HALA INDUSTRIALA – STRUCTURA PARTER

PREDIMENSIONAREA PLANSEULUI ACOPERIS

– L= 15 m ;
– T= 9 m;
– He= 4.8 m;
– Localitate: Brasov

1. ALCATUIREA PLANSEULUI ACOPERIS

1.1 Distributia grinzilor principale si secundare. Distributia grinzilor principale si

secundare (rigle de cadru si pane) se recomanda a se alege identica, deopotriva pentru
deschiderile centrale, respective marginale.

1.1.1 Grinzile principale (rigle de cadru) – sase la numar – sunt dispuse intre ele la distanta
egala cu traveea ‘T’ , fixate prin tema (de regula traveea T se allege multiplu de 3m, in functie
de cerinte functionale sau estetice, tinand cont inclusive de recomandarile tehnico-financiare)

1.1.2 Grinzile secundare (panele) sunt amplasate la distanta tpane= 3 m (de regula distanta
intre pane se alege in functie de dimensiunile curente de livrare a panourilor de invelitoare,
cerinte tehnico-financiare, eventual estetice).

1.2 Tehnologia de realizare. Planseul se recomanda a se realiza din otel, in doua variante,
elemente cu inima plina si elemente zabrelite. Schema generala de distributie a elementelor
componente este redata alaturat.

2. PREDIMENSIONAREA PANELOR

2.1 Schema statica

Panele de regula sunt realizate pe lungimea unei travei si nu sunt continuizate in dreptul
reazemelor, fiind astfel grinzi cu o singura deschidere, considerate simplu rezemate.

2.2. Conditiile de rigiditate

T 9
– hpana ≥ ………………. pentru T= 9 m; hpana ≥ = 0,45 m = 45 cm
20 20
T
– hpana = …………….pentru T = 9 m, hpana = 0,75 m ÷ 0,5625 = 75 cm ÷ 56,25 cm
12  16
5 n T4 T 5  q npana  T 4
– f= × (qpana × × I) ≤ fadm = ≥ Ipana =
384 E 250 384  E  f adm

2.3. Conditii tehnologice

Elemente alcatuite din profile laminate IPE sau alte profile standardizate, sudate intre ele.
– hpana= multiplu de 5 cm intregi

2.4 Conditii de rezistenta

2.4.1 Evaluarea incarcarilor

(1) Incarcari permanente (gn, gc)

(a) greutate proprie pana (se considera din conditia 2.2 si 2.3; h pana = 45 cm)
– ggpana n = 171 daN/m
1
– ggpanac = ggpanan × n = 171 daN/m × 1,35 = 231 daN/m

(b) greutatea proprie subansamblu de invelitoare (table cutata + termoizolatie + protective :

10 cm spuma rigida de poliuretan, intre doua placi cutate din otel de 0.5 mm) aferenta pentru
latime de tpana= 2.5 m;

– gtabla cutata = 4.5 daN / m2

– gsuprafata rigida polimetan = 40daN / m3

– gipanan = (0,1 × 40 + 4,5 × 2) daN/m2 × 2,5 m = 33 daN/m

– gipanac = gipanan × n = 33 daN/m2 × 1,35 = 44 daN/m

Total incarcari permanente:

– gpanan = ggpanan + gipanan = 171daN/m + 33 daN/m = 204 daN/m
– gpanac= ggpanac + gipanac = 231 daN/m + 44 daN/m = 275 daN/m

(2) Incarcari temporare (pn, pc)

(a) Evaluarea incarcarilor date din zapada (pn, pc) Brasov (zona 2)

Conform SR EN 1991-1-3 : 2005/ NA 2006 – Pentru situatii de proiectare permanente /

tranzitorii (incarcarea din zapada este uniform distribuita pe orizontala).

Incarcarea pe m2 × S = μ1 × Ce × Ct × Sk (daN/m2) unde :

– Coeficientul de forma (μ1) al incarcarii in functie de panta acoperisului (α)
α < 350  μ1= 0,8
0,8(60   )
300 < α < 600  μ2 =
30
600 < α  μ3 = 0
– Sk - valoarea caracteristica a incarcarii date de zapada pe sol in functie de amplasarea
cladirii
Sk = 1,5 kN/m2 pentru Zona 1
Sk = 2,0 kN/m2 pentru Zona 2 (200 daN/m2)
Sk = 2,5 kN/m2 pentru Zona 3
– Ce - coeficient de expunere, pentru diferite topografii ale amplasamentului
Expusa. Ce = 0,8 (Topografie expusa : zone intinse de teren plat, lipsit de
adapostire sau cu adapostire limitata, creata de natura terenului, constructii
inalte sau copaci).
Normala. Ce = 1,0 (Topografie normala : zone unde nu se produce o spulberare
semnificativa a zapezii din actiunea vantului asupra constructiilor, datorita
naturii terenului si prezentei altor constructii sau a copacilor).
Adapostita. Ce = 1,2 (Topografie adapostita: zone unde constructia analizata
este mult mai joasa decat terenul inconjurator sau este inconjurata de copaci
inalti si/sau constructii inalte).
– Ct - coeficient termic - in functie de proprietatile de conductivitate termica ale materialelor
de constructii, se reduce incarcarea pe acoperisurile cu transmitanta ridicata (mai mare de
1W/m2K). Particular la invelitoarea din sticla poate sa apara fenomenul de topire a zapezii
datorita pierderilor de caldura, astfel se aplica o valoare redusa a coeficientului C t.
Ct = 1,0 - tabla.
S = μ × Ce × Ct × Sk = 0,66 × 200 = 133 (daN/m2)
Pzapadan = S × tpana = 133 daN/m × tpana = 133 daN/m2 × 2,5 m = 333 (daN/m)
Pzapadac= Pzapadan × n = 333 × 1,5 = 500 (daN/m)
(b) Incarcari din exploatare, conform SREN1991-1-1/NA, pentru terasa :
2
– necirculabila, incarcarea provenita de la invelitoare (P exploataren = 0,75 kN/m2):
– circulabila, incarcarea provenita de la invelitoare (P exploataren = 1,5 kN/m2):
Pexploataren = Pn × tpana;
Pexploatarec = Ppanan × n;

Incarcarea temporara considerata (Ppanan, Ppanac) este valoarea cea mai mare dintre incarcarile
din zapada, respectiv din exploatare:
Ppanan = max [Pzapadan, Pexploataren]
Ppanac = max [Pzapadac, Pexploatarec]

(3) Incarcare totala pe pana (qpanan, qpanac) - pe ml pana

– qpanan = gpanan + Ppanan = 204 + 333 = 537 (daN/m);
– qpanac = gpanac + Ppanac = 275 + 500 = 775 (daN/m).

2.4.2 CALCULUL STATIC

MOMENTUL DE CALCUL :

q cpana  T 2 775 81
Mpana = = = 7847 (daNm).
8 8

2.4.3 Determinarea sectiunii transversale pentru pana din conditie de rezistenta

(rezistenta otelului se considera Rotel = 2100 daN/cm2)

M pana 7847
Wnecpana = = = 374 (cm3);
Rotel 2100

2.4.4 Determinarea sectiunii transversale pentru pana din conditie de rigiditate

(sageata)
5 qn T 4 T
Conditia de sageata pentru pana : fpana = × pana ≤ fadm = .
384 EI 200
(modulul de elasticitate al otelului se considera E otel = 2.100.000 daN/cm2)

5  q npana  T 4 0,013  5,37  656.100.000.000

Ipananec = = 2.100.000  4,5
= 4.847 (cm4);
384  E  f adm
nec
– Ipana ..............este nomentul de inerţie axial al grinzii
– q npana = 537 daN/m = 5,37 daN/cm ….....….încărcarea normată pe pană
– T 4 = (9 m)4 = 9004 cm ................................lungimetravee hală
– E = 2.100.000 daN/cm2 .............................nodul de elasticitate otel
T 900cm
– fadm = = = 4,5 cm
200 200

2.4.5 Alegerea profilului pentru pana

Se alege in baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenta profilul avand:
– Ipanaef = 5.790 (cm4) > Ipananec = 4.847 (cm4), respectiv
– Wpanaef = 428,9 (cm3) > Wpananec = 374 (cm3).
– Profil : IPE 270

3. PREDIMENSIONAREA RIGLELOR DE CADRU

3
3.1 SCHEMA STATICA
Schema statica poate fi considerata o grinda continua, cu 4 deschideri egale de marimea
deschiderii "L"

3.2 Condiții de rigiditate

L
– hriglă ≥ cm
20
L L
– hriglă plină ≥ ÷ cm = 1 ÷ 1,5 m
10 15
L L
– hriglă zăbrelită ≥ ÷ cm
6 10
3.3 Condiții tehnologice
Elemente alcătuite din tablă TBN, profile laminate IPE, sau alte standardizate, sudate între
ele.
– h = multiplu de 10 cm întregi.

3.4 Condiții de rezistență

3.4.1. Evaluarea încărcărilor

(1) Încărcări permanente (griglăn, griglăc, Griglăn, Griglăc) pe riglă .

(a) greutate proprie riglă (se considera din conditia 3.2 și 3.3 h = 60 cm și b = 30 cm )
 griglăn = 129 daN/m
 griglăc = griglăn x 1,35 = 129 ×1,35 = 174 daN/m
(b) încărcarea permanentă provenită din pane
 Griglăn = gpanan x T = 204 × 9 = 1836 daN
 Griglăc = gpanac x T = 275 × 9 = 2.475 daN

(2) Incarcari temporare( Priglan Priglac) pe rigla

(a) incarcarea temporara, provenita din pane :
 Priglan = Ppanan × T = 333 × 9 m = 2.997 daN
 Priglac = Ppanac × T = 500 × 9 m = 4.500 daN

(3) Incarcare totala (qriglan, qriglac, Qriglan, Qriglac) pe rigla :

1.836  2.997
 Qriglan = 129 + 2,5
= 2.062 daN

c c
c
Grigla  Prigla
c

 Qrigla = grigla +
t pana
2.475  4.500
 Qriglac = 174 + 2,5
= 2.964 daN
3.4.2. Calculul static
Momentul de calcul :
L2 3.076  15 2
Mrigla = qriglac × = = 60.627 daNm
11 11

Determinarea sectiunii transversale pentru rigla din conditie de rezistenta

(rezistenta otelului se considera Rotel = 2100 daN/cm)
M rigla
– Wnecrigla =
Rotel
60.627 daN / m
– Wnecrigla = = 2.887 cm3
2.100daN / cm 2
4
Se alege in baza cerinelor de rigiditate, tehnologice respectiv de rezistenta :
– Wriglaef = 3.218 (cm3) > Wriglanec = 2.887 (cm3)
– hn = 571 mm, bn = 300 mm
– Profil He 600 AA+

VARIANTA GRINZI CU ZABRELE

Momentul maxim calculat se descompune in cuplu de forte ori bratul de parghie

– Mmax = Cmax × hferma = Tmax × hferma
L L 15
– hferma = ÷ = = 2,5
6 10 6
Rezulta eforturile axiale din stalpi
M max
– Cmax = Tmax = h (daN)
ferma

q cferma  L2 2.964  152

– Unde : Mmax = = = 60.627 daN/m
11 11
(Pentru predimensionare se poate considera: q ferma ≈ qrigla sau se admite pentru greutatea
proprie ferma 10% din incarcarea totala aferenta fermei).
Talpa superioara este comprimata, cea inferioara intinsa.
La elementele comprimate apare fenomenul de flambaj, nodurile grinzii cu zabrele se
considera articulate, lungimea de flambaj este egala cu lungimea elementului.

Aria necesara (Anectalpa-intinsa) la talpa intinsa se determina din relatia:

Tmax Tmax
δ= ≤ Rotel de unde rezulta : Anec =
Anac Rotel
M max 60.627
Tmax = = 2,5 = 24.251
H ferma
24.251
Anec = = 11,54 cm2
2.100
Aefftalpa-intinsa ≥ Rotel

Se alege in baza criteriilor de rigiditate , tehnologice,respectiv de rezistenta profilele, avand:

Aefftalpa-intinsa = 12,70 (cm2) ≥ Anectalpa-intinsa = 11,54 (cm2)
Profil IPE O 180
Aria necesara ( Anectalpa-comprimata) la talpa comprimata se determina din relatia :
C max
δ= ≤ Rotel de unde rezulta :
  Anec
– A = 12.70 cm2
– I = 1.505 cm4
I 1.505
– i= = = 10,88
A 12,70
L 15
– l= = 2,5 m
6 6
– llf = l = 2,5
250
– λ = 10,88  22,97

5
 120 0,4
– = = 120 × (x – 0,4)
 x
120 0,4
– 22,97
=
x
– λ = 120  φ = 0,4
– λ = 0 φ = 1
– λ = 22,97
0,6  22,97
– = 0,11
120
– φ = 1 – 0,11 = 0,89
C max
– Anectalpa-comprimata ≥ = 12,97 cm2
  Rotel

[pentru calculul coeficientului de flambaj (φ) se pot considera sectiunile

de profile ale talpii intinse anterior determinate, coeficientul de zveltete
lf I
rezultand : λ = unde i = , coeficientul (φ) determinandu-se cu
i A
suficienta exactitate pentru o predimensionare - prin interpolare,
considerand (φ) = 1, pentru λ = 0 si (φ) = 0,4 pentru λ = 120]

Se alege in baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenta profilele avand:

– Aefftalpa-comprimata = 13,55 (cm2) ≥ Anectalpa-comprimata = 12,97(cm2)

– Profil IPE A 220

4. PREDIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI DE SUSTINERE

(STALPILOR DE CADRU).

4.1. Alcatuirea subansamblului de sustinere

4.1.1. Distributia stalpilor centrali si marginali

Cadrele (formate din stalpi si rigle) sunt dispuse la distanta ''T'' intre ele, existand in totalitate
sase cadre ( a se vedea sectiunea transversala, respectiv plan planseu conform tema)
Fiecare cadru dispune de doi stalpi marginali si trei stalpi centrali, distanta intre stalpi- in
planul cadrului- fiind egala cu ''L'', fixata prin tema( de regula deschiderea ''L'' se alege in
functie de cerintele functionale sau estetice, tinand cont inclusiv de recomandarile tehnico-
financiare).

4.1.2. Tehnologia de realizare

Stalpii se recomanda a se realiza din otel.

4.2. Schema statica

Subansamblu de sustinere in strutura portanta si de fundatii sunt redate in schema de mai
jos.

4.3 Conditii de predimensionare

4.3.1. Conditii de rigiditate

6
Lungimea de flambaj pentru stalpi se considera
– lf = (1 ÷ 2) × Hstalp = 1,5 × 4,8 m = 7,2 m
1 1
– hstalp = ( ÷ ) Hstalp = 24 ÷ 32 cm
15 20
– Pentru :
lf
 = 10  φ = 1,0
hst (bst )
lf
 = 25  φ = 0,4 se interpoleaza linear
hst (bst )
7,5
 = 24,82
0,29
0,60  ( 25  24.82)
 x= = 0,007
15

 γ = 0,4 + x = 0,4 + 0,007 = 0,407

Dimensiunile minime pentru stalpi :

lf
 hst × bst ≥ = 29 cm  hst = 29
25
bst = 30

4.3.2 Conditii tehnologice

Se recomanda profil laminat HEA 300...900; sau sectiune compusa HEA 300

4.4 PREDIMENSIONAREA STALPILOR

4.4.1. Evaluarea incarcarilor

(I) STALP MARGINAL

(1) Incarcari permanente (Gstalpmn,Gstalpmc)

(a) greutatea proprie stalp (se considera din conditia 4.3.1 si 4.3.2.)

Se alege profilul HEA 300...900 si se considera valoarea din tabel

– gstalpmn = 88,3 (daN/m)
– gstalpmc = gstalpmn × n = 88,3 × 1,35 = 119 (daN/m)

(b) incarcari permanente provenite din rigle de cadru;

n
Grigla L 1.836
– G stalpm
n
= (g
n
rigla  )× = (129 + ) × 7,5 = 5.558 daN
t pana 2 3
n
Grigla L 2.475
– G stalpm
c
= (g
c
rigla  )× = (174 + ) × 7,5 = 7.493 daN
t pana 2 3

Total incarcari permanente la baza stalpului :

– Gstalpmn = gstalpmn × Hstlp + Gstalpn
– Gstalpmn = 88,3 × 4,8 + 5.558 = 424 + 5.558 = 5.982 daN
– Gstalpmc = gstalpmc × Hstlp + Gstalpc
– Gstalpmc = 119 × 4,8 + 7.493 = 571 + 7.493 = 8.064 daN

7
(2) Incarcari temporare (Pstalpmn, Pstalpmc)

Incarcarile temporare provin din rigle de cadru

L
– Pstalpmn = Priglan ×
2
– Pstalpmn = 2.997 × 7,5 = 22.478 daN
L
– Pstalpmc = Priglac ×
2
– Pstalpmc = 4.500 × 7,5 = 33.750 daN

(3) Incarcari totale pe stalpii marginali (Qstalpmn, Qstalpmc)

Incarcari totale la baza stalpului

– Qstalpmn = Gstalpmn + Pstalpmn
– Qstalpmn = 5.558 + 22.478 = 28.036 daN
– Qstalpmc = Gstalpmc + Pstalpmc
– Qstalpmc = 7.493 + 33.750 = 41.243 daN

(II) STALP CENTRAL

(1) Incarcari permanente (Gstalpcn,Gstalpcc)

(a) greutate proprie stalp ( se considera din conditia 4.3.1si 4.3.2.)

Se alege profil HEA 300...900 si se considera valoarea din tabel
– gstalpcn = 88,3 (daN/m)
– gstalpcc = gstalpcn × n = 88,3 × 1,35 = 119 (daN/m)

(b) incarcari permanente provenite din rigla de cadru

n
n n
Grigla
– Gstalpc = (grigla + )×L
t pana
1.836
– Gstalpcn = (129 + ) × 15 = 11.115 daN
3
c
c c
Grigla
– Gstalpc = (grigla + )×L
t pana
2.475
– Gstalpcc = (174 + ) × 15 = 14.985 daN
3

Total incarcari permanente la baza stalpului

– Gstalpcn = gstalpcn * Hstalp + Gstalpn

– Gstalpcn = 88.3 * 4.8 + 11115 = 423.84 + 11115 = 11539 daN
– Gstalpcc = gstalpcc * Hstalp + Gstalpc
– Gstalpcc = 119 * 4.8 + 14985= 571 + 14985 = 15556 daN

(2) Incarcari temporare (Pstalpcn ;Pstalpcc)

Incarcarile temporare provin din rigle de cadru

– Pstalpcn = Priglan × L
– Pstalpcn = 2.997 × 15 = 44.955 daN
– Pstalpcc = Priglac × L
– Pstalpcc = 4.500 × 15 = 67.500 daN
8
(3)Incarcari totale pe stalpii centrali (Qstalpcn ;Qstalpcc)

Incarcari totale la baza stalpului

– Qstalpcn = Gstalpcn + Pstalpcn

– Qstalpcn = 11.115 + 44.955 = 56.070 daN
– Qstalpcc = Gstalpcc + Pstalpcc
– Qstalpcc = 14.985 + 67.500 = 82.485 daN

4.4.2. Calcul static

Efortul axial de calcul

STALPI MARGINALI
Nstalpmc = Qstalpmc
Nstalpmc = 41.243 daN

STALPI CENTRALI
Nstalpcc = Qstalpcc
Nstalpcc = 82.485 daN

4.4.3 DETERMINAREA DIMENSIUNILOR SECTIUNII

TRANSVERSALE ALE STALPILOR
(rezistenta otelului se considera Rotel = 2.100 (daN/cm2)

Nc
φ =   stA ≥ Rotel
st

Coeficientul de flambaj este (pentru sectiunea de stalp aleasa)

Pentru
lf
= 10  φ = 1,0
h, b
lf
= 25  φ = 0,4
h, b
7, 2
0,29
= 24,82
γ = 0,407

intre care se interpoleaza liniar

stalp marginali : m = 1,5

nec
m  N stm
c

– A stm = ≤ Astmef
  Rotel
1,5  41.243
– Astmnec = 0,407  2.100 = 72,35 cm2 < Astmef
Se alege in baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenta profil
HEA 300...900 si se considera valoarea Astmef din tabel.
Profil HEA 240 – 76,8 cm2

– stalp centrali : m = 1,2

9
 nec
m  N stm
c
1,2  82.845
– Astc = ≤ Astmef = 0,407  2.100 = 115,76 cm2 < Astmef
  Rotel

Se alege in baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenta profil

HEA 300...900 si se considera valoarea Astmef din tabel.
Profil HEA 300 – 112,5 cm2
5. ALCATUIREA SUBANSAMBLULUI DE FUNDATIE
5.1 Distributia fundatiilor - centrali si marginali
Stalpii cadrelor dispun de fundatii izolate, realizate din baza stalpilor din otel, respectiv
cuzineti de beton armat si blocuri din beton simplu (a se vedea sectiunea transversala din
tema).
Cadrele (formate din stalpi si rigle) sunt dispuse la distanta ''T'' intre ele, existand in totalitate
sase cadre (a se vedea sectiunea transversala, respectiv plan planseu conform temei).
Fiecare cadru dispune de doi stalpi marginali si trei stalpi centrali, distanta intre stalpi- in
planul cadrului fiind egala cu ''L'', fixata prin tema (de regula deschiderea ''L'' se alege in
functie de cerinte functionale, sau estetice, tinand cont inclusiv de recomandarile tehnico-
financiare).

5.2 Tehnologia de realizare

Fundatiile- cuzinetul si blocul de fundare se recomanda a se realiza din beton armat monolit
de clasa minima C8/10.

5.3 Conditii de predimensionare

5.3.1. Schema statica

Schema statica presupune cinci blocuri de fundatie, dispuse la distante''L'' inter-ax.

5.3.2. Conditii de rigiditate

Cuzinet forma prismatica , lcuzinet, bcuzinet, hcuzinet

Bloc de fundare - forma prismatica sau in trepte de minim 40 cm pentru o treapta, sau cel
mult 3 trepte, ale caror inaltime minima este de 30 cm.
lcuzinet ≥ lplaca de baza + 30 cm = 50 + 30 = 80 cm
bcuzinet ≥ bplaca de baza + 30 cm = 50 + 30 = 80 cm
hcuzinet
≥ 0,25
lcuzinet
hcuzinet
≥ 0,25  hcuzinet = 20 cm
80
hcuzinet minim = 30 cm.

tg α = 1,05 pentru pconv = 2 daN/cm2 si bloc de fundare din beton armat de clasa C8/10
tg α = 1,05  hfundatie = 80 × 1,05 = 42 cm

– adancimea de inghet - Brasov -1,00 m - se considera hfundatie = 100 cm

– bloc de fundare cu o treapta

lcuzinet
= 0,50 ÷ 0,65
b fundatie
lfundatie = 160 cm
10
bcuzinet
= 0,50 ÷ 0,65
b fundatie
bfundatie = 160 cm

– bloc de fundare mai multe trepte:

lcuzinet
= 0,40 ÷ 0,50
l fundatie
bcuzinet
= 0,40 ÷ 0,50
b fundatie

5.3.3. Conditii tehnologice

lcfundatie, bcfundatie, lmfundatie, bmfundatie, hmfundatie = multiplu de 10 cm intregi;
lccuzinet, bccuzinet; lmcuzinet , bmcuzinet = multiplu de 5 cm intregi.

5.4. Conditii de rezistenta

5.4.1. Evaluarea incarcarilor

Sunt evaluate incarcarile gravitationale, iar cele orizontale se vor considera prin coeficientii m
distinct pentru cele marginale si centrale.

(1) Incarcari permanente (Ngfmn, Ngfmc, Ngfcn, Ngfcc)

Fundatii Marginale
(a) greutate proprie cuzinet si fundatie
(se considera din conditia 5.3.2. si 5.3.3. lcm,bcm,lfm,bfm);

– Ngfmn = Gfundatie,mn = lm,fundatie × bm,fundatie × hm,fundatie × γbeton = 1,6 × 1,6 × 1 × 2400 = 6144 daN
– Ngfmc = Gfundatie,mc = Gfundatie,mn × n = 6.144 × 1,35 = 8.294 daN
– Ngcuzinet,mn = Gcuzinet,mn = lm,cuzinet × bm,cuzinet × hm,cuzinet × γbeton = 0,8 × 0,8 × 0,3 × 2.500 = 480
daN
– Ngcuzinet,mc= Gcuzinet,mc= Gcuzinet,mn × n = 480 × 1,35 = 648 daN

Fundatii Centrale
(b) greutate proprie cuzinet si fudatie .
(se considera din conditia 5.3.2. si 5.3.3. lcm,bcm,lfm,bfm);
– Ngfcn = Gfundatii,cn = lc,fundatie * bc,fundatie * hc,fundatie * ‫ل‬beton = 1.6 * 1.6 * 1 *
2400 = 6144 daN
– Ngfcc = Gfundatii,mc = Gfundatii,cn × n = 6.144 × 1,35 = 8.294 daN
– Ngcuzinet,cn = Gcuzinet,cn = lc,cuzinet × bc,cuzinet × hc,cuzinet × γbeton = 0,8 × 0,8 × 0,3 × 2.500 = 480 daN
– Ngcuzinet,cc= Gcuzinet,cc= Gcuzinet,cn × n = 480 × 1,35 = 648 daN

(2) Incarcari totale din stalpi (Qn, Qc)

Stapl Marginal
– Qmn = Nmqpartn (incarcare normata) = 22.478 daN
– Qmc = Nmqpartc (incarcare de calcul) = 33.750 daN

Stalp Central
– Qcm = Ncqpartn (incarcare normata) = 56070 daN
– Qcc = Ncqpartc ( incarcare de calcul) = 82.485 daN

(3) Incarcari totale (Nqfmn,Nqfmc)

Fundatii Marginale
11
 – Nqfmn = Ngfmn + Nmqpartn = 6.144 + 480 + 22.478 = 29.102 daN
– Nqfmc = Ngfmc + Nmqpartc = 8.294 + 648 + 33.750 = 42.692 daN

Fundatii Centrale
– Nqfcn = Ngfcn + Ncqpartn = 6.144 + 480 + 56.070 = 62.694 daN
– Nqfcc = Ngfcc + Ncqpartc = 8.294 + 648 + 82.485 = 91.427 daN

5.4.2. Calcul static

Efort axial la baza fundatiei:

Fundatii Marginale:
– Nfmn = Nqfmn = 29.102 daN
– Nfmc= Nqfmc = 42.692 daN

Fundatii Centrale:
– Nfcn = Nqfcn = 62.694 daN
– Nfcc= Nqfcc = 91.427 daN

5.4.3. Determinarea dimensiunilor fundatiilor (se considera pconv = 2 daN/cm2)

N nfm
Avand in vedere relatia : pef = m × ≤ pconv
A fm

Fundatii Marginale

N fm
Afm = lfm × bfm ≥ m ×
pconv
29.102
160 × 160 ≥ 1,5 ×  25600 ≥ 21827 adevarat
2

A fm
Daca se considera din conditiile 5.3.2. si 5.3.3. bfm 
b fm
Se alege in baza riteriilor de rigditate , tehnologice, respectiv de rezistenta l cm,bcm,lfm,bfm
– lfm = 150 × 150 = 22.500 ≥ 21.827 adevarat
– lfm = 150 cm
– bfm = 150 cm

Fundatii Centrale
N nfc
– Afc = lfc × bfc ≥ m ×
pconv
62.694
160 × 160 ≥ 1,2 ×  25.600 ≥ 37.616 fals
2
A fc
Daca se considera din conditiile 5.3.2. si 5.3.3. bfm 
b fc
Se alege in baza riteriilor de rigditate , tehnologice, respectiv de rezistenta l cc, bcc, lfc, bfc
– lfc = 200 × 200 = 40.000 ≥ 37.616 adevarat
– lfc = 200 cm
– bfc = 200 cm

12