I: Fa major

1. Simţim încet cum harul de la Neamuri se tot ia;

Aproape gata-i uşa a se-ncuia.
Mai mici sunt bucuriile ca acum un sfert de veac;
Lucrările acum mai mici se fac.
Poporule, păstrează dar credinţa ce-ai primit,
Păstrează nostalgia cercetării ce-ai simtit!

R: /: Fecioară, asteptarea, în curând, se va sfârşi!

Veghează, că-n curând El va veni! :/

2. Smochinul care, două mii de ani, a fost uscat,

Smochinul blestemat iar rod a dat;
Copacii, de asemeni, cu putere înfrunzesc,
Venirea primăverii o vestesc.
A naşterii durere simte omenirea iar,
Dar iarăşi fericirea vine dup-acest amar.

3. Uleiul şi candela să veghezi ca să le ai

Şi doctorie pentru ochi să-ţi iei!...
Fecioară, îţi ridică azi privirea ta în sus,
Aşteaptă-n orice clipă pe Isus!
Să-ţi pui apoi nădejdea-n harul ce-ţi va fi adus
Cu slavă când, pe nori, veni-va Mirele Isus.