Instituţii centrale şi autonomii locale în spaţiul românesc ( secolele

IX – XVIII )

a) Premisele constituirii statelor medievale româneşti

Constructia statala este un proces indelungat.
Principalii factori care au favorizat formarea statelor medievale
româneşti sunt:
- dezvoltarea economică şi socială a populaţiilor din spaţiul
carpato-danubiano-pontic;
- decăderea puterii tătarilor;
- decăderea puterii slavilor la N şi la S de Dunăre
- criza dinastică din Ungaria de la începutul secolului al XIV-
lea (stingerea dinastiei Arpadienilor în 1301)
Principalii factori care au împiedicat formarea unui singur stat
medieval românesc au fost:
- cucerirea Transilvaniei de către maghiari;
- presiunea exercitată de tătari şi maghiari asupra teritoriilor
extracarpatice;
b) Forme incipiente de autonomii româneşti
În funcţie de dezvoltarea economică şi social politică populaţia
autohtonă din teritoriul fostei Dacii traia în structuri teritoriale
tradiţionale - satul şi obştea sătească.

Obştile săteşti : existente până în sec VII-IX. Obştile teritoriale s-

au grupat cu timpul în uniuni de obşti numite de N. Iorga romanii
populare din care s-au format cnezatele şi voievodatele.
Cnezatul şi voievodatul erau formele tradiţionale de organizare
înzestrate cu organizare politică, militară, eccleziastică

a) Transilvania
Transilvania a fost organizată ca voievodat autonom în cadrul
Regatului Ungariei.
- cel mai important izvor Anonymus notarul anonim al regelui
Bela III lea in Gesta Hungarorum – sec XII- menTioneaza :
  in Crisana pe Menumorut cu centrul la Biharea
 in Banat pe Glad cu centrul la Cuvin
 in S-V Transilvaniei pe Gelu cu centrul la Dabaca
Anonymus se refera doar la etnia lui Gelu numit un blach, “anume
roman”
Anomymus relateaza despre interesul manifestat de ducele Arpad
faTa de aceste teritorii extreme de bogate. In urma confruntarilor
militare cu maghiarii, formaTiunile existente in sec IX-X sunt
annihilate. Astfel voievodatul lui Gelu este cucerit (Gelu este ucis
langa raul Copus-Capus-) de Tuhutum care preia conducerea
pentru sine si pentru urmasii sai. El constituie un dominium
propriu si o dinastie separata de cea a regelui Arpad din Pannonia.
Un izvor hagiografic – ViaTa Sfantului Gerard
menTioneaza formaTiunile din Transilvania “Tara intinsa si
prospera” si Banat:
 in Transilvania vorbeste despre Geula cel Tanar
 in Banat vorbeste despre Ahtum care intra in conflict cu
regalitatea maghiara.
Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre
maghiari are loc dupa 1050 si dureaza pana la inceputul sec XIII.
Mijloacele folosite de maghiari au fost complexe:
 militare: campanii si cucerirea cetaTilor de margine
 politice:incercarea de inlocuire a formelor autohtone de organizare
politica cu forme specifice feudalismului apusean –voievodat-
principat.
 Astfel in 1111 izvoarele il menTioneaza pe Mercurius princeps
insa in 1176 este menTionat Leustachius voievod deci incercarea a
a esuat.
Voievodul era vasal regelui si avea atribuTii militarea mai ales.
IniTial autoritatea sa se exercita asupra a sapte comitate
In perioada de criza a regalitaTii maghiare (sec XIII-XIV) voievozii
Transilvaniei Roland Borsa si Ladislau Kan isi asuma prerogative
politice regale dar incercarea lor esueaza.Roland Borsa convoca la
Deva in 1288 prima adunare obsteasca la care participau nobili din
cele 7 comitate, clerul superior, orasenii si reprezentanTii Taranimii
libere. Kan isi realizase la Deva o adevarata curte unde primea soli
straini.
 Administrative: organizarea comitatelor care erau subordonate
regalitaTii maghiare incepand cu Bihor in 1111 si continuand
cu Crasna, Dabaca, Cluj, Alba, Timis. Comitatele care erau
regale apoi nobiliare erau forma de organizare specifica
maghiarilor. Forma de organizarea a romanilor era districtul :
conduse de juzi, cnezi sau voievozi; la sasi si secui forma de
organizarea era scaunul.
 Religioase: incercarea de impunere a catolicismului
 Majoritatea populaTieie Transilvaniei ramane ortodoxa pe
intreg parcursul Evului mediu.În 1366 Ludovic I de Anjou
condiţioneaza calitatea de nobil de apartenenţa la
catolicism.
 Etnice:colonizarea unor populaTii in sec XII-XIII. Aceasta s-a
facut in scopul apararii graniTelor si pt stimularea dezvoltarii
economice.:
 Secuii aveau obligaTii militare si se bucurau de privilegii.
Erau asezaTi in Bihor, Zona Tarnavelor şi în Subcarpaţii
răsăriteni
 Sasii au jucat mai ales un rol economic. Privilegiile lor
erau recunoscute in Bula de aur a sasilor (Andreanum).
 Cavalerii teutoni (12111-1225) au fost adusi de regele
Andrei al II-lea in tara Barsei pentru a forma un front de
cruciada in regiunile carpato-dunarene .

Dacă zonele centrale ale Transilvaniei sunt cuprinse în

structura instituţiilor regalităţii maghiare în regiunile
mărginaşe supravieţuiesc autonomiile româneşti sub
forma Ţărilor Bârsei, Amlaşului, Făgăraşului,
Maramureşului. În schimbul serviiciilor lor militare şi a
fidelităţii faţă de regatul maghiar acesta le recunoştea
autonomia.Tocmai din aceste autonomii româneşti tradiţia
atriobuie iniţiativa întemeierii statelor româneşti
extracarpatice.