“Integrarea copiilor cu C.E.

S într-o şcoală pentru toţi, o şcoală pentru fiecare”

Burlău Ioana1
Introducere
Şcoala de Arte şi Meserii GEORGE BARIŢIU,Oradea, este o şcoală de tradiţie în peisajul şcolar judeţean.Este
prima şcoală din Europa de Est care a utilizat învăţământul moral după metodele franceze introduse de
J.J.Rousseau.
După îndemnul ilustrului GEORGE BARIŢIU, toţi cei care învaţă şi lucrează în această şcoală, iubesc ştiinţa,
artele, meseriile, pe scurt - tot ce este înalt, frumos şi divin.
Echipa de elevi pe care i-am insclus în acest studiu este formată din:

AVRAM CRISTIAN
•Vârsta: 16 ani,tip de deficienţă:deficienţă mintală uşoară,dizabilităţi asociate: deslexie, disgrafie, tulburări de
comportament şi integrare socială, capacitate bună de redare cu ajutorul memoriei mecanice dar şi logice,
tulburări afective, se manifestă violent, dorind mereu să domine, manifestă puternică motivaţie extrinsecă, este
dependent de laude, simţ al umorului dezvoltat, aptitudini pentru muzică, cântec, dans
HORGOŞ ANDREI- •vârsta: 16 ani
•Tipul deficienţei: deficienţă mintală uşoară, dizabilităţi asociate: bâlbâism uşor, dislexie, disgrafie uşoară,
discalculie, deficit atenţional, foarte comunicativ,ticuri faciale,manifestări exagerate ale afectelor, capacitate
fluctuantă de a depune efort voluntar, atitudine pozitivă faţă de sine şi ceilalţi, imaturitate socio-afectivă, dorinţă
de a se implica în activităţi de grup
MICLĂU CRISTIAN
•Vârsta: 15 ani, tip de dizabilitate: mintală, dizabilităţi asociate: dislexie, disgrafie, discalculie, imaturitate
afectiv emoţională, fluctuaţii în volumul reproducerilor din memorie, dificultăţi de concentrare a atenţiei,
vocabular sărac, dezacorduri gramaticale, hiperemotiv, credul, introvertit, foarte harnic, disciplinat, cooperant,
politicos, aptitudini pentru activităţi practice, gospodăreşti
NAGY CLAUDIU
•Vârsta: 15 ani, tip de dizabilitate: mintală, dizabilitate asociată: tulburări de comportament, atenţia fluctuantă,
capacitate de concentrare foarte scăzută, imaginaţia reproductivă,vocabular sărac, comunicare relativ bună atât
orală cât şi în scris, indiferenţă afectivă, temperament introvertit, voinţă slabă, lipsit de perseverenţă, negativist,
atitudine de respingere a regulilor , aptitudini pentru activităţi sportive.

1
Profesor limba engleză, Ş.a.m. “G. Bariţiu”,Oradea, ioanaburlau@yahoo.com
PISOCENCO RĂZVAN
•Vărsta: 16 ani, grad de deficienţă:somatică moderată, grad de handicap: accentuat, memoria mecanică,
orientare tempo-spaţială bună, flexibilitate a gândirii redusă, slab comunicativ, anxios, dificultăţi în adaptare la
viaţa socială
SIDEA MARIUS CIPRIAN
•Vârsta: 16 ani, tip de dizabilitate: mintală, dizabilitate asociată: dislexo-disgrafie uşoară,tulburări de
comportament, atenţia fluctuantă, capacitate de concentrare foarte scăzută, imaginaţia reproductivă,vocabular
sărac, comunicare relativ bună atât orală cât şi în scris, indiferenţă afectivă, temperament introvertit, voinţă
slabă, lipsit de perseverenţă, negativist, atitudine de respingere a regulilor, aptitudini pentru activităţi artistice,
plastice

Pentru noi o şcoală pentru toţi este o şcoală în care toţi suntem trataţi la fel, fără prejudecăţi, cu toleranţă şi
empatie. Dacă aceste atitudini nu se regăsesc în comportamentul unora dintre elevii noştri, este datoria noastră,
a cadrelor didactice, să încercăm să realizăm activităţi care să le dezvolte. Promovarea calităţii în fenomenul
educaţional este un deziderat al procesului instructiv-educativ pe care dorim să-l realizăm utilizând învăţarea
prin cooperare, care este o strategie de instruire structurată şi sistematizată, în cadrul căreia, grupe/echipe mici
lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun, urmând ca fiecare membru al unui grup să-şi îmbunătăţească
performanţele proprii şi să contribuie la creşterea performanţelor celorlalţi membri ai grupului.
Astfel, vă prezint în continuare câteva jocuri de intercunoaştere care au avut efect pozitiv asupra
comportamentului elevilor, şi le-a schimbat atitudinea despre sine şi despre ceilalţi.
De ce utilizăm învăţarea prin cooperare ?
Deoarece cultivă toleranţa, adaptarea la contexte diferite, motivaţia, creativitatea, spiritul de competiţie cu
echipele rivale, responsabilitatea individuală şi de grup, şi mai mult, permite socializarea, schimbul de
păreri,însuşirea altor opinii, vizualizarea ideilor, dezvoltarea încrederii în sine, autoevaluarea pe baza analizei şi
în comparaţie cu colegii, dezvoltarea unor relaţii interpersonale mai bune: relaţii colegiale, solidaritate, grijă şi
devotament, sprijin personal.
 1. JOC -PRIMELE IMPRESII
Prima impresie poate fi foarte înşelătoare. Ea este foarte importantă, şi e foarte uşor să faci presupuneri greşite
la adresa celor pe care nu-i cunoşti.
SCOP
 Conştientizarea felului în care impresiile noastre ne influentează comportamentul faţă de ceilalţi.
RESURSE:- 30 min
MĂRIMEA GRUPULUI
 4-12 participanţi
 Câte o carioca la fiecare
 Poze cu portretul participanţilor(optional)
Va trebui sa aveţi câte o foaie pentru fiecare participant cu imagini din reviste reprezentând oameni care au feţe
interesante/şocante/diferite.

ETAPE
1. Alegeţi imagini din reviste cu oameni care au feţe interesante/şocante/diferite. Lipiti figurile pe o foaie de
hârtie şi lăsati spaţiu mult dedesubt.
2. Jucătorii trebuie să stea în cerc; le daţi tuturor câte o foaie.
3. Cereţi-le să se uite la imagine timp de 5 secunde si să noteze la capătul paginii prima impresie despre
persoana din imagine.
4.Apoi să îndoaie capătul paginii pentru a ascunde ceea ce au scris şi să o dea persoanei următoare.

5.Următorul scrie şi el prima impresie pe care o are despre persoana din imaginea pe care a primit-o, ascunde
ceea ce a scris şi dă mai departe foaia. Acest procedeu se repetă până când toţi participanţii au văzut toate
imaginile.

6. Acum desfaceţi foile şi lăsaţi-i pe toţi să compare “primele impresii” diferite.

CONCLUZII SI EVALUARE
 Discutaţi despre ce s-a întâmplat şi cu ce aţi rămas:Ca grup?
Ce v-a surprins?
 Pe ce v-ati bazat primele impresii?
Ei au răspuns că şi-au bazat prima impresie pe aspectul fizic.
 Ce vă spune acest joc despre voi? Elevii au concluzionat că nu e bine să judeci un om după fizic ci după
comportament.
Acest joc a dezvoltat abilităţile sociale, şi de comunicare ale copiilor.Elevii şi-au comparat chipurile,s-au privit
astfel mai atent şi au observat detalii în figura celorlalţii pe care nu le observaseră înainte.

2.
5. JOC-BĂIATUL CU DOI OCHI
Scop: educarea empatiei faţă de persoanele cu deficienţe
Resurse: timp- 1 oră
, materiale: marker, flipchart
Etape:

Introduceţi exerciţiul participanţilor ca fiind unul ce vrea să scoată în evidenţă diferite aspecte morale.
 Impărţiţi o copie a povestirii şi rugaţi fiecare participant să o citească individual.
POVESTIRE:

Undeva în Univers există o planetă pe care trăiesc fiinţe asemănătoare cu oamenii. Singura deosebire dintre
noi şi ei este că ei au un singur ochi şi pot vedea la distanţe mari, în întuneric şi prin zid.
Intr-o zi pe acea planetă s-a născut un copil cu doi ochi.Părinţii au fost foarte dezamăgiţi dar l-au îngrijit cu
toată dragostea.Doctorii au spus că nu se putea face nimic.Copilul avea nevoie de lumină atunci când mergea
undeva noaptea,de un telescop pentru a vedea ce se întâmplă pe alte planete,şi colegii îl considerau deficient.
Intr-o zi şi-a dat seama că el poate vedea ceva ce colegii săi nu puteau: culorile.Toată lumea de pe acea
planetă vedea în alb şi negru, băiatul cu doi ochi vedea însă în culori.El a început să-şsi facă prieteni, cărora
le povestea despre frumuseţea naturii, despre minunatele păduri verzi,cerul albastru şi florile multicolore.Când
a crescut a întâlnit o fată de care s-a îndrăgostit.Faptul că el era altfel decât ceilalţi locuitori ai planetei nu i-
a mai deranjat pe nici unul dintre ei, cu timpul nu i se mai părea că era diferit, i se părea firesc să fie
înconjurat de prieteni. In final cei doi au avut un fiu, care nu se deosebea de ceilalţi copii de pe planetă: avea
un singur ochi.
Sarcina grupurilor este de a realiza o listă comună cu care fiecare participant din grupul respectiv să fie de
acord. Rugaţi-i să evite metodele matematice pentru a întemeia lista, ci aceasta să fie întemeiată mai degrabă pe
baza unei întelegeri reciproce despre ceea ce este bine şi ce este rău.
Evaluati exercitiul la discuţia finală aducând toate rezultatele şi discutaţi asemănările şi diferenţele între ele.
Continuaţi discuţia întrebând participanţii ce i-a determinat să ajungă la astfel de concluzii.
Meditarea şi evaluarea :
Scopul evaluării este determinarea valorilor relevante pentru noi, care ne-au determinat să ne gândim ce e bine
şi ce e rău. După ce s-a stabilit acest aspect,
următorul pas este de a observa cât de usor sau de greu este să negociezi despre valori atunci când trebuie
întocmită o lista comună.
Puteţi să întrebaţi participanţii cum au reuşit să facă o lista comună– care au fost argumentele care au reuşit să îi
convingă de ce şi unde s-a creat graniţa de a fi capabili să-i înţelegem sau să îi ascultăm pe ceilalţi.
O posibilă continuare poate să fie încercarea de a privi înapoi să aflam cum am învaţat ce e bine şi ce e rău – ce
ne spune acest lucru despre ce avem în comun şi ce diferă de ceilalţi.

Efectele acestei metode :

“Băiatul cu doi ochi” este un exerciţiu adesea utilizat pentru a pregăti participanţii pentru un schimb
intercultural pentru propria experienţă. Este folositor atunci când se introduce conceptul abstract al valorii
oamenilor, din moment ce participantii sunt puşi într – o situaţie în care ei trebuie să utilizeze principiile
valorice pentru a face caracterizările.
CONCLUZII
 Cum v-aţi fi simţit în locul băiatului cu doi ochi pe planeta locuită de fiinţe cu un singur ochi? Elevii au
răspuns că ei ar fi trişti.
 Ce dificultăţi credeţi că a întâmpinat el acolo?
Elevii au concluzionat că probabil i-a fost greu pânâ când ceilalţi au realizat că nu este deficient, ci un copil
dotat
.
 Credeti că şi voi aţi fi diferiţi pe o altă planetă?Da, elevii au răspuns că probabil ar fi diferiţi pe altă planetă.

 Cum aţi dori să fiţi trataţi dacă aţi fi diferiţi de ceilalţi locuitori ai planetei? Elevii ar dori să fie trataţi cu
respect, în mod egal cu ceilalţi locuitori ai planetei.
Bibliografie:
1. Johnson, D. W, and Johnson, R. T. , (1989) Cooperation and Competition: Theory and Research, Edina,
Minn.: Interaction Books;
2. Fluieraş,Vasile,2005,Teoria şi practica invăţării prin cooperare, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca
3. Dulamă, Maria Eliza,2006, Metodologie didactică, Editura „Atlas-Clusium”,Cluj-Napoca, România

Webografie
http://www.europa.eu.int/comm/education/elearning/ data 28.05 2007