vointei legislatorului, importanta interpretarii in general fiind aplicarea
corecta a normelor penale. Interpretarea oficiala este realizata de legiuitor, importanta ei
rezida din necesitatea explicarii intelesului unor termini, unor expresii utilizate, pentru justa
percepere a lor si justa calificare a faptelor, conforme normelor date. Interpreatea judiciara
se realizeaza de catre organele judiciare, importanta acestei interpretari rezida din faptul ca:
1legiuitorul nu poate sa prevada in cadrul normelor penale toate situatiile ce pot aparea la
aplicarea acestora, 2.nivelul de generalizare al normelor penale il impune pe legiuitor sa
concentreze la maxim ideile pe care vrea sa le exprime,de aici decurge sarcina organelor
judiciare de dezvalui in procesul calificarii infractiunilor continutul normei penale, intreaga
gama de situatii pe care le-a avut in vedere prin acea norma 3. In perioada in care norma
penala este in vigoare,normele altor ramuri la care legea penala face trimiteri se pot
modifica,de aceea este necesara indicarea denumirii normei la care se face trimitere 4. Unii
termeni folositi necesita explicatii aparte in fiecare caz. Interpretarea judiciara se face de
catre CSJ,care explica nu numai cauza penala concreta, ci si toate cauzele penale legate de o
anumita categorie de infractiuni,ele au caracter de recomandare. Interpreatea neoficiala se
considera interpretarea data de institutiile de cercetari stiintifice,savanti,practicieni,
importanta ei rezida din aportul adus dezvoltarii stiintei dreptului penal,studierea
jurisprudentei,elaborarea proectelor de lege,dezvoltarea constiintei juridice a studentilor si
cetatenilor in general. Importanta interpretarii gramaticale reiese din cautarea sensului
normei de drept penal in textul prin care ea a fost exprimata,deoarece notiunile utilizate ca
termeni juridici pot avea si sensuri diferite de cele obisnuite, deoarece legiuitorul le
interpreteaza altfel. In momentul in care vointa legiuitorului nu se descopera prin metoda
gramaticala,se apeleaza la interpretarea logica, pe baza de rationament, importanta ei
reesind din aflarea adevaratei vointe a legiuitorului. Interpreatrea sistematica este
importanta in cazul necesitatii stabilirii sensului unei norme pornind de la corelatia existenta
dintre aceasta norma si celelalte norme din aceeasi lege sau alte acte normative din acest
domeniu. Interpretarea istorica isi demonstreaza importanta in momentul necesitatii aflarii
datelor de ordin politic, social, economic ce caracterizeaza conditiile in care a fost adoptata
norma data,si daca este valabila conditiilor existente la acel moment.Interetarea extinsiva si
restrictiva sunt consecintele nepotrivirii vointei legiuitorului si modul de exprimare,din
acest fapt reiese si importanta interpretarii date. in unele cazuri continutul legii se dovedeste
a fi mai larg sau mai ingust fata de ceea ce decurge din textul ei, de aceasta este justificata
necesitatea acestei interpretari .
Testul 9
Sub I: Corespondena i sunetele telefonice ale condamnailor la pedepse privative
de libertate.1.1Relatai despre durata i limitele sunetelor telefonice ale
condamnailor.Condamnatul are dreptul la cel putin o convorbire telefonica la doua
saptamini cu sotul, ruda sau cu o alta persoana cu o durata de 10 minute. Convorbirea se
efectueaza de la telefonul public al penitenciarului din contul condamnatului. Convorbirea,
cu exceptia celei cu avocatul, procuratura, instanta de judecata, cu organizatiilor
international care asigura protectia drepturilor omului poate fi interceptata. Numarul,
periodicitatea si durata convorbirilor telefonice se stabilesc de catre administratia
penitenciarului in functie de numarul persoanelor condamnate si a posturilor telefonice
publice instalate. Permisul la convorbirea telefonica se acorda de seful penitenciarului,
discutia poate fi dusa in limba aleasa de condmnat.1.2Poate fi oare cenzurat
corespondena condamnailor? n ce condiii? Argumentai rspunsul.Continutul
corespondentei expediate poate fi supusa cenzurii daca administratia institutiei penitenciare
crede ca prin continutul scrisorii poate fi amenintata securitatea statului, securitatea
institutiei. Corespondenta condamnatului cu avocatul, procuratura, instant de judecata nu
poate fi supusa cenzurii. Nu poate fi supusa cenzurii nici corespondenta condamnatilor din
penitenciare de tip deschis. Corespondenta intre condamnatii din diferite penitenciare care
nu sint rude este admisa numai cu autorizatia administratiei penitenciarului.1.3Decidei
asupra cazurilor cnd condamnatul poate fi privat de dreptul la coresponden i la
sunete telefonice...............
Sub II: Componena de infraciune i calificarea infraciunii 2.1 Determinai funciile
componenei de infraciune n procesul calificrii infraciunilor. pentru a intelege just
functiile componentei de infractiune mai intii e necesar a clarifica corelatia ei cu norma
juridico-penala ce prevede raspundereapenala pentru o anumita categorie de infractiune. O
functie importanta a componentei de infractiune este delimitarea diferitelor categorii de
infractiuni. Nu pot exista doua component de infractiuni absolute identice toate avind cel
putin un element distinctiv. Component de infractiune nu contine semne care sa nu
indeplineasca nici un rol de delimitare. Exemplu notiunea pe ascuns in component
furtului delimiteaza furtul de jaf. In totalitatea semnelor care in present se includ in
continutul notiunii componentei de infractiune exista numai un semn ce nu realizeaza
functia de delimitare a unei infractiuni de alta. Numai responsabilitatea din punct de vedere
juridic este unica pentru toate infractiunile fara exceptie.2.2Stabilii corelaia dintre
dispoziia normei penale i componena de infraciunea. pornind de la notiunea
componentei de infractiune nu e dificil a conchide ca aceasta atit dupa volum cit si dupa
continut este mai ingusta in comparative cu notiunea normei juridico-penale. In primul rind
component de infractiune nu include sanctiunea normei juridico-penale. In al doilea rind ea
putin coincide cu dispozitia normei. Norma juridico-penala contine o cerinta privind
nesavirsirea faptelor infractionale pe cind componenta de infractiune cuprinde numai
descrierea semnelor infractiunii. Component de infractiune nu contine cerinta de
subordonare. De asemenea component de infractiune nu cuprinde toate conditiile ipotezei
normei penale.2.3. Elucidai coninutul unei componena concrete de infraciune cu
stabilirea concret a localizrii coninutului semnelor ei n legea penal i n alte acte
normative.art.165CP traficul de finite umane si legea privind prevenirea si combaterea
traficului de fiinte umane.

Testul10
 SubI: Modul de executare a pedepsei sub form de munc neremunerat
n folosul comunitii 1.1. Reproducei noiunea de munc neremunerat n folosul
comunitii i elucidai trsturile ei distincte.1.1.Conform art.67 CP, munca neremunerata
in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de baza sau
studii la munca determinata de autoritatile administratiei publice. Trasaturile distinct ale
acestei pedepse sunt urmatoarele:-Se aplica in caz de comitere a infractiunilor de un pericol
social redus;-Se executa fara a sustrage condamnatul de la munca sau studii;-Condamnatul
presteaza o munca gratuita fara recompensa;-Efect coercitiv si intimidant al pedepsei;-Este
unica pedeapsa care se calculeaza in ore;1.2. Caracterizai drepturile i obligaiile
participanilor la executarea muncii neremnerate n folosul comunitii .La executarea
acestei pedepse participa urmatoarele parti: oficiul de executare de la domiciliul
condamnatului (autoritatile publice locale, administratia organizatiei,etc),
condamnatul.Atributiile persoanelor cu functii de raspundere ale organizatiilor la care
lucreaza condamnatii:-Oferirea locurilor de munca condamnatilor;-Informarea lunara a
organelor administratiei publice locale despre locurile de munca care pot fi utilizate pentru
executarea acestei pedepse;-Informarea in scris a serviciului de executare despre numarul de
ore lucrate de catre condamnat;-Informarea serviciului de executare despre comportamentul
condamnatului in procesul exercitarii muncii;-Informarea condamnatului despre eschivarea
acestuia de la executarea pedepsei-Familiarizarea condamnatului, sub semnatura, cu
regulile tehnicii securitatii muncii;Obligatiile condamnatului la munca neremunerata in
folosul comunitatii:-Sa respecte prevederile legislatiei executional-penale;-Sa se prezinte la
serviciul de executare in timp de 5 zile de la data la care sentinta de condamnare a ramas
definitiva;-Sa se prezinte la citarea la serviciul de si sa dea explicatii in privinta modului de
executare apedepsei;-Sa se prezinte la locul de munca in termenul stabilit in dispozitia de
executare;-Sa nu paraseasca locul de trai fara acordul serviciului de executare;Munca
neremunerata se stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore pe zi. Nu poate fi alicata
persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II prin contract, femeilor gravide,
femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani,persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani
si persoanelor care au atins virsta de pensionare.1.3. Elaborai o situaie n care munca
neremunerat n folosul comunitii urmeaz a fi nlocuit cu o alt pedeaps. Stabilii
cu care anume i care sunt limitele i proporiile. .Munca neremunerata in folosul
comunitatii este o pedepsa care se poate aplica doar in calitate de pedeapsa principala. Daca
condamnatul se eschiveaza cu rea vointa de la munca neremunerata in folosul
comunitatii,serviciul de executare, potrivit art.67CP,inainteza in instnta de judecata o
prezentare, privind inlocuirea muncii neremunerate in folosul comunitatii cu arest,
calculindu-se 2 ore de munca neremunerata pentru o zi de arest. Se considera eschivare cu
rea vointa:-Neprezentarea nemotivata a condamnatului la citarea serviciului de executare de
doua si mai multe ori timp de o jumatate din termenul executarii pedepsei. Sub II:
Semnele componenei de infraciune i importana lor la calificare
2.1. Caracterizai semnele obligatorii i constitutive (facultative) a
componenei de infraciun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:-Semnele
principale;-Semnele facultative;
Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune
adica obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic,
responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In componentele materiale
de infractiune in calitate de semen principale apar urmarile prejudiciabile ale infractiunii
precum si legatura dintre fapta si urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care
legiuitorul le indica suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de
infractiune in partea speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda,
mijloc, imprejurari, motiv, scop, subiect special).2.2Clasificai semnele componenei de
infraciune dup mai multe criterii.In teoria dreptului penal putem distinge urmatoarele
criteria de clasificare asemnelor componentei de infractiune si anume:-In dependenta de
gradul de importanta deosebim:*Semne principale;*Semne facultative,-Dupa gradul lor de
invariabilitate, de stabilitate;*Semne constante;*Semne variabile (de blancheta si de
evaluare);-Dupa caracterul lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu
art.159CP persoana care nu are studii medicale superioare special);2.3Indicai cte dou
infraciuni care se deosebesc doar dup un singur semn al:a)laturii obiective. a).
art.151(1) CP si art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective b).art.145CP si
art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infraciuni care nu se deosebesc nici dup un
semn.

Testul 11 Regimul special n penitenciare.1.1Definii regimul condiiilor speciale n

penitenciare. Reiesind din prevederile CE al RM putem evidentia urmatoarele mijloace
speciale de asigurare a regimului si anume mijloacele tehnice de paza, supraveghere si
control, activitatea operativa de investigatii, masurile de siguranta aplicate fata de
condamnati, masurile si sanctionare a condamnatilor. Doctrina defineste mijloacele speciale
ca acele mijloace care asigura profilaxia crimei in penitenciar,preintimpinarea si curmarea
altor comportamente interzise in penitenciar.1.2Caracterizai temeiurile de introducere a
regimului special n instituiile penitenciare In scopul asigurarii securitatii personale a
condamnatilor, a personalului si a altor persoane aflate in penitenciar, prevenirii,depistarii si
descoperirii infractiunilor in curs de pregatire sau comise dj, urmaririi condamnatilor care
au evadat din penitenciar, in penitenciar se desfasoare activitataea operativa de investigatii
de catre serviciul special al penitenciarului, personalul penitenciarului, personalul
penitenciarului fiind in drept sa infaptuiasca masurile operative de investigatii. La masurile
de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica mijloacele special si arma de foc.
Aceste masuri pot fi aplicate in cazul opunerii de catre condamnati a rezistentei, nesupunerii
cerintelor legale ale personalului penitenciarului, participarii la tulburari de masa, luarii de
ostatici, atacarii altor persoane. Arma de foc se aplica in cazuri exceptionale, nu se aplica
minorilor, invalizilor, femeilor. Personalul mai poate utilize mijloace pasive (bastoane de
cauciuc, catuse) mijloace ac ive de aparare( casti, scuturi, masti).1.3 Elaborai o situaie de
introducere a regimul special n penitenciar generat de factori externi.in cazul in care
condamnatul a evadat din penitenciar si a savirsit o infractiune deosebit de grava in
exteriorul penitenciarului, acestuia I se vor aplica masuri speciale de siguranta in interiorul
penitenciarului.SubII: Noiunea i importana calificrii infraciunilor 2.1Identificai
care varieti de semne pot fi evideniate n cazul unei infraciuni concrete.2.1. referitor
la o infractiune concreta se poate evedentia cel putin 5 varietati de semne:-toate semnele
faptei date, care, atit teoretic, cit si practice sunt incalculabile;-semnele ce au o oarecare
importanta juridica;-semnele ce au o importanta criminological;-semnele ce au importanta
pentru cercetarea, anchetarea si rezolvarea cauzei penale;-semnele ce au importanta pentru
calificarea infractiunii; 2.2Determinai care este locul calificrii infraciunilor n cadrul
aplicrii normelor juridico-penale.pentru lamurirea si cocretizarea deplina a continutului
notiunii calificarii infractiunii e necesar a determina locul calificarii infractiunii in procesul
aplicarii normelor juridice, acesta fiind numai o forma de realizare a dreptului. prin
realizarea dreptului se intelege procesul transpunerii in viata a continutului normelor
juridice in cadrul caruia cetatenii ca subiecti de drept respecta si executa dispozitiile
normative iaar organelle de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor. In opinia
doctrinarilor in cazul savirsirii unei infractiuni aplicarea normei juridico-penale are
urmatoarele faze:-stabilirea, verificarea si clarificarea circumstantelor faptice ale cauzei
penale in lumina ipotezei unei norme juridice;-alegerea si interpretarea normei juridice;-
elaborarea si adoptarea actului de aplicare a normei juridice;-activitatea organelor
penitenciare in vederea executarii pedepsei penale;
2.3. Propunei o schem de determinare a legturii semnelor componenei de infraciune
de alte categorii de semne prezente n cazul svririi unei infraciuni..

Testul 12 Sub1: Executarea pedepsei penale sub form de amend.1.1. Enumerai

modalitile de executare a pedepsei sub form de amend:amenda poate fi executata in
2 moduri si anume:-Achitarea benevola a amenzei;-Incasarea silita a amenzei; 1.2Facei o
generalizare asupra executrii forate a pedepsei sub form de amend.1.2.Amenda poate
fi executata in 2 moduri: achitarea benevola a amenzei si incasarea silita a amenzei.
Conform CE al RM amenda se achita de catre condamnat in mod benevol in termen de 30
zile de la raminerea definitiva a sentintei de condamnare prin virarea sumei stabilite de
instant de judecata la conturile trezorariei de stat. In vederea probarii faptului ca
condamnatul a achitat suma prevazuta in sentinta el este obligat sa prezinte la instant de
condamnare dispozitia de plata a sumei. In cazul in care in termenul de o luna de la data
raminerii definitive a sentintei de condamnare condamnatul nu achita suma indicata instant
de judecata care a pronuntata sentinta trimite oficiul de executare de la domiciliul
condamnatului titlu executoriu pentru incasarea silita a amenzii. In vederea achitarii sumei
indicate in titlul executoriu oficiul de executare poate sa-I mai acorde condamnatului un
termen rezonabil dar care nu poate eepasi termenul de o luna. In asemenea caz oficiul de
executare in termen de 5 informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei. CP
prevede doua situatii de neachitare a amenzii: in caz de eschivare cu rea vointa de la
achitarea amenzii si imposibilitatea achitarii acesteia. Legea penala nu stabileste cazurile de
eschivare cu rea vointa dela achitarea amenzei insa instant de judecata poate sa inlocuiasca
suma neachitata cu arrest sau inchisoare. Imposibilitatea achitarii amenzii are drept motiv
cause obiective: boala, pierderea averii in acest caz se poate inlocui cu munca
neremunerata in folosul comunitatii. 1.3. . Propunei o situaie practic cnd amenda se
nlocuiete cu nchisoarea. O persoana a savirsit o infractiune prevazuta la art.155CP
amenintarea cu omor sau cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, care a
fost pedepsita cu amenda in marime de 400 unitati conventionale printr-o hotarire
judecatoresca insa pentru a nu achita amenda ascunde veniturile sale adica se eschiveaza cu
rea vointa de achitarea amenzei, in acest caz insanta de judecata poate sa inlocuiasca suma
neachitata cu inchisoare, calculindu-se o luna de inchisoare=50 u.c. SubII:Calificarea
infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg 1.2 Definii conceptul
concurenei dintre o parte i ntreg.2.1.Concurenta dintre o parte si un intreg consta in
faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care una cuprinde fapta infractionala in
intregime iar altele numai unele parti ale ei. Regula generala de calificare a infractiunii cu
privire la concurenta dintre o parte si un intreg consta in aceea ca trebuie intotdeauna
aplicata norma ce cuprinde in intregime toate semnele faptei infractionale.Ea are prioritate
fata de norma care numai o parte din ceea ce a savirsit infractorul. Concluzia data are drept
baza si principiul juridic al dreptului penal individualizarea raspunderii penale care prevede
aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine ar savirsi o infractiune sa I se aplice pedeapsa
meritata.2.2. Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiv.Concurenta
dupa latura obiectiva poate avea urmatoarele particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma
penala este numai o parte din actiunile specificate de de alta norma juridico-penala (tortura
numai o parte din latura obiectiva a omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o
norma penala alcatuiesc numai o parte din consecintele infractionale stabilite de alta
norma;-Una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibillitatea
reala a survenirii consecintelor prejudiciabile dar alta cuprinde si survenirea
lor;2.3Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv,
latura subiectiv, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua sau mai multe
infraciuni la concurenta dintre o parte si un intreg sunt omogene. Unul reprezinta o parte al
altuia de aceea in toate cazurile trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat
obiectul infractiunii. Ezemple: obiectul banditismului in comparatie cu obiectul
jafului.Concurenta dupa latura obiectiva:Concureaza normele ce prevad atentarea la unul si
acelasi obiect. Exemplu mai larga este componenta tilhariei decit componenta jafului. In
toate cazurile trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele proprii faptei
infractionale.Concurenta dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit
obiectele cit si latura obiectiva sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura
subictiva ale unei infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale
diferite motive nu pot fi imbinate intr-o singura infractiune fapta savirsita trebuie calificata
conform normei penale care prevede motivul ce detrmina hotarirea savirsirii infractiunii
date.Concurenta dupa subiect:Potrivit doctrine penale este posibila numai in calitate de
concurenta dintre normele generale si cele special. Exemplu-neacordarea ajutorului necesar
unei persoane care se afla intro stare periculoasa pentru viata si neacordarea de ajutorunui
bolnav de catre un medic. Corelatia dintre o parte si un intreg trebuie luata in consideratiesi
in cazul activitatiiinfractionale neconsumate.

Testul 13
Sub1 Norma juridic execuional-penal i raporturile juridice execuional-penale.1.1.
Reproducei noiunea de norm juridic execuioal-penal i caracterizai tipurile
lor.Norma jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator alsubiectilor si
participantilor la rap jur de executare a sanctiunilor de dr P.Ea stabileste regulile in
conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul si in legatura cu
executarea sanctiunilor de dr P,a masurilor preventive si aplicare fata de condamnati a
mijloacelor de corijare.Tipurile.In dependenta de caracterul conduitei prestabilite-
regulatorii,de stimulare,de protectie.N.regulatorii-stabilesc dr si obligatiile subiectilor si
participantilor raporturilor jur E-P,carela rindul sau se impart:onerative,prohibitive si
permisive.Onerative-stabilesccerinta fata de subiecti anumite actiuni.Prohibitive stabilesc
obligatia subiectilor de a se abtine de la savirsirea anumitor actiuni care se considera de lege
ca fiid ilegale.Normele onerative si prohibitive sunt norme imperative care nu permit
derogarea de la ele.N.permisive acorda posibilitatea subectilor de a alege varianta
comportamentului in limitele prevazute de lege.N.de stimulare indreptate la favorizarea
comportamentului,corectarea lui.N.de protectie asigura protejarea raporturilor jur ce apar in
legatura cu executarea sanctiunilor de drP.N.materiale determina continutulregulii de
comportare.N.tehnico-ortganizatorice sint aproate normelor procesuale dar se deosebesc
deoarece nu stabilesc dr si ob suplimentare subiectilor raportului jur.N.speciale care nu
stabilesc expres o regula de conduita,ele doar orienteaza si determina carcterul altor norme.
1.2. Clasificai raporturile juridice execuional-penale.Raportul jur.P se formeaza se
modifica si se sting ca orice alt rap.jur Faptele jur sint fapte prin care ia nastere,se modifica
sau se sting rap.jurE-P.Aceste fapte jur.sint de 3
feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.Faptul constitutiv este cel care care da nastere dr
de a cere sinimpune executarea unei pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa acest
fapt il constituie sedinta judecatii.Faptele modificatoare de executare a unei opedepse P sint
cele care schimba continutul executarii unei pedepse,facind-o mai severa ,sau inlaturind-
o.este vorba de imprejurari,fapte.Fapte exclusivede exceptie a unei pedepse sint faptele
mentionate de lege prin care se stinge obligatia privind executrea unei pedepse.Este vorba
de unele fapte cum ar fi executarea efectiva si completa a pedepsei stabilite in sentinta
judecatii.Sunt raporturi jur.de conformare care se stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt rap
jur conflictuale cind o pers atenteaza la valorile sociale ocrotite,savirsind o fapta
incriminata.1.3Decidei asupra momentului apariiei raportului juridic execuional-
penal.Rap.jur E-P consta in relatiile sociale de executare a pedepselor P,reglementate pri
norme jur.E-P,relatii dintre anumite organe de stat si condamnat,potrivit carora statul ,pri
organul sau special imputernicit are dr de al pune pe condamnat sa execute pedeapsa
aplicata printr-o sentinta judecatoreasca definitiva,iar condamnatul are obligatia de a
executa pedeapsa respectiva.Rap.jurE-P se afla in anumite legaturi cu rapjur P.Prin
savirsirea unei infractiuni se naste un raport jur de conflict intre stat si persoana care a
comis infractiunea.Apoi rap jur P incepe sa se desfasoare prin executarea pedepsei P si
dureaza pina cind ea este executata sau pina la eliberarea condamnatului inainte de termen.
Testul13 Sub I: Executarea pedepsei penale sub form de amend.
2.1Enumerai modalitile de executare a pedepsei sub form de amend.Amenda
reprezinta o sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta e jud.doar in cazurile si in limitele
prvazute de CP.Amenda poate fi efectuata in 2modalitati:achitarea benevola si incasarea
silita.Amenda se achita benevol de catre condamnat in ternem de 30 zile de la raminerea
definitiva a sentintei prin virarea sumei stabilite de instanta de jud.la conturile trezorarii de
stat.In vederea probarii ca condamnatul a achitat suma el este obligat sa prezinte la instanta
de condamnare dispozitia de plata a sumei.In caz de neachitare instanta de jud care a
pronuntat sentinta trimite oficiului de executare de la domiciliu condamnatului titu
executoriu pu incasarea silita a amenzii. 2.2. Facei o generalizare asupra executrii
forate a pedepsei sub form de amend.Daca in periaoda stabilita condamnatul nu achita
amenda achita fortat.Cpprevede 2 situatii de neachitare a amenzii:in caz de eschivare curea
vointa de la achitarea amenzii si imposibiltatea achitarii.Eschivarea cu rea vointa se
considera neachitarea sumei datorate ncazul in care condamnatul are posibiitatea reala de a
o achita si a fost preintimpinat de oficiul de executare,ex se concediaza de la lucru,ascunde
veniturie sale.In caz de eschivare cu rea vointa instanta de jud poate sa inlocuiasca suma
neachitata cu arest sau inchisoare,calculindu-se o lun ade arest sau cu inchisoare pu
50ub.Imposibilitatea achitarii are dr motiv boala pierderea averii,i acest caz instanta poate
inlocui amrnda cu munca nerenum in folosul comunitatii. Pentru a constata eschivarea cu
rea-voin in aciunile condamnatului, trebuie stabilit prezena cumulativ a dou
circumstane: in primul rind neachitarea amenzii in termenele stabilite de legislaia
execuional-penal i in al doilea rind ascunderea, dosirea intenionat a venitului.In
opinia mea, amenda aplicat in calitate de pedeaps principal urmeaz a fi achitat benevol
de condamnat. Doar in aa mod vinovatul va demonstra c a ineles caracterul ilegal al
faptelor sale i va dovedi corectarea sa. In caz de eschivare de la plata amenzii este evident
atitudinea negativ a vinovatului fa de autoritatea statului care se manifest inclusiv prin
aplicarea msurilor de constrangere. Aa cum scopul amenzii nu este imbogirea statului,
ci restabilirea echitii sociale, corectarea condamnatului, prevenia special i general,
comportamentul antisocial manifestat prin refuzul insistent de achitare a sumei bneti
denot c scopurile pedepsei nu au fost atinse. De aceea, realizarea lor urmeaz a fi
incercat prin aplicarea altor pedepse.2.3. Propunei o situaie practic cnd amenda se
nlocuiete cu nchisoarea. In caz de contrabanda-trecerea peste frontiera RM a obiectelor
si a altor valori in proportii mari pu folosirea frauduloasase pedepseste cu amenda,sau cu
munca nerenumerata in folosul comunitatii sau cu inchisoare. Darea de mita se pedepseste
cu amenda sau cu inchisoare.s.m.a Sub II:Calificarea infraciunilor n cazul concurenei
dintre2.1 definiti conceptuldintreo parte i ntreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe
norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai
unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una
cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de
calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta
are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa
a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica
judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care
anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si
intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta
concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.
2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem urmatoarele
particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni
ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar
alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele
proprii fapte infractionale.2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect,
dup latura obiectiv, latura subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii
unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie
doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa
obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului
proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii
corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in
care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-
daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var
fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide
Testul 14 Subi I: Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar.
1.2.1.1 Relatai despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului penitenciar.Mij de
asigurare sint destinate pu a asigura modul si conditiile de executare a pedepsei cu
inchisoarea.Mij de asigurare sunt divizate in mijloace cu caracter general si mijloace
speciale de asigurare a regimului.Prima categoriese atribuie la educatie,care asigura
comportamentul corespunzator si respectare legislatiei a pers aflate in penetenciar.La
mijloacele speciale se atribuie acele mijloace care asigura profilaxia crimei in
penetenciar,preintimpinarea si curmarea altor componente interzise in
penetenciar.Mijloacele cu caracter general;respectarea din partea personalului
penetenciarului prevederile legi ce tin de relatiile cu condamnatii,CE garanteaza fata de
condamnati ca nu va fi aplicat tratamentul inuman si degradant,colaboratorii institutiei
penetenciare trebuie sa ia toate masurile necesare pu a asigura securitatea acestui,
1.2Caracterizai mijloacele speciale de asigurare a regimului penitenciar.Conform
Ceexista urmatoarele mij speciale de asigurare a regimului:mij tehnice de
paza,supraveghere si control,activitatea operativa de investigatii,masuri de siguranta,masuri
de stimulare.Pu controlul de anu evada administratia este in dr sa foloseascamij tehnice de
paza si control.in partea de sus a ingradirii penetenciarelor de tip semiinchis sauinchis poate
fi curent electric.In scopul asigurarii securitatii sunt in dr sa nfaptuiasca masuri operative de
investigatii.La masurle de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica,mijloace
speciale si arma de foc(in cazuri exeptionale)In cazuri exeptionale ca mijloc de aparare
pasiv pot folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de aparare activa(bastoane de
cauciuc,catuse,grenade cu gaze,plase speciale s.a)Tipul mijlocului special se stabileste de
catre colaboratorul sistemului penetenciar in functie de situatie.Fata de condamnati se alica
si masuri de stimulare daca au conduita buna si eforturi la invatamint,insrtruire
profesionala.Exista masuri de stimulare cu caracter moral-organizational(acordarea unor
intrevederi suplimentare de scurta durata si lunga durata,permisiunea de a avea convorbiri
telefonice suplimentare) si masuri de stimulare cu caracter material financiar(premierea pu
obtinera unor indicatori inalti in munca.Masurile de stimulare se aplica in scris de catre
seful penetenciarului.La fel si sanctiunile desciplinare se aplica in scris de catre
srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea disciplinara se aplica cel mult 10 zile de la data
depistarii ei,in cazul necesitatii 30 zile.Sanctiunile disciplinare pot fi stinse sau anulate,se
stig dupa expirarea termenului de un an.Sanctiunea poate fi anulata de catre instanta de
jud,Comitetul de Plingeri sau seful institutiei penitenciare.In caz de anulare a sanctiunii
disciplinare,condamnatul se considera nesanctionat.1.3 Formulai prerea proprie asupra
garantrii drepturilor condamnailor la aplicarea fa de ei a sanciunilor disciplinare.In
caz de abateri disciplinare,condamnatului i se aplica sanctiuni disciplinare.Acestea pot fi
grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane executarea carora nu dureaza in
timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau amenajarea teritoriului
penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr de a se deplasa fara
escorta.
Procesul calificrii infraciunilor i etapele sociale2.1 Determinai tipurile de
probleme ce apar n procesul calificrii infraciunilor.1)nu sunt determinate nici
conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei
prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta
comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur
corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu
sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar
nu este cunoscuta concluzia finala fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate
toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit
conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai
necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta
solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de
apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar
mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica judiciara. 2.2 Analizai
etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii infraciunii I etapa consta in
sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o
procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre
vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele
accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia
martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina amprente
s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au suferit in
urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre consecintele
survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in
baza carora pot fi calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul
corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea incadra fapta
comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in spatiu.III
etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite
component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen
distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor
dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care
efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise. 2.3Elaborai
un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care s conin:
a) tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;
b) etapele alegerii normei juridico-penale;
c) toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
d) momentele de intersectare a acestor sarcini.