Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calitatea terenurilor de umplutura (depozite din pamnt sau din alte materiale) depinde de:
MODUL DE REALIZARE A UMPLUTURII:
controlat (printr-un proces tehnologic organizat),
necontrolat (o activitate neorganizata),
STRUCTURA UMPLUTURII:
omogena (un singur material, de regula, pamnt, zgura, etc.);
neomogena (mai multe materiale diferite, n acelasi strat sau n straturi succesive);
NIVELUL DE COMPACTARE:
compactat (compactare artificiala, uneori compactare naturala);
compactare medie;
necompactat (depozite "libere");
Umpluturile controlate, omogene si compactate = conditii normale de teren de fundare.
TERENURI NATURALE DE FUNDARE DIFICILE
Terenurile sensibile la variatia umiditatii:
pamnturile sensibile la umezire;
pamnturile cu umflari si contractii mari;
Terenurile nisipoase sensibile la actiunea seismica;
Terenurile cu compresibilitate mare sau mijlocie;
Pamnturi contractile, expansive sau active: pamnturi argiloase care prezinta proprietatea de
a-si modifica volumul, sensibil si reversibil, atunci cnd umiditatea lor variaza.
zone sub carpatice / piemontane din Oltenia, Muntenia, Banat, Moldova, Dobrogea;
podisul Transilvaniei;
zonele colinare dinspre cmpia de vest;
zonele de lunca si terase ale unor ruri (mai ales n podisul Moldovei);
unele zone din lunca si delta Dunarii;
Efectul variatiilor sezoniere de umiditate:
Nisipurile saturate de apa care se gasesc n stare afnata manifesta o tendinta de ndesare atunci
cnd sunt supuse la solicitari de forfecare:
Surse:
variatia nivelului apelor subterane;
apa de ploaie infiltrata la fundatii;
pierderi de apa din reteaua de alimentare sau canalizare;
pierderi de apa din procesele tehnologice (n cladirile industriale).
A. Tasari uniforme:
cresterea uniforma a umiditatii sub ntreaga constructie;
B. Tasari neuniforme:
infiltratii;
CONDITIONARI:
Structura, forma si marimea constructiei;
Adncimea si modul de realizare ale fundatiilor;
Anotimpul n care s-au executat fundatiile;
Posibilitatile de infiltrare ale apelor atmosferice si expunerea la soare a terenului;
Conditiile de exploatare ale constructiei;
DEGRADARI:
Cladiri din zidarie de caramida cu fundatii directe de beton (fisuri n fundatii si n
ziduri);
Cladirile cu schelet de lemn (deformatii structurale mari);
Colturile puternic insorite dinspre sud-vest (fisuri in forma de:
"V"- perioada secetoasa
A- perioada umeda)
Proiectarea fundatiilor:
sistem de fundare si dimensiuni ale fundatiilor care conduc la presiuni moderate;
asigurarea distributiei uniforme a presiunii pe talpile de fundatie;
Proiectarea rigiditatii infrastructurii:
asigurarea unui numar suficient de legaturi, cu rigiditate semnificativa n plan
vertical, ntre subansamblurile structurale verticale (grinzi de fundatie nalte, pereti
plini sau cu goluri);
realizarea cutiei rigide a infrastructurii prin legarea planseelor cu peretii
subsolului si cu fundatiile;
ALCATUIREA FUNDATIILOR
Hp
Nf
min10
legatura pe directia perpendiculara; Mfy
H
c) pe o directie, cu talpi rare pe Mfx
directia perpendiculara; hf Qfx x
d) pe ambele directii;
a Qfy
5cm
B
Radiere; y
Beton de egalizare 5cm
Mortar poza 2cm
COLOANE: piloti cu diametre mari (600 1200 mm), executati prin forare
FUNDATII COMPENSATE;