Sarcina lucrării

Să se realizeze calculul preliminar de proiectare a unei centrale electrice de termoficare,

în regim nominal de funcţionare, cu urmatoarele date iniţiale:

1. Puterea electrică la borne: Pb=75 MW

2. Sarcina de termoficare: Qt=240 MW
3. Debetul de abur la priza industrială: Di=55 kg/s
4. Presiunea la priza industrială: pi=1,0 Mpa
5. Temperatura la priza industrială: ti=2750C
6. Coeficientul de purjă: ϕp=2,0 %
7. Cota de condensat returnat de la consumatorul industrial: 100-ϕ= 60%

Turbinele cu abur

Tipul şi numărul turbinelor cu abur se determină în funcţie de puterea nominală a

generatoarelor electrice instalate la CET şi de parametrii de stare ai aburului în priza reglabilă
industrială:

 Marca turbinei: ПT-2590/10.

 Puterea la bornele generatorului electric: 25000 kW.
 Presiunea aburului viu: 9,0 MPa.
 Temperatura aburului viu: 535
 Numarul prizelor nereglabile: 4 .
 Parametrii aburului extras la prizele nereglabile, în MPa/ : 27/391; 16/330; 2,5/169;
(datorită valorilor joase ale presiunii şi temperaturii, a patra priză nu se va folosi ).
 Temperatura apei de alimentare: 218
 Presiunea aburului destins: 0,005 MPa.
 Priza de presiune reglabilă industrială:
 Presiunea: 1 MPa.
 Temperatura: 278
 Debit priză industrială: 19,44 kg/s.
 Priză reglabilă de termoficare urbană:
 Presiunea: 0,12 MPa.
 Temperatura: 110
 Debit priză termoficare: 14,72 kg/s.

În figura ce urmează este reprezentat procesul de destindere a aburului în treptele turbinei alese
fără luarea în considerare a pierderilor de presiune şi de temperatură pe traseul de legatură cazan-
turbină şi în ventilele de închidere rapidă şi reglaj ale turbinei. Pentru satisfacerea cerinţelor
impuse prin sarcina de proiectare, vom alege trei turbine identice avînd caracteristicile tehnico-
economice prezentate mai sus.

Fig.5.1. Procesul de destindere a aburului în treptele turbinei ПT-25-90/10, reprezentat în

diagrama h-s.
Instalaţia de termoficare

Această instalatie se compune din preîncalzitoare de bază alimentate cu abur extras prin
prizele reglabile urbane şi cazane de apă fierbinte.

Sarcina termică acoperită de prizele reglabile urbane se va calcula (2,3), în care debitul
total de abur extras la prizele reglabile e trmoficare ale turbinelor constituie:
Dt=3·14,72=44,16 kg/s, entalpia aburului extras prin prizele urbane ht=h5=2695 kJ/kg, iar

entalpia condensatului la presiunea aburului din priză: ht.  h5.  2695 kJ / kg . Deci:

Qtt  44.16(2695  439.96)  99582.56 kJ / s  99.6 MW .

În mod obişnuit, ponderea sarcinii de termoficare a centralei acoperită de turbinele cu

abur, adică coeficientul de termoficare, constituie valoarea:

Qtt
α=  99,6 / 240  0,415 .
Qt

Cazanele de apă fierbinte vor acoperi o sarcină termică echivalentă cu:

QCAF  Qt  Qtt  240  99,6  140,4 MW .

Din [2] se aleg două cazane de apă fierbinte de marca ПTBM-50 şi unul de marca ПBГM-30, a
căror sarcină totală este egală cu:
'
QCAF  QCAF 1  QCAF 2  QCAF 3  (50  50  30)  130 Gcal / h  150,8 MW .

Se observa că sarcina termică a cazanelor alese depăşeşte cu 20% sarcina calculată.

Generatoarele de abur
Reieşind din caracteristicile turbinei, se alege generatorul de abur:
 Marca cazanului: E-120-100.
 Debitul de abur viu produs:160 t/h=44,4 kg/s.
 Presiunea la iesire: 9,81 MPa.
 Temperatura aburului viu: 540 ℃.
 Temperatura apei de alimentare: 215 ℃.
 Combustibil: gaz natural.
 Temperatura gazelor de evacuare: 130 ℃.
 Randamentul brut: 93%.
Pentru circuitul termomecanic al centralei electrice de termoficare s-a adoptat schema bloc, în
conformitate cu care fiecare turbina este alimentata cu abur de la propriu cazan.
1. Preîncălzitorul reţelelor termice
Schema de conexiune a preîncălzitorului reţelelor termice se prezintă în fig.1.2. Debetul
apei de reţea se determină, în funcţie de sarcina de termoficare şi graficul temperaturilor, cu
relaţia:

Qt 240  10 3
Dar   715 kg / s.
c p (t t  t r ) 4,19(150  70)

Unei turbine îi corespunde un debit egal cu: Dar'  Dar / z  715 / 3  238,33 kg / s, z fiind
numărul turbinelor instalate.
Debetul de abur extras prin priza de termoficare urbană a turbinei pentru alimentarea
preîncălzitorului este:
Dar' c p (t ''  t ' ) 238,33  4,19(100  70)
D pt    13,55 kg / s.
(h5  h ) '
5 (2695  439,96)  0,98

PRB

t’’=100ºC

ts=110ºC
Ps=0.12 MPa
Ps=0.12 MPa

hs=2695 kJ/kg h’s=439,96 kJ/kg

t’=70

Fig.1.2. Schema de conexiune a preîncălzitorului de bază.

Marimile necesare calcului termic al preîncălzitorului reţelelor şi rezultatele acestui
calcul sunt prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1. Parametrii termodinamici ai agenţilor termici
La ieşire La intreare
Preîncălzitor Agent Presi- Tempe- Ental- Tempe- Ental- Debetul
termic unea, ratura, pia, ratura, pia, Kg/s
MPa ℃ kJ/kg ℃ kJ/kg
Abur 0,12 110 2695 100,32 439,96 13,55
PRB Apă - 70 - 100 - 238,33
Avînd semnele grafice convenţionale unanim acceptate pentru ilustrarea echipamentului
termomecanic al centralelor termoelectrice [1], se întocmeste schema termomecanică de
principiu a centralei electrice analizate.

Debetele de abur viu la turbină şi de apă de alimentare

Debitul de abur viu la intrarea în turbină se determină cu relaţia:

Pb' 25000
D0  k r (  yi Di'   yt Dt' )  1,25(  0,59 18,33  0,32 13,55)  46,87 kg / s .
 m g H i 0,98  0,99 1153
în care ponderea căderii de entalpie a aburului ce nu participă la producerea energiei electrice
datorită extragerii prin priza industrială şi de termoficare are valorile:
hi  hc 3010  2322
yi    0,52 .
Hi 1153

Respectiv:
ht  hc 2695  2322
yt    0,32 .
Hi 1153

H i  h0  hc  3475  2322  1153 kJ / kg.

Di'  Di / z  55 / 3  18,3

Debetul de abur net produs de cazan este egal cu:

 sis.m 1
D  D0 (1 
n
C )  46,87(1  )  49,35 kg / s.
100 100
iar cel brut cu:

 sic 1
D  D (1 
b
C
n
C )  49,35(1  )  49,84 kg / s.
100 100
Pe circuitul de apă al cazanului cu tambur au loc purje de apă, astfel încît debetul apei de
alimentare este:
p 1
Daa  DCb (1  )  49,84(1  )  50,33 kg / s.
100 100
Debitul apei tratată chimic necesar alimentării circuitului termic al centralei se poate
estima cu relaţia:
 p  e c  dr 11 45 1
Datc  DCb ( )  Di'  Dt'  49,84( )  18,3  13,55  9,36 kg / s
100 100 100 100 100 100
În calcul s-a acceptat ponderea aburului extras la priza de termoficare pentru degazorul de
alimentare a reţelelor termice  dr  1 %.
Expandorul de purjă
Schema de racordare e expandorului de purjă la tamburul caăanului este reprezentată în fig.1.3.
parametrii termodinamici ai apei de purjă şi fazelor rezultate prin separarea ei se introduc în
tabelul 1.2.
TC

10MPa

D’’=0.35 kg/s
VE
h’’=2683,6 kJ/kg

0.12
Dap ts=310,960C MPa ts=104,810C

D’=0.48 kg/s

Fig.1.3. Schema de racordare a expandorului de purjă la tamburul cazanului.

Tabelul 1.2. Parametrii apei de purjă şi ai fazelor provenite din separare
Agentul termic Presiunea, MPa Temperatura, ℃ Entalpia, kJ/kg Debitul, kg/s
Apă de purjă 10 310,96 1408,6 0,49
Abur din 0,12 104,81 2683,8 0,20
expandorul de
purjă
Apă din 0,12 104,81 439,36 0,28
expandorul de
purjă

Unde debitul apei de purjă este egal cu:

p 1
Dap  DCb  49,84   0,49 kg / s.
100 100

Din ecuaţia bilanţtului material rezultă:

D '  Dap  D ''  0,49  0,205  0,285 kg / s.

În cele din urma rezultă:
'
Dap (hap  h' ) 0,49(1408,6  0,98  439,36)
D 
''
  0,205 kg / s.
h h
'' '
2683,8  439,36
Preîncălzitoarele regenerative de înaltă presiune
Apa de alimentare se încălzeşte în preîncălzitoarele de înalta presiune pînă la temperatura
taa=218℃ indicată în caracteristicile tehnico-economice ale turbinei.
Presiunea apei de alimentare în racordul de refulare al pompei se adoptă egală cu 13 MPa, deci
cu 23% mai mare decît presiunea aburului viu la ieşirea lui din cazan. Datoriă lucrului mecanic
de comprimare, se produce încălzirea apei de alimentare:

paa  pd 0,001315(13  0,7)10 3

h p  l p   a 10 
3
 23,11kJ / kg.
 pi 0,70

Unde: ηpi=0,70 este randamentul interior al pompei.

Entalpia apei de alimentare la ieşirea din pompă va fi egală cu:

h  hd'  h p  697,1  23,4  720,21kJ / kg,

'
Iar temperatura: t aa  h / c p 720,21/ 4,19  171 ℃.

Observaţie: Entalpia apei la intrarea în pompă s-a adoptat egală cu cea din degazor, în care
presiunea de saturaţie pd=0,7 MPa, iar entalpia ei hd'  697,1kJ / kg.

0
218 C

0
PIP1 27Mpa, 391 C

0
224,15 C

0
16Mpa, 330 C
0
200 C

PIP2
0
171 C

PA
0
164 C

Fig.1.4. Racordarea preîncălzitoarelor de înaltă presiune în circuitul termic principal.

 Căderea de temperatură în preîncălzitoare este aceeaşi: 218-171=47℃ pentru toate
preîncălzitoarele şi 47/2=23,5℃ pentru un singur preîncălzitor.
Debitele de abur prelevat la prizele turbinei rezultă din ecuaţia bilanţului energetic al fiecărui
aparat termic:

1  t aa1 ) 50,33  4,19(218  193)

'' '
Daa c p (t aa
D1    2,38 kg / s ;
(h1  h )'
1 (3220  962,98)0,98

La ieşirea din PIP1 apa de alimentare este mai rece decît condesatul cu ∆t=224,15-218=6,15℃.

La intrare La ieşire
Debitul
Preîncălzitor Agent Presi- Tempe- Ental- Tempe- Ental-
Kg/s
termic
unea, ratura, pia, ratura, pia,
MPa ℃ kJ/kg ℃ kJ/kg
Abur 27 391 3220 224,15 962,98 1,96
PIP1 derivat
Apă de 13 193 - 218 - 50,33
alimentare
Abur 16 330 3100 197,67 843,26 1,91
PIP2 derivat
Apă de 13 171 - 193 - 50,33
alimetare

2  t aa 2 )  D1 (h1  h2 ) 50,33  4,19(193  171)  2,38(962,98  843,26)

'' ' ' '
Daa c p (t aa
D1    1,96 kg / s
(h2  h ) '
2 (3010  843,268)0,98
la ieşirea din PIP2 apa de alimentare este mai rece decît condensatul cu ∆t=197,96-193=4,96℃.
Rezultatele calcului se introduc in dabelul 1.3.
Degazorul de condensat returnat şi de apă de adaos
Calculul degazorului de condensat returnat şi de apă de adaos se reduce la determinarea
debitului de abur extras pentru încălzirea apei tratată chimic şi a condensatului returnat de la
consumatorul industrial, precum şi a debitului de apă de adaos necesar alimantării circuitului
termic al centralei. Dar pentru soluţionarea lor este necesară cunoaşterea mai întii a temperaturii
apei tratată chimic la intrarea în degazor:

D ' (h '  c p t '' ) 0,285(439,36  4,19  43)0,98

''
t atc   t atc
'
  30  52,49 ℃,
Datcc p 9,36  4,19

respectiv: hatc=4,19·52,49=219,93 kJ/kg.

 D’’=0.35 kg/s
D’=0.57 kg/s
h’’=2683.6 kJ/kg
’
h =436.36 DCR
PATC Da.p=0.99 kg/s

t’atc=300C ha.p=2811 kJ/kg

DCR=10.98 kg/s

tCR=700C
t’’atc=410C 0.12 MPa
ts=104.81 0C
Datc=8.94 kg/s
DDCR=10.81 kg/s
STCA

Fig.1.5. Degazorul de condensat returnat şi preîncălzitorul aferent.

Pentru degazorul în cauză se obţine: DDCR=10,81 kg/s; D4ad  0,44 kg / s;

În calcule, debitul de condensat returnat de la consumatorul industrial s-a luat egal cu:
100   c 100  45
Dcr  Di'  18,3  10,06 kg / s ;
100 100
Degazorul apei de alimentare
Calculul degazorului apei de alimentare este similar cu cel al degazorului de condensat returnat.
În acest caz, mărimile necunoscute sunt debitul de abur extras la priza turbinei D3DAA şi debitul
apei de alimentare al degazorului DDAA. Pentru calculul lor se va compune bilanţul material şi
energetic al degazorului apei de alimentare:

 Dc.PIP  DDCR  Dsis.m  D3DAA  DPJP  Dc.PJP  D pt  DDAA 

 
 Dc.PIP c p t c.PIP  DDCR hDCR  Dsi h  D3 h3  DPJP c p t PJP  
'' '' s .d ' DAA

 
  Dc.PJP c p t c.PJP  D pt c p t s  DDAAh ' 1 . 

În urma soluţionării acestui sistem de ecuaţii, rezultă debitul de abur extras prin priza turbinei
D3DAA  kg / s şi debitul apei de alimentare al degazorului DDAA= kg/s. Între
debitul apei de alimentare calculat recent şi cel anterior se constată o diferenţă de :
care poate fi acceptată.

DAA
D3DAA h3=310 kJ/kg
DDCR=10,98 kg/s
ts=104,810C DPJP=5.64 kg/s tPIP=1610C
0
Dc.PJP=0.51 kg/s tc.PJP=101 C
Dsi=0.23 kg/s Dpt=6.75 kg/s ts=102.320C
’
h =696,7 kJ/kg
0.7 MPa

ts=164,960C
DDAA

Fig.1.6. Bilanţul pe degazorul apei de alimentare.

În calcule s-a considerat:
Debitul de condensat de bază provenit din preîncăzitoarele de joasă presiune:
D0 46,87
D4ad   Di'  Dt'  DcPN  PE   18,3  5,64 kg / s;
kr 1,25

iar temperatura tPJP=ts-4℃=164,96-4=1610C

debitul de condensat secundar provenit din drenajele preîncălzitoarele de joasă presiune Dc.PJP=
kg/s, iar temperatura lui tc.PJP= 161 ℃.

Debitul de abur pentru servicii interne ale sălii de maşini:

0,5
Dsis.m   D0  0,005  46,87  0,23 kg / s;
100
Entalpia condensatului rezultă din aburul sălii de maşini h’= 697,7 kJ/kg, deci egală cu cea din
degazorul apei de alimentare.
Debitul de condensat secundar provenit din racitorul ejectorului şi răcitorul etanşărilor:
0,7
DcPN  PE  D0  0,007  46,87  0,32kg / s.
100

Preîncălzitoarele de joasă presiune

Schema de intercalare a preîncălzitoarelor de joasă presiune în circuitul termic al
centralei este reprezentată in fig. 1.7, iar valorile debiteor, enatlpiilor şi parametriilor de stare ai
agenţilor termici ce circulă în preîncălzitoare sunt arătate în tabelul 1.4.

0.25 MPa 0.12 MPa

PJP 3 PJP 4

1610C 970C 330C

h3’’ h3’

1280C
h3’ 1050C

Fig.1.7. Intercalarea preîncălzitoarelor de joasă presiune în circuitul termic.

Tabelul 1.4
Parametrii de stare ai agenţilor termici în PJP
La intrare La ieşire
Preîncălzitor Agent Presi- Tempe- Ental- Tempe- Ental- Debitul
termic unea, ratura, pia, ratura, pia, Kg/s
Mpa ℃ kJ/kg ℃ kJ/kg
PJP3 Abur 0,25 169 3010 190 721,36 0,59
Apă - 119 553,08 175 690,16 2,67
PJP4 Abur 0,12 210 2811 110 450,19 0,51
Apă - 96 402,24 132 553,08 2,67

La presiunea aburului saturat destins în turbină de ......... MPa temperatura de condensare

constituie ..... ℃ .Considerînd o creştere de ....℃ a temperaturii condensatului de bază în pompa
de condensat şi în preîncălzitoarele alimentate cu abur din injector şi neetanşietăţi, temperatura
condensatului la intrarea în PJP5 va fi egala cu 31℃.
Admitem temperatura condensatului de bază dupa PJP3 gală cu ..... ℃, deci subracirea lui în
degazorul apei de alimentare constituie ............ ℃.
Anînd în vedere că încălzirea condensatului de bază se face ipotetic uniform, din ecuaţiile
bilanţurilor energetice ale preîncălzitoarele de joasă presiune rezultă debitele de abur extrase la
prizele respective ale turbinei:

DPJP (h3''  h3' ) 5,64  (674,59  406,43)

D3    0,59kg / s;
(h3  h3 )
'
(3010  406,43)  0,98

DPJP (h4''  h4' )  D3 (h3'  h4' ) 5,64  (406,43  138,27)  0,59406,43  138,27 
D4    0,51kg / s;
(h4  h4' ) (2811  138,27)  0,98

Prin urmare, debitul de condensat secundar în drenajele preîncălzitoarelor este:

Dc.PJP=D3+D4=1,1 kg/s;

iar inetalpia lui hc' .PJP  423,19kJ / kg la temperatura 101℃.

Bilanţul material şi energetic al grupului turbogenerator

Debitul de abur la turbină este egal cu:

D0'  DI  DII  DIII  DIV  Di  D3DAA  D DCR  D pt 

 2,40  1,98  2,11  0,59  0,51  17,3  11,55  9,88  46,52 kg / s;
 D0’ h0

DI DII DIII DIV DV

hI DC
hII hIII hIV hV
hC

Fig.1.8. Fluxurile materiale şi energetice la turbogenerator.

Diferenţa dintre cele două valori ale debitului de abur viu la turbină, calculate prin două metode
diferite, este de 1,21 %.
Calculul puterii dezvoltate de abur în treptele turbinei este prezentat în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Calculul puterii teoretice a turbinei
Compartimentul Debitul de abur, Căderea de Puterea dezvoltată,
Turbinei Kg/s entalpie, kJ/kg kW
0-1 22,95 224 5140,8
1-2 21,96 120 2635,2
2-3 21,00 105 2205,0
3-4 8,81 140 1318,8
4-C 1,86 80 148,8
Puterea totală: Pt=13122,5 kW.
Randamentul generatoruilui electric este:

 g  0,904  0,074  3 lg Pe' / 2  0,904  0,074  3 lg .12 / 2  0,96

Randamentul mecanic al turbinei se apreciază la ηm=0,98 În acest caz, puterea efectivă a
turbinei măsurată la bornele generatorului electric va fi:
Pe  Pt m g  .12346 kW.

Devierea relativă a puterii electrice calculate de la cea preliminată constituie:

12346 12000
 100%  2,80%,
12346

este mai mică de 3%.

Indicii energetici ai centralei electrice de termoficare

Consumul integral de căldură la instalaţia de turbină cu abur în unitatea de timp este:
 QITA  D0 (h0  haa )  10 3  46,87(3475  901)  120,64 MW

Căldura consumată de consumatorul industrial în unitatea de timp este:

Qi  ( Di hi  Dcr hcr )  10 3  (9,33  3010  10,81  293,3)  10 3  24,91 MW

Căldura consumată pentru termoficare în unitatea de timp se determină cu formula:

Qt*  ( Dt ht  Dct hct )  10 3  (675  2695  7,75  423,19)  10 3  15,33 MW

Între căldura consumată pentru termoficare în unitatea de timp şi sarcina de termoficare acoperită
de prizele reglabile ale turbinei Qtt / z  21,6 MW se constată o diferenţă care poate fi acceptată.
Consumul integral de căldură a instalaţiei cu generator de abur se va estima cu relaţia:

Qce  Qi  Qt*  24,91  153  43,21 MW

Sarcina termică a instalaţiei ce generator de abur se va estima cu relaţia:

QIGA  DCb (h0  haa )  Dap (hap

'
 haa ) 10 3  49,81(3475  901)  0,99(1408,6  901)  121,71

Randamentul conductelor va fi:

QITA 120,64
c    0,99
QIGA 121,71

Consumul de căldură la turbină pentru producerea numai a energiei electrice este:

Qot  QIGA  Qce  121,71  60,21  61,5 MW

Consumul de combustibil convenţional va fi:

Qot 61,5
Bconv    1,3 kg / s
 ga c Qconv 0,93  0,99  29,309
Randamentul electric va fi acum:

Pb' 25
e    0,55
BconvQconv 1,3  29,309
Căldura introdusă cu combustibilul în centrală va fi:
zQIGA  QCAF 75  240  3 18,4
Q0    0,87
 ga 350,58

Randamentul global al centralei electrice de termoficare va fi atunci:

Pb  Qt  zQi 75  240  3 18,4
 gl    0,87
Q0 350,58
Randamentul centralei pentru producerea şi livrarea energiei termice va fi deci:

 t   gl e  0,87  0,55  0,32