;

ACADEMIA DE INALTE STUDII AGRONOMICE

PUBLICATIILE CATEDREI DE
AGRICULTURA SPECIALA
(FITOTECHNIE, PAWN', FANLTE SI PLANTE DE NUTRET) -
-

Nr. 1.

ACTIUNEA APEI APLICATA IN CANTITATI

VARIATE IN DIFERITE EPOC1 DE VEGETATIE
ASUPRA GRAULUI DE PRIMAVARA ULCA

DE

PROF, M. CHIRITESCU-ARVA

MII=NE

* ACADEMIFi

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE <<BUCOVINA, I. E. TOROUTIU

Bucureti III. Str. Grigore Alexandrescu 4. L. Tel. aut. 2I0X43.
1 9 2 9

www.digibuc.ro
111
 ACADEMIA DE INALTE STUDII AGRONOMICE
PUBLICATIILE CATEDREI DE
AGRICULTURA SPECIALA
(FITOTECHNIE, PAWN', FANETE SI PLANTE DE NUTRET)

Nr. 1.

ACTIUNEA APEI APLICATA IN CANTITATI

VARIATE IN DIFERITE EPOCI DE VEGETATE
ASUPRA GRAULUI DE PRIMAVARA ULCAD

DE

PROF. M. CHIRITESCILARVA

--

INSTITUTUL DE MITE GRAF10E (BUCOVINA), 1. E. TOROUT1U

Bucuresti III. Str. Grigore Alexandrescu 4. Tel. aut. 210X43.
1 9 2 9

www.digibuc.ro
 ACTIUNEA APEI, APLICATA IN CANTITATI VARIATE
IN DIFERITE EPOCI DE VEGETATIE, ASUPRA
GRAULUI DE PRIMAVARA ULCA"

Printre diferiti factori naturali cari hotarasc productia data

de plantele cultivate, apa, in multe regiuni agricole, are un rol
predominant. In pamant, prin cantitatea in care se afla in randul
celorlalti factori vegetativi, influenteaza sau determina insusirile
i procesele de ordin fizic, chimic i biologic cari la randul lor
hotarasc desvoltarea plantelor cultivate. In atmosfera rolul pe
care-I are este tot atat de complex si influenta exercitata asupra
plantelor foarte insemnata.
Felul cum acest important factor de vegetatie influenteaza
desvoltarea plantelor a constituit o problema capitala pentru agri-
cultura si in scopul deslegarei ei Inca de mult au fost intreprinse
cercetari interesante.
Nu este in intentia noastra sa rezumam aci sau s ne
referim la toate cercetarile intreprinse pana in prezent privitor
la aceasta problema. Vom deosebi insa trei laturi mai importante
ale ei i anume prima in care se incearca sa se determine influ-
enta pe care o are apa data in cantitati crescande asupra des-
voltarei plantelor cultivate, stabilind in acelas timp valoarea
optima care corespunde recoltei maxime. In aceasta directiune
este destul sa amintim experientele lui H. Hellriegel 1, E.
Wollny, E. A. Mitscherlich, T. Pfeiffer') i altii, in care se de-
monstreaza felul cum recoltele date de plantele cultivate variaza
in functie de factorul vegetativ apa. Ultimii doi cercetatori arata
cum sporirea factorului N'egetativ apa, aflat in minim, provoaca

www.digibuc.ro
 4

creterea recoltelor la diferite plante cultivate in conformitate

cu legile matematice pe care le-au stabilit.
0 alta problema interesanta este i acea privitoare la telul
cum sunt influentate in desvoltarea lor diferitele organe ale
plantei sub actiunea unei cantitati diferite de apa in soL Privitor
la aceasta problema autorul 3) facand experiente comparative
intre cloud soiuri de grane cultivate in vase cu nisip, cari primisera
toate substantele nutritive in optim i factorul apa in cantitgi
crescande, gasete c diferitele organe ale unui soi de grau cul-
tivat se resimt in mod diferit in desvoltarea lor prin sporirea
procentului de apa i ca actiunea pe care o exercita apa in can-
titi crescande asupra desvoltarei anumitor organe ale plantei
de grau poate fi diferita la dou soiuri diferite.
Cele doua soiuri de grane cultivate au fost graul de toamna
de Banat (Tr. vulg. erythrospermum) i graul de primavara, Tur-
cesc alb (Tr. durum melanopus). Concluziile trase din aceste ex-
periente au fost ca. :
a) Internodurile de acela ordin, la cele doua soiuri de
grane sunt puternic influentate in desvoltarea lor, prin sporirea
procentului de apa in mediul de cultura. In lungime internodurile
graului Turcesc alb au ajuns maximum de desvoltare la un pro-
cent mai scazut de apa (30%), cele ale graului de Banat la un
procent mai mare de apa (45%). In greutate deasemenea un seg-
ment liniar de internod la graul Turcesc alb a avut greutatea
maxima cand apa in mediul de cultura a fost 30% iar la graul
de Banat cand a fost 60%.
b) Spicul, deasemeni, la ambele grane a fost influentat in
masura insemnata in desvoltarea lui, prin sporirea procentului de
apa. La graul Turcesc alb insa cel mai mare numar de spice la o
planta a fost produs cand in mediul de cultura a lost 45% iar la
graul de Banat cand apa a fost 60%. In acela fel spicele cu
lungimea mijlocie cea mai mare au fost produse de primul soi
de grau la 30% apd, de al doilea la 45% apa; iar densitatea
soicelor a fost maxima la ambele grane la 30% apa.
c) Desvoltarea boabelor, in fine, a fost puternic influentata
prin varierea procentului de apa la cele donal varietati de grane.
La graul Turcesc alb cel mai mare numar de boabe la o planta
a fost produs la 45% apa, la graul de Banat la 60% apa. Greu-
tatea totala i greutatea a 1000 de boabe a fost maxima la grad
Turcesc alb la 30% apa, iar la graul de Banat la 60% ap.

www.digibuc.ro
 5

Acest efect diferit al actiunei factorului apa asupra des-

voltarii diferitelor organe la cele dou'a soiuri de grane provin
desigur din deosebirile de ordin morfologic, anatomic si fiziologic
dintre aceste soiuri de grane. Aceste insusiri de altfel trebue sa
constitue principalul criteriu in calificarea i alegerea soiurilor
de plante xerofile potrivite pentru regiunile secetoase.
A doua latura a problemei este determinarea apei specilice"
adica a cantitatei de apa necesara pentru producerea unui kg
de substanta uscata. Ceroetarile facute in aceasta directiune, intre
altii, de catre Th. Remy4), L. S. Brigs, H. S. Schantz') au do-
vedit ca diferitele plante cultivate folosesc cantitati diferite de
apa pentru a produce un kg de subsanta uscatd, iar cercetarile
intreprinse intre altii de Lawes si Gilbert la Rothamsted-Anglia,
E. Wollny, Hellriegel i Seelhorst in Germania, King in Wisconsin,
Widtsoe in Utah, Leather in India, Briggs in Colo, au aratat ca
pentru aceiasi planta consumul specific de apa variazd in stransa
legatura cu conditiunile climaterice ale regiunei, in regiunile sece-
toase, cu evaporatie mare, cantitatea specifica de apai -hind de
doua-trei ori mai mare ca in cele umede. In fine dintr'o alti
grupa de experiente, dintre cari ainintim pe ale lui T. Remy')
si J. Hildebrandt 7), H. Schantz si L. Piemeisels) s'a vazut c,..
consumul specific de apa este diferit la varietatile aceluiasi so.
de planta, in legatura cu caracterele de ordin morfologic, ana-
tomic si fiziologic pe cari le au, si aceasta constitue criteriul prin-
cipal dupa care trebue alese plantele cari se cultiva in dif era_
regiuni.
A treia latura a acestei probleme este privitoare la actiunel.
exercitata de ap ca factor de vegetatie asupra desvoltarei plan-
telor cultivate atunci cand este data in cantitati diferite in timpu.
desvoltarei lor. In primele doll& laturi ale problemei amintit .
mai sus se studiaza influenta exercitat de ap ca factor de vege-
tatie in cantitate constanta. in timpul intregei perioade de vege-
tatie. Daca in aceast directie de cercetari s'au recoltat cuno-
stinte pretioase privitoare la actiunea factorului de vegetatie ap .
asupra plantelor cultivate, totusi conditiunile in caH sunt pus'
plantele sunt prea artificiale, procentul de apa in mod natura'
in pamntul din camp, potrivit cu conditiunile climaterice, nefiinc
aceleasi in timpul tuturor perioadelor de vegetatie. Pentru des-
voltarea plantelor cultivate si recoltelor pe caH le produc o iru
portanta mai mare deck cantitatea anuala de precipitatiuni ai

www.digibuc.ro
 6

mosferice, are felul cum aceste precipitatiuni sunt raspandite pe

anotimpuri si in special pe epocile de timp cari corespund prin-
cipalelor perioade de desvoltare ale plantelor.
Cercetarile experimentale in vase, cu factorul vegetativ apa
aplicat in cantitati variate in timpul perioadelor de desvoltare
ale plantelor, ne pot orienta asupra felului cum sunt influentate
plantele in desvoltarea lor, prin ele se pot determina perioadele
critice", in cari apa ca factor de vegetatie influenteaza in masura
mai mare recoltele produse, i deci timpul cel mai potrivit cand
putem interveni pentru a sustine plantele in desvoltarea lor, fie
in mod direct prin irigaii sau ploae artificiala, fie in mod indi-
rect prin diferite lucrari mecanice de intretinere aplicate solului.
Prin cercetarile intreprinse in aceast directiune se poate deter-
mina felul cum variaza perioadele critice la diferite plante cul-
tivate, felul cum sunt influentate diferitele organe ale plantei,
calitatea recoltei etc. Pe aceasta cale se pot aduce contributiuni
insemnate la marza problerna a secetei care doming productiunea
multor regiuni agricole de pe glob.
Prime le cercetari in aceasta directiune se datoresc lui
Hellriegel in 1870 cu orz. Mediul de cultura folosit a fost nisipul
prevazut cu toate substantele nutritive. Apa a fost data in can-
titati diferite reprezentand 60%, 30%, 20% si 10% din capaci-
tatea totala a nisipului pentru apa, iar perioadele umede (60%
apa) au fost alternate in mod diferit cu cele secetoase (30%,
20%, 10% apa). Concluziunile trase din aceste experiente sunt ea:
1, Perioadele de seceta, cari intervin in timpul vegetatiei,
conditioneaza desvoltarea si capacitatea de productie a plantelor
cultivate si anume cu atat mai mult cu cat durata lor este mai
lunga i cu cat procentul de apa este mai scazut".
2. Actiunea daunatoare a perioadelor de seceta, aratata la
punctul 1, se resimte mai ales in timpul infratirei i impaerei
plantelor. In stadiile urmatoare aceasta actiune daungtoare din
contra se micsoreaza in masura in care desvoltarea era mai ina-
intata in momentul inceperei perioadei secetoase".
0 alta experienta clask.a in aceasta privinta este a lui
Wollny 9) in 1883-1887. In aceasta experienta timpul de vege-
tatie la graminee este impartit in trei perioade: I dela rasarit la
impaere, II dela impdere la inflorit si III dela inflorit la coacere.
In perioadele umede mediul de cultura primeste 60% apa iar in
cele secetoase 30 sau 20%. Plante le folosite in aceste experiente

www.digibuc.ro
 7

au fost : Rapita de primAvarA, bobul, secara de primavarA, ma-

zArea i hrica, iar concluziile trase au fost a :
1. Repartizarea diferit a cantittei de ap in timpul perioa-
delor de desvoltare exercit o influent foarte important asupra
capacitAtei de producite a plantalor.
2. Recoltele cele mai mari, in general, sunt obtinute and plan-
tele sunt prevAzute cu ap din belug in timpul desvoltrei celei
mai puternice (Perioada II-a), recoltele cele mai mici, dinpotrivA,
and plantele in acest timp primesc numai cantitAti reduse
de apA.
3. Capacitatea de productie a plantelor, in conditiunile date,
este mai mare cand plantele primesc un procent mai mare de
ap in a II-a i a III-a perioada de desvoltare i mai mica atunci
and acela0 procent de al: este dat in prima i a doua perioadA
de vegetatie". ,

Aceste concluzii scoase de atre Wollny, sunt in contra-

dictie cu cele de mai sus ale lui Hellriegel.
0 alt experient asupra acestei probleme a fost f Acut de
Th. Pfeiffer, A. Rippel i Ch. Plotenhauer 11 in 1918. Autorii pe
langa verificarea concluziilor de mai sus au urmArit s stabi-
leased cu preciziune i influenta pe care o exercit asupra des-
voltarei plantelor alternarea de perios de umede cu perioade sece-
toase. Privitor la aceastA latura a problemei Wollny, din alte ex-
periente, a tras concluzia a atunci and se alterneazA perioade
secetoase cu perioade umede plantele sunt stimulate in desvol-
tarea lor 1 dau o recolt mai mare. Pe de alt parte Edmond
Gain ") pe baza cercetArilor sale experimentale intreprinse
spune :
Donner A la plante une certaine quantit d'eau A un mo-
ment determine, apres une legere scheresse, donne de meilleurs
rsultats qu'une humidit dit optimum permanent. On peut donc
affirmer que les intervalles d'humidit et de scheresse relatives
sont en general fres profitables aux plantes, beaucoup plus pro-
fitables que l'humidit permanente".
Pentru verificarea acestor concluzii Pfeiffer i colaboratorii
sail intreprind cercetAri cu diferite plante ca : lupin, orz i ovAz.
In anul 1918 experientele sunt f Acute in dou serii : A, in care
vasele cu plante au in tot timpul vegetatiei un procent optim
(60%) de ap. 0 a doua serie B, in care vasele au la inceputul
perioadei de vegetatie acelai procent optim de ap, mai departe

www.digibuc.ro
 8

insa sunt lasate fara a li se restitui apa pierduta prin evaporatie,

pada' cand ajung sa aiba numai 30% apa, cand ii s'a adaogat
deodata toga cantitatea de apa consumata in spatiul respectiv
de tinip de vasele din seria A. In acest fel, spun autorii citati
mai sus, s'au alternat, in timpul vegetatiei plantelor perioade
umede cu perioade de seceta. De fapt insa, in mod mai precis,
intreaga durata de vegetatie a plantelor a fost impartita in mai
multe perioade de vegetatie, inegale, in cari apa a variat in mod
descendent dela o anumit valoare procentuala ridicata, pan la
limita inferioara de 30%. Aceasta alternare a unor perioade cu o
diminuare continua a procentului de apa corespunde in parte cu
felul cum se petrec lucrurile in mod natural in camp. In afara
apei care se poate ridica eventual dintr'o rezerva mai profunda
a solului, stratul de la suprafata, de la o ploae la alta, pierde
treptat din cantitatea de ap pe care o are, and insa autorii,
mai sus amintiti, au restituit vaseior din 52Tia B. in momentul
cand au ajuns la limita inferioard de 30% apa toata apa folo-
sit de vasele din seria A. in spatiul respecth, de timp, desigur
Ca vasele B. au ajuns sa aiba, pentru catva timp, o cantitate ex-
cesiva de apa, superioara celei de 60%. Acest fapt, de sigur,
a indepartat conditiunile experimentale de cele naturale, in solul
natural apa, chiar cand cade in cantitate excesiva, putandu-se
infiltra in adancime. Ca o consecinta a acestui f apt, prin stag-
narea apei la fundul vaselor sau umplerea spatiului lacunar al
solului cu o cantitate excesiva de ap, pe langa factorul seceta
s'a introdus in experienta un factor nou, excesul de apd pentru
un anumit timp, cu cons ecinte tot atat de rele pentru desvoltarea
plantelor ca i seceta.
Aceste experiente repetate doi ani (1918-1919), cu unele mici
deosebiri, au dus la acela rezultat, recoltele vasalor cu perioade
umede i de seceta alternate fiind mai mici deck cele date de
vasele cari au avut in tot timpul duratei de vegetatie un procent
optim de apa, contrar deci concluziilor lui Wollny i Gain. S'a
mai constatat c dintre plantele cu cari s'au facut experientele
ovasul a suferit mai putin sub actiunea secetei, orzul mai mult i
lupinul Inca mai mult.
Experiente, pentru elucidarea aceleiai probleme, au fost in-
treprinse de autor "), in anul 1922 cu graul de primavara Turcesc
Alb (Tr. durum melanopus) cultivat in vase cu nisip. Intreaga
durata de vegetatie a plantei a fost impartita in trei perioade

www.digibuc.ro
 ----0

aproape egale : I dela semanat pana la inceputul impaerei, II dela

impaere la toiul inspicarei si III-a dela toiul inspicarei la matu-
ritatea complecta. Apa in mediul de culturi prevazut cu toate
substantele nutritive in optim a variat in felul urmator :

Grupe
Epocile de vegelaile
de vase 1. Sernanat- II. Imp 'Sere- III. Inspicare
impere inspicare maturilale

1 200/0 200/. 50%

2 20% 50% 20%
3 5" 20% 20%

Dintre aceste trei grupe de vase recolta totala cea mai mare a
fost data de cele din grupa III-a cari au primit optimul de apa
(50%) in prima perioada de vegetatie, in al doilea rand au venit
vasele din prima grupa cu optimul de apa in ultima perioada de
vegetatie si in al treilea rand cu o mica diferenta in minus
cele din grupa a doua cu optimul de apa in perioada mijlocie
de vegetatie. Concluziile trase privitoare la recolta totala
au coincis privitor la aceasta planta cu cele ale lui Hellbriegel
amintite la inceput. Plante le obtinute din aceasta expe-
rienta au lost supuse unei analize mai desvoltate, privitor la
diferitele lor organe si pe baza datelor oblinute sau tras urma-
toarele concluziuni :
a) Epoca critica, din punctul de privire al apei, pentru des-
voltarea numerica a internodurilor plantei este in primul stadiu
de vegetatie. Epoca critica pentru desvoltarea in lungime a in-
ternodurilor IIII este primul stadiu de desvoltare (semanat
impaere) iar pentru internodul IV si V in at doilea stadiu de des-
voltare.
b) Epoca critica, din punctul de privire al apei, pentru des-
voltarea numerica a spicelor la un vas sau o planta, si pentru des-
voltarea in lungime a spicelor formate este in primul stadiu de
desvoltare. Nurnarul total al spiculetelor a fost maxim cancf apa
a fost in cantitate optima in prima epoca de vegetatie, iar cel al

www.digibuc.ro
 10

spiculetalor fertile a reprezentat un procent mai mare cand apa

a fost in cantitate optima in a doua epoca de vegetatie.
c) Epoca critica, din punctul de privire al apei, pentru des-
voltarea numerica a boabelor la o planta si la un spic este in,
primul stadiu de desvoltare. Greutataa maxima a spicelor si a
boabelor este determinata de optimum de apa din prima epoch' de
vegetatie ci simtitor sporita cand optimum de apa este dat in a
doua epoca de vegetatie. Boabele cele mai grelc au fost produse
cand apa a fost data in cantitate optima in a doua epoca de
vegetatie.
Aceste concluzii sunt in concordat*. cu concluziile generale
trase din aceiasi experienta, cu concluziile anterioare rezultate
din experientele lui Hellriegel i cu felul natural cum se
inlantuesc procesele de ordin fiziologic si se manifesta ritmul
vegetativ al plantei in timpul intregei perioade de desvoltare.
Rezultatele capatate in aceasta experienta, la fel cu cele obti-
nute de care Pfeiffer i colaboratorii sai, sunt in contrazicere
cu cele sustinute de E. Wollny mai intai si de E. Gain mai apoi,
privitor la actiunea binefacatoare a perioadelor de seceta cand
se alterneaza cu perioade umede. $i din experientele noastre a
rezultat ca actiunea secetei asupra graului Turcasc alb o va-
rietate de grau foarte raspandita in regiunile secetoase ale Basa-
rabiei i stepelor sud rasaritene ale Rusiai este cu atat mai
rea cu cat ea cads in primele epoci de desvoltare ale plantei,
inaintea inspicarei. 0 alta confirmare a acestei concluzii, re-
zultata din experientele amintite pana aci, o aduce M. A. Ri-
vier prin cercetarile sale intreprinse la statiunea de Meteoro-
logie agricola dela Montpellier. Experientele au fost facute in
vase iar plantele folosita au fost graul de toamna hybrid hatif
inversable de Vilmorin" i un ovaz brun de toamna. Perioada de
vegetatie a acestor doua plante a fost impartita in doua parti :
prima dela inceputul vegetatiei pana la aparitia spicelor sau pa-
niculelor si a doua dela acest stadiu pana la maturitatea corn-
plecta. 0 grupa de vase (A) a primit o cantitate le apa mai mare
pang la inspicare iar de aci inainte, pana la maturitatea corn-
plecta o cantitate mai mica. A doua grupa (B) dinpotriva pana
la inspicare a primit o cantitate mica de apa iar dupa aceia o
cantitate mai mare. A treia grupa (C) in fine a primit cantitataa
redusa de arta in tot timpul vegetatiei. Din datele obtinute de Ri-

www.digibuc.ro
 ii
vier rezultd cA, atat la grau cat i la ovdz, recolta cea mai mare
a fost data de vasele cari au primit mai mull& apa pana la ince-
putul inspicArei.
Experiente analoage asupra epocilor critice fat de secet
ale plantelor cultivate au fost intreprinse in ultimul timp in Rusia.
Astfel Zelenschii14) gasete ca perioada critica a unei varietati
a graului Turcesc alb (Tr. durum leucurum) este perioada de
inspicare, pentru mazdre perioada inflorirei, iar pentru floarea
soarelui perioada dintre rAsarire i formarea capitolului. A. Mo-
liboga") face experiente in vase cu graul de primavara Markis.
Vase le cultivate cu aceasta varietate de grau au fost supuse ac-
tiunei secetei in epoci diferite : infrAtire, impaere, inspicare, coa-
cerea in lapte. Recoltele obtinute i socotite in procente fatal de
recolta obtinuta intr'un vas care a avut tot timpul 60% de apd
au fost :
1. Cu secetd in timpul infrAtirei 137
2. II I/ impaerei 50
3. II II inspicarei 37
4. fi II II coacerii in lapte . . 73
5. Bra seceta 100

Pe baza datelor obtinute trage concluzia c pentru graul de

primavar Markis, perioada inspicarei este critica fata de secet
qi c seceta in timpul infratirei are o actiune binefAcAtoare asupra
desvoltarei ulterioare a plantei, provocand sporirea recoltei peste
recolta data de vasele cari au avut tot timpul 60% apa. Aceste
rezultate ar veni intr'o anumitd mAsurd, in sprijinul concluziilor
lui E. Wollny i E. Gain, la cari ne-am referit mai inainte privi-
toare la actiunea favorabila a secetei alternata cu perioade
umede, i in contrazicere cu concluziile trase de cAtre Pfeiffer i
colaboratorii sal i cu rezultatele obtinute din experientele noa-
stre din anul 1922 cu graul Turcesc alb.
Privind aceasta problema din punctul de privire al fiziolo-
giei plantei, al ritmului vegetativ foarte rapid i al desvoltarei
foarte intense a granelor de primavara, tocmai in primele stadii
de cretere, aceste concluzii se par a fi cu totul nefireti i in
contrazicere cu realitatea. AceastA chestiune prezintand o deose-
bitd importanta din punctul de privire al fiziologiei graului de
primavara i al eluciddrei marei probleme a secetei. vcm Idsa

www.digibuc.ro
 si urmeze aci rezultatele pe cari le-am obtinut din alte experiente
facute in anul 1923.
Experientele au fost f acute in vase de zinc cu o capacitate
de 12 kgr. de pAmAnt. Toate vusele au fost prevAzute cu aceleali
cantitAti optime din substante minerale nutriitive i in fiecare s'au
11.sat s se desvolte cate 12 plante. Au fost in total 13 grupe in
cari apa a fost variatA in mod diferit in principalele epoci de ve-
getatie, iar fiecare grupa a fost compus din cAte patru vase
tratate identic.
Planta folositA a fost grata de primavara. Ulca" (Tr. vulg.
lutescens AL) rAspandit in culturA in Basarabia, cu o productie
mediocrA care din experientele noastre anterioare s'a dovedit a fi
simtitor la secetA i foarte atacat de bolile criptogamice in acelai
timp. Durata de vegetatie a plantei a fost impartitA in patru
epoci principale mai mult sau mai putin egale: I semAnat fine
infrAtire, II fine infratire fine impAere, III fine impdere
fine inflorire i IV inflorire maturitatea complecta. De oarece
palmantul folosit avea o capacitate mare pentru apa, cele dou
procente de apa folosite au fost 20 i 45% din capacitatea totalA
a pAmAntului, iar in timpul principalelor epoci de vegetatie au
variat dupA cum se vede din tabloul urmAtor :
Tabloul No. 1 privitor la variatia procentului de aph In timpul
epocilor de vegetatie:

Vasele Epoci de vegetafie

No. I. Seminat. II. Infrire- I ;III. ImpAere- IV. Inflorire
in1r6Iire impfiere inflorire maturitale

71-74 45 20 20 20
14 45 45 20 20
58 45 45 45 20
9-12 45 20 45 20
91-94 45 20 20 45
13-16 45 20 45 45
17-20 20 45 45 45
21-24 20 20 45 45
27-30 20 20 20 45
31-34 20 45 20 45
35-38 20 45 45 20
3)-42 20 20 20 20
43-46 45 45 45 45

www.digibuc.ro
 13
.....111.1111111161111

Vase le au fost mentinute tot timpul la procentul de ap

ara.tat pentru fiecare epoc de vegetatie. Prin antariri facute
odat pe zi la inceputul vegetatiei sau de cloud ori pe zi, and
vegetatii a fost mai desvoltat., apa eNaporat a fost restituit.
Plante le au fost recoltate la maturitatea complecta supuse unei
analize minutioase i uscate la aer. Pentru mai mult claritate
pentru a scoate in evident actiunea exercitatA de perioadele
de seceta. asupra desvoltalrei plantelor, cele 13 grape de vase le
vom imparti in trei grupe principale i vom urmri apoi recoltele
obtinute.
In tabloul No. 2 sunt cuprinse datele rezultate privitoare la
recolta obtinut din grupele de vase in cari o singurii epoca de
seceta a fost aplicat in stadii diferite de desvoltare ale plantei.

Tabloul No. 2. Recoltele produse de graul Ulca" sub ac-

tiunea unei singure perioade de seceta: aplicatA in diferite stadii
de desvoltare ale plantei.

No.
Procent de apZi
in epocile de
Recolta
vase vegetatie Boabe Pae Total 04

1 1 11 1 111 IV gr. oh gr. oh, gr.

91-94 4504541, 45104510 10.80 37 18.36 63 29.16 100

9-12 45 45 45 . 20 , 10.41 39 16.17 61 25.58 91

21-24 45 . 20 , 45 45 8.75 42 12.25 58 21.00 72

27-30 20 . 45 . 45,, 45 . 9 37 45 11.44 55 20,81 71

Din aceste date se vede ca, comparativ cu prima grupa de

vase (91-94) cari au primit in tot timpul vegetatiei ace1as pro-
cent de apa (45%), in celelalte trei grupe epoca de seceta (20%)
a scazut recolta. Se mai vede de asemenea ca diminuarea recoltei
a fost mai pronuntata cu cat epoca de seceta a fost aplicata
inteun stadiu mai tanar de desvoltare al plantei, Hind maxima

www.digibuc.ro
 14

In cazul cnd epoca de seceta a lost aplicat in tiMpul dela se-

manat pan la terminarea infrtirei. Aceste cifre confirmd Inca
odat concluziile trase din experientele noastre din anul 1922,
de cari am amintit mai sus, si stint in concordantd deasemeni cu
concluziih lui Hellriegel insd in opozitie cu rezultatele la
cari au ajuns Zelensk; cu grata Turcesc alb si Moliboga cu
graul Markis.
In tabloul No. 3 stint reproduse in ordine descrescandl da-
tele privitoare la recoltele obtinute din grupele de vase caH au
fost supuse la dou perioade de secet in diferite stadii de des-
voltare.

Tabolul No. 3. Recoltele produse de graul Ulca" sub ac-

tiunea a cloud perioade de secet. aplicate in diferite stadii de
desvoltare ale plantei.

No.
Procent de apii
in epocile de
R ec o It a

vase vegetalie Boabe Pae Total 0/0

6
I 11 III IV gr. 0/0 gr. /0 gr.

1 91-94 45 45 45I 45 10 80 37 18 36 63 29.16 100

2 5-8 45 45 20 20 8.88 43 11.82 57 20.70 71

3 13-46 20 45 45 20 8.36 42 11.69 58 20.05 69

4 13-16 45 20 45 20 8.17 43 10.79 57 18.96 65

5117-20 45 20 20 45 8.13 45 10.93 55 18.06 62

6i31-34 20 20 45 45 8.19 45 9.82 55 18.01 62

7 39-42 20 45 20 45 6.45 62 10.73 62 17.18 59

Din aceste date actiunea secetei, in sensul observatiunilor

pe caH le-am fdcut la tabloul precedent, ese mai mult in evi-
dentd. Daca ne uitam inti la datele privitoare la recoltele obti-

www.digibuc.ro
 it
nute dela vasele din'grupele No. 2, 5 si 6, observam ca actiunea
a doua perioade alaturate de seceta este cu atat mai rea, recol-
tele scad cu atat mai mult, cu cat seceta este aplicata asupra
perioadelor mai timpurii dz. desvoltare, cea mai mica recolta
fiind data de vasele din grupa a asea, cari au avut cele dou
cpoci secetoase dela seinanat pana la finele impaerei. In mod
comparativ fat de recolta produsa de vasele din prima grupa
cu 45% de apa in tot timpul duratei de vegeatie, i care a fost
insemnata cu 100, recolta data de vasele din grupa 2-a cu cele
doua iyrioade de seceta la sfaritul vegetatiei este 71, recolta
vaselor din grupa 6-a cu cele cloud perioade de seceta la ince-
putul vegetatiei este 62.
In acela tablou, dac ne uitam apoi la datele din grupa
No. 3, 4 i 7 observam c in aceste cazuri cele doua epoci de
seceta, la cari au fost supuse fiecare grupa de vase, nu sunt ala-
turate. Dintre aceste trei actiunea mai ddunatoare pentru plante
se observa la vasele din grupa No. 7, la cari prima epoca de
seceta a fost aplicata in primul stadiu de desvoltare, iar a doua
epoch' in al treilea stadiu de desvoltare. 0 actiune stricatoare mai
put:n pronuntata i o recolta mai mare se observ apoi la vasele
din grupa 4-a, in care prima epoca de seceta a fost aplicata in
a doua perioada de desvoltare a plantelor iar a doua in al pa-
trulea stadiu de desvoltare. In fine actiunea daunatoare cza mai
reclusa se vede la vasele din grupa a 3-a la cari cele dou epoci
dr seceta sunt aplicate in primul si ultimul stadiu de desvoltars..
Privind toate grupele de vase din tabloul No 3 impreuna 5i com-
parativ cu rezultatele date de vasele din grupa 1.-a cu 45% de
apa in tot timpul desvoltarei, observam ca actiunea daunatoare
cea mai redusa o gasim la a doua grupa de vase cu ambele epo-.:i
de seceta aplicate asupra ultimelor perioade de vegetatie. In al
doilea rand, cu o recolta mai scazutd, yin vasele din grupa 3-a,
la cari cele doua epoci de szcetal sunt separate, una aplicata in
primul stadiu de vegetatie iar alta in ultimul stadiu de vegetatie,
plantele avand astfel cloud perioade umede consecutive, in timpul
impaerei si inspicarei. Intre aceste cloud grupe insa (a 2-a si a
3-a) recolta mai mare a fost produsa de plantele din grupa a 2-a,
cari au putut beneficia de cele cloud perioade umede in primele
stadii de desvoltare. Daca comparam recoltele acestor doua grupe

www.digibuc.ro
 16

(2-a si 3-a) cu recoltele date de grupa 6-a de vase, in cari plan-

tele au beneficiat de doul perioade umede in ultimile stadii de
desvoltare si in primele doul stadii au fost supuse actiunei se-
cetei, rezulta clar c epoca critica a acestui gram ca i la graul
Turcesc alb cum am aratat in alibi parte, este in primele stadii de
desvoltare. In fine daca comparam datele asupra recoltelor pro-
duse de vasele cu cele dou epoci de seceta alaturate (2, 5 ci 6)
cu datele vaselor cu cafe doua epoci de seceta separate si alter-
nate cu perioade umede, observam ca alternarea epocilor sece-
toase i umede in mod izolat, supunand planta la patru regimuri
variate, este mai daunatoare deck atunci cand perioadele umede
i secetoase sunt grupate cate dou la inceput sau la sfarsitul
vegetatiei. De pilda. dintre vasele din grupa 2-a si a 4-a la
cari in ambele cazuri prima perioada de desvoltare a plantelor
a fost umeda recolta cea mai mica 65 a fost data de plantele
din grupa 4-a, cu epoci umede i secetoase alternate separat, iar
plantele din grupa 2-a, cu ambele epoci de seceta grupate la
sfarsit, au dat o recolta relativa de 71. Acelasi fapt rezulta corn-
parand vasele din grupa 6-a si a 7-a, la cari in ambele cazuri
prima epoca de desvoltare a plantelor a fost secetoasa. Dintre
acestea doua recolta mai mare (62) este data de vasele din
grupa 6-a, desi au avut ambele epoci de vegetatie dela inceput
secetoase, iar recolta mai mica (59) a fost data de grupa 7-a de
vase, deci au avut perioada a doua de desvoltare umeda. Acest
f apt este firesc daca ne gandim ca plantele isi adapteazd orga-
nismul intr'o masur insemnata conditiunilor de mediu in cari se
desvolta i ca o sch:mbare radicala i repetata a conditiunilor
de mediu nu poate sa le fia deck daunatoare. Rezulta deci din
compararea acestor date ca, contrar parerilor lui Wollny ci Gain
si conform concluziilor lui Pfeiffer si colaboratorilor sai, alter-
narea frequenta de perioade secetoase cu perioade umede are o
actiune rea asupra desvoltarei plantelor.
In tabloul No. 4 in fine sunt reproduse datele privitoare la
doua grupe de vase ,cari au avut cate trei perioade de seceta
in continuare, in comparatie cu rezultatele date de vasele cu
regim umed si cu regim secetos in tot timpul vegetatiei.

www.digibuc.ro
 17

Tabloid No. 4. Recoltele produse de graul Ulca" sub ac-

tiunea a trei perioade de seceta aplicate, in difeiite stadii de
desvoltare ale planteL

No.
Ve, de apa in
epocile de
Recolta
ig.
v vegetatie Boabe Pae Total 4
6 I II III I IV gr. V,-, gr. 0/0 gr.

1 91-94 45 45 45 45 10.80 37 18.36 63 29.16 100

2 1,4 45 20 20 20 7.47 46 8.86 54 16.33 56
3 35-38 20 20 20 45 4.87 39 7.47 61 12.34 42
4 71-74 20 20 20 20 4.68 47 5.43 53 10.11 35

$i din aceste data se vede, din nou, ca in cazul and cele

trei perioade de secet aldturate sunt aplicate la inceputul vege-
tatiei, plantele sunt stnjenite mai mult in desvoltarea lor decat
in cazul and acaleasi trei perioade alAturate de secet sunt
aplicate spre sfarsitul vegetatiei. Vasele din grupa 2-a avand o
perioada umedd in primul stadiu de desvoltare au dat o recolt
mai mare decal cele din grupa 3-a cari in acelasi stadiu de des-
voltare au avut sacet. Primul stadiu de vegetatie constitutie deci
o perioad critic fata de secet in desvoltarea plantei.
Pentru a urm'ari in fine mai bine felul cum sunt influentate
recoltele prin extinderea treptat a epocilor de secet in timpul
desvoltarei plantelor, parte din datele cuprinse in tablourile an-
terioare sunt regrupate in tabloul No, 5.
Tabloul No. 5. Recoltele produse de graul Ulca" sub ac-
tiunea perioadelor crescnd de seceta aplicate in timpul cresterii.

No.
Procente de apil
in epocile de vegetatie
Recolta
Vaselor 0/0
0 1 II III IV Boabe Pae Total

1 71-74 20 20 20 20 4.68 5.43 10.11 35

2 1 4 45 20 20 20 7.47 8.68 16.33 56
3 5- 8 45 45 20 20 9.37 11.33 20.70 71
4 9 12 45 45 45 20 10 41 16.17 26.58 91
5 91-94 45 45 45 45 10.80 18.36 29.16 100
6 27-30 20 45 45 45 9.37 11.44 20.81 71
7 31-34 20 20 45 45 8.19 10.82 18.01 62
8 35-38 20 20 20 45 4.87 7.47 12.34 42
9 71-74 20 20 20 20 4.68 5.43 10.11 35

www.digibuc.ro
 18

Studiind tabloul de mai sus, din datele privitoare la primele

cinci grupe de vase, observarn ca indata ce perioada umeda isi
face aparitia in primul stadiu de desvoltare al plantelor treptat
cu extinderea ei asupra stadiilor urmatoare, recoltele cresc con-
tinu ajungand sa fie maxime la grupa 5-a de vase, cari in tot
timpul desvoltarei au primit 45% apa. Mai departe din contra,
observand datele privitoare la ultimile cinci grupe de vase, vedem
ca odata cu aparitia epocei secetoase in primul stadiu de des-
voltare si treptat cu extinderea ei asupra stadiilor urmatoare re-
coltele produse de plantele cultivate scad treptat, ajungand sa'
fie minime la aceias grupa de vase (71-74), cari au avut in tot
timpul vegetatiei 20% apa. Pornind apoi dela cifrele grupei a 5-a
de vase, cari formeaza axa orizontala a tabloului, a carui recolta
totala este insemnata cu 100, si urmarind paralel valorile relative
ale recoltelor cari urmeaza in sus si in jos observam cd in jos
valorile relative ale recoltelor scad mai repede, treptat cu apa-
i itia si extinderea epocei secetoase dela inceput. In sus, din-
poti iva, treptat cu aparitia epocei de seceta si extinderea ei in
sens invers asupra perioadelor dela sfarsit, valorile relative ale
recoltelor obtinute scad mai incet. Acest fapt constitue inca o
dovada ca.' actiunea secetei este mult mai daunatoare cand se
exercita la inceputul vegetatiei si ca, deci, primele stadii de des-
voltare constituesc perioada critica a acestei plante fatal de seceta.

Din fig. No. 1 se poate vedea mai clar curbele descrise de

recoltele de boabe, pae si totale sub actiunea felului cum au variat
perioadele de seceta indurata si repartizare dealungul epocilor de
vegetatie.

www.digibuc.ro
 19

30

25

20

r5

'1.,... \
...N \N,
.
%....
..
5 ........_

1:1 20 % apJ 111 419.% afi

Fig. No. 1. Mersul curbelor recoltelor de boabe, paie si total sub actiunea
epocilor crescnde de seceta la graul Uka

www.digibuc.ro
 20

Granele de primavara in general i cele din regiuni cu

clima continentala in special, se caracterizeaza printr'o desvol-
tare mai rapida ca cele de toamna mai ales in primele perioade
de vegetatie. Aceasta desvoltare rapida este datorita proceselor
fiziologice intense cari au loc in planta i este in acela timp o
urmare a conditiunilor de mediu.
Regiunile cu china continentald se caracterizeaza, intre
altele, printr'o primavara foarte scurta i o tranzitie repede dela
iarna la yard. Odatal cu trecerea primdverei scurte, in care timp
cad majoritatea ploilor folositoare pentru desvoltarea cerealelor,
incep secetele tintpurii, cari de multe ori pericliteazd desvoltarea
plantelor cultivate i in general scurteaza mult perioada de
cretere a cerealelor qi le grabete coacerea. In aceste conditiuni
ritmul de vegetatie al granelor de primavara este mai intens,
ele trebuind sa strabata diferitele stadii de vegetatie i sa ajunga
la maturitate intr'un timp mai scurt.
In ce privete solul, conditiunile cele mai favorabile pentru
desvoltarea lor stint in primele cloud luni de primavara, Martie i
Aprilie
In acest timp, pamantul continnd o cantitate de apa in-
semnata stransa din zapacla sau ploile de iarna, cand evaporatia
este redusa, sau din ploile de primvara, procesele fizice, chi-
mice qi biologice, cari contribuesc la solubilizarea sarurilor nutri-
tive, sunt mai active i cerealele prin radacinile lor le absorb in
masura mult mai mare de cat au nevoe in acel timp i decal, or-
ganismul lor poate prelucra. Fata de aceste conditiuni granele de
primavara sunt adaptate in mod natural. Dupa ce la inceputul
vegetatiei, indata dupa rasarire toata activitatea tinerei plante
este indreptata spre desvoltarea radacinilor, pentru a stabili un
contact cat mai intim cu solul, curand desvoltarea radacinilor
inceteaza, continuandu-se procesele de absorbtiune a substantelor
nutritive din pamant in vederea desvoltarei organelor aeriene i
apoi a fructului. Comparativ cu cele de toamnd granele de pH-
mvara au un aparat radicular mai redus, travaliul radicular
efectuat insa de catre radacini este mult mai mare. Dupal cerce-
tarile noastre a rezultat Ca atat la graul de Banat cat i la graul
Turcesc alb, travaliul radicular este intents i maxim pana la in-
spicare, qi c travaliul radicular al graului de primavar Turcesc
alb este mult mai mare in acela timp decat al graului de

www.digibuc.ro
 21

toamn de Banat. Mare parte din substantele nutritive absorbite

in epoca de mare travaliu radicular, pan la inspicare, sunt de-.
pozitate in organele plantei si numai mai tarziu sunt prelucrate
si folosite la desvoltarea spicului si a boabelor.
H. Wilfarth, H. Rmer si W. Wimmer"), analizand la d:-
ferite stadii in timpul desvoltarii lor plante cultivate in camp si
in vase, au dovedit cd absorbtiunea substantelor nutritive din sol
ajunge maxima si se termin cu mult inaintea desvoltarei com-
plecte si a maturittei plantei. Pentru orzul si graul de prima-
vara astfel au gasit ca Potasiul si Sodiul se acumuleaz in plant&
in cantitate maxima Inca in timpul inspicarei. Azotul la orz
deasemenea este complect strans in planta in timpul inspicarei,
iar la graul de primavara in timpul formarei bobului. Acidul
fosforic la ambele plante este complect acumulat in timpul for-
marei bobului. Mai departe planta prelucreaza substantele de
rezerval acumulate si le dirij eaza. in cea mai mare parte spre
fruct. Fixarea bioxidului de carbon din atmosfera prin asimilatia
clorofiliana, dinpotriv a se continua atata timp cat planta este
verde iar amidonul rezultat sporeste incontinu in cantitate. Fata
cu felul cum se petrec aceste procese in interiorul plantei ar re-
zulta deci ca apa aplicata in primele stadii de vegetatie, cand
asimilarea sarurilor din pamant este mai intensa, sd sporeasca
recolta.
D. W. Robertson si A. Kezer"), facand experiente in camp
cu apa aplicata prin irigatie in diferite epoce de desvoltare ale
plantei, gaseste c irigatia aplicata la germinat si infra-tire spo-
reste recolta de boabe si mai mult pe cea de pae, irigatia aplicata
in timpul impaerei sporeste de-opotriva recolta de pae si de
boabe, nu sporetse insa greutatea bobului, irigatia aplicata la
inspicare produce o recolta mai mica de boabe qi pae decat cea
aplicata la impaere, sporeste insal calitatea bobului, si in fine iri-
gatia aplicata la inflorire si formarea bobului influenteaza putin
recolta de boabe si pae si calitatea bobului. Din punct de privire
cantitativ rezulta deci, ca si in experientele noastre in vase, ca
actiunea cea mai buna asupra recoltei o are apa cand este apli-
cata in primele stadii de vegetatie, inaintea inspicarei.
F. S. Harris"), din experientele sale cu irigatii aplicate
graului de primavara, f acute la statiunea experimental& a Colle-
giului agricol din Utah, intre altele, trage urmatoarele con-
cluziuni :

www.digibuc.ro
 22

6. Cand a fost data o singura irigatie, timpul cel mai

potrivit pentru aplicarea ei a fost in stadiul de desvoltare cand
planta avea cinci frunze,
7. Cand au Lost date cloud irigatii, stadiile de desvoltare,
cand planta avea cinci frunze qi inceputul inspicarei, au fost cele
mai potrivite.
8. Cand au fost date trei irigatii, stadiul de cinci frunze,
inceputul inspicarei i infloritul au fost cele mai potrivite.
9, Apa aplicata la inceputul desvoltarei graului a sporit
mai mult crecterea in inaltime a graului decat cea aplicata la
oricare alt stadiu de desvoltare.
10. Numarul de boabe in fiecare spic este influentat in mod
hotaritor prin apa de irigatie aplicata la inceputul desvoltarii ci
mai putin de apa aplicata mai tarziu.
Ac ste concluzii, trase din experiente facute in camp, co-
incid complect cu rezultatele obtinute din experientele noastre in
vase asupra carora am referit mai sus. In acelaci sens pledeaza
ci experientele cu irigatii in camp f acute de care J. S. Welch ")
in Idaho (America) ci din cari rezulta ca graul irigat inaintea
inspicarei a dat recolta mai mare decat daca. a fost irigat in
timpul inspicdrei.
In rezumat, din experimentele noastre, expuse mai sus ci
comparate cu alte cercetdri similare, contrar celor sustinute de
Zelenschi si Moliboga, concluziile pe cari le tragem sunt urma-
toarele.:
1. Seceta, oricand ar interveni in timpul vegetatiei. are o
actiune rea asupra desvoltarei graului ci provoacd scaderea
recoltei,
2. Acliunea stricatoare a secetei este cu atat mai mare cu
cat ea este de durata mai lunga ci intervine intr'un stadiu mai
tanar de desvoltare, inaintea inspicarei plantelor.
3. Epoca critika: fata. de seceta a graului de primavar
Ulca este in timpul primelor stadii de desvoltare, intre semanat
ci impaere ci mai mult chiar intre semanat ci sfarsitul InfrafireL
Din experientele noastre anterioare a rezultat cal graul de prima-
vara Turcesc alb se comport in acelac fel Lath' de seceta ci cre-
dem Ca pentru toate granele de primavara indigene din regiunile
cu chin continentala, epoca critica facd de seceta trebue cautata
inaintea inspicatului.

www.digibuc.ro
 23

BIBLIOGRAFIE

1) H. Hellriegel. Beitrage zu den natfirlichen Grundlagen des

Ackerbaues. Braunschweig 1883. S. 598-621.
2) Th. Pfeiffer, E. Blanck, M. Fliigel. Wasser und Licht als
Vegetationsfaktoren und ihre Beziehungen zum Gesetz vom
Minimum, Landw, Versuch Stat. B. 76 ; 1912 ; S. 169,
3) M. Chirifescu-Arva. Contributiuni la studiul actiunei fac-
torului vegetativ apa in agricultura noastr. Bucureqti 1924,
p. 59-95.
4) Th. Remy. Die Wasserversorgung der Kulturgewachse als
Landwirtschaftliches Problem. Monatshefte far Landw.
No. 3/1908.
5) K. Kruger. Das Wasserbedfirfnis der Pflanzen. Mitt. der
a L. G. No. 31/1914.
6) T. Remy. Der Wegetationsversubh als Hfilfsmittel der Sor-
tenprfifung. Iahrbuch der D. L. G. No, 21 1906.
7) J. Hildebrandt. Untersuchungen fiber das Wasser bedfirf-
niss ffinfzen verschiedene, Haferziichtungen bei voller
Wasserkapazitt des Bodens. Botan, Archiv, Konigsberg.
17 (3 4) 1927, S. 158.
8) H. L. Schantz and Lydia N. Piemeisel. The Water Requiri-
inent of Plants at Kron. Colo. Journal of Agricult Res-
earch Vol. 34 1927, No. "12 S. 1093.
9) E. Wollny. Untersuchungen ueber das Verhalten thr At-
mospharischen Niederschlage zur Pflanze und zum Boden.
Forschungen auf dem Gebiete der Agrikulturphysik 1889
S. 423-438.
10, 11) Th. Pfeiffer, A. Rippel, Ch. Pfotenhauer. Ueber den
Einfluss von Durstperioden auf das Wachstum der Pflan-
zen. Landw. Versuch Stat. B. 46 1920. S. 353.
12) M. Chitifescu-Arva. Der Einfluss des optimalen Wasser-
gehaltes des Bodens auf die Pflanze whrend verschiedener
Entwicklungstadien. Fortschritte der Landwirtschaft, H.
15, 1927.
13) M. A. Rivier. Influence de l'eau (pluie et arrosage) sur le
ble et sur l'avoine avant et apres apparition de l'inflores-

www.digibuc.ro
 24

cence. Anna les de la Science agronomique franaise et

etrangere, No. 4, 1926, S. 303.
14, 15) A. Moliboga. Influence of dessication and Moistening
of the Soil at different Stages of vegetation on the Growth
and yeld of cereals. Bulletin of aplied botany genetic and
plant breeding. Vol. XV, No. 2, 1927, citat dupd: L'agri-
culture experimentale, Bucuresti 1928 Vol. I, fasc, 4, S. 339.
16) H. Wilfarth, H. Rmer, G. Wimmer. Ueber die Nhr-
stof faufnahme der Pflanzen in verschiedenen Zeiten ihres
Wachstums. Landw. Versuchsstationen, Bd. 63, 1906,
S. 1-70.
17) D. W. Robertson and A. Kezer. The critical period of ap-
plying Wdter to wheat. (Journ. Americ. Soc. Agron. 19
(1927) p. 80.
18) F. S. Harris. The irrigation of wheat, Utah Agricultural
College experiment Station Buletin No. 146,
19) J. S. Welch. Irrigation practice. A report of four Years
investigation at the Gooding Substation. Idaho Agric. Ex-
perim. Buletin No. 78, 1914.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro