Investiiile strine directe n economia moldoveneasc

Soldul investiiilor strine directe n Republica Moldova la finele primului semestru din acest an constituia 3 mld 538
mil. dolari, din care capitalul social i venitul reinvestit dein o pondere de 73,5%, iar mprumuturile intragrup (alt
capital) 26,5%. Componena creditelor intragrup este mixt, 968,53 mil. dolari reprezint stocul mprumuturilor
contactate de la investitorii strini direci i 32,5 mil. dolari stocul creanelor la mprumuturi acordate investitorilor
strini.
Potrivit unui raport al Bncii Naionale a Moldovei, stocul de investiii directe ale nerezidenilor n economia
Moldovei a nregistrat o uoar cretere (cu 1,5%) fa de finele primului trimestru, datorit intrrilor nete de capital
n valoare de 87,93 mil. dolari (din care 79,69 mil. dolari sub form de venit reinvestit), fiind ns influenat de
fluctuaia ratei de schimb a valutelor originale (preponderent a leului moldovenesc) fa de dolarul SUA (-41.08 mil.
dolari).
Care sunt cele mai atractive sectoare
Dup primul semestru al anului curent principala activitate economic care a beneficiat de investiii strine directe,
sub form de capital social acumulat n economia naional, rmne activitatea financiar (25,6% din stocul de
investiii strine directe sub form de capital social), urmat de industria prelucrtoare (22,3%). Alte activiti care
au atras investitori strini au fost comerul, tranzaciile imobiliare, transporturile i telecomunicaiile, industria
energetic.
Potrivit valorii de bilan totale, datele BNM de la sfritul anului 2014 arat c investiiile strine directe s-au
localizat cu precdere n sectorul energie electric i termic, gaze i ap - circa 955 mil. de dolari. Urmeaz
industria prelucrtoare cu un stoc de 565 de mil. de dolari, activitile financiare - 437 de mil. de dolari, tranzaciile
imobiliare - 365 de mil. de dolari i sectorul transport i comunicaii - 331 mil. de dolari.
De cealalt parte, industria extractiv i piscicultura sunt singurele sectoare din economia naional care nu
reuesc s atrag investiii strine.
Rusia rmne investitorul principal
n distribuia geografic a capitalului social acumulat, statisticile de la 30 iunie 2015 arat c investitorilor din rile
UE le-a revenit ponderea majoritar 52,5%. Investitorii din rile CSI au deinut o pondere de 11,2% din totalul
capitalului social acumulat, cei provenii din alte ri dein investiii n proporie de 36,3%.
Cu toate acestea, n ce privete originea investiiilor, pe primul loc este Rusia, de unde au venit aproape 800 mil.
de dolari potrivit datelor de la finele anului trecut, n descretere cu circa patru milioane de dolari fa de stocul
nregistrat la sfritul lui 2013. De remarcat ns c cota investiiilor ruseti n stocul total al ISD a crescut de la
24% la 25,8%.
n clasament urmeaz Olanda, cu peste 353 mil. de dolari, n scdere cu circa 180 mil. dolari. Pe locul trei a revenit
Cipru, datorit unei creteri cu circa o treime a stocului ISD, pn la 266 mil. de dolari.
Pe primele zece poziii dup ponderea deinut n totalul investiiilor strine la 31 decembrie 2014 se mai regsesc
Frana, Spania, Germania, Romnia, Italia, Marea Britanie i SUA.
Noua Strategie de Atragere a Investiiilor, axat pe stimularea exporturilor
n septembrie curent Ministerul Economiei a organizat dezbateri publice pe marginea proiectului Strategiei
Naionale de Atragere a Investiiilor pentru Dezvoltarea Exportului 2016-2020. Proiectul Strategiei se axeaz pe
atragerea investiiilor strine directe n sectoarele economiei orientate spre export, astfel nct ncepnd cu anul
2020 Moldova s atrag investiii strine directe n volum de circa 600 mil. dolari anual, iar exportul s creasc
pn la 33%. Aceasta n situaia n care pn acum fluxurile de ISD nu au fost orientate spre dezvoltarea
exporturilor, ci spre piaa intern (63% din stocul de capital strin, la finele anului 2014), dup cum a relatat
expertul Adrian Lupuor n cadrul dezbaterilor. Investiiile axate pe eficien, orientate spre piaa extern, au avut o
pondere destul de mic, de doar 22%, a spus expertul.
Totodat, noua Strategie atrage o atenie special investiiilor locale, mbuntirii climatului de afaceri, dezvoltrii
i integrrii internaionale a IMM-urilor moldoveneti. n acest context, IMM-urile ar putea deveni subcontractani
(prestatori de materii prime, pri-componente, servicii de logistic/ instruire/ catering etc.) ai ntreprinderilor mari
(inclusiv, a acelor care beneficiaz de investiii strine directe) i ar putea i s exporte.
Principalii factori de producie i active oferite de Republica Moldova investitorilor strini, stipulate n proiect sunt
fora de munc, facilitile industriale i costurile utilitilor publice, stimulente fiscale, infrastructura i logistica de
transport .a.
n viziunea autorilor, principalele sectoare cu potenial pentru export i atragere a investiiilor strine directe vor fi
industriile prelucrtoare i serviciile. Printre acestea sunt industria textil, automotiv, serviciile de consultan i IT.
Generalitati
Din punct de vedere juridic, o actiune reprezinta dreptul de proprietate al posesorului acesteia asupra unei cote-
parti din societatea comerciala. Detinatorul uneia sau mai multor actiuni ale unei firme are dreptul
la dividendeacordate din profitul acesteia, are dreptul sa participe la luarea deciziilor, prin intermediul Adunarii
Generale a Actionarilor, si are dreptul la o cota-parte din sumele rezultate n urma unei eventuale lichidari a firmei,
proportional cu numarul de actiuni detinute.
Din punctul de vedere al pietei de capital, actiunile sunt instrumente financiare pe care investitorii le pot cumpara
sau vinde n cadrul unei piete organizate si reglementate, mai exact al Bursei de Valori.
Actiunile sunt instrumentele financiare de baza ale pietei de capital, tranzactionarea lor oferind pe de o parte
investitorilor posibilitatea de a obtine profituri si pe de alta parte companiilor posibilitatea de a se finanta. Investitorii
pot obtine profit cumparand actiuni la un anumit pret si vnznd la un pret mai mare, iar companiile se pot finanta
prin emisiunea de noi actiuni si vnzarea lor catre investitorii interesati.

Tipuri de actiuni
Actiunile companiilor pot fi de doua feluri. Cele mai des intalnite sunt actiunile ordinare, sau comune, care dau
dreptul la dividende in limita profitului net obtinut de companie in anul anterior, dau dreptul la vot in Adunarea
Generala a Actionarilor si la un procentaj din suma rezultata in urma unei eventuale lichidari a activelor companiei,
in functie de numarul de actiuni detinute si de ponderea acestora in totalul actiunilor emise de companie. Al doilea
tip de actiuni sunt cele preferentiale, care dau detinatorilor unele drepturi suplimentare fata de actiunile ordinare,
insa in general compenseaza acest lucru prin micsorarea altor drepturi. De exemplu, detinatorii de actiuni
preferentiale pot avea dreptul sa primeasca dividende intr-o anumita suma indiferent daca firma a avut profit sau
pierdere in anul anterior. De asemenea, in cazul lichidarii companiei detinatorii de actiuni preferentiale pot fi
indreptatiti sa aiba prioritate fata de restul actionarilor, in cazul in care suma rezultata din valorificarea activelor nu
acopera datoriile acesteia. Actiunile preferentiale sunt particularizate de la companie la companie, putand exista si
drepturi sau obligatii diferite fata de cele exemplificate mai sus. O astfel de actiune preferentiala mai putin obisnuita
este asa-numita "actiune de aur", pastrata in unele cazuri de cei care vand pachetul majoritar de actiuni al unei
firme, pentru a avea drept de veto in privinta unor categorii de decizii strategice ulterioare (de multe ori statele
apeleaza la asa ceva atunci cand privatizeaza o companie), sau pentru a avea prioritate la a reintra in posesia
companiei in cazul in care noul proprietar se hotaraste sa o vanda, la randul sau. In general, actiunile preferentiale
nu au atasate mai multe tipuri de drepturi in plus fata de cele comune, ci unul singur, insotit de obicei si de o
restrictie, cum ar fi lipsa dreptului de vot in Adunarea Generala a Actionarilor. Un caz mai special este cel al
companiilor ale caror actiuni ofera drept de vot in limita unui anumit procent din capitalul social. In aceasta situatie,
daca un actionar depaseste limita respectiva (care poate fi de 1%, 5%, 10%, etc. din capitalul social) i se anuleaza
dreptul de vot pentru actiunile care trec peste acea limita, sau eventual i se dilueaza dreptul de vot, putand avea un
vot la 1.000, la 10.000, la 100.000 de actiuni, in functie de statutul firmei, fara sa piarda insa dreptul de a incasa
dividende. In aceasta situatie actiunile sunt practic intre actiuni ordinare si actiuni preferentiale.
Despre ASIBAN
Societatea ASIBAN a fost fondata in 1996 la initiativa a cinci actionari: Banca Comerciala Romana,
BRD - Groupe Societe Generale, Casa de Economii si Consemnatiuni, Banca Transilvania si
Societatea de Semnalizari si Automatizari Feroviare. Fiecare din cei 5 actionari a subscris cate 20%
din capitalul social al noii societati. Conceputa initial ca o societate care sa deserveasca, in primul
rand, clientii bancilor actionare, ASIBAN a devenit rapid un nume important pe piata asigurarilor,
urcand, dupa numai 3 ani de activitate, intre primele 10 societati de asigurari din Romania.
De la inceput, ASIBAN a oferit clientilor atat asigurari generale, cat si asigurari de viata. In functie
de cerinte, societatea a dezvoltat permanent portofoliul de polite de asigurare, acoperind, in
prezent, toate clasele de asigurari.
Anul 2005 a adus pentru ASIBAN prima schimbare de actionariat, prin vanzarea, de catre SC ISAF
SA, a actiunilor detinute, catre ceilalti 4 actionari care au detinut, astfel, cate 25% din actiunile
societatii. Aceasta formula s-a pastrat pana in 2006 cand, in structura actionariatului ASIBAN s-a
alaturat SC FINANCIARA SA, prin preluarea unei actiuni cesionate de Banca Comerciala Romana.
Pietele internationale de capital au revenit pe un trend ascendent

6 mar 2007Ziarul Financiar

Pietele internationale de capital si-au reluat, astazi, evolutia ascendenta, dupa cinci sedinte consecutive de
scadere, alimentand sperantele investitorilor ca perioada de vanzari masive de actiuni la nivel mondial s-a
incheiat, transmite Reuters.

Majoritatea indicilor bursieri asiatici au crescut, marti, cu 1%-2%, dupa ce investitorii au cumparat actiuni
la firme de export, precum Sony, si grupuri miniere, intre care se numara si BHP Billiton. Actiunile
europene s-au aliniat la scurt timp tendintei ascendente, desi avansul consemnat a fost mai lent, iar
titlurile companiilor de pe Wall Street au deschis sedinta de marti in crestere.

Indicele Nikkei, al bursei din Tokyo, a crescut, marti, cu 1,2%, inversand trendul descendent din ultimele
cinci zile, cand a pierdut 8,6 procente.

Bursele europene au recuperat partial pierderile din ultima saptamana, ca urmare a cresterii cererii pentru
actiunile companiilor miniere, in contextul avansului preturilor metalelor.

Astfel, indicele FTSEurofirst 300, care include actiunile principalelor companii europene, a crescut cu
0,71% in timpul sedintei de tranzactionare, la 1.456,6 puncte.

Indicatorul DAX, al bursei de la Frankfurt, si indicele londonez FTSE 100 au castigat 0,65%, in timp ce
bursa de la Paris, reprezentata prin indicele CAC 40, a inregistrat un avans de 0,73%.

Cotatia actiunilor Google a crescut cu 1,7%, la 448,55 dolari pe bursa Nasdaq, dupa ce compania a
anuntat intensificarea colaborarii cu Apple. Titlurile grupului Altria au avansat cu 1,5%, dupa ce Deutsche
Bank a revizuit in crestere ratingul producatorului de tigarete.

Indicele bursei din New York, Dow Jones industrial average, a crescut cu 0,83%, la 12.150,95 de puncte,
iar indicatorul Standard & Poor's 500 a castigat 14,31 puncte, plasandu-se la 1.388,43 puncte.

Euro a fost cotat la 152,42 yeni in prima parte a sedintei de tranzactionare, in crestere cu 0,8%. In acest
timp, dolarul a crescut cu 0,73% in raport cu valuta japoneza, fiind cotat la 116,38 yeni, dupa ce a atins,
luni, cel mai scazut nivel din ultimele trei luni, de 115,13 yeni. Mediafax
Articol publicat n ediia tiprit a Ziarului Financiar din data de 06.03.2007

Platforma de comert online chinezeasca Alibaba a depus documentatia necesara in Statele Unite
pentru a putea vinde, pentru prima oara, un pachet de actiuni intr-o oferta publica (IPO).

Alibaba a anuntat ca intentioneaza sa obtina 1 miliard de dolari in aceasta prima oferta publica. Insa, daca
actiunile vor avea cerere mare, analistii asteapta ca de fapt suma sa ajunga la 15-20 de miliarde, ceea ce ar
face din Alibaba compania cu cel mai mare IPO de la actiunea similara a Facebook din 2012, cand s-au
strans 16 miliarde de dolari, scrie NY Times.

Cand isi va face intrarea pe Bursa de la New York sau pe piata Nasdaq, Alibaba e asteptata sa ajunga la un
pret pe actiune care va determina ca valoarea integrala a companiei sa fie evaluata la aproximativ 200 de
miliarde de dolari, mai mult decat cea a Facebook, a Amazon.com sau eBay, dar in urma celei
a Google sau Apple.

Compania detine si un sistem de plata online, Alipay, folosit si pe telefonanele mobile din China, prin
care s-au facut plati in valoare de 519 miliarde de dolari in 2013.

In China, brandurile sub care opereaza Alibaba sunt cunoscute de fiecare chinez. Compania detine un
centru de shopping online, Tmall, unde firme globale ca Walt Disney, Apple, L'Oreal, Nike sau
Procter&Gamble au dezvoltat magazine virtuale pentru a-si vinde produsele direct catre clientii chinezi.

Un alt site al sau, Taobao, este vizat de micile firme chinezesti care vor sa vanda direct catre consumatori.

Companiile americane pot doar in vis sa spere la cota de profit pe care o are Alibaba. In 2013, Alibaba a
avut un profit net de 3,59 miliarde dolari. Analistii explica profiturile mari prin faptul ca Alibaba are
cheltuieli mici si taxe de platit de doar 10% in China.

Fondatorul Alibaba, Jack Ma, detine 8,9% din actiunile companiei, urmat de locotenentul sau, Joseph C.
Tsai, cu 3,6%.

Cand Yahoo a cumparat 40% din Alibaba in 2005, compania a fost evaluata la doar 2,5 miliarde de dolari.
Sase ani mai tarziu, cand un consortiu de investitori a mai cumparat un pachet, era evaluata la 32 de
miliarde de dolari.