Arborele genealogic

poezie [ ]

-------------------------
de Cristian Popescu

Ca şi cum toate manechinele din vitrine s-ar face după chipul şi asemănarea mea: eu copil, eu
bărbat, eu femeie. Ca să devin cel mai mare creator. Ca şi cum toţi vecinii mei ar vedea, când s-
ar privi la oglinda din lift, chipul meu la diferite vârste, vârstele lor. Iar eu aş îmbătrâni înainte de
vreme.

***

Duminica, în cimitir, vine multă lume. Multă lume intră şi iese din cavoul familiei noastre, cavou
prevăzut cu două intrări: una pentru bărbaţi, alta pentru femei. Când n-o vede nimeni bunica intră
pe la bărbaţi ca să mai stea de vorbă cu tata, cu bunicul.

***

Arborele genealogic al familiei Popescu e falnic. El creşte în Cişmigiu, lângă lac. Mai
întotdeauna e împodobit cu globuri şi beteală şi e altoit cu un stâlp de telegraf. Printre crengile
lui am aşezat bibelouri, fructe de porţelan. Am scrijelit cu un cuţitaş pe coaja lui: "Popescu +
Dana + Cristi + mama = LOVE".

***

Când eram mic aveam o pernă mare, moale, caldă, umplută cu miez de pâine. Şi-am rugat-o pe
mama să-mi coasă multe felii de pâine una de alta ca să am şi o plapumă. Ştiam eu că femeile
sânt pline cu miez, de-asta sânt aşa calde şi moi.

***

Bunicul meu are 83 de ani. El şi-a exprimat nedumerirea că dacă există în vitrine manechine-
copii, de ce n-ar exista şi manechine bătrâne. Aduse de spate, cu părul alb, ridate, cu sânii lăsaţi.
Cel puţin în vitrinele din cartierul lui să existe şi câteva manechine de-astea.
***

În ţara noastră cresc codrii şi păduri întregi de arbori genealogici ai familiei Popescu. În aceste
păduri venea Cristi de mic să asculte susurul şi ciripitul. Să asculte cum creşte iarba verde. Dar,
tolănit la rădăcina arborilor genealogici, ţinând strâns la piept capul iubitei auzea cum îi creşte
acesteia părul la subţiori.

Fiecare arbore genealogic creşte deja lăcuit şi încrustat cu motive populare aşa că poţi rupe orice
crenguţă drept suvenir.
Aceşti arbori îmbrăţişează cu crengile lor turiştii şi le întind în semn de rămas bun ramul care ne-
a fost la vremuri de răstrişte, numai nouă prieten. Şi în acelaşi timp râul le răcoreşte picioarele
ostenite.

***

Mama înmoaie în fiecare dimineaţă degetul arătător în praful ce s-a aşezat pe masă, cum şi l-ar
muia în frişca de pe tort şi gustă şi ne spune: "azi va fi o zi proastă; o să ne meargă rău".
Apa se-ncheagă în pahare ca un ochi bulbucat, pâinii îi mijeşte barba, poza lui tata broboneşte
sudoare şi nu pot să vorbesc cu gura plină de limbă, dinţi şi măsele că nu-i frumos.

***

Uite că-ncet-încet am strâns şi eu o carte. Cu hârtii de-o sută în loc de foi şi din când în când
câte-o dantelă-ngălbenită printre pagini. O răsfoiesc acum visând la blănuri pentru mama, la
rochii de mireasă şi sticle cu parfum, şampanie pentru toată lumea. Cine n-ar vrea s-o răsfoiască?
Cine n-ar vrea s-o aibă-n biblioteca lui?
Şi-am să mai scriu vreo două-trei volume să lase urme adânci în conştiinţe, să schimbe viaţa
oricărui cititor.
Dantele-am pus, aşa, din slăbiciune, ca să mai aibă ce citi şi cei cu cecuri multe.

***

Şi cât am să mă mai îmbăt cu ţuica asta proastă făcută din prunele arborelui genealogic al
familiei Popescu? Şi, domnişoarele, cât am să le mai servesc cu delicioasa dulceaţă făcută de
bunica din gutuile arborelui genealogic al familiei Popescu? Sau compotul de piersici sau tortul
de portocale sau bomboanele cu vişine sau manechinele din vitrine sau scaunele de bucătărie
toate crescute în arborele genealogic al familiei Popescu. L-a altoit tata c-un topor.

***

O fi mulţi popeşti pe lumea asta dar şi mai mulţi au fost şi vor fi pe lumea cealaltă. Acolo şi
numai acolo cartea mea se va bucura de adevăratul ei succes. Admiratoare, înalte, suple se
tolănesc la mine în vis. La bunica vin toţi îngerii cu aripi zdrenţuite şi ea îşi rupe câte-un fir din
părul alb şi lung până-n pământ ca să-i cârpească. Toate mătuşile de-acolo, de sus, nasc pruncul-
bibelou, cel mai curat porţelan, cu chipul meu, cu fruntea-lată şi-l lasă într-o noapte pe noptiera
admiratoarelor mele de-aici, de pe pământ. Şi toţi m-aşteaptă. Mă-ndeamnă. Fac pronosticuri.
Pariază.