SC DORIMAR SPEED SRL. Aprobat.

MASURI PRIVIND
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA LUCRATORILOR

Masuri privind acordarea primului ajutor in caz de accidentri

ORDIN nr. 427 din 14 iunie 2002 pentru aprobarea componenei trusei sanitare i a baremului de
materiale, ce intr n dotarea posturilor de prim ajutor fr cadre medicale
Ministrul sntii i familiei,
vznd Referatul de aprobare nr. D.B. 7.038 din 14 iunie 2002 al Direciei generale de asisten
medical,
n temeiul Hotrrii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii i
Familiei, cu modificrile i completrile ulterioare, emite urmtorul ordin: Art. 1
(1) Se aprob componena trusei sanitare folosite pentru acordarea primului ajutor medical, care se afl
n dotarea posturilor fixe de prim ajutor fr cadre medicale din ntreprinderi, instituii i uniti
economice, coli, cabane turistice i altele asemenea, denumit n continuare trus sanitar, prevzut n
anexa nr. 1.
(2) Persoanele juridice care desfoar activitile prevzute n anexa nr. 2 sunt obligate s aib n dotare
trus sanitar.
Art. 2
(1) Fabricarea i punerea pe pia a trusei sanitare se autorizeaz de Ministerul Sntii i Familiei
pentru fiecare furnizor.
(2) Trusele sanitare folosite pentru acordarea primului ajutor medical din dotarea posturilor fixe de prim
ajutor fr cadre medicale din ntreprinderi, instituii i uniti economice, coli, cabane turistice i altele
asemenea, aflate n prezent n dotarea acestora, pot fi utilizate pn la expirarea duratei de folosin a
componentelor lor.
Art. 3
Se aprob baremul de materiale ce intr n dotarea trusei sanitare a posturilor de prim ajutor fr cadre
medicale din ntreprinderi, instituii i uniti economice, coli, cabane turistice i altele asemenea,
prevzut n anexa nr. 3. Art. 4
Anexele nr. 1-3 fac parte integrant din prezentul ordin. Art. 5
Pe data intrrii n vigoare a prezentului ordin anexa nr. 1 a prii a Il-a, intitulat "Norme tehnice n unele
domenii ale asistenei medicale", din Ordinul ministrului sntii nr. 56/1974 i nceteaz
aplicabilitatea. Art. 6
Direciile implicate din cadrul Ministerului Sntii i Familiei, precum i direciile de sntate public
judeene i a municipiului Bucureti vor aduce la ndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 7
Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Ministrul sntii i familiei,
Daniela Barto
ANEXA Nr. 1
COMPONENA trusei sanitare folosite pentru acordarea primului ajutor medical, care se afl n
dotarea posturilor fixe de prim ajutor fr cadre medicale din ntreprinderi, instituii i uniti
economice, coli, cabane turistice i altele asemenea
1.1. Trusa sanitar se compune dintr-o cutie din material plastic, cu coluri i muchii rotunjite,
n care sunt depozitate instrumente i materiale sanitare, medicamente i materiale diverse.

Pag 1 din 17
Anexa nr. 3 la ordin prevede coninutul minim obligatoriu al trusei sanitare din dotarea
posturilor fixe de prim ajutor fr cadre medico-sanitare.
Opional trusa sanitar poate conine i alte dispozitive medicale, cum ar fi: folie termoizolant,
dispozitiv care asigur soluia de conservare a energiei corpului omenesc n situaii grave.
1.2. Cutia trusei sanitare trebuie s fie rigid, realizat din material plastic rezistent, cu
marginile i colurile rotunjite. Ea trebuie:
a) s asigure etaneitatea corespunztoare pentru protejarea coninutului fa de praf i umezeal
printr-un sistem de nchidere ferm;
b) s fie inscripionat, vizibil de la o distan de minimum 5 m, cu denumirea produsului i a
furnizorului sau, dup caz, a productorului;
c) s permit vizualizarea coninutului sau s aib inscripionat lista coninutului;
d) s fie dimensionat i compartimentat corespunztor, n vederea depozitrii i asigurrii integritii
componentelor prevzute n anexa nr. 3.
Calitatea materialelor sanitare, a instrumentelor i a medicamentelor va fi verificat i certificat n
conformitate cu prevederile n vigoare privind evaluarea conformitii de ctre organele abilitate ale
Ministerului Sntii i Familiei.

ANEXA Nr. 2
Trusele sanitare de acordare a primului ajutor medical vor fi folosite astfel:
1. Activiti industriale, agricole i de prestri de servicii:
la) n secii de activitate cu mai mult de 5 persoane - una la cel mult 25 de persoane; lb) activiti cu locuri
de munc dispersate, indiferent de numrul de angajai; lc) mijloace de transport n comun, altele dect
auto.
2. Activitate de comer:
2a) spaii comerciale care permit accesul direct al clienilor la mrfurile expuse; 2b)
spaii comerciale organizate pe subuniti pentru prezentare i desfacere; 2c) piee
agroalimentare; 2d) staii de distribuire a carburanilor.
3. Activiti de nvmnt, proiectare-cercetare:
3a) grdinie, coli, alte instituii de nvmnt care nu dispun de cabinet medical propriu - cel
puin una la 50 de elevi;
3b) ateliere colare, sli de sport;
3c) cmine i internate;
3d) alte activiti de proiectare-cercetare - cel puin una la 25 de persoane.
4. Activiti culturale i recreative:
4a) sli de spectacole - una la cel puin 100 de locuri;
4b) sli de sport sau de ntreinere fizic, altele dect cele din instituiile de nvmnt; 4c) cluburi, alte
spaii pentru activiti de divertisment cu cel puin 10 locuri; 4d) baruri, restaurante, hoteluri, moteluri,
pensiuni, uniti agroturistice.

Pag 2 din 17
SC DORIMAR SPEED SRL. Aprobat.

ANEXA Nr. 3
CONINUTUL MINIM OBLIGATORIU AL TRUSEI SANITARE
Denumirea materialului Numrul de
buci
Cutie din material plastic, etan, cu coluri rotunjite 1
Foarfece cu vrfuri boante 1
Garou 50 cm 1
Deschiztor de gur din material plastic 1
Dispozitiv de respiraie gur la gur 1
Pip Guedel mrimea 4 1
Pip Guedel mrimea 10 1
Mnui de examinare, pereche 4
Pahare de unic folosin 5
Batiste de hrtie cu soluie dezinfectant 10
Aele din material plastic 2
Fei din tifon mici 5 cm/4 m 5
Fei din tifon mari 10 cm/5 m 3
Bandaj triunghiular 1 = 80 mm 2
Vat hidrofil steril, pachet A 50 g 2
Ace de siguran 12
Leucoplast 5 cm/3 m 1
Leucoplast 2,5 cm/2,5 m 1
Alcool sanitar 200 ml 1
Comprese sterile 10 cm/8 cm x 10 buc. 10
Pansament individual 2 cm/6 cm 10
Pansament cu rivanol 6 cm/10 cm 5
Plasture 6 cm/50 cm 1
Creion 1
Caiet a 50 de pagini 1
Brour cu instruciuni de prim ajutor 1
Rivanol soluie l/oo, 200 ml 1
Ap oxigenat sau perogen 1
Alcool iodat 200 ml 1

Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 531 din data de 22 iulie 2002

Evaluarea primara a pacientului traumatizat principiul

fundamental timpul unei urgente este:

A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI !

Secvenele:

Pag 3 din 17
Evaluarea zonei si sigurana salvatorului rmn n atenia noastr. S devin sigur locul accidentului:
semnalizare, staionarea vehiculelor ndeprtarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza
accidentului evitnd riscurile si / sau agravarea situaiei.
eliberarea cailor aeriene - se face hiperextensia capului / subluxatia mandibulei.
S verificarea respiraiei prin: simt - vad - aud S
verificarea pulsului
/ se ncep imediat manevrele de resuscitare
s excepie fiind situaia n care se constata existenta unei hemoragii masive, situaie cnd
se realieaza hemostaza / se are n vedere posibilitatea existentei leziunii de
coloana cervicala Suspiciunea existentei leziunii de coloana cervical
la orice pacient politraumatizat (pacienii care au mai mult de doua leziuni din care cel puin
unul pune viata n pericol).
la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului
la orice pacient care prezint traumatism la nivelul toracelui n apropierea capului
la orice pacient contient, care acuza dureri la nivelul gtului
la orice pacient care prezint crepitatii sau deformri la nivelul gtului pacientului
la orice pacient care prezint un status mental alterat (aflai sub influenta alcoolului...) Infirmarea
suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale pe baza examenului radiografie.

imobilizarea coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosim gulere cervicale.

Pentru fixarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Un salvator se
aseaza la capul pacientului, va fixa capul si cu o micare ferma va aeza capul n ax

cel de-al doilea salvator fixeaz gulerul cervical.

se ndeprteaz toate hainele din jurul gtului pacientului.
Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a gtului fara a-l mai mica.

Pag 4 din 17
SC DORIMAR SPEED SRL. Aprobat.

Evaluarea secundara a pacientului traumatizat 1

Examen neurologic de baza
nivel de contienta
1. Deschiderea ochilor
2. Cel mai bun rspuns motor
3. Cel mai bun rspuns verbal
dimensiunea pupilelor si reacia la lumina
evaluarea sensibilitii si capacitatea de micare a membrelor superioare si inferioare

Evaluarea si tratamentul leziunilor capului, gtului

rni, contuzii, hemoragii
se examineaz urechea, nasul, gura
leziuni oculare
leziuni osoase

Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul toracelui

evaluarea durerii si / sau a dificultii respiraiei
rani, contuzii, hemoragii
leziuni osoase

Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul abdomenului si bazinului

se va evalua daca exista durere abdominala
rani, hemoragii
leziuni osoase, fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale
interne, vase mari, rectul.

Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul extremitilor

rani, contuzii sau hemoragii
se va evalua existenta durerii
se palpeaz pulsul periferic

Primul ajutor medical-principii generale extrema urgenta accidentaii ale

cror funcii vitale sunt deteriorate: accidentaii cu stop cardio-respirator, -
hemoragiile mari: hemoragiile organelor interne,
-plgile cu hemoragii artenale unde nu se poate aplica garon (gat. axila, etc.) -acolo unde
hemoragia nu se poate opri, -accidentaii cu plgi toracice mari, cu tulburri in
respiraie; -traumatismele cranio-cerebrale; -poliitraumatizatii in stare de s.oc.

Urgenta de grad I
Pag 5 din 17
 Cei crora li s-a aplicat garou pentru oprirea unei hemoragii arteriale;
plgile abdominale mari;
accidentaii cu amputalii de membre si cu distrugeri musculare i osoase mari:
accidentaii n stare de incontienta.

Urgenta de grad II
accidentaii cu traumatisme cranio-cerebrale. vertebro-medulare si de bazin nsoite de fracturi i
de leziuni ale organelor interne (creier, mduva spinrii, organe din cavitatea abdominala i din
pelvis etc);
fracturile deschise;
hemoragiile.
Urgenta de grad III
accidentaii cu celelaite tipuri de traumatisme

Indentificarea afeciunilor si stabilirea succesiuni interveniilor

anunarea unitii medicale cea mai apropiata
se degajaza caile respiratorii ale victimei
respiraie artificiala in caz de stop respirator
masa] cardiac in caz de stop cardiac (oprirea btilor inimi)
instalarea hemostazei provizorii,in hemoragii
imobilizarea provizorie a fracturilor
se scot de urgenta:cravate,jartiere,cordoane,corsete (care pot mpiedica difuzarea uniforma a
singelui)
se scot eventualele proteze dentare care pot bloca caile respiratorii
inventarierea si erarhizarea leziunilor
calmarea durerilor
tratarea plagilor,arsurilor,aplicarea pansamentelor
protecia contra frigului,iarna,si a caldurii,vara
asigurarea trnsportului victimei in condiii care sa nu-i pericliteze viata
preintimpinarea producerii altor accidente semnalizind locul-

CE NU TREBUIE FCUT LA LOCUL ACCIDENTULUI

nu se va ridica in picioare accidentatul
nu se va ridica capul victimei,se va plasa mai jos decit nivelul corpul
nu i se va da victimei sa bea lichide fiind in stare de incontienta (se poate ineca)
nu va fi micat in caz de fracturi de coloana vertebrala sau fracturi deschise
nu se infasa in jurul toracelui in caz de fractura de coaste
nu se va ridica brusc,un eventual garou pus
nu se va transporta un accidentat pina cind funciile respiratorie si circulatorie sint reluate
nu se va transporta nainte de a i se face hemostaza si imobilizarea fracturilor
nu se transporta victimele in cabine inghesuite;se prefera in lipsa unei ambulante cu pat, o
platforma
nu se va permite celor din jur sa stirnesca panica

Resuscitarea cardio-respiratorie- RCR

Se aplic unei persoane ce nu respir(stop respirator) i a crei inimi a ncetat s bat(stop respirator).
-Este un ansamblu de manevre care ncearc sa menin perfuzia si oxigenarea organelor vitale
(creier,cord)
Pag 6 din 17
SC DORIMAR SPEED SRL. Aprobat.

Lanul supravieuirii
este alctuit din verigile de baz necesare pentru a salva cel mai mare numr posibil de pacieni aflai n
stop cardio-respirator (SCR) n faza prespitaliceasca:
1. ACCESUL RAPID
2. SUPORT VITAL DE BAZA (BLS) - PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE
3. DEFIBRILAREA PRECOCE
4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIEII
1-declansarea sistemului de urgenta de ctre populaie n cazul unui Stop Cardiorespirator-
112
2- importanta majora : rapiditatea acordrii : cel care acorda primul ajutor dispune 3 - 4 minute
pentru a efectua cu succes resuscitarea. Dupa 4 minute : hipoxia cerebrala determin leziuni cerebrale
3- tratamentul eficient al fibrilatiei ventriculare
-Pentru personalul nemedical : defibrilatoare semiautomate 4-Timpul optim de sosire al
echipajului salvrii trebuie sa fie sub 10 minute, cu condiia nceperii RCP de baza de la apariia
evenimentului sau n cel mult 5-6 minute daca lipsesc verigile 2 si 3 din lanul supravieuirii

Secvenele resuscitrii cardio-respiratorii

1. evaluarea primara
2. asigurarea libertii cailor aeriene,
3. ventilaia artificiala cu aer expirat
4. masajul cardiac extern.

Evaluarea primara
1.Sigurana salvatorului :
-evalueaz situaia generala asigurndu-se de lipsa oricrui pericol pentru salvator i victima. Ex. : trafic
intens, curentul electric, structuri instabile n care sau sub care se afla victima, substane toxice, gaze

2. Nivelul de contienta al victimei

s contient sau incontient?
s ntreabam cu voce tare: "Ce s-a ntmplat? Va simii bine?" sau s ncercam sa-l determinam
sa rspund la comenzi c a de exemplu: "Deschidei ochii

A. victima este contienta :

- identificarea cauzei
- solicitare de ajutor calificat
Pag 7 din 17
 B. victima este incontienta

ABC-uI resuscitrii: etapele de aciune n evaluarea funciilor vitale

A. -Airway. - Eliberarea cailor aeriene, permiterea circulaiei aerului ntre organism si mediul
nconjurtor.
B.~ Breathing - Respiraia - ptrunderea aerului n plmni si se eliberarea
dioxidului de carbon n aerul atmosferic.
C. -Circulation - Circulaia - Circulaia sngelui prin organism

A. Airway. - Eliberarea cailor aeriene

Obstruciile supraalotce

Obstruciile sunt realizate de :

l-corpuristrine (dini rupi, proteze dentare deplasate, cheaguri de snge, secreii etc.) 2-limba
accidentatuluice cade in faringele posterior se permeabilizeaza calea respiratorie la nivelul cavitii
bucale si nazofaringelui : 1. ndeprtarea obstruciilor : - aparat de aspiraie mecanica
sau: -accidentatul poate fi poziionat n decubit dorsal (sau lateral, pentru o scurta perioada de timp) cu
capul ntr-o parte si mai jos, pentru a permite evacuarea secreiilor sangelui(sau a apei la necai)
-introducerea unui tampon de tifon, manevrat cu o pensa(n lipsa acesteia cu degetul, n cavitatea
bucala si In faringele accidentatului).
Plasarea degetului mare al minii dumneavoastr n gura victimei pentru a-i tine limba, cu celelalte
degete ale aceleiai mini se ine ferm brbia victimei. Se trage mandibula (falca), deschiznd mai mult
gura victimei(ridicare limba-mandibuia) cu degetul arttor al celeilalte mini se poate extrage corpul
strin, din gura victimei

2. evitarea cderii limbii in fa rinqef pstrarea fantei glotice): se asaza

accidentatul in decubit dorsal

A. manevra Esmarch: ridicarea brbiei si hiperextensia capului apsnd pe frunte -una dintre mini pe
fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel arttor sa ramna libere pentru a putea pensa nasul
victimei cnd i se face respiraie gura la gura.)
- mna cealalt : cu doua degete se ridica brbia victimei.
manevra Esmarch

Pag 8 din 17
limba se ridica si elibereaz caile aeriene

meninerea poziiei prin introducerea sub ceafa sau umerii accidentatului a unui sul(fasii, haine, perna
etc.)
-se poate prinde vrful limbii cu o compresa sau batista, tragand-o in afara
B. pipa oro-farinqiana GuedelTeu simpla curbura) sau Sa far { c u dubla curbura)

se introduce in oro-faringe in doi timpi:

1. in primul timp concavitatea ei privete spre cerul gurii.

Pag 9 din 17
2. timpul doi cnd vrful pipei atinge bolta palatina (cerul gurii) se rotete 180 de grade si se continua
naintarea, astfel incat concavitatea ei sa urmreasc si sa susin baza Iimbiipna ce captul extern
ajunge la nivelul arcadelor dentare
rolul ei: de meninere libera a cailor aeriene superioare. Pipa va apas baza limbii mpiedicnd cderea
acesteia n spate, spre faringele posterior

Alegerea mrimii corespunztoare pentru pipa se face prin msurarea distantei de la comisura bucala la
unghiul mandibulei

obstruciile subqlotice,
prin :
tuse
traheostomie(pe linia mediana a poriunii antenoare a gtului, sub cartilajui tiroid)
manevra Heimlich: accidentatul este contient este incontient

manevra Heimlich : accidentatul este contient

-salvatorul se afla in spatele victimei.
-i cuprinzande cu braele si antebraele abdomenul n vecintatea bazei toracelui - executa o
micare rapida de presiune si ascensionare a minilor spre torace
manevra Heimlich: accidentatul este incontient
victima : in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie si
mandibula ridicat. Salvatorul: in genunchi, incalecnd
bazinul accidentatului.
-localizeaz sternul victimei cu degetele mijlocii ale unei
mini. Podul palmei cade deasupra ombilicului. Cealalt
mn plasat deasupra, Degete paralele cu linia median
Degetele ridicate
Execut(prin podul palmelor) manevre scurte de
presiune(6-10 apsri distincte) cu intenia dislocrii
obstacolului, pe abdomenul victimei cu ascensiunea
rapida a minilor

B Breathrtg - Respiraia tot i scioruls

ASCULTA, SIMTE , VEDE: 5-10 secunde
aplecat asupra victimei cu fata ctre torace
asculta la nivelul
Pag 10 din 17
Semne/e opririi respiraiei.
-lipsa micrilor respiratorii, -cianoza
(colorarea in albastru-violaceu a tegumen-
telor si mucoaselor) rnai evidenta la nivelul
buzelor si unghiilor

11 din 17
Metodele de respiraie artificiala:
-directe
-indirecte

Metode directe:
gura-la-gura,
gura-la-nas, -O
gura-la-canula,
gura-la-stoma,
gura-la-masca,

Metode indirecte- prin aciune externa asupra

toracelui si abdomenului, producnd micri
ritmice de compresie si decompresie:
metoda Emerson,
metoda Silvester,
metoda Howard-Thompson,
metoda Holger-Nielsen

Verificarea pulsului
cel mai bine : pe artera carotida. -Degetele arttor si
mijlociu localizeaz mrul lui Adam(cartilajul
tiroid) -aluneca lateral pe gt pna se simte btaia n
vrful acestora.
Pulsul nu va fi palpat pe ambele parti ale gtului n acelai timp !
Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiraiei,(timp de 5-10s)

Pag 12 din 17
Protocoale de intervenie

Victima nu respira si nu are puls

Se solicit ajutorului echipei medicale calificate si cu dotare corespunztoare
se ncepe resuscitarea cardio-pulmonara:
ventilaia artificiala si compresiunile toracice
ele se executa succesiv.
Un singur salvator raportul ventilaie masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15, acest
lucru repetndu-se timp de un minut
2 doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10 cicluri dupa care se
face reevaluarea pacientului.
Fiecare ciclu se ncepe cu ventilaia artificiala si se termina cu ventilaie.

Tehnica ventilaiei artificiale

-salvatorul ngenuncheat lng pacient.
Cu capul victimei n hiperextensie se menine gura uor ntredeschisa cu o mna, n timp ce
cu
cealalt se susine fruntea si se penseaza nasul.
-Salvatorul inspira profund aer
-i aseaza etan gura pe gura victimei

- si insufla aer timp de 2-3 secunde

n acelai timp verifica daca toracele se ridica atunci cnd

insufl Fiecare respiraie trebuie sa determine toracele sa se

ridice
ine capul n hiperextensie cu brbia ridicata ndeprteaz gura de la gura victimei si lasa ca
toracele pacientului sa revin

Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care
l administram

Tehnica masajului cardiac extern

victima aezata pe spate pe un plan dur

13 din 17
 se localizeaz punctul de compresie situat n partea inferioara a sternului :degetul
inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid (locul de
ntlnire a coastelor).
La acest nivel lng acest deget se aseaza alte doua degete : degetul mijlociu si cel arttor
se aseaza podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta
este locul n care trebuie fcute compresiunile toracice.

se aseaza cealalt mna (cea cu care a reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern
fara ca degetele sa se sprijine pe torace

Cu : -coatele ntinse
- braele perpendicular pe stern
-linia umerilor paralela cu linia longitudinala a pacientului
se fac compresiunile astfel nct sternul sa se nfunde cu o adncime de aproximativ 4-5 cm
(se numr cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5. Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie
de 80-100/min

Victima nu respira dar are puls:

-Se efectueaz unui numr de 10 ventilaii artificiale dupa care se anuna 112 solicitnd
ajutor medical calificat
-Se reevalueaz starea pacientului se va aciona n funcie de ceea ce se constata.
-Dac situaia e nemodificata se continua ventilaia pacientului -Se verific
periodic pulsul victimei

Victima respira si are puls:

/ victima incontienta va fi aezat n poziia
laterala de sigurana, salvatorul
ngenuncheaz lng victima elibereaz
caile aeriene prin hiperextensia capului si
ridicarea brbiei.
/ Se aseaza braul cel mai apropiat al victimei
n unghi drept fata de corp, antebraul se
ndoaie n sus.
s se trece celalalt brat al victimei peste torace
aeznd dosul palmei pe obrazul victimei
s Se va ridica genunchiul ( cel opus fata de
salvator) victimei, tragndu-l n sus si
meninnd piciorul pe pmnt.
/ Cu o mna se prinde umrul opus fata de
salvator si cu cealalt mna genunchiul
pacientului.
s Pacientul se va ntoarce lateral spre
salvator;

s salvatorul se asigura ca se sprijin pe genunchi si pe cot, S se

rearanjeaz capul n hiperextensie si se deschide gura.

Pag 14 din 17
PLGILE
Ce se urmrete prin acordarea primului ajutor :
s oprirea hemoragiei;
/ prevenirea infeciei;
s calmarea durerii ;
s prevenirea socului. Intervenie la
locul accidentului :
s curirea zonei cu o compresa sterila ,de la margine spre pielea sntoasa
s splarea pielii din jur cu apa si spun ;
s turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor strini ;
s dezinfectarea rnii cu cloramina,rivanol ;
s acoperirea plgii cu compresa sterila si bandajarea ei.

FRACTURILE
Intervenie la locul accidentului : s aezarea
victimei la loc sigur; S oprirea hemoragiei si
pansarea rnii;
S imobilizarea focarului fracturii in aele improvizate sau speciale ; s
administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii; s anunarea echipei
medicale de intervenie.

ELECTROCUTAREA
Intervenie la locul accidentului :
s scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric ; s
desfacerea hainelor la gat,piept si zona abdominala ; S verificarea
respiraiei si a pulsului ; S transportarea de urgenta la spital.

ARSURILE
Intervenia la locul accidentului trebuie sa asigure :
S stingerea focului ;
s indepartarea hainelor de pe suprafaa arsa ;
s aplicarea unor comprese sterile ;
s infasurarea accidentatului in cearafuri curate ,cand arsura este extinsa;
S administrarea de medicamente antialgice(algocalmin,antinevralgic);
s administrarea de apa minerala sau ceai; s
transportarea de urgenta la spital. LEINUL
Intervenia de prim ajutor :
s se verifica daca victima respira ;
/ se slbete stransoarea hainelor la gat,piept si talie ;
s se aseaza victima in poziia culcat,pe spate,cu capul mai jos,membrele inferioare s
ridicate cu 15-30 cm ;
s se asigura aerisirea ncperii (se deschid geamurile si ferestrele).

ATENIE N!
IN CAZUL PRODUCERII UNUI ACCIDENT PSTRAU-VA CALMUL, ACIONA TI
ENERGIC, EFICACE SI RAPID, APLICND MASURILE DE PRIM AJUTOR CE SE IMPUN
///

ORICE SALARIAT POATE FI VICTIMA UNUI ACCIDENT DE MUNCA / / /

V I A TA LUI POA TE DEPINDE DE INTERVENIA PROMPTA SI COMPETENTA A
COLEGILOR SAI / / /

Masuri privind stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor

Activitile de prevenire si stingere a incendiilor desfurate de angajati,sunt obligatorii

si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului.
Caile de acces,de evacuare si de intervenie trebuie sa fie meninute in permanenta ,in
orice anotimp ,libere ,practicabile si curate.
Este interzisa blocarea cailor de acces ,de evacuare si de intervenie cu materiale care
reduc limea sau inaltimea libera de circulaie.
Caile de acces ,de evacuare si de intervenie se marcheaz cu indicatoare de
securitate vizibile,conform reglementarilor in vigoare.
Lucratorii sunt obligai :
s sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrri care pot
provoca incendii;
s sa verifice ,1a nceperea si terminarea programului ,existenta unor eventuale surse de
incendiu ;
s sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu
schimbe locul de amplasare al acestora in spaiul afectat; s sa cunoasc procedura
de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; s sa anune imediat eful ierarhic
despre orice situaie pe care o considera un
potenial
pericol de incendiu .

Organizarea si intervenia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile

obiectivului,are in vedere realizarea imediata a urmtoarelor proceduri :

s alarmarea imediata a salariailor prin mijloace specifice existente; s

anunarea incendiului la forele de intervenie specializate in stingerea
incendiilor(pompierii);
S anunarea persoanelor cu acces la ntreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze
naturale sau alte fluide combustibile existente in instalaii sau utilaje; s
asigurarea si urmrirea salvrii rapide si in sigurana a salariailor;
/ acionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din
dotare(stingatoare portabile,carosabile,hidranti,etc.)prin manevrare manuala ; / evacuarea
bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care
pot fi deteriorate in timpul intervenie / protecia personalului de intervenie
impotriva efectelor negative provocate de
incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.); s verificarea altor locuri de munca sau
spatii in care se poate prognoza sau apare focare
de incendiu.
Pag 16 din 17
 ORGANIZAREA
ACTIVITII DE
PRIM AJUTOR

PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE

primul ajutor se acorda la locul accidentului!

victima nu se deplaseaz de la locul accidentului dect in cazul in care
situaia din teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima
sau/si pentru persoana care acorda primul ajutor!
in primul rand sc evalueaz gravitatea strii victimei si dupa aceasta
evaluare se anuna ambulanta!

SUCCESIUNEA
OPERAIUNILOR
SALVATORULUI

Izolai zona, indepartati curioii (evitai creterea numrului de victime)

Degajai accidentatul
Acordai primul ajutor
Chemai ambulanta ( apel unic 112)
Supravegheai victima si continuai, daca este nevoie, sa-i acordai primul
ajutor pana la sosirea ambulantei.

Controlarea funciilor vitale ale victimei (starea de contienta,

prezenta/absenta respiraiei, circulaia sngelui):

A. Veri licrea strii de contienta

victima poate rspunde la ntrebri le salvatorului (ce s -a ntmplat?, cum
va simii'?, ce va doare?). In acest timp se mica uor victima de umeri.
victima nu rspunde la ntrebri se incearca reacia la durere (mici dureri
provocate strngnd victima de vrfurile degetelor sau, pur si si mplu,
ciupind-o de ureche).

I. Victima reacioneaz la ntrebri sau la provocarea durerii VICTIMA

CONTIENTA - se face
inventarul leziunilor (fracturi, rani) se anuna ambulanta prezentnd starea
accidentatului - evaluarea
victimei pana la sosirea ambula ntei.

II. Victima nu reacioneaz la ntrebri sau la provocarea durerii = VICTIMA

INCONTIENTA -
succesiune de
operaii:
Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) e mai uor ca primul
ajutor sa fie acordat de doua/mai multe persoane dect de ctre una singura.
Eliberarea cailor respiratorii ale victimei

B. Existenta respiraiei
capul victimei este in extensie (ridicat l 'pe spate'") se apropie urechea
salvatorului de gura victimei in timp ce privirea este ndreptata spre pieptul
accidentatului exista posibilitatea ca salvatorul sa -i auda respiraia, sa o
 simt cu pielea obrazului si in acelai timp sa vada eventual micr ile
respiratorii ale pieptului accidentatului.
C. Existenta circulaiei sngelui
manevra se executa prin cutarea pulsului la artera carotida atat pe partea
dreapta cat si pe partea stnga a gatului (artera carotida se poate palpa pe
partea laterala a gatului, la 2-3 cm distanta de cartilajul tiroid
(mrul lui Adam)

EVALUAREA FUNCTIILUR

VITALE - 3 S ITUAII: VICTIMA

ARE RESPIRAIE SI ARE PULS

Se aseaza accidentatul in poziie de sigurana decubit lateral, cu capul

intr-o parte sprijinit pe fata dorsala a minii de deasupra, cu membrul
inferior de dedesubt in extensie si cel de deasupra in flexie -poziia asigura
libertatea permanenta a cailor respiratorii ale victimei.
La o persoana in stare de incontienta, lsata sa zaca culcata pe spate,
exista riscul ca baza limbii sa "cada" in faringe = asfixierea victimei.
Se cheam ambulanta

VICTIMA NU RESPIRA D AR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)

Se incepe imediat ventilaia artificiala

(respiraie gura la gura): Se aseaza
capul victimei in extensie
Se penseaza nasul victimei intre degetul arttor
si degetul mare Se aplica batista salvatorului pe
fata accidentatului
Prin intermediul batistei se fixeaz etan gura salvatorului de gura victimei
si se insufla aer in caile respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde
gura de gura victimei si se permite acesteia sa expire
Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la poziia iniiala.
Se cheam ambulanta.(sau se fac 10 ventilaii artificiale dupa care se
anuna ambulanta si se continua ventilaia

artificiala pana la sosirea ambulantei). VICTIMA

NU RESPIRA S I NU ARE PULS (STOP

CARDIO-RESP IRATOR) Se solicita imediat ajuto r si

se cheam ambulanta
Se menin funciile vitale ale victimei (respiraia si circulaia sngelui) pana
la sosirea ambulantei = respiraie artificiala si masaj cardiac extern:
Se executa doua ventilaii gura la gura
Se caut punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac
extern) se fixeaz un deget pe marginea cutiei toracice si se mica degetul
de-a lungul acest ei margini pana se simte captul inferior al apendicelui
xifoid (osul pieptului)
Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se
va afla, in acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
Pag 18 din 17
 Se aseaza cealalt palma peste palma fixata in punctul de presiune
Se comprima toracele victimei prin micri ferme executate cu toata
greutatea corpului aplicata din umeri, in lungul braelor.
Comprimarea torcelui vi ctimei trebuie fcuta astfel incat sternul (os ul pieptului)
sa se in funde cu 4-6 cm
Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adic
2 ventilaii urmate de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este
executata de doua personae, atunci una d intre acestea se va ocupa de
ventilaie, timp in care cea de -a doua va face masajul cardiac in
succesiunea de 1 la 5, adic 1 ventilaie urmata de 5 compresii toracice)
Nu se ntrerup masurile de reanimare dect in momentul in care pacientul
este preluat d e ctre personalul ambulantei.

SUCCES IUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR CORESPUNZTOARE STR II

VICTIMEI (VICTIMELOR)

Aciunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

1. daca victima nu vorbete (este incontienta), dar respira si are puls (ii bate inima) sunt
necesare:
aezarea in poziia de sigurana;
acoperirea victimei, alarma;
supravegherea circulaiei, a strii de contienta, a respiraiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.

2. daca victima nu rspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
manevra Heimlich;
respiraie "gura la gura" sau "gura la nas' 1 .

3. daca victima nu rspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este
necesara:
reanimare cardio -respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiraie "gura la
gura" sau "gura la nas").

4. daca victima sngereaz abundent se aplica:

compresie manuala locala;
pansament compresiv;
compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

5. daca victima prezint arsuri provocate de:

foc sau cldura, se face splare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru
racorire;
substane chimice, se face splare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea
acidului cu baza si invers).

6. daca victima vorbete, dar nu poate efectua anumite micri:

 oricare ar fi semnele, va aciona ca si cum victima ar avea o fracura, evitnd sa o
deplaseze si respectnd toate eventualele deformri la nivelul: membrului superior,
membrului inferior, coloanei vertebrale.
victima poate sa prezinte:
plgi grave: aezarea victimei intr -o poziie adecvata, ngrijirea segmentului
amputate, compresie pentru oprirea sangerarii, etc;
plgi simple: curirea si pansarea plgii.

ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

Consecinele electrocutrii depind de trei factori:

intensitatea curentului electric
timpul cat trece curentul prin corp(timpul dc
expunere) traseul sau calea strbtut de
curentul electric prin corp
Intensitatea curentului electric-a crui limita de suportabilitate si considerata
nepericuloasa este ;
10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa
industriala 50 mA in cazul curentului continuu
Valorile curenilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de peri col :
curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA -pericol de deces foarte sczut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200
mA-pericolul de paralizare a funciilor sistemului nervos este foarte probabil si
pot aprea stop respirator si stop cardiac
curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA -probabilitatea decesului
este ridicata si agravata de efectele termice ale curentului electric
Timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere) -este foarte import ant mai
ales in raport cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea
curentului la care omul reuete sa se desprind este mai mare si invers. Limitele
timpului de deconectare a instalaiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de :
0.2 sec pentru tensiuni pana la
250 V 0,1 sec pentru tensiuni
pana la 500 V
Traseul sau calea strbtut de curentul electric prin corp -se considera ca foarte
periculoase caile :
mana stnga piciorul drept(axa inimii) mana dreapta -marginea superioara a bazinului
Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaz accidental
intre doua puncte
cu
poteniale electrice diferite, situaie in care prin el circula un curent capabil sa afecteze
funciile vitale ale organism ului
(respiraie, circulaia sngelui si activitatea nervoasa).

ET'ECTELE CURENTULUI ELECTRIC -pot avea urmri imediate sau intarziate:

urmrile imediate-se manifesta prin paralizarea funciilor respiratorii si/sau
circulatorii, respectiv apariia stopului respirator si/sau cardiac, ori deces
instantaneu prin fibrilatie ventriculara urmrile intarziate(ore, zile) - se
manifesta printr -o slbire a forei musculare, amoreli, chiar in cazul in care
accidentatul se alia in stare de repaos ; la reluarea activit ii pot aprea
tulburri care influeneaz centrul generator de excitaie al inimii.
PRIMUL AJUTOR esenial pentru viata victimei, intrucat numai ntmpltor se
poate beneficia de ajutor calificat.
In practica se intal nesc doua situaii :
 accidentatul nu se poate desprinde de instalaia electrica;
accidentatul s-a desprins de instalaia electrica, nemaifiind in contact cu aceasta si nici
in imediata ei apropiere.
Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situaia concreta a victimei si sa
hotrasc modul de acionare, astfel

incat sa nu -si pericliteze integritatea corporala sau chiar viata, expunandu -se aceluiai

risc. SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACIUNEA SAU INFLUENTA

CURENTULUI ELECTRIC A. i nstalaii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

Daca accidentatul este in contact cu instalaia electrica si se alia undeva la inaltime:

dupa intreruperea tensiunii, muchii se relaxeaz, existnd posibilitatea cderii
accidentatului. Analizai situaia si luai preveniv masuri de evitare a acestei consecine.
sprijinii accidentatul cu proptele izolante sau organizai atenuarea cderii prin
prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventalei
cderi - paie, crengi, materiale textile, etc.
Se acioneaz pentru intreruperea tens iunii prin deschiderea ntreruptorului de
alimentare, iar in lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea siguranelor,
scoaterea din priza, etc. de la caz la caz.
Daca scoaterea de sub tensiune a instalaiei necesita timp, defavoriznd operat ivitatea
interveniei, scoatei accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la indemana, astfel incat sa se reueasc
indepartarea accidentatului de zona de pericol.
4
R instalaii cu tensi unea de lucru peste 1000V

Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii
de pas. Se vor efectua
urmtoarele manevre:
Deconectarea instalaiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoana care
cunoate bine instalaia, iar scoaterea accidentatului din instalaiile aliate sub tensiune este
permisa numai dupa deconectare. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponibile:
prin strigat, telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.
Scoaterea accidentatului din instalaia aflata sub ten siune este permisa numai in staiile
electrice, unde operaia se executa de ctre personalul special instruit in acest sens si care
utilizeaz mijloacele de protecie electroizolante (cizme si manusi de inalta tensiune , stnga
de manevra, corespunztoare tensiunii nominale a instalaiei).
Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaiei
electrice, acestuia i s -au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata apropier e
a instalaiei electrice sub tensiune, se va aciona pentru stingerea hain elor aprinse prin
inabusire. Este de preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul acestor
intervenii, deoarece micarea acestuia ca o "torta vie" ingreuneaza si agrav eaz in acelai
timp aciunile de salvare.

DETERM INAREA STR II ACC IDENTATULUI

Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de aceasta,
se va determina starea clinica a victimei printr -o examinare rapida, deoarece tot ce
urmeaz sa se faca in continuare depinde de acesta stare.
Aciunile de prim ajutor sunt difereniate, in funcie de starea accidentatului:
- daca accidentatul este contient;
- daca accidentatul este incontient;
- daca accidentatul prezint vtmri sau rniri.
 Daca accidentatul este contient:

In acest caz examinarea este uurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu
accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu
aciunea de calmare, de linitire a accidentatului: "aseaza -te" respectiv "culca -te si stai
linitit, respira adnc si regulat", "cum s -a intamplat accidentul?", "te supar ceva?, ai
ameeli?, ai greaa?, ai cumva dificulti in respiraie?, te supar inima?".
In timpul intrebarilor se caut vizual eventualele semne exterioare ale strii de rau:
culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
transpiraia fetei si a palmelor;
prezenta si caracteristicile respiraiei si ale pulsului.
In cazul unei stri de rau se solicita salvarea.

Daca accidentatul este incontient:

Se considera in stare de incontienta acel accidentat cruia ii lipsesc reflexele de

autoaprare si capacitatea de micare autonoma. Funciile vitale de baza respiraia si
circulaia pot fi satisfctoare.
Daca din circumstanele producerii accidentului nu rezulta vtmri si leziuni care ar
contraindica intr-un mod evident micarea si deplasarea accidentatului (de ex.: cdere cu
grave leziuni si vtmri, fracturi, hemoragii), aezai accidentatul intr-o poziie care sa
permit examinarea sa, adic in poziie culcat pe spate pe o suprafaa plana si suficient de
rigida, cu recomandarea de a nu fi micat inutil, deoarece pot exista eventuale vtmri
"ascunse", pentru care micarea ar fi contraindicata.
Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
Verificai starea respiraiei si existenta pulsului.
In cazul lipsei funciilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdicii de micare
a accidentatului, acestuia i se va fac e respiraie artificiala sau reanimare
cardio-respiratorie.

Daca accidentatul pr ezint alte vtmri :

La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburri de vedere.

Simptomele dureroase ale acestor vtmri sunt semnalate de ac cidentaii aflai in stare de
contienta. In cazul celor care si -au pierdut cunotina, cercetarea vtmrilor trebuie
fcuta abia dupa ce s -a constatat starea satisfctoare a respiraiei si circulaiei sangvine,
iar examinarea trebuie realizata numai viz ual, fara a mica si dezbrac inutil accidentatul.
Dupa constatarea strii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor
in funcie de tipul vtmrii: arsuri, fracturi, plgi, etc.
! Chiar daca in urma electrocutrii, accidentatul nu acuza stri de rau (nici mcar
trectoare), el trebuie inut in repaus timp de 0,5 1 ora, dupa care trebuie supus unei
consultaii medicale.
! Orice electrocutat va fi transportat Ia spital pentru supraveghere medicala, deoarece
ulterior pot surveni tulb urri de ritm cardiac.
Daca starea de rau persista sau se agraveaz:
accidentatul va fi aezat in poziie culcat, cu picioarele ridicate;
mbrcmintea trebuie descheiata si slbit in zona gatului, pieptului si abdomenului;
sc va asigura transport cal ificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
! Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice intervenie se stabilesc in
funcie de starea concreta a accidentatului.

PLGI. HEMORAGII
 PLAGA(RANA, LEZIUNEA) -se nelege orice nt rerupere a continuitii unui tesut(a
tegumentelor sau a esuturilor mai profunde). Plaga este nsoita de obicei de sangerari si
poate avea ca urmare infecia, prin ptrunderea microbilor in esuturi.
Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sngelui din vase in esutul inconjurator, in
caviti corporale sau in exteriorul corpului. esuturile moi sunt cele predispuse la sangerari
ca urmare a rnirii lor.

CLAS IFICAREA P LGILOR

A.- funcie de modul de prezentare

- nchise
- deschise
B. - fu nctie de pro fu nz i m e
- escoriatii(julituri) -care intereseaz numai straturile superficiale ale pielii
- plgi superficiale -care intereseaz tegumentul in intregime si esutul celular
subcutanat
- plgi profunde-atunci cand sunt depite aceste straturi si sunt afectai muchi i,
vasele, nervii, oasele,
alte
organe
C- funcie de mulimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand ptrund intr -o cavitate a corpului
- perforante-cand strpung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante -cand strbat ntregul diametru al corpului si prezint doua orificii
: de intrare si de
ieire
E.- funcie de natura agentului agresor si dupa modul de producere

plgi contuze(contuzii, vanatai) -cauzate de obicei de c dere au de o lovitura cu un

obiect contondent, rotunjit, neted, fara sa se produc o sfiere a tegumentului(piele,
epiderma) ; ansele de infecie sunt reduse
- plgi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de esuturi
sunt mai mari, cu tendina de necro/.arc. substanele rezultate fiind toxice pentru organism
; vindecarea se produce mai greu
- plgi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul esutului moale.
Ele prezint margini regulate cu distrugeri minime de esut; se vindeca uor, cu cicatrici
- plgi intepate-cauzate de obiecte ascuite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste rarii
pot avea orificii mici la suprafaa pielii, cu distrugeri minime de esut, dar pot fi profunde,
permind ptrunderea microbilor in adncime.
Infeciile la plgile intepate sunt grave
- plgi muscate-provocate de mucaturi de animale, mai rar de om ; aceste plgi
constau dintr-o asociere de
plgi tiate si zdrobite
- plgi impuscate -provocate de armele de foc

NGRIJIREA PLGILOR
 Obiectivele principale ale acordrii primului ajutor in
ngrijirea plgilor sunt : combaterea hemoragiei prevenirea
infeciei combaterea durerii prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
comprese sterile, vata, fesi,
leucoplast alcool sanitar, tinctura
de iod
apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa) - soluie de
cloramina(4 tablete/l 1 apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30 min si racita
medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic

I lEMORAGIA-revarsarea sngelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii,

tierii, inteparii sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr -un
proces distructiv, la orice nivel al sau. Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt
traumatismele. Hemoragiile determina reducerea cantitii de snge circulant, pierderile
mari dc sange(peste o treime din cantitatea totala de snge din corp) putnd provoca
'nstalarea socului hemoragie, cu consecine grave.

OPRIREA HEMORAGIILOR

A. Hemoragii externe sngele se scurge in afara organismului datorita secionrii unor vase
de snge. Funcie
de vasele secionate:
- II. ARTER IALE sngele de culoare rosu -aprins tasneste intr-un jet sacadat, in acelai
ritm cu pulsaiile inimii;
- II. VLNOAS L sngele de culoare rosu -inchis curge lin, continuu;
- II. CAPILARE sngele curge pe toata suprafaa rnii, avnd o intensitate redusa.

B. Hemoragii interne
semne:
Ameeala
- Creterea numrului de batai ale inimii pe minut
- Creterea numrului de respi raii pe minut
- Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
- Bolnav nelinitit, palid, vorbete repede, are transpiraii reci si prezint o sete intensa.
7
Oprirea hemoragiei
HEMOSTAZA - Natural
hemoragii mici, capilare
Artificial
!!! Nu se aplica niciodat alcool iodat pe rana, acesta provocnd necroza (arderea)
esuturilor, nu se pun pe rana grsimi sau unguente.

Dupa curarea si dezinfectarea rnii si a tegumentului din jur se poate

incepe pansarea. HEMOSTAZA

Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din aciunile decisive care trebuie
executata de ctre cel care acorda primul ajutor
Hemostaza provizorie aplicarea unui pansament compresiv (cteva comprese aplicate pe o
plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strns)
Daca hemoragia nu se oprete comprimarea vasului prin care curge sngele
In hemoragia arteriala comprimarea se face intr -un punct situat cat mai aproape de rana,
intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita ieirea sngelui care vine de la inima prin
 vasul deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt mai aproape
de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa numai pentru
o hemostaza de scurta durata.
Daca nu se poate menine vasul comprimat un timp nde lungat se recurge la aplicarea
garoului (sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
Meninerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa a jung
la o unitate medicala La aplicarea garoului se noteaz ora si data la care a fost pus.

APLICAREA GAROULUI

Se aplica numai in cazul rnirii membrelor

Compresiunea se realizeaz dupa ce membrul rnit este ridicat in sus cteva secunde
pentru a se goli de o parte din sngele venos
Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil
Locul aplicrii difer dupa tipul de hemoragie:
- h. venoasa - sngele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaz distal, sub
nivelul plgii (daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o artera) SANGERAREA
SE OPRETE IN 2-3 MINUTE
- h. arteriala - garoul se aplica proximal (deasupra plgii), deoarece sngele curge de
la centru spre periferie -
SANGERAREA SE OPRETE IMEDIAT
NU SE APLICA LA ANTEBRA SAU GAMBA
Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza dect pe perioada executrii toaletei si
pansarii rnii sau in cazuri extreme. SNGERARI DIN NAS

Sangerarile din nas pot aprea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr -o
lovitura directa sau in cazuri mai serioase, prin rnire indirecta cum ar fi o fractura a
craniului (si atunci nu oprii curgerea sngelui).
In sangerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acordai primul ajutor astfel:
aezai rnitul in poziie sezand cu capul inclinat uor in fata;
puneti-1 pe rnit sa-si strng narile intre degetul mare si arttor timp de aproximativ 10
minute, respirnd pe gura;
desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
spunei victimei sa stea linitita pentru a evita creterea pulsului si a sangerarii;
indemnati -o sa respire pe gura si sa nu -si sufle nasul cteva ore dupa ce sangerarea s -a
oprit pentru ca,
8
cheagul format sa nu se desprind;
daca in urma acestor masuri sangerarea nu se oprete, ducei accidentatul la spital

SANGERARI DIN URECHI

Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid glbui, simptom care
indica o fractura craniana, ceea ce este foarte grav.
Nu incercati sa oprii curgerea de snge sau alte lichide
din ureche! Nu acoperii urechea cu tifon!
Anunai imediat medicul si acordai primul ajutor astfe l:
aplicai un bandaj cervical;
punei un pansament steril lejer pe ureche;
culcai rnitul pe partea afectata sprijinind cu atenie capul si gatul, cu partea superioara
a corpului uor ridicata;
 daca rnitul vomita sau daca trebuie sa -1 prsii, puneti -1 in poziia de recuperare pe
partea afectata;
controlai respiraia si circulaia;
luai masurile impotriva
socului. SANGERAREA
VAR ICELOR

Varicele apar eand deschiderile venelor nu permit curgerea normala a sngelui. Acesta se
strnge in vene crend o
presiune ce poate duce la ruperea lor. La suprafaa, sangerarea interna determina umflarea si
colorarea zonei. Sangerarea exterioara, produsa de o lovitura sau o sfiere poate prea
serioasa dar in general nu este asa. Aceasta
situaie apare mai ales la pa rtea inferioara a gambelor si
la picioare. Procedai astfel:
ridicai membrul cat de mult pana la limita confortului;
aplicai un pansament compresiv si fixai pansamentul cu un bandaj in timp ce meninei
membrul ridicat si sprijinit;
scoatei sau desfaceti orice articol de mbrcminte care ar putea mpiedica circulaia
sngelui;
transportai victima la spital.

PIERDEREA CUNOTINEI

Contienta este starea in care o persoana vorbete coerent, isi controleaz activitatea
musculara, reacioneaz la stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da
seama. Orice modificare a acestei stri, in afara somnului normal, este un inceput important
de accident sau boala.
Tulburrile strii de contienta se manifesta in 3 situaii :
victima este contienta, dar prezint unele tulburri
victima este inconstienta -victima poate trece dintr -un moment in altul din stare de
incontienta uoara la o incontienta profunda, fara sa -si dea seama(si fara sa ne dam
seama)
victima este in stare de incontienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de
securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale
respiratorii, ceea ce poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburri este aezar ea victimei in
poziie de sigurana, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si
inecarea.

LEINUL (LIPO TIMIA)

Leinul este rezultatul unei oxigenri temporar insuficiente a creierului . O persoana care
leina va fi incontienta chiar
numai pentru cteva momente.
Scopul acordrii primului ajutor in caz de lein este de a creste
oxigenarea creierului. Cauzele obinuite ale leinului sunt:

oboseala, perioade ndelungate petrecute in aceeai poziie (in picioare sau aezat),
foame, lipsa a erului proaspt;
stri emoionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sngelui;
boala, traumatisme, dureri mari.
Pot exista simptome care preced leinul: pierderea echilibrului,
paliditate,transpiratii. Masuri pre ventive:
se asigura aer proaspt (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
 se slbete stransoarea hainelor la gat, piept si talie;

daca persoana este culcata, picioarele se ridica la nlimea de 10 30

cm fata de sol. PR IMUL AJUTOR:

se verifica daca victima are caile respi ratorii deschise si daca respira;
se slbesc hainele la gat, piept si talie;
se aseaza victima in p oziia de sigurana (de recuperare );
se asigura aer proaspt si se protejeaz victima de temperaturi extreme;
se menine victima ntinsa confortabil inca 10 -15 minute dupa ce si-a recptat cunotina.

Pierderea temporara a cunotinei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza
cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate, mai
ales, cand leinul se produce la p ersoanele mai in vrsta si cauza nu este evidenta.
Daca revenirea din lein nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.

SINCOPA

Ca manifestri, sincopa se aseamn cu leinul. Apare rar la oameni sntoi si e cauzata

aproape intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (plexul abdominal, brbie, gat,
testicule) sau de boli cardiace, hemoragii, boli vasculare.
In sincopa, spre deosebire de lein, pulsul de vine neregulat, deosebit de slab si
poate chiar disprea. Primul ajutor este acelai ca pentru lein.
Daca apare stop cardio -respirator se iau de indata masurile corespunztoare. Se asigura
transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru

ngrijirea rnilor si a traumatismelor muchilor, oaselor si articulaiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla
sangerarea, a absorbi sngele si a
preveni contaminarea si infectarea
acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
steril sau cat mai curat posibil
foarte absorbant si poros pentru a menine rana uscata
compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel meat
presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafaa afectata
neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul,
bumbacul si pnza dc in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce lana si
alte materiale pufoase nu sunt recomandate Tipuri de pansamente :
pansamente adezive -pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
pansamente din tifon(comprese) -de diverse mrimi, pliate si impachetate
individual sau in numr mare
pansamente compresive -pansamente sterile din tifon si alt material absorbant(pernuta
de tifon plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea compresiva pe o rana cu sangerare
puternica pansamente improvizate -obtinute din material fara scame, steril sau curat,
de preferina alb Materiale de prim ajutor necesare pentru pansare : pansamente, fesi
si comprese de tifon ste rile vata sterila leucoplast
 pense si foarfece sterile
substane dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt

BANDAJELE(fesi, tiunghiuri, rondele) -sunt materiale folosite pentru a fixa un

pansament, a menine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulaie, a
imobiliza parti ale corpului si a fixa aele. La folosirea bandajelor se respecta
urmtoarele reguli :
se aplica bandajul suficient de strns pentru a asigura ca sangerarea este
controlata sau ca imobilizarea este bi ne realizata ; daca fasa este prea larga cade
de pe rana, daca este aplicata prea strns produce durere si mpiedica circulaia
sngelui se verifica periodic daca sngele continua sa circule distal fata de
bandaj
realizarea bandajarii se realizeaz cu aten ie pentru a nu provoca victimei dureri
si micri inutile Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, pnza dreptunghiulara,
basmaua

REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA

Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu folosirea
pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le improvizeze, de la caz. la
caz. din materialele aflate la ndemna.
nainte de pansare, oprii hemoragia.
spalati-va pe mini inainte de a pansa o rana. Curenia este eseniala pentru prevenirea
sau reducerea riscului de infectare.
dezinfectai -va. daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, soluii de
rivanol lo/oo, permanganate de potasiu lo/oo, bromocet lo/oo, apa de colonie, benzina,
uica tare etc.
nu atigeti si nu suflai peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana;
folosii pentru pansare cel mai curat material disponibil;
daca le avei la indemana, folosii o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la
flacra;
acoperii complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele rnii;
inainte de pansare. aplicai peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa
neaderenta sau alt material curat;
nu indepartati dc pe rana pansamentul deja fcut. Daca sngele a trecut prin pansament,
lasati pansamentul neschimbat si acoperiti -1 cu pansamente suplimentare, vata sau alte
materiale, fixate cat mai bine.
cand sangerarea nu se oprete si pansamentul se imbiba cu snge, se vor aplica si alte
masuri de oprire a hemora giei (hemostaza);
fixai pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa nu
cada in timpul transportului.
daca pansamentul a fost fcut in condiii nesterile, avertizai unitatea medicala care preia
rnitul.
Nu punei nicio dat vata direct pe rana!

FRACTURILE

DEFINIIE: ntreruperea continuitii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire
sau plesnire (fisurare) a unui os ca urmare a unui traumatism mai puternic (cdere de la
inaltime, lovitura, strivire, tamponare, izbire, rsucire, etc)
Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la
oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
 Cazurile mai frecvente ale fracturilor:

- Accidentele de munca si de circulaie;

- Catastrofele (cutremure, prbuiri de mine. ciocniri de trenuri, etc)
Frecventa: cel mai mare numr se inregistreaza la brbaii intre 25 -50 ani si la vrstnici
(fracturile se pot produce si la traumatisme uoare)

PREVENIREA FRACTUR ILOR

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate

(obiceiuri, deprinderi) in diferite activiti profesionale, casnice, sportive, etc. Trebuie
evitate:
Suprafeele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): u nelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc.
Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor;
Scrile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara balustrada,
acoperite cu gheata
si/sau zpada;
Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scrilor pliante defecte, a scrilor
neasigurate, a improvizaiilor;

Neutilizarea balustradelor si a centurilor de sigurana atunci cand se

lucreaz la inaltime TIPURI DE FRACTU RI

Cunoaterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importanta in luarea masurilor

de prim ajutor adecvate, care sa nu agraveze fractura si sa previn complicaiile:
transformarea unei fracture incomplete intr -una completa, a unei fracturi complete
intr-una cu deplasare, a unei fracturi inchise intr -una deschisa.
In funcie de modul de producere a accidentului trebuie suspectata o fractura chiar si la
distanta
de locul de aciune a agentului agresor.
Funcie de aciunea directa/indirecta a agentului a gresor:

Fractura directa se produce la locul de aplicare a forei respective (la locul de aciune
a agentului agresor) cderea unei greuti pe coapsa, gamba, mana; o lovitura aplicata
pe coloana, etc. / Acest tip de fractura intereseaz in special oasele care nu au toata
suprafaa acoperita de muchi (cubitus, tibie, clavicula)
Fractura indirecta se produce la distanta de locul de aplicare a forei respective (la
distanta de locul de aciune a agentului agresor). Se produce prin:
Flexie agentul agresor acioneaz asupra unei extremiti a osului, cealalt extremitate
Fiind fixata; osul se rupe acolo unde curbura e mai mare (F de clavicula prin cdere pe umar,
F gatului femural prin cdere pe genunchi)
Rsucire accidentele provocate de pr inderea hainelor sau membrelor de o maina, banda,
agregat, fapt ce duce la ruperea oaselor la distanta prin fracturi spiroide - F coapsei prin
rotirea violenta a corpului, in timp ce piciorul e blocat pe sol.
Traciune un segment de membru e prins si at rna sau e tras de un agregat producandu -se
si o mica rotaie; Presiune - fracturi produse prin cderi de la inaltime: F de cleai, genunchi,
sold si coloana vertebrala in cazul cderilor in picioare; F de antebra, brat, si clavicula in
cderile pe palme sau pe cot. Fracturile mai pot fi:
nchise, cand cel puin pielea a rmas intacta
Deschise, cand s -a produs si o rana prin care focarul de factura comunica cu exteriorul.
Fracturile deschise sunt mai grave, find insotite de hemoragii si complicate cu i nfecii.
SEMNE S I SIMPTOME

nainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se informeze

asupra:
agentului agresor,
a modului de aciune a acestuia
cror parti din organism a acionat
Fractura se suspecteaz daca:
Traumatismul e produs de o fora externa puternica;
S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.
Examinarea accidentatului se realizeaz cu blndee si atenie pentru a nu provoca
leziuni suplimentare. Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina
gradul de deformare, mbrcmintea trebuie tiata pentru a permite examinarea zonei
traumatizate.

SEMNE DE PROBABILITATE

Durerea si sensibilitatea dureroasa maxime la locul fracturii, cu ocazia micrii sau

palparii poriunii ranie (!!! o simpla contuzie muscular a poate provoca durere)
Deformarea regiunii traumatizate (!!! Hematomul si luxatia pot deforma zona afectata)
Impotenta funcionala pierderea funciunii sau imposibilitatea efecturii micrii prtii
ranie - intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformrii (!!! Lipsa micrii este un
act de aprare impotriva durerii)
Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a segmentelor osoase) (!!!
Poate apare si in luxai i)
Vanataia (echimoza) - apare mai trziu si uneori la distanta de locul fracturii - indica
difuzarea sngelui din focarul de fractura in straturile pielii (!!! Poate apare si dupa o
simpla lovitura)

SEMNE S IGURE

Micarea anormala apruta in afara articulaiilor indica in mod sigur o fractura completa.
!!! Nu trebuie sa fie cutata de ctre salvator indoind gamba, coapsa, braul sau antebraul
victimei. Poate fi observata in timp ce accidentatul se mica sau se agita din cauza durerii;
cel mult i se cere sa -si ridice membrul in cauza, putandu -se constata atunci ca micar ea nu
se transmite extremitii acestuia.
Crepitatia sau frectura rezulta din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in timp ce
accidentatul executa o micare; e periculos sa fie cutata intenionat deoarece pot fi
provocate complicaii.

PRIMUL AJUTOR IN FRACTUR I

Scopul :
- prevenirea complicaiilor si leziunilor
ulterioare - diminuarea durerii si
umflarea zonei.

REGULI GENERALE :

CE NU TREBUIE FCUT:
NU sc acioneaz brutal si NU se impun victimei micri inutile;
 Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata nainte de imobilizarea fracturii,
pentru ca toate acestea pot provoca complicaii:
1. Accentuarea durerii(cauza a socului)
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascuite si tioase care distrug m uchi, vase
de snge sau nervi
provocnd hemoragii sau paralizii.
3. 'transformarea fracturii nchise intr -una deschisa si complicaii

CE TREBUIE FCUT:
Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptnd cazul in care persista un pericol
pentru salv ator sau pentru victima. Victima trebuie aezata in cel mai apropiat loc sigur,
unde rnile sale sa poat fi temporar asistate si stabilizate.
In caz de fractura deschisa primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea rnii.
Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur mprejur, dar NU TREBUIE FORAT
SA INTRE NAPOI IN RANA. Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea
(antinevralgic, algocalmin)

Obiectivul princi pal al primului ajutor imobilizarea focarului fracturii pentru a

preveni complicaiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaz cu a jutorul atelelor
confecionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucati de scndura sau
placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc)

REGULILE IMOBILIZRII FRACTUR I I:

Orice imobilizare trebuie sa cuprind doua articulaii (ncheieturi): cea de deasupra si

cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau membrul se
aseaza intr-o gutiera speciala)
Atelele se nvelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu
stnjeni circulaia sau a nu mari durerea;
Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata
antero-interna a gambei)
Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu
vata;
Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi erpuitoare, in jurul atelelor si
membrului fracturat, obinnd astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata
- in aparat gipsat serviciul medical de specialitate)
!!! Fasa prea strnsa stnjenete circulaia sngelui si accentueaz durerea, iar fasa
prea larga este egala cu lipsa imobilizrii.
Orice accentuare a durerii indica agravarea situaiei si nece sita controlarea poziiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulaiei sngelui Ia extremiti.
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi fcute peste atela si
nu pe zona descoperita deoarece pot provoca compresiuni dur eroase pe tegumente.
!!! Daca sunt ranie ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
La efectuarea imobilizrii trebuie sa conlucreze cel puin doua persoane. Una ridica
membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalt sprijin locul fra cturii iar
cealalata persoana aplica atelele si trage fasa.
Dupa imobilizare urmeaz transportarea accidentatului la spital. Pana atunci se va
asigura in continuare su pravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile
necesare pentru prevenirea so cului: acoperire cu pleduri sau haine, administrare de calmante
pentru durere si de lichide, daca victima este contienta.

REDUCEREA FRACTUR II
 In cazul fracturrii unui os, muchii asociai acestuia se contracta; daca fractura e
completa, contracia rapida a muchilor poate produce alunecarea extremitilor rupte si
ptrunderea lor in esutul nconjurtor. Manipularea brutala poate produce dureri si chiar
leziuni ale muchilor, nervilor si vaselor sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin traciunea membrului accidentat, ceea ce
realizeaz implicit si relaxarea (repunerea, reaezarea in ax) oaselor rupte si deplasate. Daca
aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata de do i salvatori:
- Unul ridica membrul deasupra fracturii ( proximal)

- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul

membrului respectiv PR ECAUT11 LE TRACTI UN 11

NU ncercai sa indreptati articulaiile in cazul traumatismelor umerilor, coatelor,

incheieturilor minii sau genunchilor. Aceasta manevra poate distruge nervi
importani si vase sanguine mari care trec prin apropierea acestor incheieturi.
Aplicai o traciune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera compresia
musculara si a extremitilor osului fracturat asupra nervilor si muchilor. Pentru a
realinia membrul poate fi necesara o traciune mai mare, dar nu forai. Daca exista
rezistenta sau durere accentuata, intrerupeti traciunea si imobilizai in poziia
diformitii existente.
Meninei traciunea pana cand membrul este complet imobilizat.
Efectuai manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata deformarea
evidenta a membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca in primele minute dupa
accident, pentru ca in aceasta perio ada victima are o scurta perioada de "anestezie
naturala".
Notai ca ati aplicat traciunea si informai serviciul medical verbal/printr -o nota
scrisa, introdusa in imbracamintea victimei.
MANEVRELE DE TRACIUNE

1. PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

La nivelul braului se indoaie cotul la 90 primul salvator trage in ax apucnd de

antebra, in poriunea sa superioara, imediat sub plic cotului, iar al doilea salvator
apuca de brat cu minile impreunate ca o chinga in axila si trage in sens contrar;
La nivelul antebraului se indoaie incet cotul victimei la 90 primul salvator trage in ax
de degetul mare al minii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in sens contrar
apucnd de poriunea inferioara a braului, imediat deasupra plicii cotului;

2. PENTRU MEMBRUL INFER IOR

La nivelul femurului (coapsa) se menine genunchiul victimei intins si se trage in ax,

primul salvator apucnd de picior cu minile sprijinite de glezna si de cleai, iar al
doilea salvator trgnd in sens contrar de rdcina coapsei cu minil e impreunate in
chinga sau cu ajutorul unui cersaf introdus intre coapse.
La nivelul gambei (gleznei) - se ridica membrul inferior, indoindu -1 la nivelul
genunchiului si se trage in ax: un salvator apuca de laba piciorului si cel de -al doilea
salvator trage in sens contrar, apucnd de genunchi;
La nivelul degetelor, minii sau labei picioru lui - se trage intr -un sens de vrfurile
degetelor corespunztoare regiunii deformate, fixnd cu putere, cu cealalata mana,
pumnul sau glezna victimei (membrul superior sau membrul inferior).
STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiraiei si

deci prin lipsa oxigenului in snge, ceea ce poate produce distrugerea esuturile vitale si
chiar moartea. Cauzele care determina asfixia se grupeaz in 3 categorii :
insuficienta oxigenului in aerul inhalat
oprirea respiraiei si a circulaiei
obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de ptrunderea apei sau a
alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea esuturilor gatului in alergii, boli sau
rniri. Tulburrile circulaiei sanguine antreneaz intr -un termen mai mult sau mai puin
scurt si tulburri respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaz st opul cardiac, cele
doua functii(respiratia si circulaia) fiind complementare. Semnele tulburrilor respiratorii
:
respiraie neregulata, prea repede sau prea rara
respiraie suprficiala sau prea adnca
respiraie zgomotoasa sau dificila
congestionarea vas elor de snge de pe cap si gat
coloraie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
transpiraii abundente imobilizarea toracelui, circulaia de aer nu poate fi auzita sau
simit Daca nu se aplica respiraia artificiala, vor urma rapid stopul car diac, starea de
incontienta si apoi survine moartea.
Respiraia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat
definitiv daca este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.

FAZELE DE INTERVENTIE -in executarea respiraiei artificiale :

1. - aprecierea capacitii de rspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiraiei
4. - ventilarea plmnilor
5. - verificarea existentei pulsului

METODE DE RESPIRAIE ARTIFIC IALA

metode directe
metoda gura la gura
metoda gura la nas
metode indirecte
apsare pe spate-brate
ridicate apsare pe
piept-brate ridicate

SECVENELE RESPIRAIEI ARTIFIC IALE -METODE DIRECTE :

stabilii capacitatea de rspuns a victimei
verificai existenta respiraiei
chemai ajutoare
poziionai accidentatul - pe spate, sustinandu -i capul si gatul, micnd corpul ca pe un
intreg
deschidei caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat -barbie ridicata ori
mpingerea mandibulei fara rsturnarea capului
verificai existenta respiraiei
incepeti ventilaia plmnilor
apreciai existenta pulsului
 trimitei dupa ajutoare(ajutor medical)
reluai respiraia artificiala
verificai inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se poziioneaz in poziie de siguranta(ea
ajuta la meninerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii de fluide si
vomismente).
Accidentaii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmrii cu grija, cu atat mai
mult cu cat pot aprea dificulti in respira ie. Ei au nevoie -de ajutor medical urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

Reanimarea cardio -respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei

persoane care nu respira (stop respirator) si a crei inima a ncetat sa bata.Circulaia
artificiala, creata prin compresii externe asupra toracelui, determina sngele sa circule, iar
respiraia artificiala asigura oxigenarea plmnilor. Aplicarea RCR necesita sase faze de
intervenie :
aprecierea capacitii de rspuns a victimei deschiderea (eliberarea) cailor respiratorii
verificarea existentei respiraiei ventilaia plmnilor verificarea existentei pulsului
masajul cardiac extern(compresia toracelui) Odat nceput, RCR trebuie continuata pana
cand se obine o revenire spontana a pulsului si respiraiei sau pana cand victima este
preluata de cadre medicale de specialitate.
Pentru meninerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apsrilor se recomanda
o numrtoare cu viteza constanta.

OBSTRUCIA CAILOR RESPIRATORII

Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezint blocarea pariala sau totala a

cailor de trecere si de ptrundere a aerului in plmni.
La o persoana contienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu,
alimente).
La o persoana incontienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice trecerea
acrului.
Daca acrul este mpiedicat sa intre in plmni, persoana isi poate pierde cunotina.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio -respirator si deces.
Obstrucia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
tierea alimentelor, in special a crnii, in bucati mici si mestecarea lor completa
inainte de a fi
nghiite
evitarea vorbitului, rasului sau butului in timpul mestecarii
alimentelor evitarea ingurgitrii b uturilor inainte si in
timpul alimentelor
contientizarea faptului ca anumite alimente au tendina de a produce inecari si deci se
recomanda precauie la consumul acestora In cazul necrii prin nghiire trebuie acordat
imediat primul ajutor, deoarece se poate produce obturarea pariala sau completa a cailor
respiratorii(obstructia pariala a cailor respiratopii permite doar in parte intrarea
aerului in plamani -producand aeces de tuse ; in cazul obstruciei complete a cailor
respiratorii persoana va fi incapabila sa respire, sa tueasc sau sa vorbeasc).

PRIMUL AJUTOR -in caz de inecare prin nghiire necesita urmtoarele manevre(in
funcie de vrsta si starea fizica a victimei) :
 compresii(apasari)abdomin
ale comprcsii(apasari) pe
torace
explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strin
din gura ventilarea plmnilor

NGRIJ IR I ULTER IOARE :

se vor ntrerupe manevrele pentru inecarea prin nghiire atunci cand caile
respiratorii sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea respiraiei
artificiale
daca respiraia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca
nu apar dificulti ulterioare
persoana va fi ncredinata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele
pot sa produc rniri si prin urmare, victima are n evoie de ngrijire medicala

LEZIUNILE OCHIULUI

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii

si securitii Ia locul de munca trebuie sa determine evitarea lezrii ochilor. Consecinele
lezrii ochiului pot fi f oarte grave ajungnd pana la tulburri de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi
atunci cand : particula este pe cornee
particula este incastrata sau s -a lipit de globul ocular particula nu poate fi vzuta, desi
^ochiul e umflat si doare Corpii strini care se incastreaza in ochi sau in esutul moale de
langa ochi trebuie indepartati numai de ctre medic.
ARSUR ILE CHIMICE
Scopul primului ajutor -este sa dilueze si treptat sa elimine substanele chimice, prin
inundarea ochiului cu apa. O substana chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin
periere. Substanele chimice corosive se vor ndeprta prin splarea ochiului timp de cel
puin 10-20 min(se folosete aparatura speciala pentru irigarea ochiului)

ARSURILE

ARSUR ILE-raniri ale pielii sau ale altor esuturi produse de ageni termici, chimici,
electrici sau de radiaii. Pielea protejeaz corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul
temperaturii corpului si retine fluidele acestuia. Rnirea pielii prin arsuri sau op ariri
poate produce pierderea acestor funcii si. daca leziunea este ntinsa se poate ajunge la
complicaii serioase CLAS IFICAREA ARSURILOR A. -in funcie de agentul care le -a
provocat *
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbini sau abur
- corosive-cauzate de substane chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau
materiale radioactive B. -dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai -limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este roie si
ustura(exemplu-arsura solara obinuita)
- arsurile de gradul doi -cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici eu
coninut seros sau hematie ; pe langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul
principal consta in infectarea coninutului veziculelor
- arsurile de gradul trei -leziunile depesc grosimea pielii, distrugnd si straturile
mai profunde : grsime, muchi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece
extremitile nervilor din piele au fost distruse
- arsurile de gradul patru -sunt foarte severe, implicnd distrugerea tuturor
structurilor inclusiv a osului EFECTELE -arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
 ntinderea suprafeei arse a corpului ; viata accidentatului este ameninata daca
arsurile depesc 10% din suprafaa totala a pielii
localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta
respiraia) gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
vrsta, starea fizica si fiziologica PR IMUL AJU TOR-pentru
arsura termica :
imersiunea imediata a prtii arse in apa rece sau in alcool pentru a uura durerea,
pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a
esuturilor; daca imersiunea nu este posibila se aplica pe zona arsurii
mbrcminte curata, umezit in apa rece sau in alcool ndeprtarea imediata a
oricrei surse de presiune a zonei arse(mbrcminte, nclminte) inainte de
apariia inflamrii
acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame,
preferabil steril Este strict interzis :
aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente
murdare nu se vor sparge bicile
nu se respira si nu se tuete peste arsuri ; nu se pipie zona
arsa nu se ndeprteaz mbrcmintea lipita de zona arsa
PRIMUL AJUTOR-pentru arsur a chimica :
se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a spal
substanele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul ndeprtrii
imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a subst. chimice
dupa ndeprtarea prin splare a substanelor chimice se continua primul ajutor
ca pentru arsura termica

SITUAII PARTICULARE - DE ZI CU ZI

Achii intrate n piele

Ce fac?

Splarea zonei cu apa si spun.

Extragerea cu o penseta daca are un capt la vedere.
Daca este nfipta si nu rmne un capt afara, se ndeprteaz uor pielea din jur cu un
ac steril, apoi se extrage achia cu penseta.
Daca achia se rupe n piele sau este nfipta prea adnc pentru a putea fi extrasa,
solicii ajutor medical.
Dupa ndeprtare se dezinfe cteaz cu apa oxigenata sau rivanol.
Se aplica bandaj steril.

Convulsii
Convulsia reprezint o perturbare a activitii electrice a creierului ce determina o serie de
micri necontrolate ale musculaturii corpului; se poate produce n timpul unei stri de
incontienta totala sau pariala.
Ce fac?
Daca victima e gata sa cada, trebuie prinsa si aezata pe podea.
Lsarea ei pe loc si asigurarea permeabilitii caii aeriene.
Plasarea eventual a unei pipe Guedel sau Berman.
Daca este cazul, se fac respiraii ar tificiale.
Transport la spital cnd si revine.

Hipervcntilatia
Hipervcntilatia este o respiraie mai rapida si mai profunda dect normal, datorata unei
tensiuni emoionale sau unei suprri.
Ce fac?
 Linitesc victima si ii cer sa respire normal.
Pun victima sa respire ntr -o punga de plastic

Hipogliccmia
Reprezint scderea cantitii de glucoza din organism, din cauza unui aport alimentar
diminuat sau chiar absent, a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool sau a administrrii
unei doze crescut e de insulina, mai ales n absenta alimentaiei, la pacienii cu diabet zaharat
insulino - dependent.
Ce fac?

Evaluez rapid starea pacientului.

e Daca este contient si respira, administrez o linguria de zahr, sucuri sau apa
ndulcit. Metoda se aplica si pacienilor cu diabet zaharat insulinodependent care
sunt gasiti ntr-o stare de hipoglicemie!!!
Daca este incontient nu pot administra nimic pe cale orala; e nevoie de perfuzie cu
glucoza si deci de ajutor medical calificat.
Daca nu respira, asigur permeabilitatea caii aeriene si aplic respiraii artificiale.
Pacientul trebuie investigat, deoarece hipoglicemia pune viata n pericol. Creierul are
nevoie acuta de glucoza!!!

Infarctul

Este o zona de necroza celulara datorita obstruciei pariale sau totale a unui ram al

arterelor coronare. Semne si simptome:

Durere precordiala (toracica), neinfluentata de respiraie sau de micrile efectuate,

de intensitate medie spre mare, cu apariie de obicei nocturna sau n repaus, cu caracter
de gheara, arsura, apsare, continua sau intermitenta cu durata peste 30 minute, cu
iradiere n umeri, gt, maxilar, ceafa.
interscapu lo vertebral, membrele superioare, coate, epigastru, dar nu mai jos de
ombilic.
Transpiraii
Greaa, vrsaturi
Nelinite

Ce fac?

Sun la ambulanta.
Asigur libertatea cailor aeriene si verific periodic starea pacientului.
\Daca se impune (daca pacientul intra n stop cardio -respirator) fac respiraii
artificiale si compresii toracice.
Se va administra un comprimat de Aspirina care trebuie mestecat (la pacientul
contient).
necul
n toate situaiile n care este implicata o persoana care se neac, amintiti -va sa va protejai
pe voi nsiva; n apa adnca, cineva care se neac poate trage sub apa salvator ul. Nu uitai
sa ajutai victima att ct se poate!!!

Ce lac?

Trebuie sa mi dau seama cnd o persoana se neac!!!

Solicit ajutor calificat.
 Intervin n momentul n care victima se afla Ia mal sau este adusa la mal de persoane
pregtite n acest sens.
Fac evaluarea strii victimei.
Atenie la aceste victime pentru ca pot prezenta leziuni de coloana cervicala!!!
Daca victima nu respira, trebuie ncepute respiraiile artificiale.
Daca nu respira si nici nu are puls, se fac respiraii artificiale si masaj cardiac.
Daca este contienta, se pune n poziie de sigurana, deoarece daca a nghiit apa
srata, poate sa se declaneze reflex de vrstura.
Solicit ajutor medical.

nepturile
Desi majoritatea insectelor produc prin nepare doar o reacie local a (eritem, edem), unele
nepturi pot pune viata n pericol daca victima face o reacie alergica la neptura
respectiva.

Ce fac?

De obicei albina si lasa acul nfipt in piele; se ncearc ndeprtarea acului albinei
prin razuirea pielii n jurul nepturii!! Nu se DstoarceD zona respectiva, pentru ca
favorizeaz extinderea veninului.
Se spal zona cu apa.

Se poate aplica gheata mpachetata n tifon pentru a scdea cantitatea de

venin absorbita. Lipotimia

Fste o stare de slbiciune, asociata cu cderea victimei respective, cu pierdere reversibila si
de scurta durata a strii dc contienta.

Ce fac?

Prind victima daca sunt n preajma ei, pentru a nu se lovi

Asez. victima pe jos, cu membrele inferioare pe un plan mai sus dect restul
corpului (poziie Trendelenburg).
Eventual o pun n poziie de sigurana sau mcar cu capul ntr -o parte.
Stropesc victima cu putina apa.
Atept sa-si revin si o supraveghez.

Muctura
Mucaturile pot provoca infecii serioase, iar cele de pisici si cini pot transmite rabia
(turbarea).
Ce fac?

Se curata rana cu apa si se pune sub jet de apa timp de cteva minute.
Se aplica un pansament steril.
Atenie Ia muctura de arpe!! In acest caz, deasupra mucturii se va aplica un garou
si se transporta de urgenta la spital.
Rul de inaltime

Apare din cauza diminurii cantitii dc oxigen n aerul inspirat, mai ales la altitudini

mari, peste 2000 m. Ce fac?

mi pstrez calmul si i sugerez victimei sa faca la fel; ncerc sa o linitesc.

Cobor victima de la nlimea respectiva. Nu o las singura; o nsoesc!!
Daca victima nu respira, asigur permeabilitatea cailor aeriene si fac respiraii
artificiale.

Sarcina
!! Atenie la o femeie aliata Ia vrsta procreatiei, care brusc acuza o durere violenta n
abdomenul inferior eventual cu pierdere vaginala de snge si care a prezentat o ntrziere
a menstruatiei, deoarece poate avea o sarcina extrauterina (sarcina cu implantarea
ovulului fecundat n afara cavitii uterine, cel mai frecvent la nivelul trompei uterine).

Daca te tai,.
In primul rand ia un erveel curat sau o compresa de tifon steril si apas cu putere asupra
rnii. Daca te-ai tiat la mana sau la picior, ridica -l mai sus de nivelul inimii, pentru a
incetini circulaia sngelui in zona si a permite sngelui sa se coaguleze mai uor. ncearc
sa nu schimbi compresa, pentru ca odat nlturata, tietura va inneepe sa sngereze din
nou.
Greeala de nceptor: sa pui spun pe rana; daca te -ai tiat la deget pune -l sub jet de apa
pentru cteva
secunde
Daca ai pierdut peste jumtate de litru de snge sau daca simi ca ti -e sete ori frig (sau
ambele), e posibil sa intri in stare de soc. Suna imediat ambulanta. Apoi incearca sa
opreti sangerarea fara sa intri in panica. Daca este grav, chestia asta poate dur a si 20 de
minute.

Daca esti intepat de albine ...

Trebuie sa cunoti faptul ca neptura de albine produce un miros care le poate determina
si pe celelalte albine sa atace, asa ca acopera -ti fata si gatul cu tricoul sau haina pana
reueti sa te adpost eti. Cu cat acul sta infipt mai mult in piele cu atat corpul tau
primete mai mult venin. Scoate acul cu mana, cu unghia...in orice caz nu incerca sa storci
locul nepturii.
Greeala de nceptor: daca incerci sa sugi" neptura pentru a scoate veninu l; nu ai s a
reueti dect sa otrveti si mai rau organismul.

Daca osul e scrantit sau rupt...

Afla ca indiferent daca e o luxatie sau o ruptura, pune o compresa cu gheata in zona
afectata (in reprize de cate zece minute, cu pauze de aceeai durata intre ele).
Greeala de nceptor: sa apelezi la aele sau bandaje Daca ai auzit un scrnet nfiort or
sau daca braul tau curbat intr -o poziie nefireasca, nu mai exista nicio ndoiala: te -ai
pricopsit" cu o fractura. Daca poti mica ncheietura si osul fara probleme, nu e fractura

Daca estf muscat...

Trebuie sa observi cat de adnca este muctura; de obicei o simpla julitura sau zgrietura
nu necesita intervenia medicului. Daca un animal si -a infipt colii in tine da natere unei
mucaturi foarte periculoase. Dinii cu pricina imping bacteriile in interiorul rnii. Spal
rana cu apa rece. Rana trebuie oricum curata foarte bine si tratata cu antibiotice.
Rul de inaltime

Greeala de nceptor: sa nu-ti faci vaccinul antitetanos; trebuie sa ti -l reinnoiesti in

maximum 72 de ore sau daca au trecut cinci ani de la ultima vaccinare.
1 . nepturi de albine i viespi:
o scoate uor partea vizibil a acului, fr a -1 strnge prea tare;
o spal zona nepat cu ap rece pentru a reduce durerea i mncrimea;
o aplic o compres rece

1. mucturi ale cpuelor:

o spal bine rana cu ap i spun i aplic un antiseptic;
2 . mucturi de nari sau furnici:
o aplic asupra mucturii praf de copt;
o n cazul n care se umfl, aplic o compres rece;
3. mucturile de cini sau pisici:
o freac rana cu ap i spun pentru a ndeprta saliva;
o acoper rana cu un bandaj steril i du victima la un doctor ct de repede
posibil:

Hemoragii - Hemoragiile sunt scurgeri ale sngelui n afara vaselor sanguine.Exist dou
tipuri de hemoragii: interne i externe. Mai grave sunt hemoragiile interne deoarece, n
acest caz, sngele nu se vede, scurgndu -se

n interiorul corpului uman.

Primul ajutor n caz de hemoragii:

aplic o compres st eril i apas constant asupra punctului de unde curge sngele;
ridic, dac e posibil, membrul rnit deasupra nivelului inimii;
aplic un bandaj dup ce s -a oprit sangerarea;
calmeaz durerea dac e cazul prin administrarea unui calmant cum ar fi
algocalminul;

Leinul

LeSinul apare atunci cnd creierul nu primete ndeajuns oxigen. Simptome: o persoan n
pragul leinului poate fi palid sau poate simi ameeli, urmate apoi de cderea la pmnt.
De asemenea, alti factori declanatori ai lipotimi ei sunt considerai a fi stresul fizic (efort
prelungit, oboseala accentuata etc.) sau psihic (emoii puternice etc.), suprasolicitarea,
insolatia, scderea concentraiei de glucoza in snge (hipoglicemie) etc Lcsinurili pot fi de
scurta durata sau de dura ta mai lunga.Pe timpul lipotimiei simurile voastres sunt nule,sau
simii dar nu intelegeti.De ex.un experiment faCut in China a demonstrat ca o persoana cu
arsuri pe 80% din suprafaa corpului nu a simit nimica in timpul unei lipotimi,desi
persoana resp ectiva era aproape contienta. Falfaielile ochilor sau nisipul in ochi este
foarte periculos,mai ales daca este pe durata mai lunga de timp,acesta ajungnd la coma
sau chiar la decesul victimei.

Primul ajutor n caz de lein:

menine victima n pozi ie orizontal pn cnd i revine;

descheie-i hainele la gt;
spal-o pe fa cu ap rece

Canicula
Rul de inaltime

Atunci cnd temperaturile sunt ridicate (cnd apare canicula), corpul tu se adapteaz
pentru ca tu s te menii n form. II poi ajuta consumnd ct mai multe lichide i
adpostindu -te n locuri umbroase cnd i este prea cald. Este recomandat s -i planifici
lucrul sau joaca dimineaa sau seara cnd este mai rcoare, dect dup -amiaza cnd
temperaturile sunt ridicate.De asemenea, este recomandat s pori haine de culori deschise
i s-i acoperi capul cu o plrie sau apc.

Simptome:

oboseal;
dureri de cap i dureri ale corpului;
confuzie;

DEGERATURILE (SUPRAEXPUNEREA LA FRIG) Degeraturile sunt

leziuni provocate de frig, din cauza expunerii corpului la temperaturi sczute; ele apar
cnd n interiorul celulelor pielii se formeaz cristale de gheata. De obicei afecteaz
degetele de la picioare sau mini, nasul sau urechile (extremitile).

Tratament

Se acoper partea ngheata cu haine mai groase, cu paturi, etc.

Nu se freac zona ngheata cu zpada.
Se aduce victima n casa daca este afara.
Se pune zona ngheata n apa cu temperatura ntre 34 37C.
Zonele afectate nu vor veni n contact cu o sursa de cldura (soba, radiator) pentru
ca pot aprea arsuri.
Se pot administra lichide calde, dar nu buturi alcoolice.
Victima trebuie sa -si mite degetele imediat ce ncepe sa le simt. Victimele cu
degeraturi ale degetelor nu vor fi lsate sa mearg pna nu si revin! Se pot pune
comprese sterile ntre degete, pentru ca acestea sa stea deprtate.

Se oprete procesul nclzirii cnd pielea devine roz si si

recapt sensibilitatea. Hipotermia

Valoarea normala a temperaturii este de 36,5 37C; scderea temperaturii centrale sub
35C se numete hipotermie.

Tratament

Aezarea victimei ntr -o ncpere calda

ndeprtarea hainelor ude
nfurare n haine uscate si nclzite, paturi (se aplica pentru formele uoare, cu o
temperatura peste
32C)
Pentru cazurile mai grave, cu temperatura de 30 31 C, se aplica rencalzire
externa activa, adic scufundarea ntr -o cada cu apa nclzita la 40C
Daca victima este contienta si nu vars, se administreaz buturi calde: ceai, cafea,
supa, dar nu buturi alcoolice.
Cnd se impune, se fac manevre de resuscitare, masajul cardiac fiind mai dificil,
deoarece toracele victimei este mai rigid.
MHipotermicul nu va fi declarat decedat pna nu este renclzit.