Sunteți pe pagina 1din 1417

Autori:

Violeta Belegante - consilier juridic, şef serviciu în Direcţia


Elaborare Acte Normative, Ministerul Justiţiei
Amalia Andone-Bontaş - judecător, Tribunalul Bucureşti,
formator INM şi SNG, director- adjunct SNG
Vasile Bozeşan - judecător, Tribunalul Teleorman, doctorand în
drept loan-Paul Chiş - procuror, Parchetul de pe lângă
Judecătoria Sector 5 Bucureşti, formator SNG
Rareş Ciauşu - procuror DIICOT, Serviciul Teritorial Cluj, cadru
didactic asociat la Facultatea de Drept, Universitatea „Babes-
Bolyai" Cluj-Napoca Victor Dimitrie Constantinescu - judecător,
Judecătoria Sectorului 6, Bucureşti Rodica Constantinovici -
avocat, formator INPPA, doctor în drept Cristinel Ghigheci -
judecător, Curtea de Apel Braşov, formator INM, lector
universitar doctor, Facultatea de Drept, Universitatea
Transilvania din Braşov Decebal-Adrian Ghinoiu - consilier
juridic, Direcţia Elaborare Acte Normative, Ministerul Justiţiei,
doctor în drept Nicoleta Miclăuş-Bădin - consilier juridic, Direcţia
Elaborare Acte Normative, Ministerul Justiţiei
Cristina Nicolescu - consilier juridic, Direcţia Avizare Acte
Normative, Ministerul Justiţiei, lector universitar doctor,
Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti Honoria Maria
Olaru - consilier juridic. Direcţia Elaborare Acte Normative,
Ministerul Justiţiei
Ruxandra Paşoi - consilier juridic. Direcţia Elaborare Acte
Normative, Ministerul Justiţiei, doctor în drept Ileana Petre -
consilier juridic, Direcţia Elaborare Acte Normative, Ministerul
Justiţiei Alina-Nicoleta Rădoi - consilier juridic, director al
Direcţiei Elaborare Acte Normative, Ministerul Justiţiei
Claudia Roşianu - consilier juridic, Direcţia Elaborare Acte
Normative, Ministerul Justiţiei Anişoara Ştefănescu - consilier
juridic, Direcţia Elaborare Acte Normative, Ministerul Justiţiei
Mihaela Tăbârcă - judecător, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
profesor universitar doctor Florin Doru Tohătan - procuror,
Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş Andra-Roxana
Trandafir - avocat, asistent universitar doctor, Facultatea de
Drept, Universitatea din Bucureşti Alina Tudorică - consilier
juridic, Direcţia Elaborare Acte Normative, Ministerul Justiţiei
Mihail Udroiu -judecător, Curtea de Apel Oradea, formator INM,
doctor în drept Lazăr-Ciprian Ureche - avocat

2016
Teste grilă

civil • Drept procesual civil • Drept penal • Procedură penală

Ediţia a lll-a

Coordonatori:
Viorel Mihai Ciobanu - avocat, profesor universitar doctor,
Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti
Mihaela Tăbârcă - judecător, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
profesor universitar, doctor în drept
Mihail Udroiu - judecător, Curtea de Apel Oradea, formator
INM, doctor în drept
Rodica Constantinovici - avocat, formator INPPA, doctor în
drept

o
q
omon
so 2016
Respectaţi cartea şi legea!
Atragem atenţia asupra faptului că, în baza Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an
sau amendă reproducerea operelor sau a produselor purtătoare
de drepturi conexe (art. 140). Prin reproducere se înţelege reali-
zarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor copii ale
unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin
orice mijloc şi sub orice formă (art. 14).
De asemenea, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă punerea la
dispoziţia publicului, inclusiv prin internet ori prin alte reţele de
calculatoare, fără drept, a operelor sau a produselor purtătoare
de drepturi conexe, indiferent de suport, astfel încât publicul să
le poată accesa în 8orice loc sau în orice moment ales în mod
individual (art. 139 ).

Copyright © 2016, Editura Solomon


Toate drepturile sunt rezervate Editurii Solomon.
Nicio
scris alparte din Solomon.
această lucrare nu poate fi copiată fără acordul
Editurii

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a


României Teste grilă / coord.: Mihaela Tăbârcă,
Viorel Mihai Ciobanu, Mihail Udroiu, Rodica
Constantinovici. - Ed. a 3-a, rev. - Bucureşti:
Editura Solomon, 2016 ISBN 978-606-94049-9-7
I. Tăbârcă, Mihaela (coord.)
II. Ciobanu, Viorel Mihai (coord.)
III. Udroiu, Mihail (coord.)
IV. Constantinovici, Rodica (coord.)

34(079.1)________________________________

Editura Solomon
Tel.:
0725.356.750
E-mail:
office@editurasolomon.ro
redactie@editurasolomon.ro
Website:
www.editurasolomon.ro
Cuprins
TITLUL I. DREPT CIVIL...............................................................1
Capitolul I. Partea generală........................................................3
Capitolul II. Despre persoane...................................................22
Capitolul III. Drepturile reale principale................................27
Capitolul IV. Teoria generală a obligaţiilor.............................49
Capitolul V. Contractele speciale..............................................74
Capitolul VI. Succesiunile (moştenirea).................................103
Capitolul VII. Despre familie..................................................115
Capitolul VIII. Grile recapitulative........................................124
Răspunsuri şi explicaţii................................................................132
TITLUL II. DREPT PROCESUAL CIVIL................................217
Capitolul I. Principii fundamentale ale procesului civil.......219
Capitolul II. Aplicarea în timp a legii procesual-civile.........223
Capitolul III. Acţiunea civilă...................................................226
Capitolul IV. Participanţii la procesul civil............................228
Capitolul V. Competenţa..........................................................235
Capitolul VI. Dispoziţii generale de procedură.....................242
Capitolul VII. Judecata în primă instanţă.............................249
Capitolul VIII. Căile de atac...................................................291
Capitolul IX. Executarea silită................................................299
Capitolul X. Procedurile speciale............................................305
Capitolul XI. Grile recapitulative...........................................320
Răspunsuri şi explicaţii................................................................331
TITLUL III. DREPT PENAL......................................................409
Capitolul I. Partea generală....................................................411
Capitolul II. Partea specială....................................................491
Răspunsuri şi explicaţii................................................................538
TITLUL IV. PROCEDURĂ PENALĂ.......................................657
Capitolul I. Partea generală....................................................659
Capitolul II. Partea specială....................................................724
Răspunsuri şi explicaţii................................................................780
Indicaţiile coordonatorilor cu privire la rezolvarea grilelor:
■S pot fi corecte doar una sau două variante de răspuns;
S răspunsul corect/incorect trebuie analizat în continuarea
premisei fiecărei grile;
S grilele nu sunt structurate strict pe capitole, acestea
presupunând cunoştinţe şi din alte capitole anterioare sau
ulterioare;
S pentru rezolvarea corectă a grilelor trebuie ţinut seama de
elementele oferite, deci fără să se adauge alte cerinţe;
■S răspunsurile şi explicaţiile la grile sunt aşezate după fiecare
materie în parte.

Vă invităm să ne transmiteţi sugestiile dumneavoastră pentru


ediţiile viitoare ale lucrării la adresa de email:
redactie@editurasolomon.ro.
TITLUL I
DREPT
CIVIL
Capitolul I Partea generală

a) manifestarea de voinţă a unei persoane cu intenţia de a


constitui, modifica sau stinge un raport juridic;
b) supus legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot
ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele,
executarea şi încetarea sa;
c) modificat cu respectarea tuturor cerinţelor prevăzute de
legea în vigoare la data încheierii sale, indiferent de legea
în vigoare la data modificării.
«BS» g£
i.1* \ T '■ . i «
a) sunt libere să încheie numai contractele prevăzute expres
de lege;
b) trebuie să acţioneze cu bună-credinţă la negocierea
contractului, dar pot înlătura această obligaţie în timpul
executării contractului;
c) sunt libere să determine conţinutul contractului încheiat,
în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele
moravuri.

prin care fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj


în schimbul obligaţiilor asumate este cu titlu oneros;
b) din care se nasc obligaţii reciproce şi interdependente este
sinalagmatic;
c) este unilateral când numai o parte îşi execută obligaţiile.

a) este necesară remiterea bunului este real;


b) părţile impun forma autentică, deşi nu este cerută de lege,
este solemn;
c) părţile şi-au exprimat simplul acord de voinţă, chiar dacă
nu a fost exprimat în formele prevăzute de lege, este
consensual.

a) cu intenţia de a procura celeilalte părţi un beneficiu, fără


a obţine în schimb vreun avantaj, este un contract de
adeziune;
b) prin simplul acord de voinţă al părţilor este consensual;
c) între părţi, prin care acestea convin să negocieze, să
încheie sau să menţină raporturi contractuale, ale căror
elemente esenţiale sunt determinate de acestea, este un
Constantinovici
contract-cadru.

a) este valabil numai dacă părţile se pun de acord cu privire


la toate elementele contractului;

Constantinovici
4 b) poate fi exprimat de către
Teste grilăo parte prin acceptarea, fără

rezerve, a unei oferte de a contracta;


c) este valabil şi atunci când părţile nu sunt în măsură să-şi
dea seama de toate urmările faptelor lor.

a) uzuale, care propun limitarea răspunderii, nu pot fi


standard, chiar dacă sunt acceptate expres şi în scris de
cealaltă parte;
b) standard, care prevăd dreptul de a denunţa unilateral
contractul, dacă sunt acceptate, chiar şi tacit, de cealaltă
parte, devin neuzuale;
c) extrinseci, la care contractul face trimitere, obligă părţile,
dacă prin lege nu se prevede altfel.
rnmmimmmmMmmwtMmMMmmm&mmtmâZMsmm m |
a) una dintre părţi se află în imposibilitatea de a-şi executa
obligaţia, contractul este întotdeauna lovit de nulitate
absolută;
b) bunul care face obiectul prestaţiei aparţine unui terţ,
contractul este valabil;
c) obiectul obligaţiei este doar determinabil, contractul este lovit
de nulitate absolută.
obligaţiei este: iflHHHHHHHHHHHHHHHIii v— a)
operaţiunea juridică convenită de părţi;
b) prestaţia la care se angajează debitorul;
c) întotdeauna cu caracter oneros.

10. Obiectul contractului:


îl reprezintă operaţiunea juridică prin care părţile dau
naştere, modifică sau sting raporturi juridice;
b) este ilicit numai atunci când este prohibit de lege;
c) poate fi determinat şi ulterior încheierii contractului.

11.
a) nu pot fi viitoare, dacă legea prevede astfel;
b) nu pot aparţine unui terţ, fiindcă nimeni nu se poate obliga la
mai mult decât are;
c) pot să fie temporar în afara circuitului civil.

nu poate fi făcută decât de către părţi;


b) atunci când este făcută de un terţ, acesta trebuie să
acţioneze în mod corect, diligent şi echidistant;
c) încheiat între profesionişti este obligatorie cu privire la
preţ, care trebuie prevăzut expres de la momentul
încheierii contractului.

nu poate fi stabilit de instanţă în nicio împrejurare;

Constantinovici
Drept civil 5
determinat prin raportare la un factor de referinţă care nu
există, a încetat să mai existe sau nu mai este accesibil, se
înlocuieşte cu factorul de referinţă cel mai apropiat, chiar
dacă părţile au convenit altfel;
se presupune că este cel practicat în mod obişnuit de
profesionişti în domeniul respectiv pentru aceleaşi
prestaţii realizate în condiţii comparabile sau, în lipsa
unui asemenea preţ, unul rezonabil, dacă în contractul
încheiat între profesionişti preţul nu este determinat şi
nici nu este stipulată modalitatea de determinare.

trebuie întotdeauna dovedită de partea interesată;


este ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul
pentru a eluda aplicarea
unei norme legale imperative;
lipsă este contrară legii şi bunelor moravuri.
Contractul
V este:
!

a) lovit de nulitate absolută pentru lipsa cauzei;


b) valabil chiar atunci când cauza nu este prevăzută;
c) lovit de nulitate absolută pentru cauza imorală a uneia
dintre părţi, chiar dacă cealaltă parte nu a cunoscut-o şi
nici nu trebuia să o cunoască.

se încheie în momentul şi în locul în care acceptarea


ajunge la ofertant, chiar dacă acesta nu ia cunoştinţă de
ea din motive care nu îi sunt imputabile;
b) nu este valabil dacă a fost încheiat prin acceptarea fără
rezerve a unei oferte de a contracta, fără o negociere
prealabilă;
c) este valabil chiar dacă, la momentul încheierii sale, una
dintre părţi se află în imposibilitate de a-şi executa
obligaţia, afară de cazul în care prin lege se prevede altfel.
de a contracta:
a) trebuie emisă în forma cerută de lege pentru încheierea
valabilă a contractului;
b) este irevocabilă întotdeauna de la momentul expedierii
către destinatar;
c) poate fi retrasă dacă retragerea ajunge la destinatar
J
anterior ori concomitent cu oferta.
Constantinovici / Tudorică
6 Teste grilă

erta fără termen de


acceptare:

trebuie menţinută un termen rezonabil, dacă destinatarul


a)
este absent;
b) dacă nu este acceptată de îndată rămâne fără efecte, în
cazul în care destinatarul este prezent;
c) nu poate fi transmisă prin telefon sau alte asemenea
mijloace de comunicare la distanţă.
Când cauza nu este expres prevăzută, contractul este:
a) anulabil;
b) nul absolut;
c) valabil încheiat.

i sau imorală atrage:


j a) anularea contractului, cu excepţia situaţiei în care
contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte
efecte juridice;
b) nulitatea absolută a contractului, dacă este comună;
c) nulitatea absolută a contractului, chiar dacă cealaltă parte
nu a cunoscut-o (cauza ilicită sau imorală) şi nici nu trebuia
să o cunoască.
obiectul
a) trebuie să fie determinat şi licit, sub sancţiunea nulităţii
relative;
b) îl reprezintă operaţiunea juridică care reiese din ansamblul
drepturilor şi obligaţiilor contractuale, astfel cum a fost
convenită de părţi;
c) înseamnă prestaţia la care s-a obligat debitorul.

a) poartă asupra unor simple motive ale contractului, dacă


părţile, prin voinţa lor, au considerat aceste motive
hotărâtoare;
b) poartă asupra unei norme juridice accesibile şi previzibile;
c) poartă asupra unei calităţi a obiectului prestaţiei,
considerată esenţială de către părţi, în absenţa căreia
contractul nu s-ar fi încheiat.

a) în cuprinsul acestuia a fost făcută o eroare de calcul asupra


cantităţii, esenţiala pentru încheierea contractului;
b) declaraţia de voinţă a fost transmisă inexact prin mijloace
de comunicare la distanţă;
c) poartă asupra unui fapt care putea fi, după împrejurări,
cunoscut cu diligenţe rezonabile.
24. Eroarea de drept:
Drept civil 7
a) poate fi invocată atunci când priveşte o normă juridică
accesibilă şi previzibilă, dacă nu a fost cunoscută de părţi la
data încheierii contractului;
b) este esenţială atunci când priveşte o normă juridică
determinantă, potrivit voinţei părţilor, pentru încheierea
contractului;
c) nu poate atrage anularea contractului, ci numai rectificarea
acestuia.

a) actul juridic poate fi anulat pentru eroare esenţială;


b) actul juridic poate fi anulat pentru leziune;
c) partea îndreptăţită poate solicita cel mult diminuarea sau,
după caz, majorarea valorică a prestaţiei.

a) este îndreptată asupra soţului părţii contractante al cărei


consimţământ este,
astfel, viciat;
b) acesta a fost încheiat de o persoană aflată în stare de
necesitate, însă cealaltă parte nu a profitat de această
împrejurare;
c) este exercitată de un terţ şi partea al cărei consimţământ nu
a fost viciat nu cunoştea sau, după caz, nu ar fi trebuit să
cunoască acest fapt.

Tudorică / Miclăuş-Bodin

Constantinovici / Tudorică
Drept civil 8

a) se apreciază în funcţie de natura şi scopul contractului;


b) se determină prin disproporţia de valoare dintre
prestaţiile reciproce în defavoarea părţii aflate în nevoie la
momentul încheierii contractului între majori;
c) se raportează la starea de necesitate în care se afla
contractantul major la momentul încheierii contractului,
chiar dacă cealaltă parte nu profită de această
împrejurare.
m
a) temerea insuflată prin ameninţarea cu exerciţiul unui
drept făcută cu scopul de a obţine avantaje injuste;
b) simpla temere izvorâtă din respect;
c) temerea insuflată prin ameninţarea cu declanşarea unei
acţiuni în justiţie pentru executarea în termen, de către
cealaltă parte contractantă, a unei obligaţii contractuale.

a) eroarea poartă asupra unui element cu privire la care


riscul de eroare trebuia să fie asumat de cel care o invocă;
b) eroarea poartă asupra vechimii obiectului prestaţiei,
aspect esenţial pentru încheierea acestuia;
c) eroarea poartă asupra identităţii persoanei în absenţa
căreia contractul nu s-ar fi încheiat, dar cealaltă parte nu
ştia şi nici nu trebuia să ştie faptul că identitatea acesteia
era esenţială pentru încheierea contractului.

a) partea al cărei consimţământ a fost viciat poate cere


anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat
nu a fost esenţială;
b) în actele bilaterale sau plurilaterale, este necesar ca
fiecare parte să aibă consimţământul viciat;
c) poate opera adaptarea contractului.

a) în cazul în care, la momentul încheierii acestuia, una


dintre părţi se afla vremelnic într-o stare care o punea în
neputinţă de a-şi da seama de urmările faptei sale;
b) chiar dacă a fost executat de cealaltă parte contractantă,
astfel cum a fost înţeles de partea aflată în eroare, în mai
puţin de 3 luni de la comunicarea cererii de chemare în
judecată introdusă de aceasta din urmă;
c) când dolul provine de la un terţ, chiar dacă cealaltă
parte nu a cunoscut sau, după caz, nu ar fi trebuit să
cunoască dolul la încheierea contractului.
32ST1-
a) poate fi admisă şi atunci când cealaltă parte a omis, în
9 Teste grilă

mod fraudulos, să-l informeze pe cocontractant despre


anumite împrejurări, chiar dacă se cuvenea să i le
dezvăluie;

Miclăuş-Bădin

Miclăuş-Bădin / Constantinovici
10 Teste grilă

b)
poate fi admisă şi atunci când manoperele
dolosive au fost săvârşite de pre- pusul celeilalte
părţi; este imprescriptibilă S’ÎSSSÎÎS extinctiv.
V 5-Z~<
a in anulare pentru leziune est

Miclăuş-Bădin / Constantinovici
11 Teste grilă

Miclăuş-Bădin / Constantinovici
12 Teste grilă

a) numai în cazul actelor juridice lezionare încheiate de un


minor;
b) în cazul actelor încheiate de major, numai dacă leziunea
depăşeşte jumătatea din valoarea pe care o avea, la
momentul încheierii contractului, prestaţia promisă.
c) în cazul tranzacţiei.

ii poate opera:
în cazul violenţei, după încetarea acesteia;
b) în cazul leziunii;
c) atunci când cealaltă parte execută contractul într-un mod
care ar putea fi satisfăcător pentru partea îndreptăţită să
ceară anularea pentru eroare, chiar dacă nu aşa cum
fusese înţeles de aceasta.
35. în cazul leziunii, persoana al cărei consimţământ a fost vidat:
a) poate invoca oricând, pe cale de excepţie, nulitatea
relativă a contractului astfel încheiat;
b) poate solicita, pe cale de acţiune, anularea contractului
sau reducerea obligaţiilor, în termen de un an de la data
încheierii acestuia;
c) nu poate opune pe cale de excepţie anulabilitatea
contractului, atunci când dreptul la acţiune este prescris.
36. Pentru a produce efecte:
a) voinţa de a contracta trebuie manifestată întotdeauna în
formă scrisă;
b) în aplicarea principiului consensualismului, manifestarea
de voinţă a părţilor nu trebuie să îmbrace o formă
specială;
c) întotdeauna tăcerea valorează consimţământ.

I este cerut de lege:


pentru încheierea valabilă a contractului - ad validitatem -
trebuie să fie întotdeauna autentic;
pentru dovada contractului - ad probationem - poate fi
autentic sau sub semnătură privată;
pentru încheierea valabilă a contractului, este lovit de
nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei cerută
de lege.

a) se poate face întotdeauna prin simplul acord de voinţă al


părţilor;
b) este supusă condiţiilor de formă cerute de lege pentru
încheierea sa;
c) se poate face numai prin înscris autentic, dacă prin
contractul supus modificării se constituie sau strămută
drepturi reale. Miclăuş-Bădin / Constantinovici
Drept civil 13

a) în lipsa formei convenite de părţi, care nu este cerută de


lege, este considerat valabil;
b) prin tradiţiunea cu titlu gratuit a unui bun mobil cu o
valoare de până la 25.000 lei este un contract real;
c) în lipsa formei cerute de lege pentru încheierea sa valabilă
este lovit de nulitate relativă.
Oferta de donaţie făcută prin înscris autentic:
a) poate fi acceptată printr-un comportament care nu lasă
nicio îndoială cu privire la intenţia de acceptare;
b) nu poate fi revocată până la primirea acceptării de la
destinatarul ofertei;
c) poate fi acceptată numai prin înscris autentic.

Constantinovici
Trebuie să fie încheiat(ă)/încheiate prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii
14 Teste grilă

Constantinovici
5?

Drept civil 15

a) tranzacţia;
b) convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale
care urmează a fi înscrise în cartea funciară;
c) contractul de locaţiune.

Forma cerută de lege, sub sancţiunea nulităţii absolute:


a) este întotdeauna scrisă, chiar şi sub semnătură privată, la
contractul de întreţinere;
b) este întotdeauna autentică la ipoteca bunurilor mobile;
c) este întotdeauna scrisă, chiar şi sub semnătură privată,
pentru înscrisul privind enumerarea şi evaluarea
bunurilor care fac obiectul unei donaţii.
Condiţia:
a) până la proba contrară, se prezumă a fi rezolutorie, ori
de câte ori scadenţa obligaţiilor principale precedă
momentul la care condiţia s-ar putea îndeplini;
b) se consideră îndeplinită, dacă partea interesată de
îndeplinirea condiţiei determină, cu rea-credinţă,
îndeplinirea evenimentului;
c) produce, în toate cazurile, efecte pentru viitor, din
momentul îndeplinirii evenimentului.
44. Obligaţia contractată sub o condiţie suspensivă: ‘:Ş
a) este lipsită de orice efect, dacă depinde exclusiv de voinţa
debitorului;
b) este transmisibilă, drepturile dobânditorului fiind
întotdeauna pure şi simple;
c) poate fi stinsă prin compensaţie.

45. Până la realizarea condiţiei suspensive (pendente conditione):


a) creditorul poate cere îndeplinirea obligaţiei de către
debitor;
b) debitorul poate cere restituirea prestaţiei executate, în
temeiul plăţii nedatorate;
c) dacă obligaţia este translativă de proprietate cu privire la
un bun individual determinat, riscul pieirii fortuite a
bunului îl suportă debitorul obligaţiei de predare.

Constantinovici
16 Teste grilă

a) obligaţia se consideră că nu a existat niciodată;


b) actele încheiate de proprietar sunt valabile şi produc efecte de la data încheierii lor;
c) fiecare dintre părţi este obligată să restituie celeilalte prestaţiile pe care le-a primit.

a) obligaţia îşi produce efectele ca şi când ar fi pură şi simplă;


b) în lipsă de stipulaţie contrară, fructele culese ori încasate înaintea îndeplinirii
condiţiei se cuvin proprietarului sub condiţie rezolutorie;
c) obligaţia nu poate fi transmisă.

în cazul contractelor cu executare continuă sau succesivă, în


a)
fipisa^unei stipulaţii contrare, nu are niciun efect asupra
prestaţiilor deja executate;
b) este prezumată a produce desfiinţarea obligaţiei cu efect
retroactiv, din momentul încheierii contractului, chiar dacă
din voinţa părţilor, natura contractului ori dispoziţiile
legale rezultă contrariul;
c) consolidează întotdeauna obligaţia pentru viitor.

49. înainte de împlinirea termenului suspensiv:


a) ceea ce s-a executat de bunăvoie şi în cunoştinţă de cauză nu
este supus restituirii;
b) creditorul poate opune compensaţia legală;
c) cel ce are beneficiul termenului nu poate renunţa la acesta,
fără consimţământul celeilalte părţi.
50. Dacă dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripţia începe
să curgă;
a) de la data renunţării de către creditor la beneficiul
termenului stabilit exclusiv în favoarea sa;
b) de la data încheierii contractului;
c) de la împlinirea termenului.

a)face ca obligaţia să devină, de îndată, exigibilă;


b)poate fi cerută când, fără culpa sa, debitorul nu mai satisface o
condiţie consi

derată esenţială de către creditor;


c) dacă debitorul nu constituie garanţiile promise creditorului,
poate fi cerută chiar dacă debitorul se află în imposibilitate
fortuită de executare.

a) încetează întotdeauna prin denunţarea unilaterală a uneia


dintre părţi;
b) valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante;

Constantinovici
5?

Drept civil 17

c) se modifică prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de


lege.

a) obligă intotdeaiuna debitorii faţa de creditor în părţi egale;


b) între mai mulţi creditori permite fiecăruia să ceară
debitorului comun doar executarea părţii sale de creanţă;

Constantinovici
18 Teste grilă

c) prin natura ei, care are un singur creditor şi un singur


debitor, trebuie să fie executată între aceştia ca şi cum ar fi
indivizibilă.

a) indivizibilă, executată prin echivalent, este divizibilă;


b) de restituire a prestaţiilor efectuate în temeiul unei obligaţii
indivizibile este divizibilă, chiar şi atunci când
indivizibilitatea rezultă din natura obligaţiei;
c) indivizibilă, dacă se execută în natură, executarea se face în
întregime, la cererea oricăruia dintre creditori.
55. I
a) novaţia sau remiterea de datorie consimţită sau care
operează faţă de creditor stinge obligaţia numai pentru
partea de creanţă ce revine acestuia;
b) aceştia sunt prezumaţi că şi-au încredinţat reciproc puterea
de a acţiona pentru ceilalţi în privinţa creanţei;
c) aceştia rămân obligaţi faţă de debitorul care a plătit pentru
echivalentul părţii din obligaţie cuvenite creditorului faţă de
care a operat stingerea creanţei.

a) punerea în întârziere a unuia dintre ei produce efecte


împotriva tuturor;
b) confuziunea care operează în privinţa unui debitor stinge
obligaţia indivizibilă şi îi liberează pe ceilalţi debitori,
aceştia rămânând ţinuţi să plătească celui dintâi
echivalentul părţilor lor;
c) întreruperea prescripţiei în privinţa unuia dintre ei nu
produce efecte şi faţă de ceilalţi.

a) suspendarea prescripţiei în folosul unuia dintre creditorii


solidari poate fi invocată şi de ceilalţi;
b) debitorul poate opune unui creditor solidar compensaţia
care a operat în raport cu un alt creditor solidar pentru
întreaga creanţă;
c) remiterea de datorie consimţită de unul dintre creditorii
solidari îl liberează pe debitor şi faţă de ceilalţi creditori
solidari.

a) nu poate exista solidaritate dacă un debitor se obligă sub


condiţie, iar altul sub termen, chiar dacă solidaritatea este
stipulată expres;
b) solidaritatea este întotdeauna expresă, chiar şi atunci când
obligaţia este contractată în exerciţiul activităţii unei

Constantinovici
5?

Drept civil 19

întreprinderi;
c) solidaritatea există numai atunci când este stipulată expres
de părţi sau rezultă din lege.

a) beneficiază" de compensaţia intervenită între el şi creditor,


numai în limita părţii sale de datorie;
b) poate să opună creditorului toate mijloacele de apărare,
inclusiv cele pur personale altui codebitor;

Constantinovici
20 Teste grilă

c)continuă să răspundă pentru tot atunci când, la data


remiterii de datorie, creditorul şi-a rezervat în mod expres
această posibilitate, caz în care ceilalţi codebitori îşi
păstrează dreptul de regres împotriva debitorului
beneficiar al remiterii de datorie.
solidaritate:
a) în privinţa unuia dintre codebitorii solidari, stinge, în toate
cazurile, obligaţia acestuia faţă de creditor şi ceilalţi
codebitori;
b) operează faţă de codebitorul solidar chemat în judecată
doar pentru partea acestuia, dacă cererea este admisă;
c) poate fi şi tacită.

în IflHHHflHHflHHHflHHII
a) întotdeauna alegerea prestaţiei prin care se va stinge
obligaţia aparţine debitorului;
b) executarea uneia dintre prestaţiile principale îl liberează pe
debitor de întreaga obligaţie;
c) la alegerea creditorului, debitorul poate fi constrâns să
execute o parte dintr-o prestaţie şi o parte din cealaltă.
m Dacă:
a) ambele prestaţii devin imposibil de executat în cadrul
obligaţiei alternative, fără culpa vreuneia dintre părţi,
debitorul este ţinut să plătească valoarea prestaţiei care a
devenit ultima imposibil de executat, înainte ca acesta să fi
fost pus în întârziere;
b) creditorului îi este imputabilă imposibilitatea de executare
a uneia dintre prestaţii, el poate să îl libereze pe debitor de
executarea obligaţiei;
c) debitorului îi este imputabilă imposibilitatea de a executa
ambele prestaţii, creditorul poate cere despăgubiri pentru
oricare dintre acestea.
de a denunţa contractul:
■ a) dacă a fost recunoscut uneia dintre părţi, poate fi
exercitat numai după începerea executării contractului cu
executare uno ictu;
b) poate fi exercitat, cu respectarea unui termen rezonabil de
preaviz, în contractele cu executare succesivă sau continuă;
c) exercitat într-un contract cu executare succesivă, după
începerea executării contractului, atrage restituirea
reciprocă a prestaţiilor deja executate.

a) poate fi interzisă prin convenţia părţilor;


b) în schimbul unei prestaţii, este considerată nescrisă;
c) este valabilă, cu respectarea unui termen rezonabil de

Constantinovici
5?

Drept civil 21

preaviz.

a) presupune schimbarea excepţională a împrejurărilor,


intervenită după încheierea contractului, care ar face vădit
injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiilor;
b) determină întotdeauna încetarea contractului;
c) atrage rezoluţiunea contractului.

Constantinovici
Drept civil 22
66.1 Instanţa poate să dispună adaptarea contractului în caz de
impreviziune dacă,
printre altele:
a) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-
credinţă negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a
contractului;
b) debitorul şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor, la
momentul încheierii contractului;
c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi
nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-a asumat
acest risc.
67. Contractul:
a) produce efecte numai între părţi, dacă prin lege nu se
prevede altfel;
b) este opozabil terţilor, care pot cere întotdeauna executarea
contractului;
c) este opozabil terţilor care nu pot aduce atingere drepturilor
şi obligaţiilor născute din contract.
68. ta moartea uneia dintre
,__/ a) în considerarea identităţii sau calităţilor căreia fusese
încheiat contractul -
intuitu personae- drepturile şi obligaţiile contractuale ale acesteia
încetează;
b) drepturile şi obligaţiile contractuale ale acesteia se transmit
succesorilor săi universali sau cu titlu universal, deşi există
stipulaţie contrară;
c) drepturile şi obligaţiile contractuale se transmit întotdeauna
succesorilor cu titlu particular.

a) atunci când promitentul se obligă să negocieze, cu bună-


credinţă, încheierea unui contract;
b) atunci când promitentul se angajează la a determina un terţ
să încheie sau să ratifice un act;
c) o excepţie aparentă de la principiul relativităţii efectelor
contractului.
pentru
a) naşte un drept în beneficiul unui terţe persoane care poate
cere direct promi- tentului executarea prestaţiei;
b) nu poate fi acceptată după decesul stipulantului;
, c) este o excepţie veritabilă de la principiul relativităţii efectelor
contractului.

a) poate revoca oricând stipulaţia;


b) este obligat la executarea prestaţiei numai faţă de stipulant,
nu şi faţă de beneficiar;
Constantinovici
Drept civil 23

c) poate opune beneficiarului numai apărările întemeiate pe


contractul care cuprinde stipulaţia.

a) nu poate revoca stipulaţia fără acordul promitentului, dacă


acesta din urmă are interes să o execute;
b) poate revoca stipulaţia şi după ce a cunoscut acceptarea
beneficiarului;
c) transmite către moştenitorii săi doar dreptul de revocare
a stipulaţiei, dacă a murit înainte de acceptarea stipulaţiei
de către beneficiar.
73. Terţul beneficiar al stipulaţiei pentru altul:
a) are calitate de creditor, iar promitentul are calitate de
debitor;
b) suportă concursul creditorilor stipulantului;
,,, c) nu poate cere rezoluţiunea contractului în caz de neexecutare.
74. în materie de simulaţie, contractul secret: .'SHBHHi
a) produce efecte între părţi şi succesorii lor universali sau
cu titlu universal, chiar dacă nu întruneşte condiţiile de
fond cerute de lege pentru încheierea sa valabilă;
b) poate fi invocat de terţi împotriva părţilor, dacă le vatămă
drepturile;
c) nu poate fi opus de părţi creditorilor dobânditorului
aparent care, cu bună-credinţă, au notat începerea
urmăririi silite în cartea funciară.
Pentru
) a) actul public trebuie să fie încheiat înaintea actului secret;
b) actul secret trebuie să fie încheiat anterior sau simultan cu
actul public;
c) actul secret trebuie să modifice actul public.

76. Proba simulaţiei se poate face:


a) numai cu înscrisuri de către creditorii părţilor;
b) cu orice mijloc de probă de către terţi;
c) cu orice mijloc de probă de către părţi, atunci când invocă
şi caracterul ilicit al simulaţiei.
77. în materie de reprezentare:
a) reprezentatul de rea-credinţă poate invoca buna-credinţă a
reprezentantului său;
b) împuternicirea nu produce efecte decât dacă respectă
forma cerută de lege pentru încheierea valabilă a
contractului pe care urmează să-l încheie reprezentantul;
c) contractul încheiat de reprezentant în numele
reprezentatului şi în limitele împuternicirii produce efecte
între reprezentant şi cealaltă parte.

Constantinovici
24 Teste grilă

a) nu poate fi exercitată de moştenitori;


b) are efect retroactiv, fără a afecta însă drepturile dobândite de
terţi între timp;
c) nu mai poate interveni după expirarea termenului
rezonabil acordat de terţ în vederea ratificării.
79. Spre deosebire de rezoluţiune, nulitatea contractului:
a) este o sancţiune pentru încălcarea condiţiilor cerute de
lege pentru încheierea sa valabilă;
b) este un remediu la îndemâna creditorului;
c) presupune neexecutarea fără justificare a unui contract
valabil încheiat.
80. Ca şi rezoluţiunea contractului, nulitatea:
a) desfiinţează contractul cu efect retroactiv;
b) este întotdeauna judiciară;
c) operează de plin drept.

Constantinovici
'

Drept civil 25

a) poate fi constatată sau declarată prin acordul părţilor, dacă


prin lege nu se prevede altfel;
b) poate fi instituită sau suprimată prin acordul părţilor;
c) sancţionează încheierea contractului cu încălcarea condiţiilor
cerute de lege pentru încheierea sa valabilă, dacă legea nu
prevede o altă sancţiune.
MfiSFP!
a) poate fi invocată numai de părţile contractului;
b) poate fi acoperită întotdeauna prin confirmare;
c) sancţionează încălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru
ocrotirea unui interes general.
MBBBBBwMfflfwlH
a) poate fi invocată din oficiu de instanţa judecătorească;
b) poate fi invocată oricând pe cale de acţiune;
c) sancţionează încălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru
ocrotirea unui interes particular.

a) mai grave în cazul nulităţii absolute decât în cazul nulităţii


relative;
b) sunt identice, indiferent de forma nulităţii;
c) diferite, în funcţie de cauza de nulitate.

_y a) în cazurile în care natura nulităţii nu este determinată ori nu


reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil;
b) nulitatea relativă poate fi opusă oricând de către partea
căreia i se cere executarea contractului, chiar şi după
împlinirea termenului de prescripţie a dreptului la acţiunea
în anulare;
c) nulitatea absolută poate fi invocată pe cale de acţiune numai
în termenul de prescripţie prevăzut de lege.
86. Contractul lovit de nulitate: 'WBm
y a) este considerat a nu fi fost niciodată încheiat;
b) nu aduce atingere prestaţiilor deja executate în cazul
contractelor cu executare succesivă sau continuă;
c) poate fi refăcut şi, în acest caz, produce efecte de la data
încheierii contractului nul.

a) produce efecte retroactive, chiar în privinţa contractelor cu


executare succesivă sau continuă;
b) atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente
încheiate în baza lui;
c) nu aduce nicio atingere prestaţiilor executate dacă nulitatea
Constantinovici
26 Teste grilă

contractului s-a datorat unei cauze imorale;

Constantinovici
Drept civil 27

a) invocată oricând, pe cale de acţiune sau excepţie, dacă este


absolută;
b) opusă, chiar şi după împlinirea termenului de prescripţie a
dreptului la acţiunea în anulare, de partea căreia i se cere
executarea contractului;
c) pronunţată numai de către instanţa de judecată.
a) poate fi absolută sau relativă, în
funcţie de natura interesului vizat
prin norma juridică încălcată;
b) se aplică atunci când încălcarea dispoziţiei legale este
considerată nescrisă;
c) este întotdeauna judiciară.

intervine atunci când clauzele contrare legii au fost


determinante pentru încheierea contractului;
b) permite întregirea contractului prin înlocuirea de drept a
clauzelor nule cu dispoziţiile legale aplicabile;
c) se aplică şi în cazul încălcării condiţiilor de formă cerute de
lege ad solemnitatem.
91. Cel al cărui consimţământ este viciat prin violenţă sau doi are
dreptul:
a) să ceară constatarea nulităţii absolute a contractului;
b) să ceară reducerea prestaţiei sale cu valoarea daunelor-
interese la care ar fi îndreptăţit, dacă preferă menţinerea
contractului;
c) să valideze contractul prin confirmare, în condiţiile legii.

92. Conversiunea:
a) este permisă numai în cazul contractului lovit de nulitate
relativă;
b) presupune ca un contract lovit de nulitate absolută să
producă efectele unui alt act juridic pentru care sunt
îndeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege;
c) reprezintă acoperirea cauzei de nulitate prin confirmare.

93. 'Confirmam contractului|f


a) anulabil este posibilă dacă la momentul confirmării
condiţiile sale de validitate sunt îndeplinite;
b) trebuie să fie întotdeauna expresă;
c) poate fi manifestată şi în caz de violenţă, dar numai după
încetarea acesteia.
'94._ _Cu
. . .privire I
a) persoana îndreptăţită poate confirma contractul, chiar dacă
nu cunoaşte cauza de nulitate;
b) în lipsa confirmării exprese, este suficient ca obligaţia să fie

Constantinovici
28 Teste grilă

executată în mod voluntar la data la care ea putea fi valabil


confirmată de către partea interesată;
c) contractul anulabil, încheiat de un minor fără încuviinţarea
persoanei chemate de lege să-i încuviinţeze actele, poate fi
confirmat de către minor.

Constantinovici
Drept civil 29

făcută de una dintre părţi împiedică invocarea nulităţii de către


celelalte, când mai multe părţi pot invoca nulitatea contractului
împotriva celeilalte părţi;
b) produce efecte din momentul încheierii contractului, sub
rezerva drepturilor dobândite şi conservate de terţii de
bună-credinţă;
c) unui contract anulabil pentru vicierea consimţământului
prin doi sau violenţă implică, prin ea însăşi, renunţarea la
dreptul de a cere daune-interese.
Lipsa discernământului la data încheierii contractului:
a) atrage nulitatea absolută a contractului pentru lipsa
consimţământului valabil exprimat;
b) atrage anularea contractului, chiar dacă a fost o stare
vremelnică;
c) deşi exista şi era îndeobşte cunoscută, nu atrage anularea
contractului dacă persoana care a încheiat contractul a
fost pusă ulterior sub interdicţie.
Sunt imprescriptibile:
a) acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui act
juridic;
b) acţiunea în constatarea nulităţii unui contract pentru lipsa
de discernământ a uneia dintre părţi care a fost pusă
ulterior sub interdicţie, dacă, la momentul când actul a
fost făcut, cauzele punerii sub interdicţie existau şi erau
îndeobşte cunoscute;
c) acţiunea în constatarea existenţei sau inexistenţei unui
drept.
!:•
98. Prescripţia:
V a) nu împiedică stingerea prin compensaţie a creanţelor
reciproce, dacă, la momentul la care s-ar fi putut opune
compensarea, dreptul la acţiune nu era prescris;
b) nu se va împlini înainte de expirarea unui termen de 6 luni
de la data încetării suspendării, cu excepţia prescripţiilor
de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după
expirarea unui termen de o lună de la încetarea
suspendării;
c) operează de drept la împlinirea termenelor legale.

rul care a executat de bunăvoie obligaţia după împlinirea prescripţiei:


a) nu are dreptul să ceară restituirea prestaţiei;
b) are dreptul să ceară restituirea prestaţiei dacă la data
Constări tinovici / Tudorică
30 Teste grilă

executării nu ştia că termenul este împlinit;


c) poate compensa executarea obligaţiei peste termenul de
prescripţie cu o altă datorie pe care o are faţă de acelaşi
creditor.
100.
a) nu poate interveni dacă termenul nu a început să curgă;
b) întrerupe termenul de prescripţie şi începe să curgă o nouă
prescripţie;
c) pentru a produce efecte, trebuie să fie expresă.
101.
la prescripţie:
nu poate interveni dacă prescripţia a fost împlinită;
a)
b) poate fi tacită, dacă este neîndoielnică şi rezultă din
manifestări neechivoce;
c) nu poate fi făcută de persoanele care nu au capacitatea de a
înstrăina sau, după caz, de a se obliga.
102. Renunţarea la prescripţie:
7 a) produce efecte numai în privinţa autorului ei;
b) atunci când este făcută de debitor, produce efecte şi în privinţa
fideiusorului;
c) dacă este făcută de unul dintre debitori, produce efecte şi în
privinţa codebi- torilor, numai în cazul în care aceştia sunt
obligaţi solidar.

a) poate fi invocată de instanţă din oficiu numai atunci când


este stabilită într-o dispoziţie de ordine publică;
b) nu poate fi invocată în recurs;
c) poate fi invocată numai de cel în folosul căruia curge,
personal sau prin reprezentant, şi fără a fi ţinut să producă
vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credinţă.
părţile cu IflHHflHflHHHHHHHHR
a) modificarea cauzelor de întrerupere a prescripţiei, când
legea nu interzice expres acest lucru;
b) declararea ca imprescriptibilă a unei acţiuni prescriptibile
potrivit legii;
c) momentul până la care părţile pot invoca împlinirea
prescripţiei în faţa instanţei.
105. Drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile
ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie, se prescriu:
a) în termenul general de prescripţie de 3 ani;
b) în termen de 10 ani;
c) în termenul convenit expres de părţi, care nu poate fi mai
mic de un an şi mai mare de 20 de ani.
Tudorică
31 Teste grilă

Dreptul la acţiune împotriva transportatorului izvorât dintr-un


106.
contract de transport de bunuri terestru, aerian sau pe apă, se
prescrie în termen de:
a) un an;
b) 3 ani, dacă este cu executare succesivă;
c) 2 ani.

Se termen de HHH
a) dreptul la repararea prejudiciilor cu privire la mediul
înconjurător;
b) dreptul la acţiune întemeiat pe raporturile de asigurare sau
reasigurare;
c) repararea prejudiciului moral pentru agresiuni sexuale
împotriva unui minor.
108. Pentru repunerea în termenul de prescripţie: L
— a) trebuie să existe motive temeinice care să justifice depăşirea
termenului de prescripţie;
b) acţiunea trebuie introdusă în cel mult 15 zile de la încetarea
împrejurărilor care au determinat depăşirea termenului de
prescripţie;
c) instanţa se pronunţă din oficiu.

Tudorică
MWi
la BS'
arcSW
acţiune: Drept civil de a da sau d 32
HBficţn
BBgg
i termen susi
a) nu produce efecte pentru perioada anterioară împlinirii termenului;
b) produce efecte de la data renunţării la beneficiul termenului stabilit în favoarea
creditorului;
c) este considerată întreruptă până la împlinirea termenului.

Tudorică
Drept civil 33

a) de la data exigibilităţii fiecărei prestaţii, dacă prestaţiile


succesive sunt indivi-

duale;
b) de la data exigibilităţii ultimei prestaţii, dacă acestea
alcătuiesc un tot unitar;
c) de la data încetării contractului, indiferent de durata
acestuia.

b) de la împlinirea unui termen de 18 luni de la săvârşirea


actelor de violenţă;
c) de la data la care persoana supusă violenţei a încheiat
contractul, dar nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii
acestuia.

îli. Prescripţia dreptului la acţiune pentru vicii începe să curgă:


a) de la data efectuării lucrărilor, dacă acestea sunt lucrări
curente;
b) de la împlinirea a 3 ani de la data predării sau recepţiei
finale a construcţiei, dacă viciul ascuns nu a fost
descoperit mai înainte;
c) de la data predării sau recepţiei finale a bunului ori a
lucrării sau, dacă este cazul, de la împlinirea termenului
legal ori convenţional stabilit pentru înlăturarea viciilor
aparente.

a) dacă soţii sunt separaţi în fapt;


b) în cazul în care titularul dreptului sau cel care l-a încălcat
face parte din forţele armate ale României, cât timp
acestea se află în stare de mobilizare sau de război;
c) dacă forţa majoră este temporară şi intervine cu mai mult
de un an înainte de împlinirea termenului de prescripţie.
iei
intervine:

a) cât timp creditorul nu cunoaşte existenţa datoriei sau

Tudorică
9

exigibilitatea acesteia independent de culpa debitorului;


34 b) pe durata negocierii Teste
părţilor
grilă în vederea rezolvării pe cale
amiabilă a neînţelegerilor, dacăacestea au loc în ultimele 6
luni înainte de expirarea termenului de prescripţie;
c) dacă părţile convin asupra altor cazuri decât cele stabilite
de lege.

Tudoricd
Drept civil 35

a) acţiunea în constatarea nulităţii absolute a certificatului de


moştenitor care priveşte stabilirea masei succesorale sau
partajul succesoral este imprescriptibilă, cu condiţia ca
acceptarea moştenirii să fie făcută în termen;
b) prescripţia nu curge contra creditorilor defunctului
pentru creanţele pe care le au asupra moştenirii cât timp
moştenirea nu a fost acceptată de către succesibili;
c) prescripţia curge contra moştenitorilor pentru creanţele
pe care aceştia le au
asupra moştenirii de la data decesului autorului lor.
/T\ _______
Suspendarea
a) când intervine faţă de debitorul principal, produce efecte
şi pentru fideiusor;
b) prescripţia de 3 ani nu se poate împlini mai devreme de 6
luni de la data expirării cauzei de suspendare;
c) operează de drept în cazul forţei majore.

a) opreşte cursul acesteia, prescripţia fiind reluată după


încetarea cauzei de suspendare;
b) nu produce efecte pentru perioada anterioară cauzei de
suspendare;
c) determină o nouă prescripţie după încetarea cauzei de
suspendare.

a) şterge timpul scurs anterior actului de întrerupere;


b) opreşte curgerea termenului de prescripţie de la momentul
actului de întrerupere, fără a şterge timpul scurs anterior;
c) are ca efect curgerea unui nou termen de prescripţie după
încetarea actului de întrerupere.

- a) prin constituirea ca parte civilă în procesul penal;


b) prin recunoaşterea dreptului, dar numai dacă
recunoaşterea este expresă;
c) prin introducerea unei cereri de arbitrare.

120. Prescripţia nu este un întrerupta daca:


a) cererea de chemare în judecată s-a perimat printr-o
hotărâre rămasă definitivă;
b) cererea de chemare în judecată a fost introdusă la un
organ de jurisdicţie necompetent;
c) punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge
prescripţia nu este urmată de o cerere de chemare în
judecată în termen de 6 luni de la data punerii în
Tudorică
9

36 Teste grilă

întârziere.

a) profită autorului actului întreruptiv;


b) împotriva debitorului principal sau contra fideiusorului
produce efecte în privinţa amândurora;
c) prin recunoaşterea dreptului, poate fi opusă oricui, nu
numai autorului recunoaşterii.

Tudoricd
Drept civil 37

există o pluralitate de creditori sau debitori, cererea de chemare în


]
i
a) întrerupe cursul prescripţiei numai în ceea ce îl priveşte !
pe autorul ei şi pe cel împotriva căruia a fost formulată,
indiferent dacă obligaţia este solidară ori indivizibilă;
b) întrerupe prescripţia în folosul tuturor creditorilor, chiar
dacă aceasta a fost introdusă doar de unul dintre ei, dacă
obligaţia este solidară sau indivizibilă;
c) întrerupe în toate cazurile prescripţia faţă de toţi
debitorii, chiar dacă este introdusă de un singur debitor şi
indiferent de natura obligaţiei.
(123. Prin părţile pot:
V-/ a) să stabilească termenele de decădere, cu condiţia de a nu
face extrem de dificilă exercitarea dreptului;
b) să renunţe la beneficiul decăderii după împlinirea
termenului, cu excepţia celor de ordine publică;
c) să convină asupra cazurilor de suspendare a termenului
de decădere, în toate situaţiile.
,124j) în cazul renunţării la beneficiul decăderii: iflHHHHHHHHHH
a) se aplică regulile de la întreruperea prescripţiei prin
recunoaşterea dreptului, dacă renunţarea intervine
înainte de împlinirea termenului;
b) începe să curgă un nou termen de decădere;
c) partea trebuie să îşi exprime voinţa în mod expres prin act
autentic.

,____ ,i invocată numai în primă instanţă;


b) este invocată şi aplicată de instanţă din oficiu dacă este de
ordine publică;
c) poate fi invocată numai de partea interesată, chiar dacă
este de ordine publică.

Tudorică
Capitolul II Despre persoane

a) poate fi recunoscută minorului care a împlinit vârsta de 16


ani, de către instanţa de tutelă şi familie, pentru motive
temeinice şi cu ascultarea părinţilor sau tutorelui, precum şi,
dacă este cazul, cu avizul consiliului de familie;
b) operează de plin drept, prin depunerea unei cereri în acest
sens, de către minorul care a împlinit vârsta de 16 ani;
c) priveşte doar bunurile, nu şi persoana minorului, cu privire la
care se va exercita în continuare autoritatea părintească.
piu restrânsă:
trebuie încuviinţate sau autorizate, în cazurile prevăzute de
lege, de către instanţa de tutelă şi familie, cel mai târziu după
momentul încheierii actului; pot fi orice acte de conservare
sau de administrare, precum şi acte de dispoziţie de valoare
rezonabilă, cu caracter curent şi care se execută la data
încheierii lor; sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui
prejudiciu, dacă sunt altele decât acte de conservare, acte de
administrare care nu îl prejudiciază sau acte de dispoziţie de
mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data
încheierii lor.
BMtWMflHM1 il'li1 HM'iii» i 'ii Ii l1 iii"in
i" y.. mSHBBSMi
ama
poate încheia acte juridice privind munca, îndeletnicirile
artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa numai dacă
a împlinit vârsta de 15 ani şi doar cu încuviinţarea părinţilor
sau a tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii
speciale, dacă este cazul;
b) poate încheia acte juridice privind munca, îndeletnicirile
artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, chiar şi în
cazul în care nu a împlinit vârsta de 14 ani, însă cu
încuviinţarea părinţilor sau tutorelui, precum şi, dacă este
cazul, cu respectarea dispoziţiilor legii speciale;
c) exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligaţiile
izvorâte din actele juridice privind munca, îndeletnicirile
artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, încheiate în
condiţiile legii, putând, de asemenea, să dispună singur de
veniturile dobândite.
"TBB
pot încheia singure actele anume prevăzute de lege, actele de
conservare, precum şi actele de dispoziţie;

Rădoi
b) pot invoca şi singure, în apărare, anulabilitatea unui act
pentru incapacitatea lor rezultată din minoritate ori din
punerea sub interdicţie judecătorească;

Rădoi
Drept civil 23

c) pot încheia acte juridice privind îndeletnicirile lor artistice


cu încuviinţarea părinţilor sau tutorelui, precum şi cu
respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul.
rezultată din minoritate
sau din
T
a) poate fi
înlăturată prin simpla declaraţie că este capabil să
contracteze, făcută de cel lipsit de capacitate de exerciţiu
sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă;
b) poate fi invocată, în apărare, de cel lipsit de capacitate de
exerciţiu;
c) poate fi cerută în termenul general de prescripţie de 3
ani, dar cursul prescripţiei este suspendat, cât timp
persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate
de exerciţiu restrânsă nu are reprezentant sau ocrotitor
legal, în afară de cazurile în care există o dispoziţie legală
contrară.
făcut în timpul minorităţii, atunci
când minorul trebuia să fie reprezentat sau asistat:
a) poate fi făcută de minorul devenit major, prin
manifestarea de voinţă expresă sau tacită, însă certă, de a
renunţa la dreptul de a invoca anulabilitatea actului
juridic;
b) poate fi realizată, în timpul minorităţii, de persoana
chemată de lege să încuviinţeze actele minorului, atunci
când încuviinţarea era suficientă pentru încheierea valabilă
a actului, precum şi de instanţa de tutelă şi familie, atunci
când era chemată să autorizeze, în condiţiile legii,
încheierea acestora;
c) poate fi realizată, oricând, de instanţa de tutelă şi
familie, din oficiu sau la cererea minorului sau a tutorelui,
în temeiul competenţei acesteia în materia ocrotirii
persoanei fizice.
132. Lipsa autorizaţiei administrative necesare înfiinţării persoanei
juridice:
a) se sancţionează cu nulitatea absolută;
b) reprezintă o cauză de nulitate aplicabilă doar
persoanelor juridice de drept privat, nu şi celor de drept
public, care nu sunt supuse autorizării;
c) poate atrage sancţiunea nulităţii relative a persoanei
juridice.

a) se acoperă numai în cazul nulităţii relative, dacă, până la


Rădoi
24 Teste grilă

închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecată,


cauza de nulitate a fost înlăturată;
b) poate fi invocată, pentru cauzele de nulitate relativă, în
termen de un an de la data înregistrării sau înfiinţării
acesteia, după caz;
c) în nicio situaţie nu poate fi opusă terţilor de către
persoana juridică şi nici de către fondatorii sau asociaţii
acesteia.

a) atrage încetarea, cu efect retroactiv, a persoaneijuridice şi


intrarea în lichidare;
b) atrage răspunderea fondatorilor sau asociaţilor, în
condiţiile legii, pentru obligaţiile persoanei juridice care s-
au născut în sarcina sa de la data înfiinţării ei şi până la
data notării în registrele publice a hotărârii judecătoreşti
de constatare sau declarare a nulităţii;

Rădoi
Drept civil 25

c) atrage intrarea în lichidare, aceasta nemaiputând încheia


acte juridice noi, ci numai dintre cele necesare lichidării.
135. Actele juridice încheiate de fondatori în contul unei
persoane juridice în curs de
M constituire:
a) sunt considerate a fi actele acesteia doar în măsura în care
persoana juridică nou-creată le-a preluat după
dobândirea personalităţii juridice;
b) atrag răspunderea nelimitată şi solidară a fondatorilor,
asociaţilor, reprezentanţilor şi a oricăror alte persoane
care au lucrat în numele persoanei juridice, dacă au fost
încheiate în contul acesteia cu încălcarea dispoziţiilor
privind capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei
juridice;
c) sunt considerate actele persoanei juridice, dacă aceasta le-
a preluat după dobândirea personalităţii juridice, dar
numai de la data preluării.
136. Nu pot face parte din organele de administrare şi de
control ale persoanei juridice:
a) cei declaraţi prin lege sau prin actul de constituire
incompatibili să ocupe o astfel de funcţie;
b) cei cu capacitate de exerciţiu restrânsă, însă numai dacă
prin actul de constituire nu se prevede altfel;
c) incapabilii.

137. Organele de administrare ale persoanei juridice:


a) se află în raporturi de muncă cu persoana juridică, dacă
nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de constituire sau
statut;
b) trebuie să acţioneze în interesul acesteia, cu prudenţa şi
diligenţa cerute unui bun proprietar;
c) pot fi desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, în
numele şi pe seama persoanei juridice, numai în temeiul
actului de constituire sau al statutului.
138. Hotărârile sau deciziile contrare legii, actului de
constituire sau statutului pot fi
atacate în3 justiţie:
r
a) de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de
administrare care nu au participat la deliberare ori care
au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în
procesul-verbal de şedinţă;
b) de către fondatori, în termen de 15 zile de la data când a
avut loc şedinţa;
c) de către administratori, când hotărârea priveşte revocarea

Rădoi
26 Teste grilă

lor din funcţie.


139. Acţiunea în anularea hotărârii emise de organele
persoanei juridice:
a) poate fi pornită în termen de 15 zile de la data când a fost
comunicată copia de pe hotărâre ori de la data când a avut
loc şedinţa, după caz;
b) poate fi formulată de orice persoană interesată, dacă se
invocă motive de nulitate absolută;
c) dacă este introdusă de toţi administratorii, instanţa
desemnează unul dintre ei pentru reprezentarea persoanei
juridice.
140. Actele juridice făcute dec
a) sunt actele persoanei juridice înseşi, dacă au fost făcute
în limitele puterilor ce le-au fost conferite;
b) sunt lovite de nulitate absolută, dacă încalcă principiul
specialităţii capacităţii de folosinţă;
c) care depăşesc limitele convenţionale ale puterii de
reprezentare angajează persoana juridică faţă de terţi,
dacă actul de constituire sau statutul acesteia au fost
publicate.
141. Acţiunea în răspundere împotriva membrilor organelor de
conducere pentru
prejudiciile cauzate persoanei juridice prin încălcarea
îndatoririlor stabilite în
sarcina lor:
a) poate fi decisă chiar în lipsa înscrierii pe ordinea de zi a
propunerii de introducere a acţiunii;
b) atrage suspendarea de drept a mandatului
administratorilor, până la rămânerea definitivă a hotărârii
judecătoreşti;
c) va fi exercitată de persoana desemnată de organul de
conducere competent, cu aceeaşi majoritate cu care,
potrivit prevederilor statutare, este decisă introducerea
acţiunii în răspundere.
142. Faptele licite sau i
a) atrag răspunderea persoanei juridice de drept public, în
condiţii derogatorii de la cele ale răspunderii persoanelor
juridice de drept privat, numai dacă prin lege specială se
prevede această derogare;
b) atrag întotdeauna răspunderea persoanelor juridice în
calitate de comitent, pentru faptele licite sau ilicite ale
organelor de administrare;
c) obligă însăşi persoana juridică, numai pentru faptele
săvârşite cu prilejul exercitării funcţiei lor, chiar dacă nu
Rădoi
Drept civil 27
au legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor
încredinţate.
Persoana
a) poartă denumirea stabilită, în condiţiile legii, prin actul
de constituire sau statut;
b) poate opune altor persoane schimbarea denumirii, chiar
şi în lipsa efectuării menţiunilor în registrele de publicitate
sau de evidenţă;
c) poate avea mai multe sedii cu caracter principal.

a) se realizează prin absorbţie, contopire, divizare sau


transformare;
b) se face cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru
dobândirea personalităţii juridice, dacă prin lege, actul de
constituire sau statut nu se dispune altfel;
c) are ca efect transmiterea drepturilor şi obligaţiilor atât
între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înregistrarea
operaţiunii şi de la data acesteia, chiar şi în situaţia
persoanelor juridice care nu sunt supuse înregistrării.

Rădoi
28 Teste grilă

i nu poate avea loc:


între o persoană juridică de drept public şi o persoană
juridică de drept privat; între o persoană juridică şi o sucursală
a acesteia; între două societăţi civile.
cazul contractelor încheiate în considerarea calităţii
persoanei juridice supuse
mmmmm
acestea îşi încetează efectele, dacă părţile
au stipulat expres că reorganizarea persoanei juridice va
produce acest efect;
b) menţinerea sau repartizarea celor condiţionate de acordul
părţii interesate depinde de consimţământul sau refuzul
acesteia în termen de 10 zile de la notificarea sau
înştiinţarea ei prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire;
c) lipsa de răspuns a părţii interesate, în termenul prevăzut de
lege, echivalează cu acceptarea de menţinere sau preluare a
contractului de către persoana juridică succesoare.
7. în cazul divizării, răspunderea fiecăreia dintre persoanele juridice
dobânditoare:
a) va fi angajată pentru obligaţiile legate de bunurile care
formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate
b)
integral;
va fi angajată integral pentru obligaţiile persoanei juridice
divizate, indiferent de valoarea obligaţiilor legate de bunurile
care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate
integral;
va fi angajată numai în condiţiile prevăzute în actul de
reorganizare, în cazul persoanelor juridice de drept public,
răspunderea acestora neputând fi stabilită în aceleaşi
condiţii cu cele aplicabile persoanelor juridice de drept
privat.

poate fi introdusă numai de către creditori, în termen de 30


de zile de la data când au luat cunoştinţă de aprobarea
reorganizării, dar nu mai târziu de un an de la data
publicării acesteia, sau, după caz, de la data aprobării
acesteia de către organul competent, potrivit legii;
b) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor;
c) suspendă executarea, indiferent de garanţiile oferite de
persoana juridică debitoare.
Bunurile rămase după lichidarea persoanei juridice:
a) primesc destinaţia stabilită în actul de constituire sau statut

Rădoi
Drept civil 29
ori cea stabilită în hotărârea organului competent, luată
înainte de dizolvare;
b) trec în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului în a
cărui rază teritorială se află, dacă aceasta a fost dizolvată
pentru motivul că scopul pe care îl urmărea sau mijloacele
întrebuinţate pentru realizarea acestuia au devenit contrare
legii sau ordinii publice;
c) intră în proprietatea beneficiarilor la data preluării lor de
către aceştia, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Rădoi
Capitolul III Drepturile reale principale

toate bunurile aflate în patrimoniul statului sau al unităţilor


administrativ-teri- toriale;
b) exclusiv cele declarate prin Constituţie sau lege ca fiind de
uz sau de interes public;
c) bunurile de uz sau de interes public, dacă sunt dobândite de
stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile
prevăzute de lege.
Bunurile din domeniul public al statuluiif||^0^|^|||||0|||
a) pot fi urmărite în subsidiar de creditorii statului, dacă
bunurile proprietate privată nu sunt îndestulătoare pentru
satisfacerea creanţelor;
b) pot fi înstrăinate, cu titlu excepţional, dacă interesul public o
impune;
c) pot fi trecute prin hotărâre a Guvernului în domeniul public
al unităţii administrativ-teritoriale, dacă nu fac obiectul
exclusiv al proprietăţii publice a statului, potrivit unei legi
organice.
i unui imobil:
permite constituirea unui drept de superficie;
b) poate fi apărat prin intermediul acţiunii în revendicare;
c) poate fi dobândit şi prin donaţie, dacă bunul, prin voinţa
dispunătorului, devine de uz ori de interes public.

a) este compatibil cu unele servituţi legale şi naturale;


b) se poate stinge prin neuz;
c) aparţine exclusiv statului şi persoanelor juridice de drept
public.

a) poate fi numai o instituţie de utilitate publică de interes


naţional;
b) poate exercita dispoziţia materială asupra bunului dat în
administrare, în condiţiile stabilite de lege şi de actul de
constituire;
c) îşi poate apăra dreptul prin intermediul acţiunii confesorii.
âtâ&fet /Aî* -'-‘r
a) permite titularului său să folosească şi să dispună liber de
bunul dat în administrare;
b) poate fi constituit şi în favoarea unei regii autonome de interes
local;
2g Teste grilă
c) poate fi revocat doar cu titlu de sancţiune.
Nicolescu

Nicolescu / Ştefănescu
2g Teste grilă

156. Dreptul de folosinţă asupra unui bun proprietate publică:


a) poate fi acordat, în schimbul unei redevenţe, oricărei
persoane juridice de drept privat;
b) ca regulă, conferă titularului dreptul de a beneficia de
fructele civile ale bunului;
c) poate fi acordat doar pe un termen limitat.

157. Dreptul de concesiune asupra unui bun proprietate publică:


a) poate avea ca titular orice persoană fizică sau juridică;
b) permite titularului grevarea bunurilor rezultate din
realizarea concesiunii şi care trebuie, potrivit legii sau
actului constitutiv, să fie predate concedentului la
încetarea concesiunii;
c) conferă titularului dreptul de a culege fructele bunului
concesionat.
15k Bunurile mobile din domeniul public: SBBHHHHHHHHHHHBBi
a) pot fi dobândite de terţi prin posesia de bună-credinţă;
b) pot fi donate pentru cauză de utilitate publică;
c) pot fi dobândite prin convenţie cu titlu oneros dacă bunul,
prin natura lui, devine de uz ori de interes public.
159. Apărarea dreptului de proprietate publică:
a) este o obligaţie care incumbă titularului dreptului;
b) presupune informarea proprietarului de către titularul
dreptului de administrare cu privire la orice tulburare
adusă dreptului de proprietate publică;
c) nu impune titularului dreptului de concesiune
introducerea în proces a statului sau, după caz, a unităţii
administrativ-teritoriale.
160. Dreptul de
a) este un drept personal;
b) conferă titularului său atributele posesiei, folosinţei şi
dispoziţiei;
c) poate aparţine persoanelor fizice şi persoanelor juridice,
cu excepţia statului şi a unităţilor administrativ-
teritoriale.
161. Intră In domeniul privat al comunei, oraşului sau municipiului,
după caz:
V^'a) moştenirile vacante;
b) imobilele cu privire la care s-a renunţat la dreptul de
proprietate prin declaraţie autentică;
c) moştenirile vacante şi imobilele cu privire la care s-a
renunţat la dreptul de proprietate prin declaraţie
autentică, aflate în străinătate.
e proprietate privată are caracter:

Nicolescu / Ştefănescu
2g Teste grilă
a) temporar, în sensul că este limitat în timp pe durata
exercitării prerogativelor de către titularul său;
b) absolut, în sensul că îi conferă titularului său exerciţiul
tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinţa şi dispoziţia;
c) exclusiv, în sensul că proprietarul este îndreptăţit să
exercite singur toate prerogativele conferite de acest drept.

Nicolescu / Ştefănescu
Drept civil 29
163) Bunurile proprietate privată: JSHHEHHHHflflflHflHHHHHi
aj supt şj rămân în circuitul civil, fără ca prin lege să se poată
dispune altfel;
b) pot fi înstrăinate şi pot face obiectul urmăririi silite;
c) pot fi dobândite numai cu titlu oneros.

164. Limitele exercitării dreptului de proprietate privată:


a) sunt materiale, când sunt determinate chiar de
corporalitatea bunului ce face obiectul dreptului de
proprietate;
b) sunt juridice, când vizează conţinutul juridic al dreptului
de proprietate;
c) nu pot fi stabilite decât prin lege.

165. Limitele legale ale exercitării dreptului de proprietate privată:


—' a) se stabilesc prin lege fie în interes public, fie în interes
privat;
b) în toate cazurile, pot fi modificate ori desfiinţate prin
acordul părţilor;
c) sunt supuse formalităţilor prevăzute de lege, pentru
opozabilitate faţă de părţi, dacă sunt modificate ori
desfiinţate temporar prin acordul părţilor.
166. în cazul curgerii fireşti a apelor, proprietarul fondului inferior:
v_y a) poate împiedica curgerea firească a apelor provenite de pe
fondul superior;
b) poate cere autorizarea justiţiei spre a face pe fondul său
lucrările necesare schimbării direcţiei apelor, dacă această
curgere îi cauzează prejudicii;
c) nu suportă cheltuielile ocazionate de efectuarea lucrărilor
necesare schimbării direcţiei apelor, dacă curgerea apelor
cauzează prejudicii fondului său.
167. în cazul curgerii provocate a apelor care precedă vărsarea într-un
curs de apă sau '—^ într-un şanţ, cum este cazul apelor care ţâşnesc
din fondul superior datorită unor
lucrări subterane întreprinse de proprietarul acestuia, al apelor
provenite din secarea terenurilor mlăştinoase, al apelor folosite
într-un scop casnic, agricol sau
industrial:
a) proprietarul fondului inferior nu poate împiedica
curgerea, nici atunci când pe fondul inferior se află o
construcţie, împreună cu grădina şi curtea aferentă;
b) proprietarul fondului superior este obligat să aleagă calea
şi mijloacele de scurgere de natură să aducă prejudicii
minime fondului inferior;
c) proprietarul fondului superior este dator la plata unei
despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul fondului

Ştefănescu
Drept civil 30

inferior.
168. Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său
apele naturale şi artificiale are dreptul să facă pe
terenul riveranului opus lucrările necesare
pe cheltuiala sa exclusivă;
cu obligaţia de a alege, în acest scop, calea şi mijloacele
de scurgere care aduc prejudicii minime celuilalt
riveran şi de a-i plăti acestuia despăgubiri juste şi
prealabile;
chiar şi atunci când pe fondul riveranului opus se află o
construcţie, împreună cu grădina şi curtea aferentă.

Ştefănescu
Teste grilă
30

a) poate acorda orice întrebuinţare izvorului, chiar dacă


aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul
fondului inferior;
b) nu poate să schimbe cursul izvorului dacă prin această
schimbare ar lipsi locuitorii unei localităţi de apa necesară
pentru satisfacerea nevoilor curente;
c) poate cere numai despăgubiri pentru repararea
prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrările
efectuate, a secat izvorul, chiar dacă starea de fapt ar
permite restabilirea situaţiei anterioare.

a) cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de


linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin
regulamentul de urbanism;
b) astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor
proprietarului vecin;
c) prin derogare de la distanţa minimă legală, dacă are
acordul proprietarului fondului învecinat, exprimat chiar
şi tacit.
peste care se u
arului vecin
are dre
a) de a tăia arborii;
b) de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său;
c) să ceară, pe cheltuiala sa, scoaterea arborilor, chiar dacă
pot fi tăiaţi la o înălţime acceptabilă.
, m . . . I «
fereastra pentru vedere,
balconul nvecinat:
a) trebuie să fie de cel puţin doi metri, dacă acestea sunt
orientate spre fondul învecinat;
b) trebuie să fie de cel puţin un metru, dacă acestea sunt
neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat;
c) se calculează de la punctul cel mai îndepărtat de fondul
învecinat al construcţiei în care este deschisă vederea,
până la linia de hotar spre fondul învecinat.

are caracter gratuit;


îi permite proprietarului fondului care este lipsit de acces
la calea publică să treacă pe fondul vecinului său pentru
exploatarea fondului propriu; este imprescriptibil, dar se
poate stinge în momentul în care fondul dominant

Ştefănescu
dobândeşte un alt acces la calea publică.

a) înţelegerea părţilor;
b) prin hotărâre judecătorească;
c) printr-o folosinţă continuă pe timp de 30 ani.

a) obligă proprietarul să permită trecerea prin fondul său a


reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din
aceeaşi zonă, în situaţia în care trecerea prin altă parte ar
fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare;

Ştefan eseu / Tudorică


conferă proprietarului fondului afectat dreptul la despăgubiri
juste şi prealabile, în toate cazurile;
având ca obiect conducte şi canale subterane ca utilităţi noi, nu
poate fi exercitat în cazul clădirilor, curţilor şi grădinilor
acestora.

poate fi dispusă prin convenţia părţilor ori prin


testament; este condiţionată de existenţa unui
interes serios şi legitim; poate fi dispusă pe un

termen limitat, ce nu poate depăşi 99 ani.


waaaamsm _ __ ______ _
poate solicita instanţei numai daune-interese, nu şi rezoluţiunea
contractului; poate emite o declaraţie unilaterală de rezoluţiune;
nu poate beneficia de efectele unui pact comisoriu.

a) este guvernată, sub aspectul validităţii sale, de legea civilă în


vigoare la momentul încheierii testamentului;
b) este guvernată, în ceea ce priveşte efectele sale juridice, de legea
civilă în vigoare la data deschiderii succesiunii;
c) este guvernată, sub aspectul validităţii şi efectelor juridice, de
legea în vigoare la momentul încheierii testamentului.
că proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său,
inconveniente în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată poate:
a) să încuviinţeze desfăşurarea activităţii prejudiciabile de
către proprietar, dacă prejudiciul cauzat ar fi minor în
raport cu necesitatea sau utilitatea desfăşurării acelei
b)
activităţii, cel prejudiciat neavând dreptul la
despăgubiri în această situaţie, să îl oblige la despăgubiri în folosul
celui vătămat, dacă inconvenientele sunt mai mari decât cele
normale în relaţiile de vecinătate;
să îl oblige la restabilirea situaţiei anterioare, atunci când acest
lucru este posibil, dacă inconvenientele sunt mai mari decât cele
normale în relaţiile de vecinătate.

a) este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de


proprietate;
b) poate să facă orice acte de administrare cu privire la bunul
comun fără acordul coproprietarilor;
c) are drept de folosinţă asupra bunului comun, dacă nu schimbă

Ştefan eseu / Tudorică


destinaţia bunului şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi
coproprietari.

Ştefan eseu / Tudorică


Ştefan eseu / Tudorică
se dobândesc în mod egal de către coproprietari,
indiferent de cota lor parte din drept;
b) pot fi reclamate de un coproprietar, proporţional cu cota-
parte din dreptul asupra bunului, dacă au fost însuşite
fără drept de ceilalţi coproprietari;
c) revin doar coproprietarilor care folosesc bunul.

Ştefan eseu / Tudorică


32 Teste grilă

182.Dacă fructele produse de bunul comun au fost însuşite de un


singur < acesta: . . . . _________________
a) păstrează fructele, dacă a suportat singur cheltuielile cu
producerea lor;
b) are dreptul la restituirea cheltuielilor de către
ceilalţi coproprietari, proporţional cu cotele lor
părţi;
c) nu are dreptul la despăgubiri în cazul fructelor
naturale şi industriale, dacă acestea au pierit în mod
fortuit.
183. Pot fi încheiate numai cu acordul tuturor coproprietarilor: .; ?
^ a) actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului
comun;
b) actele de conservare;
c) contractele de locaţiune încheiate pe termen mai mare de
trei ani.
184. Actele de administrare cu privire ia bunul comun se pot încheia:
' a) de oricare coproprietar fără acordul celorlalţi
coproprietari;
b) numai cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea
cotelor-părţi, dacă privesc cesiunea veniturilor imobiliare;
c) întotdeauna cu acordul tuturor coproprietarilor.

«.^Cesiunile de venituri imobiliare cu privire la bunul comun:


a) pot fi consimţite, expres sau tacit, de coproprietarii
care deţin majoritatea cotelor-părţi;
b) se încheie întotdeauna numai cu acordul tuturor
coproprietarilor;
c) sunt inopozabile coproprietarilor care nu au
consimţit în mod expres la încheierea acestora.
efe-părţi din dreptul de proprietate asupra părţilor comune:
a) pot fi înstrăinate odată cu dreptul asupra spaţiului care
constituie bunul principal;
b) se stabilesc prin raportarea suprafeţei utile a fiecărui
spaţiu locativ la totalul suprafeţei utile a spaţiilor locative
din clădire, dacă părţile nu convin altfel.
c) nu pot fi niciodată ipotecate.

187. Când acţiunea în justiţie este introdusă de un singur


coproprietar:
— a) pârâtul poate cere introducerea în cauză a celorlalţi
coproprietari în calitate de reclamanţi, potrivit regulilor
prevăzute de Codul de procedură civilă pentru chemarea
în judecată a altor persoane;
b) hotărârea judecătorească potrivnică unui coproprietar nu
este opozabilă celorlalţi coproprietari;
Tudorică
Drept civil 33

c) nu poate avea ca obiect revendicarea bunului proprietate


comună.
i coproprietate 1
a) bunurile aflate în comunitatea legală de bunuri a soţilor;
b) părţile dintr-un ansamblu rezidenţial destinate
întrebuinţării spaţiilor cu destinaţie de locuinţă care au
proprietari diferiţi şi care nu pot fi folosite decât în
comun;

Tudorică
34 Teste grilă

c) zidul dintre două fonduri, dacă nu rezultă contrariul din


titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori
dacă nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune,
în condiţiile legii.
(189] Părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau
apartamente:
— ~ \ mi
ici\/"a rhi: fi atrihnito imiii rnnmnriotar în fnlncintă ovrl i
a) nu pot fi atribuite unui coproprietar în folosinţă exclusivă,
chiar dacă nu sunt lezate drepturile celorlalţi
coproprietari;
b) sunt bunuri accesorii în raport cu spaţiile locative care
constituie bunurile principale;
c) pot fi folosite de fiecare coproprietar potrivit acordului de
asociere, dacă păstrează destinaţia clădirii şi nu lezează
drepturile celorlalţi coproprietari.
(^Cheltuielile pentru întreţinerea, repararea Şi expioatarea pirţiior
comune: \ ..
\.y a) se suportă de fiecare coproprietar proporţional cu cota sa
parte din dreptul de proprietate asupra bunului principal, dacă
nu există o stipulaţie contrară;
b) se suportă în mod egal de toţi coproprietarii, indiferent de
cota lor parte din dreptul de proprietate asupra bunului
principal;
c) revin doar coproprietarilor care le folosesc exclusiv, atunci
când există o atribuire exclusivă a acestora.
191. în căzui clădirilor cu mai multe etaje sau apartamente, este
necesar
Ly tuturor coproprietarilor cu privire la:
a) încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile
comune;
b) solicitarea vânzării la licitaţie publică în cazul distrugerii
clădirii;
c) refacerea părţilor comune, în caz de distrugere a clădirii
într-o proporţie mai mică de jumătate din valoarea ei.
2. Prezumţia privind coproprietatea vecinilor asupra despărţiturilor
comune
nu dacă:
a) din titlul de proprietate rezultă că este proprietatea
exclusivă a unuia dintre proprietarii vecini;
b) proprietatea comună a devenit proprietatea exclusivă a
unuia dintre proprietarii vecini prin uzucapiune, în
condiţiile legii;
c) vecinii nu au contribuit la cheltuielile de întreţinere şi
reparare a despărţiturilor comune.
Tudorico
Drept civil 35

193. Vecinul care nu a contribuit la realizarea despărţiturilor


comune:
a) nu are drept de coproprietate asupra acestora;
b) poate dobândi un drept de coproprietate dacă achită
jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi
manoperei folosite şi, atunci când este cazul, din valoarea
terenului pe care a fost construită, cu respectarea
prevederilor legale în materie de carte funciară;
c) se prezumă a fi coproprietar dacă participă la cheltuielile
de întreţinere şi reparare a acestora.

Tudorică
'

36 Teste grilă

nu poate fi înălţat de unul dintre coproprietari peste


limita zidului comun, fără acordul expres al celuilalt
coproprietar, chiar dacă suportă singur cheltuielile şi
reparaţia părţii comune a zidului;
b) poate depăşi 2 metri înălţime (exclusiv coama zidului),
dacă părţile stipulează în acest sens;
c) este prezumat a fi în proprietatea exclusivă a
proprietarului fondului către care este înclinată coama
zidului.

bunul aparţine tuturor coproprietarilor, fără ca aceştia să


fie titularii vreunei cote-părţi determinate din dreptul de
proprietate;
b) oricare dintre coproprietari poate dispune de bun,
prezumându-se că are acordul celorlalţi proprietari;
c) unul dintre soţi poate greva bunul aflat în proprietate
comună în devălmăşie în baza mandatului tacit reciproc.

a) este un mijloc de încetare a coproprietăţii;


b) nu poate fi suspendat prin convenţia părţilor, orice
convenţie contrară fiind lovită de nulitate absolută;
c) este inadmisibil în cazul proprietăţii periodice.

poate a) fi stabilită prin convenţia părţilor pentru o perioadă


mai mică de 5 ani, dar numai pentru bunurile mobile;
se a) poate dispune de instanţa de judecată sesizată cu
cererea de partaj, pentru cel mult un an, dacă
c partajul aduce prejudicii grave intereselor celorlalţi
coproprietari; nu poate fi opusă creditorilor.
L-». , )
poate fi solicitată de oricare dintre coproprietari, dar numai
a)
pentru datoriile scadente sau care devin scadente în
cursul anului în care are loc partajul; se suportă de
a)
coproprietari în mod egal, indiferent de cota lor parte
din dreptul de proprietate;
se c
face, în lipsă de stipulaţie contrară, din preţul vânzării
bunului comun cu ocazia partajului.
)
a fost a) făcut fără participarea tuturor coproprietarilor; nu
a) cuprinde toate bunurile comune; priveşte bunuri
c imobile aflate în devălmăşie.
)

Tudorico
Drept civil 37

a) pot urmări silit bunul comun;


b) pot urmări silit cota-parte din dreptul asupra bunului
comun sau pot cere partajul în instanţă;
c) nu pot interveni în partajul cerut de coproprietari.

Tudorică
35 Drept civil

a) de la data
' lâmm
încheierii
(dusiv al bunurilo

partajului sau
a datei stabilite în actul de partaj, în cazul partajului voluntar;
b) de la data introducerii acţiunii, în cazul partajului judiciar;
c) numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau
hotărârea judecătorească rămasă definitivă au fost înscrise în
cartea funciară, în cazul bunurilor imobile.
—i—m _________
u e cţiune. ,
nu poate fi înlăturată prin inserarea unei clauze de
nerăspundere în actul de partaj;
este datorată în limita cotelor-părţi, dispoziţiile legale privind
obligaţia de
garanţie a vânzătorului aplicându-se corespunzător;
nu este datorată dacă prejudiciul este cauzat de fapta unui alt
coproprietar.

a) se naşte în temeiul unui act juridic;


b) nu este supusă formalităţilor de înscriere în cartea funciară;
c) încetează prin radiere din cartea funciară, când toate cotele-
părţi din dreptul de proprietate periodică sunt dobândite de o
singură persoană.

a) pot încheia, pentru perioada de timp care le revine, acte de


dispoziţie doar cu acordul celorlalţi coproprietari;
b) nu pot face acte prin care se consumă în tot sau în parte
substanţa bunului;
c) care avansează cheltuielile necesare pentru reparaţiile mari
au dreptul la despăgubiri în raport cu valoarea drepturilor
celorlalţi coproprietari.
Excluderea unui coproprietar din proprietatea periodici:
a) va putea fi dispusă prin hotărâre judecătorească, în cazul în
care coproprietarul exclus tulbură grav exercitarea proprietăţii
periodice;
b) nu poate interveni dacă un terţ cumpără cota-parte din
proprietatea periodică;
c) cererea de excludere a unui coproprietar care tulbură în mod
grav exercitarea proprietăţii periodice se face de către
coproprietarul vătămat.
fmmt- x
a) este un mijloc de apărare specific numai dreptului de
proprietate privată;
b) este o acţiune petitorie;

Tudoricâ / Ghinoiu
c)este o acţiune reală, care poate fi introdusă şi împotriva
detentorului precar.

a) este, ca regulă, imprescriptibilă;


b) poate fi introdusă numai de către toţi coproprietarii
împreună;
c) poate avea ca obiect şi revendicarea unui bun proprietate
publică.
este opozabilă numai pârâtului posesor neproprietar;
poate fi executată, în condiţiile legii, şi împotriva terţului
dobânditor, precum şi împotriva persoanelor care ocupă
imobilul în fapt ori fără niciun titlu opozabil proprietarului
creditor;
c)
este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva pârâtului
detentor precar.

a) este imprescriptibilă;
b) permite reclamantului, titular al dreptului de proprietate
asupra unui bun, să ceară instanţei de judecată să stabilească
că pârâtul nu este titularul dreptului de uzufruct;
c) nu poate fi admisă împotriva celui care invocă un drept real
accesoriu.
I în revendicare:
a) pârâtul va fi obligat la despăgubiri doar în cazul în care
bunul a pierit din culpa sa;
b) despăgubirile acordate, în cazul înstrăinării bunului, vor fi
evaluate în raport cu momentul introducerii acţiunii;
c) pârâtul, chiar de bună-credinţă, va fi obligat la restituirea
productelor sau a contravalorii acestora.
ji revendicat:
a) poate obţine, la cerere, obligarea detentorului precar la
restituirea fructelor naturale, industriale şi civile produse de
bun numai până la data introducerii acţiunii în revendicare;
b) poate fi obligat, la cerere, să restituie posesorului cheltuielile
necesare pe care acesta din urmă le-a făcut, dacă cheltuielile
respective nu s-au concretizat într-o lucrare nouă;
c) nu poate fi obligat la restituirea cheltuielilor utile, chiar dacă
au adus un spor de valoare bunului şi nu s-au concretizat într-o
lucrare nouă.

a) poate fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare


pentru producerea şi culegerea fructelor sau a productelor;
b) face dovada dreptului său de proprietate asupra imobilului
înscris în cartea funciară, cu extrasul de carte funciară, în
procesele pornite după finalizarea lucrărilor de cadastru
pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi deschiderea
cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate
cu dispoziţiile legii;
c) nu este obligat să acopere cheltuielile voluptuare, posesorul

a) cât timp proprietarul reclamant nu i-a restituit cheltuielile făcute pentru

Tudoricâ bunului;
producerea şi culegerea fructelor şi productelor / Ghinoiu
b) doar dacă proprietarul reclamant nu îi furnizează o garanţie îndestulătoare;
c) chiar dacă intrarea în stăpânirea bunului s-a făcut prin violenţă.

Ghinoiu
având dreptul de a-şi însuşi, în toate cazurile, lucrările
efectuate cu aceste cheltuieli.
214. Pârâtul din acţiunea în Drept
revendicare
civil nu poate exercita d 37

a) dacă bunul este frugifer;


b) asupra fructelor şi productelor, chiar dacă a făcut
cheltuieli pentru producerea şi culegerea acestora;
c) dacă nu este de bună-credinţă.

Pârâtul într-o acţiune revendicare: 'JHHHflHHIIHHHHHIIl


a) a unui bun mobil pierdut sau furat poate invoca
decăderea reclamantului din dreptul de a revendica
bunul, dacă acţiunea a fost introdusă împotriva poseso-
rului de bună-credinţă după 3 ani de la pierderea
stăpânirii materiale a bunului;
b) poate invoca excepţia uzucapiunii tabulare, dacă a
exercitat, după data de 1 octombrie 2011, o posesie utilă
asupra imobilului timp de 5 ani de la data înregistrării cu
bună-credinţă a cererii de înscriere în cartea funciară;
c) poate invoca excepţia de uzucapiune extratabulară, dacă a
posedat imobilul timp de 10 ani, chiar dacă reclamantul
şi-a înregistrat dreptul său în cartea funciară anterior
expirării acestui termen.
216. Dreptul de superficie: ■
a) este dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe
terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren,
asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de
folosinţă;
b) nu poate fi constituit cu privire la o construcţie edificată
în subsolul terenului altuia;
c) nu poate fi dobândit prin uzucapiune.

217. Superficia se poate


~ a) în favoarea constructorului, pe baza renunţării
proprietarului terenului de a invoca accesiunea, în cazul
în care s-a construit pe terenul altuia;
b) în temeiul unui act juridic prin care proprietarul
întregului fond a transmis exclusiv construcţia, numai
dacă s-a stipulat în mod expres constituirea superficiei;
c) în temeiul actului juridic prin care proprietarul întregului
fond a transmis terenul şi construcţia, în mod separat,
către două persoane, chiar dacă nu s-a stipulat expres
constituirea superficiei.

a) se poate constitui pe o durată de cel mult 99 de ani, fără


posibilitatea reînnoirii;
b) se exercită în limitele şi în condiţiile actului constitutiv;
c) se exercită asupra suprafeţei de teren aferente şi a celei
necesare exploatării construcţiei delimitate, orice
stipulaţie contrară fiind considerată nescrisă.
219. Titularul dreptului de superficie:
Ghinoiu / Rădoi
38 Teste grilă

v /
~ a) nu poate modifica structura construcţiei, în cazul în care
proprietarul unui fond a transmis construcţia unei alte
persoane;
b) nu poate demola construcţia, chiar dacă se obligă să o
reconstruiască în forma iniţială;
c) nu poate dispune de dreptul său, dreptul de folosinţă
asupra terenului putându-se înstrăina numai odată cu
dreptul de proprietate asupra terenului.

Rădoi
39 Teste grilă
poate fi apărat prin intentarea acţiunii confesorii de
superficie, care poate fi exercitată împotriva oricărei
persoane care împiedică exercitarea dreptului, chiar şi a
proprietarului terenului;
b) nu poate fi constituit cu titlu oneros;
c) se stinge prin consolidare, dacă terenul şi construcţia devin
proprietatea aceleiaşi persoane.
221, Dreptul de superficie se
stinge prin
dintre următoarele cauze;
a) pierirea construcţiei, numai dacă există stipulaţie expresă în
acest sens;
b) la expirarea termenului, dacă părţile au convenit expres în
acest sens;
c) prin consolidare, dacă terenul şi construcţia devin
proprietatea aceleiaşi persoane.

a) în cazul în care construcţia nu exista la momentul


constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia
este mai mare decât cea a terenului, constructorul poate
refuza să cumpere terenul, în cazul în care, la cererea
proprietarului terenului, instanţa judecătorească îl obligă la
aceasta, dacă ridică, pe cheltuiala sa, construcţia clădită pe
teren şi repune terenul în situaţia anterioară;
b) ipotecile constituite cu privire la teren pe durata superficiei
se extind cu privire la întregul imobil;
c) proprietarul terenului dobândeşte dreptul de proprietate
asupra construcţiei edificate de superficiar prin accesiune,
cu obligaţia de a plăti valoarea de circulaţie a acesteia de la
data expirării termenului.
V3, în cazul încetării dreptului de superficie prin consolidare; v ,
^-
J a) ipotecile născute pe durata existenţei superficiei se menţin
fiecare în funcţie de obiectul asupra căruia s-au constituit;
b) dezmembrămintele consimţite de superficiar se menţin pe
durata pentru care au fost constituite, dar nu mai târziu de
împlinirea termenului iniţial al superficiei, în absenţa unei
stipulaţii contrare; ipotecile care grevează
dreptul de superficie se sting.
se poate constitui şi în favoarea unei persoane
care nu există la momentul constituirii;
b) poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct,
precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în
acesta;
c) poate avea ca obiect numai bunuri imobile.

a) poate fi constituit pe o durată de cel mult 30 de ani, atât în


cazul persoanelor fizice, câtRădoi
şi în cazul persoanelor juridice;
40 Teste grilă
b) se prezumă că este viager, dacă durata nu a fost prevăzută
la constituirea uzufructului în favoarea unei persoane
fizice;

Rădoi
c) durează până la dataDreptdecesului
civil unei alte persoane decât
41

uzufructuarul, dacă a fost constituit până la data la care


acea persoană va ajunge la o anumită vârstă, iar aceasta
moare înainte de împlinirea vârstei respective.

a) la fructele naturale şi industriale percepute după


constituirea uzufructului;
b) de a dispune liber de bunurile consumptibile care fac
obiectul uzufructului, fără nicio obligaţie faţă de
proprietar;
c) la fructele percepute după încetarea uzufructului, dacă a
efectuat cheltuielile ocazionate de producerea acestora.
în cazul uzufructului asupra bunurilor care, fără a fi
consumptibile, se urmare a utilizării lor, uzufructuarul:
a) este obligat să le restituie în starea în care se aflau la data
constituirii uzufructului;
b) are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar şi potrivit
destinaţiei lor;
c) nu poate dispune de bunuri, chiar dacă se deteriorează
rapid prin utilizare.

a) atrage răspunderea solidară a uzufructuarului şi a


cesionarului pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de nudul
proprietar, până la notificarea cesiunii;
b) nu este posibilă în cazul uzufructului constituit înainte de
1 octombrie 2011, chiar dacă părţile au convenit altfel;
c) poate avea loc fără acordul nudului proprietar, în lipsa
unei prevederi contrare.
în cazul locaţiunilorîncheiate de uzufructuar: ■ 'X.
reînnoirile de închirieri de imobile înscrise în cartea
funciară înainte de expirarea contractelor iniţiale sunt
opozabile proprietarului sau moştenitorilor săi pe o
perioadă de cel mult 3 ani de ia data înscrierii lor;
b) stingerea uzufructului prin expirarea termenului atrage,
în toate cazurile, şi stingerea locaţiunii;
c) reînnoirile de arendări înscrise în cartea funciară înainte
de expirarea termenului contractelor iniţiale vor fi
opozabile nudului proprietar şi moştenitorilor săi pe o
perioadă de un an, dacă la data stingerii uzufructului nu
au fost puse în executare.

poate pretinde despăgubiri pentru lucrările adăugate


necesare asupra unui imobil; poate cere o indemnizaţie
echitabilă pentru lucrările adăugate, altele decât cele
necesare, numai dacă prin acestea s-a sporit valoarea
bunului, chiar dacă Rădoi
au fost făcute fără încuviinţarea
42 Teste grilă

nudului proprietar;
nu poate fi obligat la ridicarea lucrărilor făcute fără
încuviinţarea nudului proprietar.

nu poate tăia, în niciun caz, arborii înalţi, în cazul


exploatării pădurilor înalte; este obligat să păstreze
ordinea şi câtimea tăierii, potrivit regulilor stabilite de
proprietar, potrivit legii, în cazul exploatării pădurilor
tinere;
c) nu poate lua din păduri araci pentru vii, decât cu acordul
expres al nudului proprietar.

a) devine proprietar asupra comorii descoperite în timpul


uzufructului;
b) se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele de
piatră ce sunt în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct;
c) are dreptul la pomii fructiferi ce se usucă sau cei căzuţi
accidental, cu obligaţia de a-i înlocui cu alţii.

a) este ţinut să respecte destinaţia dată bunurilor de nudul


proprietar, cu excepţia cazului în care se asigură o
creştere a valorii bunului;
b) este obligat, în toate cazurile, să depună o garanţie pentru
îndeplinirea obligaţiilor sale, orice stipulaţie contrară
fiind considerată nescrisă;
c) poate intra în posesia bunului care face obiectul
uzufructului, numai după inventarierea bunurilor mobile
şi constatarea stării în care se află, chiar şi atunci când
uzufructul unui bun mobil este dobândit prin uzucapiune.

a) este obligat să depună o garanţie pentru îndeplinirea


obligaţiilor sale, în lipsa unei stipulaţii contrare;
b) nu poate fi scutit în nicio situaţie de depunerea garanţiei;
c) dacă nu poate oferi o garanţie, instanţa, la cererea
nudului proprietar, va putea numi un administrator al
imobilelor sau, după caz, va constata încetarea
uzufructului.

are dreptul la dobânzile produse în cursul uzufructului,


din sumele obţinute la cererea sa prin vânzarea bunurilor
care se uzează prin folosinţă, sume depuse la
oinstituţie de credit;
b) este obligat la efectuarea reparaţiilor mari asupra bunului
ce face obiectul uzufructului;
Rădoi
c) poate cere instanţei numirea unui administrator al
43 Teste grilă

imobilelor ce fac obiectul uzufructului, dacă


uzufructuarul nu poate oferi o garanţie.
nes
I uzufructului:
a) sunt în sarcina uzufructuarului, dacă este vorba despre
reparaţiile de întreţinere;
b) pot fi efectuate de uzufructuar, pe cheltuiala sa, dacă este
vorba de reparaţiile mari pe care nudul proprietar nu le
efectuează la timp, acesta din urmă fiind obligat să
restituie cheltuielile astfel efectuate, până la încetarea
uzufructului;
c) sunt în sarcina nudului proprietar, dacă este vorba de
reparaţii mari, chiar atunci când sunt determinate de
neefectuarea reparaţiilor de întreţinere.

Rădoi
f

a) este obligat să reconstruiască


Drept civil tot ceea ce s-a distrus datorită
44

vechimii;
b) este obligat să aducă, de îndată, la cunoştinţa nudului
proprietar orice contestare a dreptului de proprietate, sub
sancţiunea obligării la plata de daune-interese;
c) nu poate fi obligat la plata primelor de asigurare, pe durata
uzufructului, dacă —N bunul este asigurat.
a) are dreptul de a spori capitalul care face obiectul
uzufructului;
b) datorează dobânda legală, dacă este obligat la rambursarea
cheltuielilor şi sarcinilor proprietăţii care au fost suportate
de uzufructuar, atunci când uzufructul este cu titlu gratuit;
c) este obligat să suporte cheltuielile şi sarcinile proprietăţii.
■ . ev v .1
titularul dreptului de creanţă are dreptul să încaseze
capitalul şi să perceapă dobânzile creanţei;
b) titularul dreptului de creanţă poate face toate actele de
dispoziţie care nu aduc atingere drepturilor
uzufructuarului;
c) acesta (uzufructul) încetează după plata creanţei.
240. Dacă uzufructul are ca obiect o cotă-parte dintr-un bun deţinut în
coproprietate:
—J a) nudul proprietar are dreptul de vot aferent cotei-părţi din
dreptul de proprietate, orice stipulaţie contrară fiind nulă;
b) acordarea către uzufructuar a dreptului de vot care are ca
obiect modificarea substanţei bunului nu este opozabilă
terţilor decât în cazul în care aceştia au cunoscut-o în mod
expres;
c) dreptul de vot care are ca efect modificarea substanţei
bunului aparţine nudului proprietar.
uzufructului are loc
v
a) încetarea existenţei juridice a uzufructuarului persoană
juridică;
b) moartea nudului proprietar;
c) neuzul timp de 3 ani.
242. în cazul abuzului de folosinţă din partea uzufructuarului:
a) instanţa poate dispune preluarea folosinţei bunului de
către nudul proprietar, acesta neputând fi obligat să
plătească nicio compensaţie uzufructuarului;
b) creditorii uzufructuarului pot interveni în procesul prin
care nudul proprietar cere încetarea uzufructului,
putându-se angaja să repare stricăciunile şi să ofere
garanţii pentru viitor;
c) nudul proprietar poate cere încetarea uzufructului.
243i Stingerea uzufructului HsS H1 ’..
'— a) atunci când bunul este distrus în parte dintr-un caz fortuit;
v b) în cazul uzufructului constituit până la data la care o altă
persoană decât uzufructuarulRădoi ajunge la o anumită vârstă,
la data stabilită, chiar dacă persoana decedează înainte de
împlinirea vârstei respective; 45
c) prin neuzul timp de 10 ani, în cazul uzufructului asupra
unei creanţe.

Rădoi
46 Teste grilă

244. Titularul dreptului de abitaţie:


a) nu are dreptul de a locui în locuinţa nudului proprietar
împreună cu părinţii;
b) are dreptul de a locui în locuinţa nudului proprietar
împreună cu soţul şi copiii, chiar dacă nu era căsătorit sau
nu avea copii la data constituirii abitaţiei;
c) este obligat să plătească reparaţiile de întreţinere ale întregii

■;^rrr:
32SE®S r&sual» SKfflSgS
a)

locuinţe, chiar dacă nu ocupă întreaga locuinţă.


lui de uz:
nu poate ceda acest drept;
b) este obligat să plătească toate cheltuielile de cultură, chiar
dacă nu este îndreptăţit să perceapă toate fructele naturale
şi industriale produse de bun;
c) poate culege fructele civile ale unui bun.

vi -.y. y<r'S.
a) se pot dobândi prin uzucapiune extratabulară, indiferent
dacă sunt pozitive sau negative;
b) se pot constitui în vederea unei utilităţi viitoare a fondului
dominant;
c) pot fi apărate prin exercitarea acţiunii confesorii, dreptul la
acţiune cu privire la aceasta prescriindu-se în termen de 3
ani.
gagmi
7. Servituţile continue sunt:
y
a) servitutea de vedere;
b) servitutea de trecere cu mijloace de transport;
c) acelea al căror exerciţiu este sau poate fi continuu, fără a fi
necesar faptul actual al omului.
248. Servituţile neaparente sunt:
a) un apeduct;
b) acelea a căror existenţă nu este atestată de vreun semn vizibil
de servitute;
c) servituţile de a nu construi peste o anumită înălţime.

a) acelea prin care proprietarul fondului dominant exercită o


parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra
fondului aservit;
b) servitutea de a nu construi;
c) servitutea de trecere.

a) este obligat să facă, pe cheltuiala sa, toate lucrările necesare


pentru a exercita şi conserva
Rădoi servitutea, orice dispoziţie
contrară fiind considerată nescrisă;
b) nu poate agrava situaţia fondului aservit şi nu poate 47
produce prejudicii proprietarului fondului aservit prin
exercitarea servituţii;
c) este obligat să se abţină de la exercitarea unora dintre
prerogativele dreptului său de proprietate, în cazul
servituţilor negative.

Rădoi
48 Teste grilă

Drept civil
uroprietarul fondului
aservit:
a) se poate exonera de obligaţia efectuării cheltuielilor
pentru lucrările necesare pentru exercitarea şi conservarea
servituţilor, renunţând la dreptul de proprietate asupra
fondului aservit, în favoarea proprietarului fondului
dominant;
b) poate schimba locul prin care se exercită servitutea, dacă
are un interes serios şi legitim, chiar dacă exercitarea
acesteia devine dificilă pentru proprietarul fondului
dominant;
c) poate schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea
servituţii în alt loc.
252jn cazul împărţirii fondurilor:
'---' a) servitutea va putea fi exercitată, în cazul împărţirii
fondului dominant, pentru uzul şi utilitatea fiecărei părţi, chiar
dacă situaţia fondului aservit este agravată;
b) servitutea va putea fi exercitată, în cazul împărţirii
fondului aservit, pentru uzul şi utilitatea fondului
dominant, pe toate părţile rezultate din împărţire, numai
dacă o astfel de exercitare nu agravează fondul aservit sau
nu produce prejudicii proprietarului acestuia;
c) dacă servitutea este exercitată pentru uzul şi utilitatea
exclusivă a uneia dintre părţile despărţite din fondul
dominant, servitutea asupra celorlalte părţi se stinge.
253. Servituţile se sting prin radierea lor din cartea funciară:
a) la ajungerea la termen;
b) din cauza neuzului timp de 20 de ani;
c) prin exproprierea fondului aservit, chiar dacă servitutea
nu ar fi contrară utilităţii publice căreia îi va fi afectat
bunul expropriat.
254.,Stingerea servituţii prin loc: jHHHHHHHflHHHIIliHIHi
va) dacă de la ultimul act de exerciţiu al servituţilor necontinue au
trecut 10 ani;
b) dacă de la ultimul act contrar servituţilor continue au
trecut 10 ani;
c) chiar dacă numai unul dintre coproprietari exercită
servitutea.

, a) dispariţiei oricărei utilităţi a acestora;


b) imposibilităţii, chiar parţiale, de executare;
c) renunţării proprietarului
Rădoi fondului aservit.
i cazul răscumpărării servituţii de trecere:
a) instanţa nu poate suplini consimţământul proprietarului
49
fondului aservit, chiar dacă părţile nu se înţeleg;
b) proprietarul fondului aservit poate efectua
răscumpărarea, dacă există o disproporţie vădită între
utilitatea pe care o procură fondului dominant şi
inconvenientele sau deprecierea provocată fondului aservit;
c) la stabilirea preţului de răscumpărare, instanţa va ţine
cont de vechimea servituţii şi de schimbarea valorii celor
două fonduri.

Rădoi
a) stăpânirea unui bun de către un detentor precar;
b) deţinerea temporară a unui bun al altuia, cu obligaţia de a-l
restitui;
c) exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de
proprietate asupra unui bun de către persoana care îl
stăpâneşte şi care se comportă ca un adevărat proprietar.
258. Exercitarea de către posesor a prerogativelor dreptului de
proprietate asupra "--^unui bun are loc:
a) fie în mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin
intermediul unei alte persoane;
b) numai în mod nemijlocit, prin putere proprie;
c) prin reprezentantul legal, în cazul persoanelor lipsite de
capacitate de exerciţiu şi în cazul persoanelor juridice.

a) nu poate fi intervertită în posesie;


b) trebuie dovedită, în condiţiile legii;
c) odată dovedită, este prezumată că se menţine până la proba
intervertirii sale.
260. Stăpânirea unui bun de către o persoană având calitatea de locatar:
" a) nu constituie posesie, potrivit legii;
b) are aceleaşi efecte ca şi cele ale unei posesii utile;
c) reprezintă un caz de detenţie precară, potrivit legii.

261. Intervertirea precarităţii în posesie se poate face:


a) în cazul în care detentorul precar înstrăinează bunul,
printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular,
chiar dacă dobânditorul este de rea-credinţă;
b) în cazul în care detentorul încheie cu bună-credinţă un act
translativ de proprietate cu titlu particular cu altă
persoană decât cu proprietarul bunului;
c) de îndată ce detentorul precar săvârşeşte împotriva
posesorului acte de rezistenţă neechivoce în privinţa
intenţiei sale de a începe să se comporte ca un proprietar,
deşi nu s-a împlinit termenul de restituire a bunului.
cu prmmmmmmmmmmmmmmmipsesie:
a) buna-credinţă se prezumă până la proba contrară, partea
interesată putând produce dovada relei-credinţe;
b) în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dobânditorul
este de bună-credinţă, dacă înscrie dreptul în folosul său
întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare;
c) în cazul imobilelor, este de bună-credinţă dobânditorul
care nu cunoştea şi nici nu trebuia, după împrejurări, să
cunoască lipsa calităţii de proprietar a celui de la care a
dobândit bunul.

a) pieirea bunului;
b) trecerea bunului în proprietate privată;
c) deposedare, dacă posesorul
Belegante rămâne lipsit de posesia
bunului pe o perioadă de maxim un an.
Drept civil 45

a)este o cauză de încetare a posesiei prin pierderea


264, elementului intenţional;
b) este unul dintre viciile posesiei;
c) este un mod de stingere a dreptului de proprietate:

265. Produce efecte juridice:


a) posesia netulburată, exercitată public, sub nume de
proprietar şi cu intermitenţele normale în raport de
natura bunului;
b) posesia utilă, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege;
c) posesia continuă, chiar dacă este exercitată astfel încât nu poate
fi cunoscută.
i nu încetează:
a) prin deposedare, dacă posesorul rămâne lipsit de posesia
bunului pe o perioadă de maxim un an;
b) prin înscrierea în cartea funciară a declaraţiei de
renunţare la dreptul de proprietate asupra unui bun
imobil;
c) prin înscrierea dreptului de proprietate al comunei,
oraşului sau municipiului, după caz, conform legii.
267. Discontinuitatea posesiei:
\ZS a) presupune exercitarea sa de către posesor cu intermitenţe
naturale îr) raport cu natura bunului; (V8Aa*A\»>j?
A--
b) presupune încetarea exerciţiului posesiei asupra bunului
respectiv pe perioade mai mari de un an;
c) este o cauză de încetare a posesiei.

268. Posesia este tulburată: iS;


'-s a) atâta timp cât nu este continuă;
b) atâta timp cât este dobândită sau conservată prin acte de
violenţă, fizică sau morală, care nu au fost provocate de o
altă persoană;
c) atâta timp cât este dobândită sau conservată prin acte de
violenţă, fizică sau morală, care au fost provocate de o altă
persoană decât posesorul bunului.
269. Viciul clandestinităţii:
a) vizează, potrivit legii, exclusiv posesia bunurilor imobile;
b) constă în exercitarea posesiei asupra bunului pe ascuns,
astfel încât ea să nu poată fi cunoscută;
c) este un viciu absolut, în sensul că poate fi opus posesorului
de către orice persoană care justifică un interes ca posesia
să nu fie utilă.

a) discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice


persoană interesată;
b) ca şi clandestinitatea, discontinuitatea
Belegante poate să fie invocată
numai faţă de cel care s-a exercitat posesia afectată de
acest viciu;
Drept civil 46

c) ca viciu relativ, violenţa poate fi invocată numai de către


264, cel împotriva căruia s-a exercitat.

Belegante
47 Teste grilă
271. Posesia viciată asupra unui bun devine utilă: T ,
a) odată cu încetarea actelor de violenţă exercitate de
posesorul bunului;
b) odată cu încetarea clandestinităţii exercitării posesiei;
c) din momentul în care actele de stăpânire asupra bunului se
exercită la intervale de timp normale, în raport cu natura
lucrului, chiar dacă posesorul a fost lipsit de posesia
bunului mai mult de un an.
272. Lucrările:
a) revin proprietarului imobilului pe care au fost efectuate,
dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel;
b) sunt prezumate a fi făcute de proprietarul materialelor,
până la proba contrară;
c) adăugate, spre deosebire de cele autonome, nu pot avea
caracter durabil sau provizoriu.

■—^ a) au caracter de sine stătător;


b) sunt utile, atunci când sporesc valoarea economică a
imobilului;
c) sunt necesare, atunci când sunt făcute pentru simpla
plăcere a celui care le-a realizat, putând spori valoarea
economică a imobilului.
274. în cazul lucrării autonome cu caracter durabil efectuate cu bună-
credinţă asupra
imobilului altuia, proprietarul imobilului:
a) are dreptul să ceară obligarea autorului lucrării să
cumpere imobilul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar
fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat;
b) poate cere obligarea autorului lucrării la desfiinţarea
acesteia;
c) poate cere instanţei să dispună înscrierea sa în cartea
funciară, ca proprietar al lucrării, plătind autorului
lucrării jumătate din sporul de valoare adus imobilului
prin efectuarea lucrării.
275. în cazul realizării lucrării autonome cu caracter durabil efectuate
asupra
imobilului altuia, proprietarul imobilului:
a) are dreptul să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în
cartea funciară ca proprietar al lucrării, cu plata, la
alegerea sa, către autorul de bună-credinţă al lucrării, a
jumătate din valoarea materialelor şi a manoperei ori din
sporul de valoare adus imobilului;
b) are dreptul să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în
cartea funciară ca proprietar al lucrării, plătind, la
alegerea sa, autorului de bună-credinţă al lucrării fie
valoarea materialelor şi a manoperei, fie sporul de valoare
adus imobilului prin efectuarea lucrării;
c) are dreptul să ceară obligarea autorului de rea-credinţă al
Belegante / Rădoi
lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulaţie pe
care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.
48 Teste grilă

276. jîn cazul ridicării unei lucrări adăugate cu caracter durabil asupra
imobilului altuia, ■' proprietarul imobilului:
a) dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate
necesare din momentul transmiterii ofertei de plată a
cheltuielilor rezonabile făcute de autorul lucrării;

Rădoi
Drept civil 49

b) dobândeşte întotdeauna dreptul de proprietate asupra


lucrării adăugate necesare din momentul realizării acesteia;
c) are dreptul să ceară obligarea autorului de rea-credinţă al
lucrării adăugate utile la desfiinţarea acesteia, cu repunerea
imobilului în situaţia anterioară şi plata de daune-interese
calculate la valoarea de circulaţie a bunului la data
hotărârii judecătoreşti.
/ în cazul lucrărilor voluptuare:
a) autorul lucrărilor, dacă a fost de bună-credinţă, are dreptul
să le ridice înainte de restituirea imobilului către
proprietar, cu condiţia de a readuce imobilul în starea
anterioară;
b) proprietarul imobilului are dreptul să devină
proprietarul lucrării, numai cu condiţia înscrierii acesteia
în cartea funciară;
c) proprietarul imobilului are dreptul să ceară obligarea
autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de
circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi
efectuat.
278.în
cazul lucrărilor cu caracter durabil realizate cu bună-credinţă,
proprie terenului vecin imobilului autorului şi pe care s-a
realizat, parţial, lucrarea:
a) poate cere înscrierea într-o nouă carte funciară a unui
drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului
rezultat, incluzând terenul aferent, în raport cu contribuţia
fiecăruia;
b) poate cere ridicarea lucrării de pe teren, cu obligarea
autorului acesteia la daune-interese;
c) poate cere instanţei să dispună înscrierea în cartea
funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor, în cote-
părţi egale asupra lucrării.
279. Autorul unei lucrări efectuate asupra unui imobil: ,. ^
- — a ) are un drept de ipotecă legală asupra imobilului pentru
plata indemnizaţiei;
b) îşi poate ridica materialele până la data introducerii de
către cel îndreptăţit a acţiunii privind înscrierea în cartea
funciară, neputând fi obligat la plata de daune-interese,
chiar dacă a fost de rea-credinţă la efectuarea lucrării;
c) nu poate să opună proprietarului terenului pasivitatea pe
care ar fi vădit-o pe durata realizării lucrării, decât dacă a
realizat lucrarea cu bună-credinţă.
\
.. obligarea autorului lucrării la cumpărarea imobilului:
a) el poate cere instanţei judecătoreşti stabilirea preţului şi
pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de
vânzare; Rădoi
50 Teste grilă

b) el este obligat să se adreseze instanţei pentru


pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de
vânzare, chiar dacă se înţelege cu autorul lucrării;
c) el poate conveni cu autorul lucrării condiţiile pentru
efectuarea vânzării, având şi un drept de ipotecă legală
asupra imobilului pentru plata preţului de către autorul
lucrării.

Rădoi
Drept civil 51

281. în cazul lucrărilor efectuate de titularul unui drept real asupra


imobilului altuia care nu îi permite să dobândească proprietatea
asupra lucrării realizate asupra acelui imobil:
a) proprietarul imobilului are dreptul să ceară obligarea
acestuia la cumpărarea imobilului la valoarea de circulaţie
pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea autonomă cu
caracter durabil a fost efectuată cu rea-credinţă;
b) proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului la
ridicarea lor şi readucerea bunului în starea în care i-a fost
încredinţat, dacă lucrările au fost efectuate fără
încuviinţarea sa;
c) autorul lucrărilor va avea, în caz de accesiune, drepturile şi
obligaţiile reglementate pentru proprietarul imobilului.
în cazul lucrărilor efectuate de un detentor precar:
a) proprietarul imobilului are dreptul să ceară
autorului lucrării desfiinţarea acesteia, cu readucerea
imobilului în situaţia anterioară şi plata de daune-interese;
b) proprietarul poate să devină proprietarul lucrării adăugate,
fără înscrierea în cartea funciară şi fără nicio obligaţie
către autorul lucrării, chiar dacă aceasta a fost utilă;
c) proprietarul terenului vecin imobilului autorului şi pe care
s-a realizat parţial lucrarea poate cere înscrierea în cartea
funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra
imobilului rezultat, incluzând terenul aferent, în raport cu
valoarea contribuţiei fiecăruia.

Rădoi
Capitolul IV Teoria generală a obligaţiilor

a) nu poate întrerupe gestiunea începută dacă există riscul vreunei


pierderi;
b) este ţinut faţă de terţii contractanţi, alături de gerat;
c) poate cere doar restituirea cheltuielilor necesare, dacă a
început sau a continuat gestiunea cunoscând sau trebuind să
cunoască împotrivirea titularului afacerii.

a)dă dreptul la acoperirea integrală de către gerat a


cheltuielilor necesare şi utile efectuate de gerant, chiar dacă
avantajele obţinute sunt inferioare cuantumului cheltuielilor;
b) dă dreptul gerantului la despăgubiri din partea geratului,
pentru îmbogăţire fără justă cauză;
c) îşi produce efectele numai dacă a fost ratificat de gerat.

285. Persoana care repară acoperişul unei case, considerând că a


moştenit-o, dar care
realizează pe durata lucrării că testamentul pe care îşi întemeia
convingerea a
fost anulat:
a) se va putea îndrepta pentru recuperarea cheltuielilor
efectuate împotriva adevăraţilor moştenitori, ale căror
interese le-a gestionat;
b) va putea cere despăgubiri adevăraţilor moştenitori, în limita
îmbogăţirii aduse acestora prin efectuarea reparaţiei;
c) este ţinută să continue reparaţia, dacă abandonarea
intempestivă a lucrării prezintă riscul agravării stării
imobilului.
ersoana care, venind în sprijinul victimei unui accident de circulaţie
suferă, ea însăşi, o vătămare a integrităţii fizice în timpul
operaţiunilor de salvare:
a) este îndreptăţită, în calitatea de gerant, la acoperirea
prejudiciului suferit;
b)
poate cere instanţei evaluarea prejudiciului suferit şi
înscrierea în cartea funciară a unei ipoteci legale care să garanteze
obligaţie de acoperire a acestui prejudiciu;
răspunde pentru prejudiciile cauzate geratului, dacă, pe
durata intervenţiei, se declanşează, chiar fără culpa sa,
explozia autovehiculului, care, din această cauză, este distrus
în totalitate.
Roşianu
50 Teste grilă

■■■■■■■■■■■■■■ x a) este supusă


restituirii, dacă a fost făcută de debitor înainte de
îndeplinirea condiţiei suspensive;
b) făcute, în folosul debitorului, de o altă persoană, fără a fi
obligată, dă dreptul acestei persoane la rambursarea
cheltuielilor necesare şi utile efectuate, cu dobânzi care
curg din ziua în care cheltuielile au fost cerute;
c) făcută de către gerant nu obligă geratul la acoperirea
cheltuielilor efectuate, dacă obligaţie era deja prescrisă la
data plăţii.
288. Efectuarea de către unul dintre coproprietari a unor lucrări de
reparaţii urgente
la imobilul aflat în coproprietate:
a) este o gestiune de afaceri în raport cu ceilalţi
coproprietari, dacă aceştia, deşi au cunoscut că se
efectuează lucrările, s-au aflat în imposibilitate de a se
îngriji, ei înşişi sau printr-un mandatar, de realizarea lor;
b) obligă coproprietarul să înştiinţeze pe ceilalţi proprietari
înainte de începerea reparaţiei;
c) dă dreptul firmei contractate de coproprietar, în nume
propriu, să se îndrepte pentru recuperarea preţului
lucrărilor atât împotriva coproprietarului cu care a
contractat, cât şi împotriva celorlalţi coproprietari.
289. Repararea acoperişului casei învecinate pentru a evita ruina
acesteia:
' a) nu este o gestiune de afaceri, întrucât cel care a efectuat
reparaţia nu cunoaşte persoana în interesul căreia a
acţionat, proprietarul decedând fără a avea moştenitori
cunoscuţi;
b) trebuie continuată de moştenitorii celui care a început
reparaţia, în aceleaşi condiţii;
c) nu naşte obligaţii în patrimoniul proprietarului imobilului
învecinat, dacă acesta s-a împotrivit efectuării reparaţiei.
290. în cazul în care o persoană gestionează afacerile altuia, în mod
voluntar:
a) răspunde pentru prejudiciul adus celui ale cărui afaceri le
gestionează, chiar şi din cea mai uşoară culpă, dacă a
cunoscut sau trebuia să cunoască împotrivirea acestuia;
b) răspunde pentru prejudiciul cauzat cu intenţie sau din
culpă gravă, în cazul în care gestiunea a urmărit să îl
apere pe gerat de o pagubă iminentă;
c) trebuie să aibă capacitatea de a contracta.

291. \în cazul în care, în cadrul unei gestiuni de afaceri, sunt


încheiate acte juridice:
a) gerantul este singurul ţinut faţă de terţii cu care a
contractat, chiar şi în numele geratului, dacă se dovedeşte
că gestiunea nu era necesară
Roşianu şi utilă şi nu a procurat
vreun avantaj geratului;
b) odată ce a ratificat gestiunea, geratul este ţinut a executa
51 Teste grilă

actele încheiate, răspunzând de executare întocmai ca un


mandant pentru actele încheiate de mandatar în numele
său;
c) gerantul, care a executat obligaţiile contractuale, se poate
regresa împotriva geratului pentru recuperarea
cheltuielilor efectuate, dar numai în limita în care acestea
au profitat geratului.

Roşianu
Dacă, în mod voluntar şi fără a civil
Drept fi necesare, o persoană efectuează
52

lucrări de îmbunătăţire la sistemul de conducte care alimentează


cu apă atât proprietatea
proprie, cât şi o proprietate învecinată:
a) se va putea îndrepta împotriva proprietarului vecin pentru
recuperarea părţii din costul lucrării ce i-ar fi revenit
acestuia, împreună cu dobânzi din ziua în care cheltuielile
au fost efectuate;
b) răspunde pentru eventualul prejudiciu cauzat
proprietarului vecin urmare a efectuării lucrărilor;
c) va putea cere proprietarului vecin partea ce îi revine din
cheltuielile efectuate, chiar dacă acestea nu au fost utile, în
măsura avantajului care i-a fost totuşi procurat prin
efectuarea îmbunătăţirilor la sistemul de conducte.
\ 29? în cazul unei gestiuni de afaceri, gerantul: “
a) poate oricând să renunţe la gestiune, cu obligaţia notificării
geratului şi acoperirii eventualelor prejudicii suferite de
gerat ca urmare a renunţării intempestive;
b) poate să renunţe la gestiune dacă, prin continuarea
acesteia, şi-ar produce lui însuşi o pagubă însemnată;
c) este ţinut să continue gestiunea până când o poate
abandona fără riscul vreunei pierderi ori până când
geratul sau moştenitorii acestuia o pot prelua.
294. Gestiunea de afaceri îl obligă pe gerant:
a) să îl înştiinţeze pe gerat de gestiunea începută de îndată ce
aceasta este finalizată;
b) să continue gestiunea începută până când geratul ori
moştenitorii acestuia este/sunt în măsură să o preia;
c) să acopere prejudiciul produs din culpă geratului în
realizarea gestiunii sale, ce a urmărit să înlăture o pagubă
iminentă.
/29Ş; Atunci când condiţiile gestiunii de afaceri sunt întrunite, geratul:
a) trebuie să execute obligaţiile născute din actele încheiate de
gerant, dacă aceste acte i-au procurat un avantaj;
b) să restituie gerantului cheltuielile necesare efectuate, chiar
şi în cazul în care s-a împotrivit gestiunii;
c) poate pretinde gerantului toate bunurile obţinute de acesta
cu ocazia gestiunii.

a) atunci când prestaţia a constat într-o obligaţie de a nu face,


297. pe care debitorul a crezut, din eroare, că o are faţă de
creditor;
b) făcută a doua oară de un debitor care, după ce a executat
prima oară obligaţia, a pierdut chitanţa doveditoare şi este
ameninţat cu executarea silită de către fostul creditor;
c) primită în temeiul unui contract ulterior desfiinţat.

Este supusă restituirii plata făcută:


Roşia nu
a) înainte de împlinirea termenului suspensiv;
b) de un terţ unui creditor care, considerând că i se plăteşte
datoria propriului său debitor, lasă să se împlinească
termenul de prescripţie;
c) în temeiul unei hotărâri
Drept civil judecătoreşti desfiinţate în calea
53 de
atac.

Roşianu
54 Teste grilă

nu poate fi obligat la restituire, dacă a renunţat la garanţiile


a)
creanţei sale;
b) nu va fi ţinut să restituie plata primită, chiar dacă actul
juridic în temeiul căruia i-a fost făcută plata este ulterior
rezolvit;
c) nu va putea fi obligat la restituire, dacă cel care i-a făcut
plata sumei de bani nu a introdus acţiune în restituire în
termen de 3 ani de la cunoaşterea faptului că plata era
nedatorată.
299. Nu poate fi primită o acţiune în restituire pentru îmbogăţire fără
justă cauză
introdusă de cel care:
a) urmăreşte obţinerea unei reparaţii pe care ar fi putut-o cere
pe calea unei acţiuni de care nu a uzat în termenul de
prescripţie prevăzut de lege;
b) a suferit o pierdere patrimonială inferioară îmbogăţirii
aduse patrimoniului altei persoane;
c) a făcut o plată în temeiul unui contract ulterior desfiinţat.

300. Nu poate fi obligat la restituire, pe temeiul îmbogăţirii fără justă


cauză, cel a cărui
îmbogăţire:
a) este justificată de primirea unei prestaţii în temeiul unei
obligaţii valabile;
b) este generată de un act material al celui păgubit, făcut în
interes personal şi pe riscul său;
c) este independentă de orice culpă din partea sa.

301. Nu poate fi obligat la despăgubire, pe temeiul îmbogăţirii fără justă


cauză:
' a) cel a cărui îmbogăţire nu îi este imputabilă;
b) cel care, pentru a apăra un bun al său de un pericol iminent,
a deteriorat bunurile altuia;
c) cel care a beneficiat de neexercitarea de către cel păgubit a
unui drept împo
triva sa, în termenul prevăzut de lege.
sa este justificată, neobiigând pe cel îmbogăţit la restituire, dacă

a) a suferit o pierdere inferioară valorii avantajului procurat


îmbogăţitului;
b) a acţionat faţă de îmbogăţit cu intenţia de a-l gratifica;
c) a executat o lucrare în interesul său, dar fără să cunoască, în
timpul realizării ei, că prin această lucrare a procurat şi
fapta copilului lor minor: altei persoane un
” a) dacă dovedesc că nu au putut împiedica fapta prejudiciabilă;
Roşianu
b) dacă dovedesc că fapta copilului este urmarea unei alte cauze decât modul în care şi-au
îndeplinit îndatoririle decurgând din exerciţiul autorităţii părinteşti;
c) dacă fapta este săvârşită de minorul ce are calitatea de prepus, inclusiv în situaţia în care
părintele are calitatea de comitent, iar victima nu optează pentru răspunderea lor în
această din urmă calitate.
avantaj.

Drept civil 55

Roşianu
56 Teste grilă
în materia răspunderii civile delictuale:
a) comitentul este ţinut solidar ia reparaţie alături de prepus;
b) sarcina reparaţiei revine comitentului în subsidiar faţă de
părinte, atunci când fapta prejudiciabilă a fost săvârşită de
copilul minor în calitatea sa de prepus;
c) dacă prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel
care răspunde pentru fapta unuia dintre ei şi a plătit
integral despăgubirea se poate întoarce împotriva celorlalte
persoane care au cauzat prejudiciul, limitat la ceea ce
depăşeşte partea persoanei pentru care răspunde.
Un cazul decesului unei persoane ca urmare a faptei prejudiciabile a
altei
'
a) descendenţii victimei au dreptul la acoperirea prejudiciului
suferit numai în limita întreţinerii prestate anterior de
aceasta;
b) urmaşii descendenţilor victimei pot continua acţiunea în
despăgubiri pentru repararea prejudiciului nepatrimonial
introdusă de autorul lor;
c) instanţa poate acorda despăgubiri persoanei căreia victima,
deşi nu era obligată de lege, îi presta întreţinere în mod
curent.
^06y în materia răspunderii civile delictuale, jlHHHHflHHHHHHHi
■ a) părintele nu răspunde în cazul în care copilul, având
discernământ, răspunde, el însuşi, pentru fapta proprie;
b) dacă există mai multe persoane care au contribuit la
cauzarea prejudiciului, fiecare va contribui în mod egal la
repararea prejudiciului;
c) termenul de prescripţie a acţiunii în răspundere civilă este
cel de prescripţie a acţiunii penale, când fapta prejudiciabilă
este prevăzută de legea penală, iar termenul de prescripţie a
răspunderii penale este mai lung decât cel prevăzut de legea
civilă pentru prescrierea acţiunii în răspundere civilă
delictuală.
Este îndreptăţit la repararea prejudiciului suferit:
a) copilul minor al soţiei victimei decedate într-un accident de
circulaţie, căruia victima îi presta întreţinere în mod curent;
b) cel căruia i s-au restrâns posibilităţile de viaţă familială
urmare a unei operaţii chirurgicale eşuate;
c) cel prejudiciat, chiar dacă cel care a cauzat prejudiciul i-a
acordat ajutor dezinteresat.
308; Poate fi acoperit în temeiul răspunderii civile delictuale:
a) prejudiciul clientului constând în pierderea şansei de a
câştiga un proces, urmare a omisiunii avocatului de a
îndeplini, în termenul legal, un act de procedură, dacă exista
o jurisprudenţă care îndreptăţea
Roşianu
clientul să considere că ar
fi avut câştig de cauză;
Drept civil 57

b) prejudiciul persoanei care finalizase o calificare


profesională, dar care, înainte de a încheia un contract de
muncă în specializarea dobândită, a fost accidentată grav,
pierzându-şi capacitatea de muncă;
c) prejudiciul viitor, chiar dacă producerea lui este îndoielnică.

Roşianu
Poate fi acoperit, dacă sunt întrunite condiţiile r
a) un prejudiciu cert;
b) prejudiciul suferit de concubina victimei decedate într-un
accident de muncă ce a avut loc din culpa comună a
angajatorului şi a victimei-angajat;
c) prejudiciul cauzat urmare atingerii unui simplu interes.

* i * x »** jîj? - X
—y a) cauzat prin vătămarea unui drept subiectiv;
b) prin plata unei indemnizaţii adecvate şi echitabile, dacă a
săvârşit o infracţiune prin depăşirea limitelor legitimei
apărări;
c) cauzat prin chiar exerciţiul drepturilor sale.

a) persoana care, ignorând anunţul de avertizare, a trecut pe


sub streaşina casei şi a fost vătămată prin căderea
ţurţurilor de gheaţă;
b) persoana care s-a accidentat în timp ce manipula un gater
împrumutat cu titlu gratuit de la vecinul său, chiar dacă
acesta din urmă cunoştea că gaterul avea deficienţe
majore pe care nu i le-a făcut cunoscute celui căruia i-a
împrumutat bunul;
c) persoana a cărei sănătate a fost afectată, dar care, pentru
a putea obţine postul, a acceptat includerea în contractul
de muncă a unei clauze de excludere a răspunderii în caz
de accident de muncă.
312. Este faptă ilicită, ce antrenează, în condiţiile legii, răspunderea
civilă a autorului ei:
a) încălcarea, cu discernământ, a regulilor de conduită pe care
legea le impune;
b) nesocotirea, cu discernământ, a bunelor moravuri;
c) exerciţiul unui drept subiectiv într-un mod neobişnuit.

Este faptă ilicită, putând conduce la atragerea răspunderii civile a


celui care a
MMHBMHBKHBBHBHBHBSBHBBBBHBBBBBBBH
a) omisiunea companiei de furnizare a apei să atenţioneze
trecătorii că a descoperit un canal pentru efectuarea unei
lucrări de reparaţii;
b) distrugerea gardului vecinului în încercarea autorului
faptei de a doborî la pământ un copac care, fiind bătrân şi
degradat, îi punea în pericol iminent locuinţa proprie;
c) refuzul nejustificat al unui coproprietar de a consimţi la
executarea unei lucrări.
Sunt cauze care înlătură caracterul ilicit al faptei, neputând fi
antrenată răspunderea civilă delictuală a autorului acesteia:
a) forţa majoră;
b) legitima apărare;
c) starea de necesitate.
Roşianu
5. Nu poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală a autorului
faptei, dacă a fos înlăturat caracterul ilicit al acesteia prin:
a) exprimarea consimţământului persoanei prejudiciate cu
privire la o faptă ce a condus la afectarea unui imobil
proprietatea sa;
b) săvârşirea faptei prejudiciabile în exercitarea unui drept
subiectiv;
c) săvârşirea faptei prejudiciabile la ordinul superiorului.

Roşianu
£lŞÎ Nu va putea fi tras la răspundere, Drept
faptacivil sa nefiind ilicită: 55

a) cel care a construit un imobil pe proprietatea sa la


distanţa legală de proprietatea învecinată, imobil care,
totuşi, obturează lumina casei vecinului său;
b) cel care a îndeplinit un ordin al superiorului;
c) cel care, în cursul unei ploi torenţiale, pentru a se apăra
pe sine de pericolul iminent al unei inundaţii, a
improvizat un dig care a generat, fără voia sa, deversarea
apei pe terenul proprietatea vecinului, provocându-i
acestuia prejudicii.
317. Autorul unei fapte ilicite este exonerat de răspundere civilă dacă
prejudiciul a
a) un eveniment de forţă majoră;
b) un eveniment care nu putea fi prevăzut şi nici împiedicat de
acesta;
c) fapta unei terţe persoane, numai atunci când are
caracteristicile forţei majore.
/flHHHIHHIIBHHBHHHHHlHHHHHHHHH
a) o împrejurare externă fără legătură cu lucrul/persoana
care a produs prejudiciul sau cu însuşirile sale;
b) un eveniment care, deşi ar fi putut fi prevăzut, era extrem
de dificil de evitat;
c) un eveniment a cărui invincibilitate şi inevitabilitate se
raportează la persoana care depune diligenţă şi prudenţă
maximă.
319. Este exonerat de răspundere, pentru forţă majoră, nefiind obligat
la repararea
prejudiciului, cel care:
a) în timpul unui cutremur, loveşte un vehicul staţionat,
provocând avarierea gravă a acestuia;
b) lăsând gaterul împrumutat de la un vecin în curte, a
constatat că o ploaie torenţială, căzută în timpul verii, i-a
distrus motorul;
c) nu putea să prevadă că se va declanşa un vânt foarte
puternic, care să determine decopertarea unei părţi a
acoperişului ce fusese fixat provizoriu, până la angajarea
unui specialist care să finalizeze lucrarea.
320. Cazul fortuit nu exclude răspunderea civilă delictuală:
a) a proprietarului unui animal sau a celui care se serveşte
de el pentru prejudiciul produs de acesta;
b) a comitentului pentru prepusul său;
c) a celui care ocupă un imobil, chiar fără niciun titlu, pentru
prejudiciul cauzat prin căderea sau aruncarea din imobil a unui
lucru.

Roş ia nu
1 fi exonerat de răspundere civilă doarDrept
în civil
caz de forţă majoră sau dacă 56

preju-
I a fost cauzat de fapta victimei înseşi ori a unui terţ:
a) proprietarul unui edificiu care a cauzat un prejudiciu,
urmare a ruinei acestuia;
b) proprietarul unei construcţii din care s-a desprins o parte
şi a cauzat astfel un prejudiciu altei persoane;
c) cel care a folosit, în mod gratuit, lucrul altuia.

Roş ia nu
doar cel care dovedeşte că prejudiciul a fost cauzat de fapta
imprevizibilă, absolut invincibilă şi inevitabilă a victimei
înseşi;
b) cel care dovedeşte că prejudiciul a fost produs de un
eveniment pe care nu l-a putut prevedea şi nici împiedica;
c) cel care a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită,
dacă autorul faptei, fiind lipsit de discernământ, a fost
exonerat de răspundere.
^ Nu este I-K-— K— -H- K-J—-*'-»•
a) cel care, aflându-se într-o stare de tulburare a minţii, nu a
putut să-şi dea seama de urmările faptei sale;
b) cel care a acordat ajutor în mod dezinteresat victimei, pentru
prejudiciul astfel provocat, chiar dacă a acţionat cu intenţie
sau culpă gravă;
c) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani, chiar dacă se
dovedeşte că a comis fapta ilicită cu discernământ.
Dacă sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, este ţinut
a acoperi
a) minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, dacă nu dovedeşte
că a fost lipsit de discernământ;
b) cel care l-a îndemnat pe autorul faptei prejudiciabile sau l-a
ajutat, în orice fel, să îl pricinuiască;
c) agresorului, de către cel care a fost achitat de instanţa
penală, pe motiv că fapta a fost comisă în legitimă apărare.
325. în materia răspunderii civile delictuale:
a) nu sunt valabile clauzele de nerăspundere pentru prejudiciul
cauzat bunurilor altuia printr-o simplă imprudenţă sau
neglijenţă;
b) în cazul vinovăţiei comune, cei obligaţi să răspundă solidar
faţă de victimă, în raporturile dintre ei, suportă sarcina
reparării proporţional, unul dintre criteriile de apreciere
fiind gravitatea culpei;
c) atunci când prejudiciul a fost cauzat de lucrul sau animalul
folosit cu titlu gratuit de victimă, este antrenată răspunderea
civilă delictuală numai dacă se dovedeşte intenţia sau culpa
gravă a celui chemat să răspundă.
Poate fi acoperit în temeiul răspunderii civile delictuale prejudiciul:
a) victimei unui accident rutier, constând în diferenţa de salariu
pentru locul de muncă pe care îl ocupa anterior şi cel pe care
a fost nevoit să îl accepte din cauza handicapului generat de
accident;
b) suferit de fiul dintr-o căsătorie
Roşianu anterioară a soţiei victimei
unui accident de muncă, căruia victima îi presta întreţinere
în mod curent;
c) viitor, chiar dacă există îndoieli legate de producerea lui.
. Victima unui accident rutier va fi îndreptăţită la:
a) repararea prejudiciului de către firma angajatoare a
autorului accidentului, taximetrist ce conducea maşina
de serviciu, în timpul orelor de program;

Roşianu
r b) acoperirea prejudiciului estetic suferit;
c) repararea prejudiciului material, Drept civilconstând în cheltuieli de 57

spitalizare, de la persoana care, la solicitarea victimei, a


acceptat, în mod dezinteresat, să o conducă la domiciliu, cu
autoturismul propriu şi care, din cauza condiţiilor
meteorologice nefavorabile, a provocat o derapare uşoară a
maşinii.
- -— . . _
.................................................
Persoana prejudiciată printr-o fapta ilicita va avea dreptul la:
a) acoperirea prejudiciului constând în cheltuielile efectuate
pentru limitarea pagubei;
b) repararea prejudiciului în natură, chiar dacă ar fi interesată
în obţinerea unei despăgubiri;
c) daune morale pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă
socială.
Nu este răspunzător pentru fapta prejudiciabilă:
a) cel care, aflându-se într-o stare de tulburare a minţii,
provocată de stupefiantele pe care le consuma frecvent, nu a
putut să-şi dea seama de urmările faptei sale;
b) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani, în afară de
cazul în care se dovedeşte că avea discernământ;
c) cel care l-a îndemnat pe altul să cauzeze un prejudiciu, dacă
s-a atras răspunderea autorului pentru fapta sa ilicită.
Este faptă ilicită, putând conduce la atragerea răspunderii civile a
celui care a
a) campania de presă denigratoare împotriva unui solist de
muzică pop, cauzată de un conflict mai vechi al acestuia cu
directorul editorialului;
b) refuzul nejustificat al unui coproprietar de a consimţi la
executarea unei lucrări;
c) divulgarea secretului comercial de producere a unor
dezinfectanţi, cunoscând că deficienţele produselor puteau
afecta grav sănătatea publică.
o
datorie
;

a) dacă prestaţia datorată este executată de bunăvoie;


b) chiar dacă este făcută de un terţ, inclusiv în situaţia în care
terţul considera, în mod eronat, că plăteşte o datorie
proprie faţă de creditor;
c) chiar dacă este făcută către un creditor incapabil.

Creditorul poate refuza plata oferită de un terţ:


a) dacă debitorul l-a încunoştinţat, în prealabil, că se opune

Roşianu
efectuării plăţii de către terţ, Teste
58
chiargrilă
dacă refuzul plăţii nu îl
prejudiciază;
b) dacă natura obligaţiei impune ca aceasta să fie executată
numai de debitor;
c) dacă are îndoieli cu privire la calitatea prestaţiei terţului,
iar prin convenţia părţilor, au fost stabilite condiţii speciale
de calitate a prestaţiei.

a) a fost ratificată de creditor;


b) a fost făcută persoanei indicate de creditor;
c) a fost făcută, la cererea acelei persoane, pentru a stinge o
datorie a creditorului faţă de ea.

Roşia nu
59 Teste grilă

il unui bun individual determinat:


este liberat prin predarea acestuia în starea în care se află
la momentul naşterii obligaţiei;
dacă bunul a pierit din culpa sa, este dator să cedeze
creditorului drepturile sau
acţiunile în despăgubire pe care le are cu privire la bunul
respectiv;
este ţinut a conserva bunul până la predare, cu diligenţa
unui bun proprietar.
a da bunuri de gen:
debitorul este liberat dacă predă bunuri de gen cel puţin
de calitate medie; creditorul este cel care alege bunurile ce
urmează a-i fi predate în executarea obligaţiei;
debitorul este liberat dacă predă orice bunuri de gen,
chiar dacă de calitate inferioară.

a) este o modalitate de plată valabilă dacă creditorul


consimte la aceasta;
b) stinge obligaţia debitorului la data la care creditorul a
consimţit la executarea unei alte obligaţii în locul celei
datorate, chiar dacă obligaţia nu este îndeplinită;
c) nu împiedică renaşterea garanţiior oferite de terţi pentru
executarea obligaţiei iniţiale, în situaţia în care prestaţia
constând în transferul proprietăţii, oferită în schimbul
celei iniţiale, nu este executată.
o* *
a) creditorul care acceptă un cec ori un alt instrument de
plată este prezumat că o face numai cu condiţia ca acesta
să fie onorat;
b) executarea se face la sediul debitorului de la data plăţii;
c) creditorul nu poate refuza să primească o executare
parţială.
a liberatorie dată de creditor:
pentru primirea uneia dintre prestaţiile periodice
prezumă absolut executarea prestaţiilor devenite scadente
anterior;
b) trebuie să conţină şi menţiunile referitoare la imputaţia
plăţii, dacă are mai multe creanţe exigibile faţă de acel
debitor;
c) în care se consemnează primirea prestaţiei principale
prezumă, până la proba contrară, executarea prestaţiilor
accesorii.
I. Remiterea voluntară a înscrisului original constatator al

Roşia nu
60 Teste grilă

creanţei, făcută de
a) stinge obligaţia din momentul remiterii;
b) nu împiedică pe cel interesat să probeze stingerea
obligaţiei pe altă cale decât prin plată;
c) nu împiedică pe creditor să probeze că remiterea s-a făcut
pentru alt motiv decât stingerea obligaţiei, chiar dacă
înscrisul este sub semnătură privată.
n cazul unei plăţi făcute prin virament bancar: -
a) ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de
credit plătitoare prezumă efectuarea plăţii, până la proba
contrară;

Roşia nu
b) confirmarea efectuării plăţii de către instituţia de credit
plătitoare nu face dovada plăţii;
c) debitorul face imputaţia prin menţiune făcută pe ordinul
de plată, în cazul în care are mai multe datorii faţă de
acelaşi creditor.

r şi niciuna se vor considera stinse, mai întâi:

a) datoriile mai oneroase pentru debitor;


b) datoriile pentru care au fost constituite garanţii;
c) datoriile mai vechi.

a)preia riscul imposibilităţii de executare a obligaţiei;


b)poate, totuşi, obliga debitorul la restituirea fructelor culese
după punerea în întârziere a creditorului;
c) este ţinut la acoperirea cheltuielilor de conservare a
bunului datorat.
n mod nejustificat, plata
oferita in mod cores-
ISIS?- 7*' .■ ■ ■
a) poate consemna bunul pe cheltuiala şi riscurile
creditorului;
b) poate porni vânzarea publică a bunului, dacă depozitarea
bunului necesită costuri de întreţinere pe care debitorul nu
le poate acoperi, urmând să consemneze preţul;
c) poate vinde bunul, chiar şi direct, dacă acesta are o valoare
mai mică decât cheltuielile unei vânzări publice, urmând să
consemneze preţul.
(dată ce a consemnat bunut. debitoruliHli: l .4Va^cJ| •* '
a) nu îl mai poate retrage, obligaţia fiind considerată
stinsă;
b) îl poate retrage oricând, în acest caz creanţa renăscând cu
toate garanţiile şi toate celelalte cheltuieli şi accesorii ale
sale din momentul retragerii;
c) este liberat de obligaţia sa.

a) nu poate fi limitată prin convenţia părţilor;


b) poate fi atrasăRoşianu
şi pentru prejudiciile cauzate din culpa
persoanei de care debitorul se foloseşte pentru executarea
obligaţiilor contractuale;
c) poate fi invocată şi atunci când neexecutarea îi este parţial
imputabilă creditorului obligaţiei.

a) când nu a executat obligaţia de a plăti o sumă de bani,


asumată în exerciţiul activităţii unei întreprinderi;
b) când, deşi exista urgenţă, nu a executat obligaţia imediat;
c) când părţile au stipulat în contract un termen de plată,
chiar dacă nu s-a stipulat că simpla împlinire a termenului
produce un astfel de efect.

Roşianu
347. în cazul în care locatarul neglijează să plătească chiria în mod
repetat:60 grilă
Teste

- a) creditorul are dreptul la rezilierea contractului, fără


punerea în întârziere a debitorului, chiar dacă acest
remediu nu este stipulat expres în contract;
b) contractul este reziliat de drept, dacă există un pact
comisoriu în acest sens, fără a fi necesară punerea în
întârziere, dacă este stipulat expres că punerea în
întârziere rezultă din simplul fapt al neexecutării;
c) debitorul trebuie să fie notificat în scris, chiar şi atunci
când părţile au stipulat că simpla neplată a chiriei la
termen permite creditorului să ceară rezilierea unilaterală.
348. în cazul în care debitorul obligaţiei de a plăti o sumă de bani îi
comunică, în scris,
creditorului său că nu va face plata la scadenţă, invocând
acumularea datoriilor
faţă de salariaţi:
a) debitorul este de drept în întârziere, nemaifiind necesară
notificarea sa de către creditor;
b) creditorul este îndreptăţit la daune moratorii de la data
scadenţei până la momentul plăţii;
c) dacă creditorul avea dreptul înainte de scadenţă, potrivit
contractului, la dobânzi mai mari decât dobânda legală, de
la data scadenţei daunele moratorii vor fi limitate la
valoarea dobânzii legale.
349. Este de drept în întârziere:
a) moştenitorul debitorului, dacă obligaţia era scadentă la
dată decesului debitorului;
b) debitorul obligaţiei născute dintr-o faptă ilicită
extracontractuală;
c) debitorul oricărei obligaţii băneşti.

Dovada că debitorul este de drept în întârziere trebuie făcută:


a) de creditor;
b) de debitor;
c) de orice parte interesată.

zul unor codebitori solidari, notificarea unuia dintre ei de către


creditor:
a) pune în întârziere doar pe debitorul notificat, acesta
putându-se regresa împotriva celorlalţi codebitori pentru
partea din obligaţie ce le revenea;
b) produce efecte şi în privinţa celorlalţi;
c) nu produce efecte faţă de niciunul dintre codebitori, dacă
oricare dintre aceştia a oferit anterior prestaţia datorată,
dar creditorul a refuzat să o primească, chiar dacă avea
temei legitim să o refuze.

Roşianu
Cererea de chemare în judecată formulată
Drept civil de creditor, fără ca 61
anterior debitorul
să fi fost pus în întârziere:
a) se respinge ca prematur introdusă;
b) are ca efect punerea în întârziere a debitorului;
c) dă dreptul debitorului de a executa obligaţia într-un
termen rezonabil, calculat de la data când cererea i-a fost
comunicată.

Roşianu
62 Teste grilă

cazul în care creditorul, punându-l în


întârziere pe termen de executare, va
putea, până la expirarea acestui; de către
a) să suspende executarea propriei obligaţii până la
efectuarea plăţ debitor;
b) să ceară reducerea propriei obligaţii corelative;
c) să ceară daune-interese pentru prejudiciul produs prin
întârzierea executării obligaţiei.
)De la data punerii în î u > — - —
a) creditorul este îndreptăţit la daune-interese compensatorii
pentru neexecu- tarea obligaţiei;
b) creditorul poate executa sau poate face să fie executată, pe
cheltuiala debitorului, o obligaţie de a face;
c) este întreruptă automat curgerea prescripţiei extinctive.
. .

De la data punerii în î
a) curg dobânzi moratorii pentru întârzierea la plată, în
cazul unei obligaţii băneşti;
b) creditorul poate declara unilateral rezilierea sau, după
caz, rezoluţiunea contractului;
c) este întrerupt termenul de decădere, în situaţia în care
pentru realizarea dreptului este necesară exercitarea unei
acţiuni în justiţie.

a) efectuate de un dezvoltator imobiliar este ţinut, în caz de


neexecutare, la plata dobânzilor bancare pe care
dezvoltatorul le-a suportat pentru creditele bancare
contractate în activitatea curentă;
b) care întârzie plata din cauza intrării în vigoare a unor
reglementări ce impun un prag maximal al sumelor în
valută tranzacţionate datorează daune moratorii de la
scadenţă;
c) care întârzie plata din cauza unui incident în sistemul
bancar ce îl împiedică să facă viramentul este ţinut la
repararea prejudiciului creditorului prin întârziere în
limita îmbogăţirii sale.
în cazul neexecutării obligaţiei contractuale, debitorul este ţinut:
a) inclusiv la acoperirea cheltuielilor pe care creditorul le-a
făcut pentru limitarea prejudiciului, chiar dacă acestea
Roşianu
Drept civil 63

sunt excesiv de mari;


b) la repararea prejudiciilor actuale şi viitoare;
c) inclusiv la acoperirea prejudiciilor pe care nu le putea
prevedea, dacă neexe- cutarea este intenţionată ori se
datorează culpei grave a acestuia, sub rezerva ca
prejudiciul suferit de creditor să fie consecinţa directă şi
necesară a neexecutării obligaţiei.

a) pentru pierderea, de către creditorul obligaţiei


neexecutate, a şansei de obţine un avantaj;
b) inclusiv pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi
putut evita cu o minimă diligenţă;

Roşianu
64 Teste grilă

c) pentru beneficiul de care creditorul a fost lipsit ca urmare


a neexecutării obligaţiei.

a) creditorul este îndreptăţit la daune moratorii, fără a face


dovada existenţei prejudiciului;
b) dacă, înainte de scadenţă, debitorul datora dobânzi mai
mari decât dobânda legală, daunele moratorii la care are
dreptul creditorul vor fi la nivelul dobânzilor datorate
înainte de scadenţă;
c) creditorul poate cumula daunele moratorii stipulate în
contract cu daune-inte- rese pentru repararea integrală a
prejudiciului suferit.
KI „ ,, ,
®*
a) creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el
însuşi obligaţia;
b) creditorul este îndreptăţit doar la daune-interese egale cu
dobânda legală, calculate asupra echivalentului în bani al
obligaţiei;
c) dacă în contract a fost stipulată o clauză penală, creditorul
poate cere executarea acesteia, fără a fi ţinut să
dovedească vreun prejudiciu.

a) poate fi oferită de debitor pentru a se libera, astfel, de


executarea obligaţiei;
b) poate fi cerută, chiar dacă debitorul şi-a îndeplinit
obligaţia, în cazul în care ea a fost stipulată pentru
executarea cu întârziere;
c) lovită de nulitate, atrage şi nulitatea convenţiei în care a
fost stipulată.

a) se poate libera oferind despăgubirea stabilită prin clauza


penală;
b) va fi ţinut la plata clauzei penale doar dacă creditorul a
dovedit existenţa prejudiciului cauzat de neexecutarea
obligaţiei;
c) nu va fi ţinut la plata penalităţii dacă executarea obligaţiei
a devenit imposibilă din cauza faptei unui terţ pentru care
nu este răspunzător.

a) atunci când obligaţia principală a fost executată în parte,


chiar dacă această executare nu a profitat creditorului;

Roşianu
Drept civil 65

b) penalitatea este vădit excesivă faţă de prejudiciul ce putea


fi prevăzut de părţi la încheierea contractului;
c) doar dacă neexecutarea se datorează unui caz fortuit sau
de forţă majoră.
-Migaţii
alitatea poate f
a) numai celui care nu a executat obligaţia;
b) numai celorlalţi codebitori, fiecare pentru partea sa;
c) în totalitate celui care nu a executat sau celorlalţi
codebitori, fiecăruia pentru partea sa.

Roşianu
Roşianu /
Olaru
Olaru
Drept civil 63

este suportată numai de codebitorul vinovat de


neexecutare pentru partea la care este ţinut;
poate fi cerută în totalitate codebitorului care nu a executat,
dacă plata parţială afectează calitatea întregii prestaţii;
poate fi cerută şi ceilorlalţi codebitori, proporţional cu partea
fiecăruia din datorie, dacă penalitatea a fost stipulată pentru a
împiedica o plată parţială.

se impută asupra prestaţiei datorate sau se restituie părţii


care a dat-o, în caz de executare a contractului;
va fi reţinută, dacă partea care a dat-o nu îşi execută obligaţia
contractuală, fără justificare;
va fi restituită, ca atare, părţii care a dat-o, dacă neexecutarea
obligaţiei fără justificare provine de la cel care a primit
arvuna.

parţial, atunci când neexecutarea este de mică


însemnătate; prin declaraţia unilaterală de
rezoluţiune a creditorului; numai pe cale
judiciară.

spre deosebire de rezoluţiune, şi atunci când neexecutarea este


de mică însemnătate, însă are un caracter repetat; de plin
drept, dacă părţile au convenit astfel; cu efect retroactiv, de la
data încheierii contractului.

nu poate opera în lipsa unui pact comisoriu


expres; nu poate fi dispusă de instanţă;
are loc prin notificarea scrisă a debitorului de către creditor,
atunci când, fiind pus în întârziere, nu a executat obligaţia în
termenul fixat de creditor.

produce efecte faţă de debitor numai dacă se înscrie în cartea


funciară, atunci când obiectul contractului care se doreşte a fi
reziliat este un bun imobil; trebuie făcută în termenul de
prescripţie prevăzut de lege pentru acţiunea în reziliere;
produce efecte între părţi din momentul în care parvine
destinatarului, chiar dacă nu a luat cunoştinţă de ea, din
motive care nu îi sunt imputabile.

a) din momentul înscrierii în cartea funciară;


b) de la data expirării termenului pentru executare acordat de
creditor prin punerea în întârziere;
c) de la data comunicării ei către debitor, dacă debitorul se afla
de drept în întârziere.

Olaru
a) este o clauză stipulată în favoarea debitorului;
b) produce efecte dacă prevede, în mod expres, obligaţiile a
căror neexecutare atrage rezoluţiunea sau rezilierea
contractului;
c) produce efecte fără punerea în întârziere a debitorului,
chiar dacă nu rezultă din faptul neexecutării.
... ..... ,= ........
a) produce efecte, chiar dacă din voinţa părţilor rezultă că
partea care o invocă trebuie să execute obligaţiile mai
întâi;
b) poate fi invocată chiar dacă neexecutarea este de mica
însemnătate;
c) priveşte neexecutarea unei obligaţii născute dintr-un
contract sinalagmatic.
374. Pentru a putea invoca excepţia de neexecutare:
a) obligaţiile nu trebuie să fie exigibile;
b) nu este suficient ca două persoane să fie în acelaşi timp
creditor şi debitor una faţă de cealaltă ci obligaţiile
părţilor trebuie să fie născute din acelaşi contract;
c) cealaltă parte nu oferă executarea obligaţiei imediat, ci la
termenul stabilit prin voinţa părţilor.
imposibilitatea de executare din cauza unui eveniment fortuit
este temporară:
a) şi priveşte o obligaţie principală, contractul este desfiinţat
de plin drept şi fără nicio notificare;
b) nu poate opera rezoluţiunea contractului;
c) creditorul poate suspenda executarea propriilor obligaţii.

376. Are natura juridică a unui mijloc de protecţie a drepturilor


creditorului:
a) notarea în cartea funciară a imobilului, proprietatea
debitorului, a unei promisiuni bilaterale de vânzare;
b) excepţia de neexecutare a contractului;
c) acţiunea oblică.

377. Creditorul poate exercita acţiunea oblică dacă:


a) debitorul său se află în imposibilitate obiectivă de a
exercita un drept sau o acţiune;
b) creanţa sa este certă şi exigibilă;
c) creanţa sa este proporţională ca valoare cu valoarea
dreptului exercitat prin acţiunea oblică.
...............
a) bunul este readus în patrimoniul debitorului, unde va
servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor
chirografari;
b) hotărârea judecătorească este opozabilă debitorului, chiar
dacă acesta nu a fost introdus în proces;
c) creditorul care a intentat acţiunea îşi va realiza cu
Olaru
prioritate creanţa.

Olaru
F a)
b)
dacă are o creanţă certă la data introducerii acţiunii;
numai cu privire actele cu titlu oneros prin care debitorul
îşi creează sau îşi măreşte starea de insolvabilitate;
c) dacă debitorul refuză să accepte
Drept civil o ofertă de donaţie; 65

380. Sunt condiţii pentru introducerea acţiunii revocatorii:


a) actul încheiat de debitor cu un terţ să fi cauzat un
prejudiciu creditorului reclamant;
b) creditorul să deţină un titlu executoriu;
c) frauda debitorului şi a terţului contractant, numai dacă se
atacă un contract cu titlu oneros sau o plată efectuată în
executarea unui astfel de contract.
, Creditorul poate introduce o acţiune revocatorie în termen de: ; ■
_r>v
a) 3 ani de la data încheierii actului atacat;
b) 1 an de la data la care a cunoscut sau trebuia să cunoască
prejudiciul ce rezultă din actul atacat, dacă prin lege nu se
prevede altfel;
c) 1 an de la data încheierii actului atacat, dacă prin lege nu se
prevede altfel.
382. Ca efect al admiterii acţiunii revocatorii:
a) actul atacat îşi menţine valabilitatea şi continuă să producă
efecte între părţile care au participat la încheierea lui;
b) actul atacat va fi declarat inopozabil atât faţă de creditorul
care a introdus acţiunea, cât şi faţă de ceilalţi creditori
care, putând introduce acţiunea, au intervenit în cauză;
c) bunul se reîntoarce în patrimoniul debitorului.

Ca efect al admiterii acţiunii revocatorii:


1 bunul este indisponibilizat până la începerea executării silite
a creanţei pe care s-a întemeiat acţiunea;
b) terţul dobânditor al bunului care face obiectul actului
juridic atacat este obligat să predea bunul creditorului
reclamant;
c) terţul poate păstra bunul plătind creditorului căruia
profită admiterea acţiunii o sumă de bani egală cu
prejudiciul suferit prin încheierea actului atacat.
384i Cesiunea de creanţa nu poate avea ca obiect:
^ a) creanţe care sunt declarate netransmisibile prin lege;
b) creanţa ce are ca obiect o altă prestaţie decât plata unei
sume de bani, dacă cesiunea face ca obligaţia să fie, în mod
substanţial, mai oneroasă;
c) o creanţă viitoare.

"385. Cesiunea care este limitată prin convenţia cedentulul cu


debitorul produce efecte ; în privinţa debitorului cedat dacă:
a) creanţa are ca obiect o obligaţie de a face;
b) creanţa are ca obiect o sumă de bani;
c) cesiunea este cu titlu oneros.

Olaru
66 Teste grilă

titlul constatator al creanţei aflat în posesia sa, precum şi


orice alte înscrisuri doveditoare ale dreptului transmis;
dacă cesiunea este parţială, doar o copie legalizată a
înscrisului constatator al creanţei;
posesia bunului luat în gaj, fără să fie nevoie de acordul
constituitorului.
iitoare, creanţa se consideră
transferată din
încheierii contractului de cesiune;
acceptării sau primirii comunicării de către debitorul cedat;
naşterii creanţei.

dobânzile devenite scadente, dar neîncasate încă de cedent,


cu începere de la data cesiunii;
b) dobânzile care devin scadente din momentul cesiunii;
c) numai dobânzile devenite scadente după acceptarea
cesiunii de către debitor prin înscris cu dată certă.

a) după ce a acceptat cesiunea printr-un înscris cu dată certă;


b) după prezentarea, la cererea sa, a dovezii scrise a cesiunii,
dacă cesiunea i-a fost comunicată de cesionar;
c) anterior comunicării scrise a cesiunii, dacă debitorul cedat
a cunoscut-o pe alte căi.

unei universalităţi de creanţe este opozabilă debitorilor,


din momentul înscrierii la arhivă, chiar dacă nu le-a fost
comunicată;
b) unei creanţe garantate cu fideiusiune este opozabilă
fideiusorului de la data îndeplinirii formalităţilor de
publicitate numai faţă de debitor;
c) unei creanţe este opozabilă debitorului dacă i-a fost
comunicată odată cu cererea de chemare în judecată.

a) debitorul nu poate să opună cesionarului plata pe care a


făcut-o cu bună-cre- dinţă unui creditor aparent, dacă nu
au fost îndeplinite formalităţile cerute pentru
opozabilitatea cesiunii faţă de debitor şi terţ;
b) consimţământul debitorului cedat la încheierea cesiunii
este cerut atunci când, după împrejurări, creanţa este
legată în mod esenţial de persoana creditorului;
c) cesionarul poate să facă acte de conservare cu privire la
dreptul cedat anterior notificării debitorului cedat.
Olaru
Drept civil 67

a) cedentul şi cesionarul sunt plătiţi proporţional cu valoarea


creanţei fiecăruia dintre ei;
b) cesionarul are dreptul să i se remită originalul titlului
constatator al creanţei aflat în posesia cedentului;
c) comunicarea cesiunii debitorului cedat produce efecte
numai dacă se indică şi întinderea cesiunii.

ata cesiunii, dacă


cesiunea este cu
titlu oneros;

b) răspunde pentru solvabilitatea debitorului cedat la


momentul scadenţei creanţei;
c) răspunde dacă, prin fapta sa proprie cesionarul nu
dobândeşte creanţa în patrimoniul său.

a) care i-a fost comunicată mai întâi;


b) care a fost înscrisă prima la Arhiva de Garanţii Reale
Mobiliare;
c) care a fost încheiată prima.

y
a) rezoluţiunea contractului iniţial pentru neexecutarea
obligaţiilor creditorului;
b) nulitatea actului juridic din care rezultă creanţa;
c) compensaţia pe care o putea opune cedentului, dacă a
acceptat cesiunea prin înscris cu dată certă.

a) tara a dobândi mai multe drepturi decât creditorul plătit şi


tara a h necesara notificarea debitorului, daca subrogaţia a fost
consimţită de creditor;
b) din momentul încheierii contractului de subrogaţie, dacă
creanţa nu este scadentă;
c) din momentul plăţii pe care terţul o face în folosul
creditorului.

Olaru
a; puaic1C511,
icuiciui ujjci a mia 91 111
a
nctcjai
HUI UCUILUI v.ui un UIUI 1 aai
oau1 11 lai
creditorului;
68 Teste grilă

b) consimţită de creditor are loc prin simpla efectuare a plăţii


obligaţiei debitorului de către un terţ;
c) convenţională poate fi numai expresă.

Olaru
a) de la data încheierii convenţiei dintre creditor şi terţul
plătitor;
b) dacă au fost îndeplinite formalităţile prevăzute pentru
opozabilitatea subro- gaţiei faţă de debitor;
c) dacă formalităţile prevăzute pentru opozabilitatea
subrogaţiei faţă de debitor au fost îndeplinite şi în privinţa
fideiusorului însuşi.
a) are, de drept, obligaţia de a garanta existenţa creanţei la
data subrogaţiei;
b) transmite noului creditor drepturile de garanţie şi toate
celelalte accesorii ale creanţei;
c) se poate obliga faţă de noul creditor să garanteze suma
pentru care a operat subrogaţia.
Pentru valabilitatea subrogaţiei consimţite de debitor este
?
necesar:
a) consimţământul creditorului iniţial, în lipsă de stipulaţie
contrară;
b) să se consemneze expres în actul de împrumut suma care a
fost împrumutată, iar în chitanţa de plată a datoriei faptul
că plata a fost făcută cu suma împrumutată de la noul
creditor;
c) ca actul de împrumut şi chitanţa de plată a datoriei să aibă
dată certă.
are plăteşte unui creditor ce are un drept de
preferinţă, potrivit legii, se subrogă în drepturile acestuia:
a) fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei alte condiţii
speciale;
b) dacă creditorul plătit consimte expres la înlocuirea sa cu
creditorul chirografar;
c) numai cu acordul debitorului.

402. Dacă un terţ efectuează o plată parţială în locul debitorului:


a) nu operează subrogaţia, cel care a plătit având la
îndemână o acţiune întemeiată pe plata nedatorată sau
îmbogăţirea fără justă cauză;
b) operează o subrogaţie parţială iar noul creditor este
îndreptăţit la plată numai după ce creditorul iniţial
încasează integral restul de datorie de la debitor;
c) cel care a plătit în locul debitorului se subrogă în măsura
plăţii efectuate în drepturile creditorului şi este plătit cu
prioritate atunci când creditorul iniţial a renunţat implicit
sau explicit la cauza sa de preferinţă.
■i
a) prin acordul de voinţe între creditorul iniţial şi terţul care
plăteşte datoria, fără a fi necesar consimţământul
debitorului;
b) transmiterea drepturilor creditorului plătit de la momentul
plăţii;
c) şi după ce s-a efectuat plata, dacă părţile convin astfel.

Olaru
:
a) debitorul principal poate opune noului creditor toate
mijloacele de apărare pe care le avea împotriva
creditorului iniţial;
b) pentru opozabilitate faţă de terţi, subrogaţia legală trebuie
constatată prin înscris cu dată certă;
c) operează o prezumţie relativă de subrogaţie în folosul
moştenitorului care plăteşte din bunurile sale datoriile
moştenirii, care poate fi răsturnată prin proba contrară.
405. Transmisiunea datoriei se poate realiza prin: \ T «•
a) acordul de voinţe între creditor şi noul debitor;
b) acordul de voinţe între debitori, noul debitor înlocuindu-l
pe cel iniţial numai dacă creditorul îşi dă acordul;

Olaru
c) în toate situaţiile, numai prin acordul de voinţe între
debitorul iniţial, noul debitor şi creditor.
6. La preluarea de datorie, noul debitor nu îl înlocuieşte pe debitorul
iniţial dacă:
a) noul debitor era insolvabil la data când a preluat datoria,
chiar daca creditorul care a consimţit la preluare
cunoşteaaceastă împrejurare;
b) prin contractul de preluare a datoriei s-a convenit astfel;
c) noul debitor a devenit insolvabil ulterior încheierii
contractului.
i. Ca efect al preluării -■ de datorie
a) noul debitor poate opune creditorului toate cauzele
de stingere a datoriei pe care le-ar fi putut invoca şi
debitorul iniţial;
b) creditorul se poate prevala în contra noului debitor de toate
drepturile pe care le are în legătură cu datoria preluată;
c) nu pot fi invocate împotriva creditorului mijloacele de
apărare întemeiate pe raportul obligaţional dintre noul
debitor şi debitorul iniţial.
18. Ca efect al preluării de datorie, garanţiile creanţei iniţiale se
menţin:
- " a ) dacă au fost constituite de debitorul iniţial şi pot fi
despărţite de persoana acestuia;
b) dacă au fost constituite de terţi pentru realizarea creanţei, iar
aceştia şi-au dat acordul la preluare;
c) chiar dacă fideiusorul sau terţul care a constituit o garanţie
reală pentru realizarea creanţei nu şi-a dat acordul la
preluare.

Olaru
Preluarea de datorie prin contract încheiat cu debitorul nu produce niciun efect faţă de
creditor:

Olaru
a) dacă contractul de preluare a fost denunţat până la
momentul exprimării consimţământului de către creditor;
b) numai dacă creditorul refuză expres preluarea în
termenul stabilit de către contractantul care a comunicat
preluarea de datorie;
c) dacă ambii contractanţi au comunicat preluarea de
datorie, dar au fixat termene diferite de răspuns, iar
creditorul nu a răspuns în termenul cel mai lung, chiar
dacă s-a împlinit primul.
10, Ca efect al novaţiei prin schimbarea debitorului, ipotecile
care garantează
a) vor însoţi noua creanţă, chiar dacă nu s-a stipulat astfel
prin convenţia părţilor;
b) se menţin numai dacă debitorul iniţial consimte expres la
aceasta;
c) se strămută asupra bunurilor noului debitor, numai cu
acordul acestuia.
prin schimbarea debitorului:
a) debitorul iniţial este liberat de creditor, iar obligaţia
iniţială se stinge;
b) consimţământul debitorului iniţial nu este necesar pentru
încheierea sa valabilă;
c) când creditorul a cerut acordul fidejusorilor să fie ţinuţi
de noua obligaţie, creanţa iniţială subzistă dacă fideiusorii
nu îşi exprimă acordul.

Olaru
70 Teste grilă

g§ sg g|gj j
nulitatea relativă pentru vicii de consimţământ a actului
din care s-a născut obligaţia iniţială;
b) mijloacele de apărare pe care le avea împotriva debitorului
iniţial;
c) nulitatea absolută a actului din care s-a născut obligaţia.

Când novaţia operează între creditor şi unul dintre debitorii


solidari:
a) îi liberează pe ceilalţi codebitori, în raporturile cu
creditorul;
b) nu îi liberează pe ceilalţi codebitori, iar creanţa iniţială
subzistă dacă aceştia refuză să fie ţinuţi şi de noua
obligaţie;
c) îi liberează pe ceilalţi codebitori, în raporturile cu
creditorul, numai dacă acesta din urmă (creditorul) a
consimţit expres la aceasta.

a) care operează cu privire la debitorul principal, de regulă, îi


liberează pe fideiusori;
b) nu se prezumă, voinţa părţilor de a nova trebuie să fie
neîndoielnică;
c) prin schimbarea creditorului poate opera fără
consimţământul debitorului iniţial.

a) operează şi atunci când creanţa rezultă dintr-un act făcut


cu intenţia de a păgubi;
b) stinge datoriile reciproce până la concurenţa celei mai mici
dintre ele;
c) pe care debitorul cedat o putea invoca în raporturile cu
cedentul poate fi opusă cesionarului, chiar dacă debitorul
cedat a acceptat pur şi simplu cesiunea.
Pot face obiectul compensaţiei legale:
a) datoriile care au ca obiect o sumă de bani;
b) numai obligaţiile izvorâte din contracte;
c) datoriile care au ca obiect bunuri fungibile, dacă sunt de
aceeaşi natură.
^Compensaţia nu poate fi invocată:|!y££|||0|||||^|0££|
a) dacă pentru plata uneia dintre datorii a fost acordat un
termen de graţie;
b) de către debitorul cedat împotriva cesionarului pentru
datoriile cedentului care sunt ulterioare momentului în
care cesiunea de creanţă i-a devenit opozabilă prin

Olaru
71 Teste grilă

comunicare;
c) dacă oricare dintre părţi a renunţat, în mod tacit, la
compensaţie.

a) dacă datoria are ca obiect restituirea unui bun care a fost


dat în depozit;
b) dacă nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a opera
compensaţia legală;
c) dacă datoria are ca obiect un bun insesizabil.

/a) se poate face numai în mod expres;


b) nu se poate face în detrimentul drepturilor dobândite de un
terţ;
c) se face, în mod tacit, dacă una dintre părţi plăteşte o
datorie fără să opună compensaţia ale cărei condiţii legale
erau îndeplinite.

Olaru
a) stinge datoriile reciproce până la concurenţa obligaţiei care
are valoarea cea mai mare;
b) convenţională operează de la data la care s-a încheiat
convenţia părţilor cu privire la compensaţie;
c) poate fi opusă cesionarului de către debitorul cedat care nu
a acceptat cesiunea şi pentru datoriile creditorului iniţial
ulterioare momentului în care cesiunea i-a devenit
opozabilă.

a) debitorul care, fiind terţ poprit, dobândeşte o creanţă


împotriva creditorului popritor, poate opune compensaţia
împotriva acestuia din urmă;
b) fideiusorul poate opune în compensaţie creanţa pe care
debitorul principal o dobândeşte împotriva creditorului
obligaţiei garantate;
c) o parte poate cere lichidarea judiciară a unei datorii pentru
a putea opune compensaţia.

a) dacă datoria şi creanţa se găsesc în acelaşi patrimoniu, dar


în mase de bunuri diferite;
b) cu privire la obligaţia principală, dacă se întrunesc calităţile
de fideiusor şi creditor în aceeaşi persoană;
c) în lipsa acordului părţilor.

v.0 nTUZi u nea.


a) se aplică numai obligaţiilor contractuale;
b) care operează prin reunirea calităţilor de fideiusor şi
debitor în aceeaşi persoană nu stinge obligaţia principală;
c) ce operează prin reunirea calităţilor de creditor şi debitor
profită fideiusorilor.
......
a) obligaţia renaşte dacă se desfiinţează cauza care a
determinat confuziunea, de la data la care a operat
desfiinţarea;
b) ipoteca stinsă prin confuziunea calităţilor de creditor
ipotecar şi proprietar ai bunului ipotecat renaşte numai
dacă creditorul este evins dintr-o cauză independentă de el;
c) drepturile terţilor cu privire la creanţa care face obiectul
confuziunii se menţin, dacă acestea s-au născut anterior
confuziunii.

a) numai cu titlu gratuit;


b) cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, potrivit naturii actului

Olaru
prin care aceasta se realizează;
c) prin renunţarea unilaterală a creditorului la dreptul său de
creanţă chiar dacă debitorul procedează la executarea
prestaţiei.

Olaru
72 Teste grilă

a) stinge obligaţia principală şi toate garanţiile şi accesoriile


care o însoţesc;
b) se prezumă a fi operat şi cu privire la creanţa garantată
dacă creditorul a renunţat expres la ipoteca sau privilegiul
care însoţea respectiva creanţă;
c) se realizează numai dacă debitorul consimte expres la
aceasta.

a) în aceleaşi condiţii cu dovada plăţii;


b) prin orice mijloc de probă, dacă prin lege nu se prevede
altfel;
c) numai prin chitanţă liberatorie dată de creditor.

Remiterea de datorie acordată unui cofideiusor profită:


a) şi debitorului principal, din datorie fiind scăzută valoarea
prestaţiei fideiusorului care a beneficiat de remitere;
b) numai fideiusorului căruia i-a fost acordată, iar ceilalţi
fideiusori rămân obligaţi să garanteze pentru întreaga
creanţă;
c) celorlalţi fideiusori numai în măsura în care toţi
cofideiusorii garantează în acelaşi mod, aceeaşi datorie şi
numai dacă nu au consimţit expres exonerarea
cofideiusorului liberat.
Remiterea de datorie este valabilă:
a) ca donaţie, dacă îndeplineşte toate condiţiile de validitate
ale acesteia, inclusiv forma solemnă a înscrisului autentic;
b) indiferent de forma pe care o îmbracă, dacă se face prin
acte între vii;
c) prin legat, dacă testamentul în care este cuprins
îndeplineşte toate condiţiile de validitate de formă şi de
fond.

a) este întotdeauna un act juridic unilateral;


b) este totală, dacă nu se stipulează contrariul;
c) poate fi opusă cesionarului, dacă a intervenit în raporturile
dintre cedent şi debitorul cedat înainte ca cesiunea să îi fi
devenit opozabilă acestuia din urmă.

a) poate fi cauzată de un eveniment extern, imprevizibil,


absolut invincibil şi inevitabil;
b) poate fi cauzată de un eveniment care nu poate fi prevăzut
şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să
răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs;
c) poate fi invocată şi atunci când obligaţia are ca obiect

Olaru
Drept civil 73

bunuri de gen.
este liberat de executarea obligaţiei, dacă imposibilitatea
fortuită de a intervenit:
a) cu caracter temporar;
b) în toate cazurile, după punerea sa în întârziere pentru
executarea obligaţiei;
c) după ce a fost pus în întârziere, atunci când creditorul nu ar
fi putut oricum să beneficieze de executarea obligaţiei din
cauza evenimentului fortuit, iar debitorul nu a luat asupra
sa riscul producerii acestuia.

Otaru
Drept civil 74

care nu notifică creditorului imposibilitatea fortuită de executare a


a) p
i
erde dreptul de a invoca această cauză de stingere a
obligaţiei;
b) răspunde pentru prejudiciile cauzate creditorului prin
faptul că nu a notificat survenirea evenimentului;
c) este liberat de datorie numai dacă obligaţia are ca obiect
bunuri de gen.
Imposibilitatea fortuită de executare poate fi invocată:
a) de către debitorul cedat în relaţia cu cesionarul, dacă este
anterioară momentului în care cesiunea i-a devenit
opozabilă;
b) pentru liberarea de obligaţie numai dacă este totală şi
definitivă;
c) dacă obiectul obligaţiei îl constituie orice prestaţie,
inclusiv cea care are ca obiect bunuri de gen.

Otaru
Capitolul V Contractele speciale

sau vinde:
toţi cei cărora nu le este interzis prin lege;
persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă, în toate cazurile,
fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui ori a instanţei de tutelă
şi familie; persoanele lipsite de capacitate de
exerciţiu, doar cu încuviinţarea reprezentanţilor
legali.
wmm
WMIWMBMBBHBI
a de a cumpăra? , . _ '
se sancţionează cu nulitatea absolută, în cazul încălcării
dispoziţiilor privind incapacitatea de a cumpăra drepturi litigoase;
b) se aplică mandatarilor pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi
să le vândă, cu excepţia cazului în care au fost împuterniciţi în
mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost
determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea unui
conflict de interese;
c) se aplică judecătorilor în cazul cumpărării unui drept litigios în
vederea îndestulării unei creanţe care s-a născut înainte ca
dreptul să fi devenit litigios, dacă acesta este de competenţa
instanţei judecătoreşti în circumscripţia căreia îşi desfăşoară
activitatea.

a) compararea prin licitaţie publică, de către funcţionam publici, a


bunurilor a căror vânzare se face prin intermediul lor;
b) cumpărarea de către curator, direct sau prin persoane interpuse,
a bunurilor persoanelor pe care le reprezintă;
c) cumpărarea de către mandatari a bunurilor pe care sunt
însărcinaţi să le vândă, cu excepţia cazului în care au fost
împuterniciţi în mod expres în acest sens, însă numai în situaţia
vânzărilor prin licitaţie publică.

' a)^cunfp^^^Pde către notarii publici a drepturilor succesorale ori


a cotelor-părţi din dreptul de proprietate de la comoştenitori sau
coproprietari, după caz;
b) cumpărarea de către executorii judecătoreşti, direct sau prin
persoane interpuse, chiar şi prin licitaţie publică, a bunurilor a
căror vânzare se face prin intermediul lor;
c) cumpărarea făcută de un avocat pentru apărarea drepturilor
celui ce stăpâneşte bunul în legătură cu care există dreptul

Rădoi
litigios.

Rădoi
Drept civil 75

şl Incapacitatea de a vinde:
a) se aplică în cazul tutorilor, pentru vânzarea bunurilor
proprii, la un preţ care constă într-o sumă de bani
provenită din vânzarea bunurilor pe care le admi-
nistrează;
b) se aplică judecătorilor, pentru vânzarea drepturilor
succesorale ori a cotelor-părţi din dreptul de proprietate,
către ceilalţi comoştenitori sau coproprietari, după caz;
c) se aplică persoanelor care intră sub incidenţa dispoziţiilor
privind această incapacitate şi atunci când încheie
contracte în care, în schimbul unei prestaţii promise de
acestea, cealaltă parte se obligă să plătească o sumă de
bani.

^ a) bunurile scoase temporar din circuitul civil prin convenţie


sau testament, în condiţiile prevăzute de lege;
b) bunurile statului sau ale unităţilor administrativ-
teritoriale care, prin natura lor sau prin declaraţia legii,
sunt de uz sau interes public;
c) orice bunuri a căror vânzare nu este interzisă ori limitată
prin lege sau prin convenţie ori testament.
/"441yîn unui bun flHHBHHHHHflIHHHHHiilil
V=r'> a) vânzătorul este ţinut să plătească daune-interese, dacă
nerealizarea sau nerealizarea parţială a bunului dintr-un
gen limitat, care nu există la data încheierii contractului,
este determinată de culpa sa;
b) cumpărătorul nu poate fi obligat la plata preţului, chiar
dacă şi-a asumat riscul nerealizării bunului sau genului
limitat;
c) în materia construcţiilor sunt aplicabile dispoziţiile
corespunzătoare privind cartea funciară.

Rădoi
76 Teste grilă

448.

Rădoi
dacă bunul s-a realizat numai parţial, cumpărătorul are alegerea
fie de a cere desfiinţarea vânzării, fie de a pretinde
Drept civil
reducerea 77
b) corespunzătoare a preţului; cumpărătorul dobândeşte
c)
proprietatea din momentul încheierii contractului; bunul
viitor care face obiectul vânzării este considerat realizat la data la
care devine apt de a fi folosit potrivit destinaţiei în vederea căreia a
fost încheiat contractul.
a1 preţului:
' .
a) poate fi realizată dacă părţile au convenit asupra unei modalităţi
de determinare a acestuia, dar nu mai târziu de data plăţii şi
printr-un nou acord de voinţă al părţilor;
b) poate fi realizată de una sau mai multe persoane desemnate
potrivit acordului părţilor;
c) se va realiza, atunci când persoanele desemnate de părţi nu
determină preţul în termen de cel mult 3 luni de la încheierea
contractului, de către un expert desemnat din oficiu de
preşedintele judecătoriei de la locul executării contractului.

în cazul vânzării unui bun viitor:

Rădoi
Preţul:
a) atunci când se determină în funcţie de greutate, nu va ţine
seama de 78greutatea ambalajului; Teste grilă

b) este suficient determinat, dacă poate fi stabilit potrivit


împrejurărilor;
c) este prezumat a fi preţul mediu practicat în ultimele 10 zile
lucrătoare de vânzătorul care vinde în mod obişnuit bunurile
care fac obiectul contractului.
y
a) dacă bunurile care fac obiectul contractului trebuie
transportate dintr-un loc în altul, cheltuielile de transport sunt
în sarcina cumpărătorului;
b) cheltuielile aferente operaţiunilor de plată a preţului sunt în
sarcina cumpărătorului, orice clauză contrară fiind considerată
nescrisă;
c) când preţul este într-atât de disproporţionat faţă de valoarea
bunului, încât este evident că părţile nu au dorit să consimtă la
o vânzare, se aplică sancţiunea nulităţii absolute.

nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului


între data încheierii acestuia şi data exercitării opţiunii sau,
după caz, aceea a expirării termenului de opţiune;
b) atunci când pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de
opţiune se radiază, numai la cererea promitentului, dacă până
la expirarea termenului de opţiune nu s-a înscris o declaraţie de
exercitare a opţiunii însoţită de dovada comunicării sale către
cealaltă parte;
c) acesta poate purta şi asupra unor bunuri de gen.

a) dreptul la acţiune având ca obiect pronunţarea unei hotărâri


care să ţină loc de contract, în cazul în care una dintre părţile
care au încheiat promisiunea bilaterală refuză nejustificat sa
încheie contractul promis, iar celelalte condiţii de validitate sunt
îndeplinite, se prescrie în termen de 6 luni de la data la care
contractul trebuia încheiat;
b) prescripţia dreptului la acţiune având ca obiect pronunţarea
unei hotărâri care să ţină loc de contract, în condiţiile prevăzute
de lege, se întrerupe printr-un act voluntar de executare;
c) obligaţia promitentului cumpărător se consideră stinsă dacă,
mai înainte ca promisiunea bilaterală de vânzare a unui bun
individual448determinat
. să fi fost executată, debitorul său
înstrăinează bunul ori constituie un drept real asupra acestuia.
■A■a .-v-
vândut:
a) se strămută de drept cumpărătorului, din momentul încheierii
contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a
fost plătit încă, orice clauză contrară fiind considerată nescrisă;
b) se transmite cumpărătorului împreună cu toate drepturile şi
acţiunile accesorii ce au aparţinut vânzătorului;
Rădoi
c)
r se strămută cumpărătorului, în materia vânzării de
Drept civil
imobile, potrivit dispoziţiilor de carte funciară.
79

|4<j. în cazul vânzării bunului altuia:


cumpărătorul poate cere, pe lângă daune-interese, şi
rezoluţiunea contractului având ca obiect un bun
proprietate comună, în cazul în care nu ar fi cumpărat
dacă ar fi ştiut că nu va dobândi proprietatea întregului
bun, dacă un coproprietar a vândut bunul proprietate
comună şi ulterior nu asigură transmiterea proprietăţii
întregului bun către cumpărător;
b) în cazul netransmiterii dreptului de proprietate de către
vânzătorul unui bun aflat în coproprietate sau în
proprietatea unui terţ, cumpărătorul poate cere
rambursarea cheltuielilor referitoare la lucrările
autonome sau voluptuare, chiar dacă la data încheierii
contractului cunoştea că bunul nu aparţine în întregime
vânzătorului;
c) cumpărătorul care nu cunoştea că bunul nu aparţine
vânzătorului poate restitui bunul primit şi solicita, dacă
este cazul, daune-interese pentru prejudiciul suferit.

la data individualizării bunurilor de gen prin predare,


"numărare, cântărire sau măsurare;
b) la individualizarea bunurilor, în cazul în care acestea sunt
vândute în bloc pentru un preţ unic şi global;
c) la momentul încheierii contractului, în cazul vânzării după
mostră.

' — a ) de îndată ce bunurile au fost individualizate, în cazul


bunurilor vândute în bloc şi pentru un preţ unic şi global;
b) la plata integrală a preţului, chiar dacă bunul a fost
predat, în cazul în care vânzătorul îşi rezervă proprietatea
bunului până la acel moment;
c) la expirarea termenului convenit ori statornicit prin
uzanţe, dacă bunul vândut se află la cumpărător, iar
acesta a făcut cunoscut acordul său în termen, în cazul
vânzării sub rezerva ca bunul să corespundă gusturilor
cumpărătorului.
Predarea
a) este prezumată a fi fost convenită de părţi să fie făcută
după trecerea unui termen dacă, după împrejurările
cunoscute cumpărătorului la momentul vânzării,
predarea nu se putea face la momentul plăţii preţului;
b) trebuie să se facă la sediul creditorului, dacă nu rezultă
altfel din convenţia părţilor sau, în lipsa acesteia, din
uzanţe;
c) trebuie să aibă loc, chiar dacă, în cazul bunurilor de gen,
Rădoi
lotul din care făceau parte bunurile respective şi care era
anume prevăzut în convenţie a pierit în totalitate.
■■■■■■■■■■■■■■■■■■Hi
a) este obligat ca, imediat după preluare, să verifice starea
bunului potrivit uzanţelor;
b) este obligat să aducă la cunoştinţa vânzătorului viciile
ascunse descoperite, într-un termen rezonabil stabilit
potrivit cu împrejurările, sub sancţiunea

80 Teste grilă

448.

Rădoi
78 Teste grilă
decăderii din dreptul de a cere înlocuirea bunului vândut cu
un bun de acelaşi fel, însă lipsit de vicii;
c) trebuie să informeze fără întârziere vânzătorul despre
existenţa viciilor aparente, efectuată imediat după
transmiterea proprietăţii de către vânzător, în lipsa
informării considerându-se că vânzătorul şi-a executat
obligaţia de predare a bunului.
54: Predarea se face:
a) la locul unde bunul se afla la momentul încheierii
contractului, dacă nu rezultă altfel din convenţia părţilor ori,
în lipsa acesteia, din uzanţe;
b) la domiciliul sau, după caz, sediul vânzătorului la data
încheierii contractului, în cazul bunurilor neindividualizate;
' c) în toate cazurile, prin punerea bunului mobil la dispoziţia
cumpărătorului.
455. în cazul dezacordului asupra calităţii bunului pe care vânzătorul l-a
pus
dispoziţie:
a) preşedintele judecătoriei de la locul situării bunului va
desemna, numai la cererea cumpărătorului, un expert în
vederea constatării calităţii bunului;
b) se poate dispune chiar vânzarea pe cheltuiala proprietarului,
în condiţiile stabilite de instanţă, dacă păstrarea bunului ar
putea aduce mari pagube;
c) instanţa nu poate dispune depozitarea bunului şi nici
sechestrarea acestuia.
456. în cazul garanţiei contra evictiunii:MB^W«Wili1inillW»MMl
a) vânzătorul răspunde de evicţiunea cauzată ulterior vânzării
prin faptul său personal, chiar dacă s-a convenit că acesta nu
va datora nicio garanţie;
b) vânzătorul este exonerat de a restitui preţul dacă obligaţia sa
de garanţie este restrânsă sau înlăturată, chiar şi în situaţia
în care cumpărătorul nu şi-a asumat riscul producerii
evicţiunii;
c) părţile pot conveni să îl exonereze pe vânzător de orice
garanţie contra evicţiunii.
In cazul evicţiunii provenind din fapta proprie:
a) vânzătorul este obligat să îl garanteze pe cumpărător
împotriva oricăror fapte imputabile vânzătorului, chiar dacă
acestea s-au ivit ulterior vânzării;
b) vânzătorul răspunde pentru evicţiunea cauzată ulterior
vânzării prin faptul său personal, cu excepţia cazului în care
părţile au convenit că vânzătorul nu va datora nicio
garanţie;
c) nu sunt considerate stipulaţii prin care se limitează sau
înlătură obligaţia de garanţie contra evicţiunii clauzele prin
se limitează dreptul transmis, dacă acestea nu încalcă
ordinea publică şi bunele moravuri.
458,Garanţia contra evicţiunii provenind din fapta unui terţ:
a) este datorată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii: să fie întemeiată pe un drept, dreptul să fie născut
anterior datei vânzării şi să nu fi fost adus la cunoştinţa
cumpărătorului până la data vânzării;
Rădoi
b) poate avea drept cauză atât o tulburare de fapt, cât şi de
drept;

Rădoi
c) nu poate fi invocată pe cale de excepţie de către cumpărător, în
cazul în care vânzătorul efectuează acte care tind la
Drept civil 79
împiedicarea sau limitarea dreptului pe care i l-a transferat
cumpărătorului.

a) cumpărătorul poate cere rezoluţiunea vânzării aacă a fost evins


ae o parte a bunului îndeajuns de însemnată încât, dacă ar fi
cunoscut evicţiunea, nu ar mai fi încheiat contractul;
b) dacă nu a cerut rezoluţiunea contractului, cumpărătorul poate
obţine de la vânzător o parte din preţ, proporţională cu
valoarea părţii de care a fost evins, însă nu şi daune-interese;
c) întinderea daunelor-interese care pot fi obţinute de cumpărător
se calculează potrivit aceloraşi reguli ca şi în cazul evicţiunii
totale.

a) este datorată împotriva evicţiunii ce provine din fapte


imputabile vânzătorului, dar numai dacă acestea s-au ivit
ulterior vânzării;
b) este datorată împotriva evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui
terţ, numai dacă acestea sunt întemeiate pe un drept născut
anterior datei vânzării şi care nu a fost adus la cunoştinţa
cumpărătorului până la acea dată;
c) se transmite numai dobânditoriior cu titlu oneros, subsecvenţi,
ai bunului care face obiectul vânzării.
-aranţie contra evicţiunii: flHHSBHBHii
a) poate fi extinsă sau restrânsă, prin convenţia părţilor;
b) nu poate fi indivizibilă între debitori;
c) poate fi extinsă sau restrânsă, prin convenţia părţilor, însă
acestea nu pot conveni să îl exonereze pe debitor de orice
garanţie contra evicţiunii.
>în căzui unei vânzătorul: .■■■■■■
a) are dreptul să scadă din preţ o sumă corespunzătoare
beneficiului obţinut de cumpărător în urma deteriorărilor
cauzate bunului vândut;
b) este ţinut să înapoieze preţul, redus proporţional cu scăderea
valorii bunului, dacă acesta a suferit deteriorări însemnate, fie
din neglijenţa cumpărătorului, fie prin forţă majoră;
c) nu poate fi obligat să înapoieze cumpărătorului decât preţul
plătit, chiar dacă lucrul are, la data evicţiunii, o valoare mai
mare, din orice cauză.
') Cumpărătorul pierde dreptul de garanţie: JHHBHHHBHHiilHI
a) în cazul în care este condamnat printr-o hotărâre intrată în
puterea lucrului judecat, dacă nu l-a chemat în cauză pe
vânzător, atunci când a fost chemat el însuşi în judecată de un
terţ care pretinde că are drepturi asupra lucrului vândut, iar
vânzătorul dovedeşte că existau motive suficiente pentru a se
respinge cererea;
b) dacă a recunoscut dreptul unui terţ fără Rădoia exista o hotărâre
judecătorească şi fără să facă dovada că a recunoscut dreptul,
întrucât nu existau suficiente motive pentru a împiedica
evicţiunea;
c)dacă dreptul
80
la acţiunea în garanţie Teste
contra
grilă
evicţiunii nu a
fost exercitat în termen de 3 ani de la data încheierii
contractului.
Viciile care afectează bunul ulterior predării sa
riscurilor şi care conduc la pieirea fortuită a bunului:
a) atrag răspunderea vânzătorului, cumpărătorul fiind obligat
să le semnaleze numai până la momentul predării;
b) atrag răspunderea vânzătorului, dar potrivit dispoziţiilor
generale privind riscul în contractele sinalagmatice
translative de proprietate, şi nu potrivit dispoziţiilor speciale
în materia vânzării;
c) nu atrag răspunderea vânzătorului, dacă nu existau la data
predării bunului, astfel cum rezultă din dispoziţiile privind
garanţia vânzătorului contra viciilor bunului vândut.
Garanţia contra viciilor ascunse:
a) este datorată când bunul vândut nu corespunde calităţilor
convenite de părţi, chiar şi atunci când lipsa acestora este
descoperită ulterior predării bunului;
b) este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la data predării
bunului;
c) nu este datorată contra viciilor pe care cumpărătorul le
cunoştea la data încheierii contractului.
466. In temeiul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor,
cumpărătorul:
a) nu poate obţine rezoluţiunea vânzării, dacă nu a adus la
cunoştinţa vânzătorului viciile ascunse ale lucrului într-un
termen rezonabil, stabilit potrivit cu împrejurările, de la
descoperirea lor;
b) poate obţine rezoluţiunea vânzării, numai dacă, în cazul în
care este profesionist, a adus la cunoştinţa vânzătorului viciul
ascuns, în termen de 30 de zile lucrătoare de la descoperirea
lor, dacă bunul vândut este mobil corporal;
c) poate obţine, dacă este cazul, daune-interese pentru
repararea întregului prejudiciu cauzat, numai în cazul în
care solicită rezoluţiunea vânzării în temeiul obligaţiei

se va dispune pentru întregul contract, chiar dacă numai unele dintre bunurile vândute
sunt afectate de vicii, dacă acestea nu pot fi separate de celelalte fără pagubă pentru
cumpărător;
atrage rezoluţiunea şi cu privire la bunul accesoriu celui principal, afectat de vicii ascunse,
chiar dacă bunul accesoriu nu este afectat de vicii; atrage obligaţia vânzătorului de
restituire către cumpărător doar a cheltuielilor făcute cu prilejul vânzării, în tot sau în parte,
după caz, chiar dacă acesta cunoştea viciile bunului vândut.

vânzătorului de garanţie contra viciilor.


Rădoi
a)

b)
c)
este datorată numai dacă viciul de funcţionare exista anterior
predării bunului; atrage obligaţia vânzătorului, la cererea
cumpărătorului, de restituire a preţului
Drept civil primit în schimbul 81

înapoierii bunului, dacă acesta nu înlocuieşte bunul într-un


termen rezonabil, potrivit cu împrejurările;

Rădoi
a) r nu82 este datorată dacă cumpărătorul
Teste grilă
nu a comunicat
defecţiunea înainte de împlinirea termenului de
prescripţie de 1 an de la data predării ori recepţiei finale a
bunului sau a lucrării, în cazul unui bun transmis sau al unei
lucrări executate, alta decât o construcţie.

în lipsa unei stipulaţii contrare, trebuie să plătească preţul la


locul în care bunul se afla în momentul încheierii
contractului şi de îndată ce proprietatea este transmisă;
b) trebuie să plătească cheltuielile aferente operaţiunilor de
plată a preţului, orice stipulaţie contrară fiind considerată
nescrisă;
c) suportă cheltuielile de preluare şi transport de la locul
executării, dacă nu s-a convenit altfel.
Cumpărătorul:
a) este ţinut să plătească dobânzi asupra preţului din ziua
dobândirii proprietăţii, dacă bunul nu i-a fost predat, dar îi
procură alte foloase decât fructele;
b) nu datorează dobânzi asupra preţului, dacă părţile nu au
stabilit altfel, iar bunul nu produce nici fructe civile sau
naturale, nici alte foloase;
c) este ţinut să plătească dobânzi asupra preţului din ziua
dobândirii proprietăţii, dacă bunul produce fructe civile sau
naturale, orice stipulaţie contrară fiind considerată nescrisă.
^7L)Plata preţului: ■

a) trebuie să aibă loc de îndată ce proprietatea este transmisă,


în lipsa unei stipulaţii contrare;
b) trebuie să aibă loc la data individualizării bunului prin
predare, numărare, cântărire, măsurare sau prin orice alt
mod convenit sau impus de natura bunului, în cazul vânzării
bunurilor de gen;
c) poate fi suspendată chiar dacă, în momentul încheierii
contractului, cumpărătorul cunoştea pericolul evicţiunii.
(472) în cazul vânzării bunurilor mobile, cumpărătorul este de drept în
întârziere:
a) dacă, în îndeplinirea obligaţiilor sale, la scadenţă, nici nu a
plătit preţul, nici nu a preluat bunul;
b) dacă, în cazul bunurilor mobile supuse deteriorării rapide,
nu le-a preluat în termenul convenit, cu excepţia cazului în
care preţul a fost plătit;
c) dacă, în cazul bunurilor mobile supuse unor dese schimbări
de valoare, nu le-a preluat în termenul convenit, atunci când
a solicitat predarea fără să fi plătit preţul.

a) cu privire la întinderea obligaţiilor sale, în cazul în care


vânzarea are ca obiect bunuri imobile, dacă, la scadenţă, nici
Rădoi
nu a plătit preţul şi nici nu a preluat bunul;
b) cu privire la plata preţului, dacă vânzarea are ca obiect un
bun imobil, iar în contract s-a stipulat punerea de drept în
întârziere a cumpărătorului în cazul în
care nu plăteşte la termenul convenit, cumpărătorul putând
plăti însă83 şi după expirarea termenului,
Testecât
grilă timp nu a primit
declaraţia de rezoluţiune din partea vânzătorului;
c) cu privire la preluarea bunurilor mobile supuse deteriorării
rapide sau deselor schimbări de valoare, dacă nu le-a preluat
în termenul convenit, chiar dacă preţul a fost plătit sau
atunci când a solicitat predarea, fără să fi plătit preţul.
... ...............
474. Când cumpărătorul unui bun mobil nu îşi îndeplineşte obligaţia de
plată:
a) în cazul vânzărilor făcute fără termen de plată, vânzătorul
poate ca, în cel mult 30 de zile de la data predării, să declare
rezoluţiunea fără punere în întârziere şi să ceară restituirea
bunului vândut, cât timp acesta este încă în posesia
cumpărătorului şi nu a suferit transformări;
b) vânzătorul poate cere fie executarea silită a obligaţiei de
plată, fie rezoluţiunea vânzării, precum şi, în ambele situaţii,
daune-interese, dacă este cazul;
c) vânzătorul are facultatea de a depune lucrul vândut într-un
depozit, la dispoziţia sa şi pe cheltuiala cumpărătorului, sau
de a-l vinde.
475} Titularul dreptului de preempţiuneljj^B|0|y|0|Q||0|0||
' a) îşi poate exercita dreptul în termen de cel mult 30 de zile de la
primirea ofertei, în cazul vânzării de bunuri mobile;
b) îşi poate exercita dreptul prin comunicarea către vânzător a
acordului său de a încheia contractul de vânzare, însoţită de
consemnarea preţului la dispoziţia vânzătorului;
c) nu îşi mai poate exercita dreptul cu privire la contractul ce i-
a fost propus, dacă nu a acceptat oferta în termen de cel mult
30 de zile de la comunicarea acesteia, în cazul vânzării de
bunuri imobile.
476) în cazul dreptului de flBHHHHHHIHHI
a) contractul de vânzare se consideră încheiat între preemptor
şi vânzător în condiţiile cuprinse în contractul încheiat cu
terţul, acest din urmă contract desfiinţându-se retroactiv;
b) termenele de plată a preţului acordate terţului cu care a fost
încheiat contractul profită şi preemptorului;
c) moartea preemptorului conduce la stingerea dreptului
convenţional de preempţiune, chiar dacă acesta a fost
constituit pe un anumit termen.
477; în cazul notării în cartea funciară a dreptului de preempţiune
asupra unui imobil:
a) înscrierea în cartea funciară a dreptului dobândit în temeiul
contractului de vânzare încheiat de un terţ cu proprietarul
bunului nu se poate face fără acordul preemptorului;
b) înscrierea în cartea funciară a dreptului dobândit în temeiul
contractului de vânzare încheiat de un terţ cu proprietarul
bunului se face sub condiţia suspensivă ca, în termen de 30
Râdoi
de zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus
înscrierea, preemptorul să nu notifice biroului de carte
funciară dovada consemnării preţului la dispoziţia
vânzătorului;
84 Teste grilă

c) neefectuarea de către preemptor a notificării privind


dovada consemnării preţului la dispoziţia vânzătorului,
în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii prin
care s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului
dobândit de un terţ în temeiul contractului de vânzare
încheiat cu proprietarul bunului, duce la stingerea
dreptului de preempţiune, care se radiază din oficiu din
cartea funciară.
■■■■■■■hhiwmmwmmmm
a) este indivizibil, nu se poate ceda şi este esenţialmente
temporar;
b) este indivizibil, nu se poate ceda şi se stinge prin moartea
preemptorului, chiar dacă a fost constituit pe un anumit
termen;
c) se poate exercita numai dacă preemptorul consemnează
preţul stabilit pentru toate bunurile vândute, dacă s-au
vândut şi alte lucruri decât acela supus preempţiunii, dar
care nu puteau fi despărţite de acesta fără să îl fi păgubit
pe cumpărător.
în cazul în care vor exista mai mulţi titulari care îşi vor exercita
preempţiunea
asupra iHilHIHflHHHIHHHHi
a) contractul se consideră încheiat cu titularul dreptului
legal de preempţiune, atunci când se află în concurs cu
titulari ai unor drepturi convenţionale de preempţiune;
b) în cazul bunurilor mobile, contractul se consideră
încheiat cu titularul dreptului convenţional de
preempţiune având data certă cea mai nouă, atunci când
este în concurs cu alţi titulari ai unor drepturi
convenţionale de preempţiune;
c) în cazul bunurilor imobile, contractul se consideră
încheiat cu titularul dreptului convenţional de
preempţiune care a fost mai întâi înscris în cartea
funciară, atunci când acesta se află în concurs cu alţi
titulari ai unor drepturi convenţionale de preempţiune.
în cazul vânzării unui imobil:
determinat, fără indicarea suprafeţei, pentru un preţ
total, doar cumpărătorul poate cere rezoluţiunea
contractului pe motiv că suprafaţa este mai mică sau mai
mare decât a crezut;
b) cu indicarea suprafeţei şi a preţului pe unitatea de
măsură, dacă suprafaţa reală se dovedeşte a fi mai mare
decât cea stipulată, iar excedentul depăşeşte a douăzecea

Rădoi
Drept civil 85

parte din suprafaţa convenită, cumpărătorul nu poate


obţine rezoluţiunea, dar nici nu este dator să plătească
excedentul;
c) constând într-o anumită suprafaţă dintr-un teren mai
mare, a cărei întindere nu este determinată, pentru un
anumit preţ pe unitatea de măsură, cumpărătorul poate
cere strămutarea proprietăţii numai după măsurarea şi
delimitarea proprietăţii vândute.

a) poate cere vânzătorului să îi dea suprafaţa convenită în


cazul vânzării cu indicarea suprafeţei şi a preţului pe
unitatea de măsură, dacă preţul este stabilit pe unitatea
de măsură, iar suprafaţa reală este mai mică decât cea
indicată în contract;

Rădoi
86 Teste grilă

b) poate obţine rezoluţiunea, când prin acelaşi contract s-au


vândut două fonduri cu precizarea întinderii fiecăruia şi
pentru un singur preţ, dacă întinderea unuia este mai
mare, iar a celuilalt mai mică, iar în urma compensaţiei
între valoarea surplusului şi valoarea lipsei, excedentul nu
depăşeşte a douăzecea parte din suprafaţa convenită;
c) va putea obţine rezoluţiunea contractului, dacă preţul este
stabilit pe unitatea de măsură, iar suprafaţa se dovedeşte a
fi mai mare decât cea stipulată, excedentul depăşind a

a) vânzătorul garantează calitatea sa de moştenitor, orice convenţie contrară fiind considerată


nescrisă;
douăzecea parte din suprafaţa convenită.
b) vânzătorul garantează numai calitatea sa de moştenitor,
afară de cazul când părţile au înlăturat expres şi această
garanţie;
c) cumpărătorul este ţinut să ramburseze vânzătorului
sumele plătite de acesta din urmă pentru datoriile şi
sarcinile moştenirii, precum şi sumele pe care moştenirea i
le datorează acestuia din urmă, cu excepţia cazului în care
părţile convin altfel.

Rădoi
Drept civil 87

Rădoi
88 Teste grilă

a) cumpărătorul dobândeşte drepturile reale asupra


imobilelor cuprinse în moştenire potrivit regulilor
referitoare la cartea funciară;
b) dacă înscrisurile sau portretele de familie, decoraţiile sau
alte asemenea bunuri care au pentru vânzător o valoare
afectivă şi au o valoare patrimonială însemnată nu au fost
rezervate de acesta în mod expres, vânzătorul datorează
cumpărătorului preţul lor la data vânzării;
c) cumpărătorul este răspunzător pentru datoriile moştenirii
vândute, el fiind ţinut să ramburseze vânzătorului sumele
plătite de acesta din urmă pentru datoriile şi sarcinile
moştenirii, precum şi sumele pe care moştenirea i le dato-
rează acestuia din urmă, orice stipulaţie contrară fiind
considerată nescrisă.
484. în cazul vânzării cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii:
a) în cazul rezoluţiunii contractului pentru neplata preţului,
vânzătorul este obligat la restituirea în întregime a
in cazul vânzării unei moşteniri:
sumelor primite, însă este
îndreptăţit să reţină, pe
lângă daune-interese, o compensaţie echitabilă pentru
folosirea bunului de către cumpărător;
b) neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o
optime din preţ, nu dă dreptul la rezoluţiunea
contractului, iar cumpărătorul păstrează beneficiul ter-
menului pentru ratele succesive, orice clauză contrară
fiind lovită de nulitate;
c) dacă s-a convenit ca sumele încasate cu titlu de rate să
rămână, în tot sau în parte, dobândite de vânzător,
instanţa va putea reduce aceste sume dacă ele sunt într-un
cuantum vădit excesiv faţă de prejudiciul ce putea fi
prevăzut de părţi la încheierea contractului.

Rădoi
r

Drept civil
89

Rădoi
90 Teste grilă

Rădoi
în cazul vânzării cu opţiune de răscumpărare:
condiţia care afectează vânzarea este rezolutorie şi constă
în rezervarea de către vânzător a dreptului de a
răscumpăra un bun transmis cumpărătorului;
b) dacă vânzătorul nu exercită opţiunea
Drept civil în termenul stabilit, 91

cumpărătorul este obligat să solicite vânzătorului


comunicarea menţinerii sau nu a opţiunii de
răscumpărare;
c) opţiunea de răscumpărare poate fi stipulată pentru un
termen de cel mult 5 ani, iar dacă s-a stabilit pe un termen
mai mare, se reduce de drept la 5 ani.
I. Exercitarea opţiunii în cazul vânzării cu opţiune de
răscumpărare:
a) dă dreptul cumpărătorului la fructele culese ori încasate
înainte de exercitarea opţiunii, orice stipulaţie contrară
fiind considerată nescrisă;
b) se poate face de către vânzător numai dacă acesta
restituie cumpărătorului preţul primit şi cheltuielile
pentru încheierea contractului de vânzare şi realizarea
formalităţilor de publicitate;
c) trebuie notificată cumpărătorului, precum şi oricărui
subdobânditor căruia dreptul de opţiune îi este opozabil şi
faţă de care vânzătorul doreşte să îşi exercite acest drept.

a) se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii


absolute;
b) este un act juridic prin care donatorul dispune în mod
irevocabil de patrimoniul său sau de o fracţiune din acesta,
în favoarea celeilalte părţi, numite donatar;
c) se înscrie, de îndată, în mod obligatoriu, în registrul
naţional notarial, de către notarul care autentifică donaţia,
în scopul informării persoanelor care justifică existenţa
unui interes legitim.

488.^oate dispune prin donaţie:


a) persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă;
b) minorul de 16 ani care a dobândit capacitatea de
exerciţiu anticipată, potrivit legii;
c) minorul care a fost de bună-credinţă la încheierea unei
căsătorii anulate.
489j Sunt anulabile donaţiile făcute:-
a) rudelor până la gradul al patrulea inclusiv, dacă, la data
liberalităţii, donatorul nu are soţ şi nici rude în linie
dreaptă sau colaterală privilegiaţi;
b) preoţilor sau altor persoane care au acordat asistenţă

Rădoi
religioasă în timpul bolii care a fost cauza decesului
donatorului;
c) medicilor, în perioada în care, în mod direct sau
indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate donatorului
92
pentru boala care a fost cauza decesului donatorului.
Teste grilă

I condiţia capacităţii de a dona trebuie îndeplinită la data


la care donatarul îşi exprimă consimţământul, chiar dacă
dispunătorul nu avea capacitatea de a dispune prin
liberalităţi la data exprimării consimţământului său;
b) condiţia capacităţii de a primi o donaţie trebuie
îndeplinită la data la care donatarul acceptă donaţia;

Rădoi
93 Teste grilă

c)poate fi prevăzută întoarcerea bunurilor dăruite, fie pentru


cazul în care donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru
cazul când atât donatarul, câtşj descendenţii săi ar
predeceda donatorului.
491, Sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) donatorul trebuie să îl determine pe donatar ori cel puţin să
prevadă criteriile pe baza cărora donatarul să poată fi
determinat la data la care donaţia produce efecte;
b) nu poate fi făcută donaţia în favoarea unei persoane
desemnate de donator, cu
o sarcină în favoarea unei persoane alese fie de donatar, fie
de un terţ desemnat, la rândul său, tot de către donator;
c) donatorul nu poate lăsa unui terţ dreptul de a-l desemna pe
donatar.
492. Se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute:
J
' a) donaţiile indirecte şi cele deghizate, dacă bunurile mobile
care constituie obiectul donaţiei sunt enumerate şi evaluate
într-un înscris, chiar sub semnătură privată;
b) donaţiile care au ca obiect bunuri în valoare de peste 25.000
lei;
c) donaţiile care au ca obiect bunuri mobile corporale cu o
valoare de până la 25.000 lei, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege.
de donaţie:
poate fi acceptată de moştenitorii destinatarului;
nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului,
moştenitorii acestuia putând însă comunica acceptarea
făcută de destinatar;
poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoştinţă de
acceptarea destinatarului.

a) se acceptă de persoana lipsită de capacitate de exerciţiu


numai cu încuviinţarea reprezentantului legal;
b) se acceptă de către reprezentantul legal atunci când este
făcută unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu;
c) se acceptă de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă,
cu încuviinţarea ocrotitorului legal şi numai cu autorizarea
instanţei de tutelă şi familie, încuviinţarea şi autorizarea
putând fi date, cel mai târziu, la momentul încheierii
actului.
Promisiunea de donaţie:
a) nu produce niciun efect juridic;
b) conferă beneficiarului, în caz de neexecutare din partea
promitentului, dreptul de a obţine o hotărâre care să ţină
Rădoi
94 Teste
gr'lă

loc de contract de donaţie;


este supusă formei autentice, sub sancţiunea nulităţii
c)
absolute.
este lovita de
a) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar
contracta în viitor, a căror valoare maximă este
determinată;
b) conferă donatorului dreptul de a denunţa unilateral
contractul;
c) permite donatarului să dispună de bunul donat, chiar dacă
acesta moare fără să fi dispus de acel bun.
i lovită de nulitate absolută atunci când:
”a) este afectată de o condiţie potestativă simplă din partea
donatorului;
b) contractul prevede întoarcerea bunurilor dăruite pentru cazul
când atât donatarul, cât şi descendenţii săi ar predeceda
donatorului;
c) căsătoria a fost anulată, iar donaţia a fost făcută soţului de rea-
credinţă.
, în executarea donaţiei, dispunatorui.
a) răspunde numai pentru doi, nu şi pentru culpă gravă;
b) răspunde pentru evicţiune, ca şi vânzătorul, în cazul donaţiei
cu sarcini, în limita valorii acestora;
c) răspunde pentru evicţiune, dacă aceasta decurge din fapta sa
ori dintr-o împrejurare care afectează dreptul transmis, pe care
a cunoscut-o şi nu a comunicat-o donatarului la încheierea
contractului.
•anţia pentru evicţiune în contractul de donaţie:
'a) este datorată dacă donatorul a promis expres garanţia;
b) nu poate fi invocată pe cale de excepţie de către donatar, în
cazul în care donatorul, deşi a promis expres garanţia pentru
evicţiune, a introdus o acţiune prin care tinde la împiedicarea
sau limitarea dreptului pe care i l-a transferat donatarului;
c) este datorată, în cazul donaţiei cu sarcini, în limita acestora,
împotriva evicţiunii ce provine din fapte imputabile
donatorului, numai dacă acestea s-au ivit ulterior donaţiei.
în cazul donaţiei:
a) donatorul răspunde pentru viciile ascunse, chiar şi peste limita
valorii bunului, dacă donaţia este cu sarcini;
b) garanţia contra viciilor ascunse în cazul donaţiei cu sarcini nu
este datorată contra viciilor pe care donatarul le cunoştea la
data încheierii contractului;
c) donatorul este ţinut la înlocuirea bunului care face obiectul
contractului şi care este afectat de vicii ascunse, atunci când a
cunoscut viciile şi nu le-a adus la cunoştinta donatarului la
încheierea contractului. Rădoi
Drept civil g95

a) donatorul răspunde numai pentru doi şi culpă gravă;


b) donatorul răspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat,
dacă le-a cunoscut şi nu le-a adus la cunoştinţa donatarului la
încheierea contractului;
c) donatorul nu răspunde pentru evicţiune, chiar dacă provine din
fapta sa, întrucât dreptul transmis este cu titlu gratuit.
area donaţiei pentru ingratitudine şi pentru neîndeplinirea
sarcinilor:
operează de drept;
poate opera doar pe cale judiciară;
operează de drept, dacă anterior executării donaţiei se iveşte
una din cauzele de revocare pentru ingratitudine.
a) se revocă de drept dacă, anterior executării sale, beneficiarul
a atentat la viaţa promitentului;
b) conferă beneficiarului, în caz de neexecutare din partea
promitentului, dreptul de a obţine executarea în natură a
obligaţiei acestuia;
c) se revocă de drept atunci când, anterior executării, situaţia
materială a promitentului s-a deteriorat într-o asemenea
măsură încât executarea promisiunii a devenit excesiv de
oneroasă pentru acesta.

a) nu poate interveni în cazul în care copilul s-a născut după 1


octombrie 2011, chiar dacă donaţia este încheiată anterior
acestei date;
b) poate fi solicitată şi de un terţ, atunci când sarcina a fost
stipulată în favoarea sa;
c) are loc dacă donatarul nu l-a înştiinţat pe donator, deşi
cunoştea despre intenţia unor terţi de a atenta la viaţa sa.
Dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru
ingratitudine se
a) în termen de 2 ani din ziua în care donatarul a săvârşit fapta
de ingratitudine;
b) în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că
donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine;
c) în termenul de prescripţie general, de 3 ani.

506. Acţiunea în revocare pentru ingratitudine: 1* V r ~'


a) nu poate fi continuată împotriva moştenitorilor donatarului,
dacă acesta moare după introducerea acţiunii;
b) poate fi introdusă de moştenitorii donatorului în termen de
un an de la data morţii donatorului, dacă acesta a decedat
fără să fi cunoscut cauza de revocare;
c) poate fi introdusă de moştenitorii donatorului, în termen de
un an de la săvârşirea faptei de ingratitudine, dacă
donatorul a decedat înăuntrul acestui termen fără să îl fi
Rădoi
96 Teste
gr'lă

iertat pe donatar.
507. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine:

a) nu are niciun efect în privinţa drepturilor reale asupra
bunului donat dobândite cu titlu gratuit de la donatar de
către terţii de bună-credinţă;
b) drepturile reale asupra bunului donat dobândite, cu titlu
oneros, de la donatar de către terţii de bună-credinţă sunt
protejate, cu condiţia înscrierii lor în registrele de
publicitate potrivit legii, anterior înregistrării cererii de
revocare a donaţiei;
c) donatarul este obligat la restituirea în natură a bunului
donat, cu excepţia cazului în care aceasta nu mai este
posibilă, caz în care donatarul va fi obligat să plătească
valoarea bunului, socotită la data înregistrării cererii de
revocare.
508. Nexecutarea sarcinii, în cazul donaţiei cu sarcini: v’ - > *
' a) atrage dreptul terţului în favoarea căruia a fost stipulată
sarcina de a cere numai executarea acesteia, nu şi revocarea
donaţiei;

Rădoi
r b) nu dă dreptul succesorilor în drepturi ai donatorului de a
cere executarea sarcinii sau revocarea
Drept civil
donaţiei; gg

c) poate fi invocată în vederea executării acesteia sau, după


caz, a revocării donaţiei, în termenul de prescripţie de 3
ani de la data la care sarcina trebuia executată.

a) atrage obligaţia donatarului de a restitui fructele pe care


le-a perceput de la data săvârşirii faptei de ingratitudine;
b) obligă donatarul la plata valorii bunului donat, socotită la
data soluţionării cauzei în situaţia revocării pentru
ingratitudine, în cazul în care restituirea în natură a
bunului donat nu este posibilă;
c) are drept consecinţă reintrarea bunului în patrimoniul
donatorului, liber de orice drepturi constituite între timp
asupra lui, în cazul revocării donaţiei pentru
ingratitudine.
donaţiilor făcute între flHIHHIHHHHHHHHI
a) acestea sunt revocabile în cazul încetării căsătoriei prin
decesul donatarului;
b) nulitatea relativă a contractului intervine în cazul în care
căsătoria este anulată, iar donaţia este făcută soţului care
a fost de rea-credinţă la încheierea căsătoriei anulate;
c) soţul donator răspunde pentru evicţiune, chiar dacă nu a
promis expres garanţia.
. în cazul donaţiilor simulate:
a) este lovită de nulitate orice simulaţie în care donaţia
reprezintă contractul secret, în scopul de a eluda
revocabilitatea donaţiilor între soţi;
b) prin excepţie de la revocabilitatea donaţiilor între soţi,
este valabilă donaţia lăsată cumnatului său, aflat în stare
terminală şi a cărui unică moştenitoare este soţia
donatorului;
c) sunt prezumate persoane interpuse, până la proba
contrară, rudele în linie directă şi colaterală până la clasa
a patra ale donatarului şi care nu au rezultat din
căsătoria cu donatorul.
|BlŞjîn cazul contractului de locaţiune:
a) chiria poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte
bunuri sau prestaţii;
b) bunurile proprietate privată a statului nu pot face obiectul
contractului;
c) chiria este suficient determinată, dacă poate fi stabilită
potrivit împrejurărilor.
Contractul de locaţiune:
a) se încheie numai în formă scrisă;
b) în cazul în care a fost încheiat pe durată determinată şi

Rădoi
constatat prin înscris sub semnătură privată, înregistrat
la organele fiscale, constituie, în condiţiile legii, titlu
Drept civil gg

executoriu în privinţa obligaţiei de restituire a bunului


dat în locaţiune, la expirarea termenului locaţiunii;
c) constituie titlu executoriu pentru plata chiriei la
termenele şi în modalităţile stabilite în contract sau, în
lipsa acestora, de lege, dacă sunt îndeplinite cumulativ
condiţiile de a fi fost încheiat în formă autentică şi
înregistrat la organele fiscale.

Rădoi
90 Teste grilă

nfictul dintre locatari,în situaţia unor locaţiuni succesive, se rezolvă: în


favoarea locatarului care şi-a notat dreptul în cartea
funciară, în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară;
b) în favoarea locatarului al cărui titlu este anterior celorlalte
titluri, în cazul bunurilor mobile care nu sunt supuse unor
formalităţi de publicitate, chiar dacă bunul mobil se află în
posesia ultimului locatar de bună-credinţă;
c) în favoarea locatarului care a sesizat cel dintâi instanţa de
judecată, dacă niciunul dintre locatarii aflaţi în conflict nu a
intrat în folosinţa bunului, altul decât un imobil înscris în
cartea funciară, şi creanţa fiecăruia de predare a bunului
este exigibilă.
____■ > , ibwhbm_
a) se consideră a fi durata locaţiunii imobilului, în cazul
bunurilor mobile puse la dispoziţia locatarului pentru
folosinţa unui imobil, dacă în contract părţile nu au arătat
durata locaţiunii, nu şi-au manifestat dorinţa să contracteze
pe durată nedeterminată şi nu există nici uzanţe în acest
sens;
b) este de maxim 5 ani în cazul în cazul încheierii contractului
de locaţiune, în calitate de locator, de către un minor care a
dobândit capacitate de exerciţiu anticipată, dacă legea nu
dispune altfel;
c) poate fi de maxim 49 de ani, iar dacă părţile au stipulat un
termen mai lung, acesta se reduce la 49 de ani, dar numai la
cererea oricăreia dintre părţi.
Sub sancţiunea nulităţii absolute a contractului de locaţiune, nu pot
avea
:'t
H calitatea d(
a) grefierii, atunci când există un litigiu de competenţa
instanţei judecătoreşti în circumscripţia căreia îşi desfăşoară
activitatea cu privire la dreptul de proprietate asupra
bunului ce urmează să facă obiectul locaţiunii;
b) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le
închirieze, cu excepţia cazului în care au fost împuterniciţi
în mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost
determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea
unui conflict de interese;
c) tutorele, în cazul în care bunul care urmează să facă obiectul
locaţiunii face parte dintre bunurile minorului pe care îl
reprezintă.

a) este obligat să predea bunul în starea în care se afla la data


Rădoi
91 Teste grilă

încheierii contractului, chiar dacă este improprie utilizării;


b) este obligat să predea bunul în starea corespunzătoare
utilizării sale;
c) este dator să se abţină de la orice fapt care ar stânjeni
folosinţa liniştită şi utilă a bunului de către locatar.

locatorul este obligat să efectueze toate reparaţiile care sunt


necesare pentru a menţine bunul în stare corespunzătoare
de întrebuinţare pe toată durata locaţiunii, conform
destinaţiei acestuia;

Rădoi
Drept civil 92

b) pentru reparaţiile făcute de locatar în locul locatorului, a


căror necesitate s-a ivit după încheierea contractului, iar
locatorul, deşi încunoştinţat, nu a început de îndată să ia
măsurile necesare, acesta din urmă este dator să plătească
sumele avansate de locatar, nu şi dobânzile aferente;
c) pentru sumele avansate de locatar, care l-a înştiinţat pe
locator despre nevoia unor reparaţii urgente după
încheierea contractului, dobânzile curg de la data
efectuării cheltuielilor.

a) dacă acestea împiedică sau micşorează folosirea bunului,


chiar dacă nu le-a cunoscut la încheierea contractului şi
fără a ţine seama dacă ele existau dinainte sau au survenit
în cursul locaţiunii;
b) chiar dacă acestea existau la data predării bunului şi erau
cunoscute de către locatar sau puteau fi descoperite fără
asistenţă de specialitate de un locatar prudent şi diligent;
c) dacă acestea erau aparente la momentul încheierii
contractului, nu au fost reclamate de locatar, potrivit legii,
însă cauzează prejudicii vieţii, sănătăţii sau integrităţii
corporale a locatarului.

a) dă dreptul locatarului la o scădere proporţională a chiriei,


dacă locatorul nu le înlătură, numai dacă viciile sunt
ascunse;
b) dă dreptul locatarului la rezilierea contractului, dacă
viciile sunt atât de grave încât, dacă le-ar fi cunoscut,
locatarul nu ar fi luat bunul în locaţiune;
c) dă dreptul locatarului la daune-interese numai pentru
viciile ascunse care îi aduc vreun prejudiciu, chiar dacă
locatorul dovedeşte că nu le-a cunoscut şi că, potrivit
împrejurărilor, nu era dator să le cunoască.
-*
a) nu este ţinut să îl garanteze pe locatar de tulburarea
cauzată prin fapta unui terţ care nu pretinde un drept
asupra bunului, chiar dacă tulburarea începută înaintea
predării bunului îl împiedică pe locatar să îl preia;
b) este dator să îl apere pe locatar, chiar şi în lipsa unei
tulburări de fapt, dacă un terţ pretinde un drept asupra
bunului dat în locaţiune;
c) poate fi obligat la daune-interese, chiar dacă la încheierea
contractului locatarul cunoştea cauza de evicţiune.

Rădoi
Drept civil 93

UF

a)să plătească chiria la termenele stabilite potrivit


uzanţelor, în lipsă de stipulaţie contrară;
b) să folosească bunul luat în locaţiune cu prudenţă şi
diligenţă, potrivit destinaţiei care îi este necesară la un
moment dat, indiferent de destinaţia convenită prin
contract;
c) să îi notifice, de îndată, locatorului necesitatea efectuării
reparaţiilor care sunt în sarcina acestuia din urmă, sub
sancţiunea plăţii de daune-interese şi a suportării oricăror
alte cheltuieli.
52?. în cazul contractului de locaţiune:
v
" a) locatorul poate cere instanţei daune-interese şi, după caz,
rezilierea contractului, dacă locatarul schimbă destinaţia
bunului;
b) dacă locatarul modifică bunul, locatorul nu poate cere
rezilierea contractului, însă locatarul este obligat la
suportarea cheltuielilor de readucere a bunului în situaţia
anterioară;
c) locatorul poate cere rezilierea contractului dacă locatarul
modifică bunul, dar nu şi daune-interese.
524. în cazul contractului de locaţiune:
— a) reparaţiile de întreţinere curentă sunt în sarcina
locatarului, orice stipulaţie contrară fiind considerată
nescrisă;
b) locatarul este obligat, sub sancţiunea plăţii de daune-
interese şi a suportării oricăror alte cheltuieli, să îi notifice
de îndată locatorului necesitatea efectuării reparaţiilor care
sunt în sarcina acestuia din urmă;
c) dacă, în timpul locaţiunii, bunul are nevoie de reparaţii,
locatarul va suporta restrângerea necesară locaţiunii,
cauzată de aceste reparaţii, chiar dacă acestea ar putea fi
amânate până la sfârşitul locaţiunii.

a) este obligat să restituie bunul la încetarea locaţiunii, în


starea în care l-a primit, cu plata diferenţei de valoare,
dacă bunul s-a deteriorat din cauza vremii;
b) este prezumat, până la proba contrară, că a primit bunul în
stare corespunzătoare de întrebuinţare, potrivit destinaţiei
stabilite;
c) trebuie să restituie bunurile mobile luate în locaţiune, la
locul în care se găsesc, indiferent unde au fost predate.
526. Locatarul poate încheia o sublocaţiune:
Rădoi
94 Teste grilă

JHHHHHHHHHH
a) dacă această facultate nu i-a fost interzisă în mod expres;
b) numai cu acordul scris al locatorului, în cazul sublocaţiunii
parţiale a unui bun imobil;
c) cu acordul locatorului, în cazul în care această condiţie a
fost stipulată de părţi în contractul de locaţiune.
527. în cazul încheierii unui contract de sublocaţiune: %
a) locatorul are dreptul la acţiune directă împotriva
sublocatarului numai pentru plata chiriei;
b) locatorul îl poate urmări în continuare pe locatarul
principal pentru neînde- plinirea obligaţiilor care rezultă
din contractul de locaţiune principal;
c) sublocatarul are dreptul la acţiune directă împotriva
locatorului, legea instituind, în mod expres, în acest caz, o
excepţie de la principiul relativităţii efectelor contractului.
528. în cazul contractelor de sublocaţiune încheiate după data de 1
octombrie 2011,
chiar dacă locaţiunea a fost încheiată anterior acestei date:
a) locatorul se poate îndrepta direct împotriva sublocatarului
pentru plata chiriei, precum şi pentru executarea celorlalte
obligaţii asumate prin contractul de sublocaţiune;

Rădoi
Drept civil 95

b) locatorul nu îşi păstrează dreptul la acţiunea directă


împotriva sublocatarului, atunci când locatarul principal a
cedat creanţa având ca obiect chiria datorată în temeiul
contractului de sublocaţiune;
c) plata anticipată a chiriei către locatarul principal nu poate
fi opusă locatorului.
Cesiunea contractului de locaţiune.
a) are ca efect transmiterea către cesionar a drepturilor şi
obligaţiilor locatarului, izvorâte din contractul de
locaţiune;
b) locatarul este liberat de obligaţiile sale faţă de locator,
chiar şi în cazul refuzului locatorului de a-l libera;
c) produce efecte faţă de locator din momentul în care
aceasta îi este notificată ori, după caz, din momentul în
care o acceptă, dacă cesiunea totală sau parţială a locaţiunii
nu a fost interzisă în mod expres.
terdicţia de a încheia o sublocaţiune:
a) o include şi pe aceea de a ceda locaţiunea;
b) priveşte doar sublocaţiunea totală, cea parţială fiind
permisă, cu excepţia cazului în care şi aceasta a fost
interzisă în mod expres;
c) trebuie prevăzută în mod expres, în caz contrar
sublocaţiunea, totală sau parţială, fiind permisă.
531. La expirarea termenului locaţiunii:
rnntrartnl înrptpa7a Ho rlrpnt I:
contractul încetează de drept la expirarea termenului
convenit de părţi, dar numai după o înştiinţare prealabilă;
b) contractul constituie titlu executoriu în privinţa obligaţiei
de restituire a bunului dat în locaţiune, dacă a fost încheiat
pe durată determinată şi constatat prin înscris autentic;
c) contractul încetează dacă locatorul îl notifică pe locatar
despre intenţia de a înceta contractul, anterior expirării
termenului convenit sau prevăzut de lege, în caz contrar
operând tacita relocaţiune.

532yContractul de locaţiune: ,
a) încetează de drept la expirarea termenului convenit de
părţi, fără a fi necesară
oînştiinţare prealabilă;
b) încetează la expirarea termenului prevăzut de lege, cu
excepţia cazului în care părţile au convenit altfel;
c) încetează de drept la expirarea termenului prevăzut de

Rădoi
96 Teste grilă

lege, dar numai după o înştiinţare prealabilă.


. în cazul contractului de locaţiune: gjaap &
«ggjggj
a) tacita relocaţiune operează numai în cazul
contractelor încheiate după data de 1 octombrie 2011;
b) dacă, după împlinirea termenului, locatorul continuă să
deţină bunul şi să îşi îndeplinească obligaţiile fără vreo
împotrivire din partea locatorului, se consideră încheiată o
nouă locaţiune, în condiţiile celei vechi, inclusiv în privinţa
garanţiilor;

Rădoi
Drept civil 97

c) tacita relocaţiune operează, în toate cazurile, pe durată

nedeterminată, orice clauză contrară fiind considerată nescrisă.


MUS
,. îi* c», litf * *
a) în cazul imobilelor, înscrise în cartea funciară, dacă data certă a
locaţiunii este anterioară datei certe a înstrăinării, chiar dacă
locaţiunea nu este notată în cartea funciară;
b) în cazul bunurilor mobile care sunt supuse formalităţilor de
publicitate, dacă locatarul a îndeplinit aceste formalităţi;
c) numai în cazul contractelor de locaţiune încheiate după data de
1 octombrie 2011.

a) chiar dacă locaţiunea a fost notată în cartea funciară, în cazul


în care imobilul care face obiectul contractului de locaţiune este
înscris în cartea funciară;
b) dacă părţile au prevăzut în mod expres acest caz de încetare a
contractului;
c) în cazul locaţiunii făcute fără determinarea duratei, de la data
notificării înstrăinării.
In cazul înstrăinării bunului dat in locaţiune.
a) dobânditorul se subrogă în drepturile izvorând din garanţiile
date de locatarul bunului înstrăinat locatorului pentru
îndeplinirea obligaţiilor sale;
b) locatorul iniţial nu este răspunzător pentru prejudiciile
decurgând din contractul de locaţiune, chiar dacă acestea s-au
produs anterior înstrăinării;
c) cesiunea creanţei privind chiria unui imobil înscris în cartea
funciară poate fi opusă dobânditorului numai dacă, înainte ca
înstrăinarea să devină opozabilă locatarului, au fost îndeplinite
formalităţile de notare în cartea funciară.

a) la data desfiinţării dreptului locatorului care permitea să


asigure folosinţa bunului închiriat, când locatarul a fost de rea-
credinţă la încheierea locaţiunii;
b) la moartea locatarului sau a locatorului;
c) atunci când bunul este distrus în întregime sau doar deteriorat.

a) dacă imposibilitatea totală de folosire a bunului este fortuită,


locatarul nu are drept la daune-interese;

Rădoi
98 Teste grilă

b) locatarul răspunde doar pentru degradarea bunului închiriat în


timpul folosinţei cauzată de el sau membrii familiei sale, nu şi
de alte persoane, chiar dacă au folosit bunul cu permisiunea
locatarului;
c) locatarul este obligat să restituie bunul în starea în care se află,
indiferent de degradările produse în timpul locaţiunii.

a) locatarul răspunde pentru degradarea, chiar şi fortuită, a


bunului închiriat în timpul folosinţei sale, inclusiv cea cauzată
de incendiu;

Rădoi
Rădoi
Rădoi
Drept civil 95

b) locatarul răspunde pentru degradarea bunului


închiriat cauzată de fapta oricărei persoane căreia i-a
îngăduit, în orice mod, folosirea bunului;
c) locatorul are dreptul să păstreze, în condiţiile prevăzute de
lege, lucrările adăugate sau autonome efectuate asupra
bunului pe durata locaţiunii, chiar şi în cazul contractelor în
curs de executare la data de 1 octombrie 2011, numai dacă
lucrările au fost efectuate după data de 1 octombrie 2011.
■neros:
a) dacă remuneraţia nu este determinată prin contract, ea se va
stabili potrivit legii, uzanţelor sau, în lipsa acestora, după
valoarea serviciilor prestate;
b) mandatarul este obligat să execute mandatul cu titlu oneros
cu diligenţa pe care o manifestă în propriile afaceri;
c) dreptul la acţiunea pentru plata remuneraţiei se prescrie în
termen de 3 ani de la data îndeplinirii mandatului, în cazul în
care remuneraţia nu este determinată prin contract.

a) sunt aplicabile normele în vigoare la data încheierii sale, în


cazul în care a fost încheiat, fără prevederea unui termen,
anterior datei de 1 octombrie 2011;
b) părţile nu pot prevedea o durată a mandatului mai mare de 3
ani;
c) dacă părţile nu au prevăzut un termen, acesta încetează în
termen de 5 ani de la încheierea lui.
Wm i c
a) se încheie numai în formă scrisă, autentică
sau sub semnătură privată, sub sancţiunea nulităţii absolute;
b) poate fi încheiat şi în formă verbală;
c) trebuie încheiat în forma anume prevăzută de lege pentru
actul juridic pentru încheierea căruia este dat, sub sancţiunea
aplicabilă actului însuşi.
ManHatnl to rnnţidpră acrpotat-
manaatui se consiuera acceptai.
a) prin executarea sa de către mandatar;
b) în toate cazurile, în lipsa unui refuz neîntârziat din partea
mandatarului;
c) în absenţa unui refuz neîntârziat al mandatarului, atunci
când mandatul priveşte acte pentru care acesta şi-a oferit
serviciile direct mandantului.

at, mandatar
-a) chiar dacă nu există urgenţă, poate proceda la vânzarea
bunurilor primite pentru mandant, dacă acestea prezintă
semne de deteriorare, cu diligenţa pe care o manifestă în
propriile afaceri;
b) este obligat să execute mandatul cu diligenţa unui bun
proprietar, în cazul în care mandatul este cu titlu oneros;
Rădoi
c) este obligat să îl înştiinţeze pe mandatar despre orice
împrejurări ulterioare încheierii mandatului şi care pot
determina revocarea sau modificarea acestuia.

Rădoi
a) este autorizat să efectueze numai acte de dispoziţie, în
temeiul unui mandat general;
b) trebuie să fie împuternicit în mod expres pentru a se putea
obliga prin cambii sau bilete la ordin;
c) trebuie să fie împuternicit în mod expres pentru actele
necesare executării mandatului, care nu se întinde şi
asupra acestora.

a) este obligat să execute mandatul cu diligenţa unui bun


proprietar, dacă mandatul este cu titlu gratuit;
b) este obligat să îndeplinească mandatul cu titlu gratuit cu
diligenţa pe care o manifestă în propriile afaceri;
c) este obligat să îl înştiinţeze pe mandant despre orice
împrejurări care au apărut ulterior încheierii mandatului,
indiferent dacă pot determina sau nu revocarea sau
modificarea acestuia.
547. Mandatarul este iSHHIHiHHHHHIIHHHBHH
a) să conserve bunurile primite în numele mandantului cu
ocazia executării mandatului, în perioada în care bunurile
se află în deţinerea sa;
b) să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită
mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii,
cu excepţia cazului în care ceea ce a primit nu era datorat
mandantului;
c) să îndeplinească personal mandatul, orice stipulaţie
contrară fiind considerată nescrisă.
548. în de jmmmm
a) acceptarea mandatului doar de către unii dintre ei nu
produce efecte, dacă s-a stipulat ca mandatarii să lucreze
împreună;
b) actele făcute de oricare dintre ei îl obligă pe mandant,
chiar dacă s-a stipulat că vor lucra împreună;
c) aceştia răspund solidar faţă de mandant, dacă s-au obligat
să lucreze împreună, cu excepţia cazului în care părţile au
stipulat altfel.
"S
549. Mandatarul poate substitui un terţ:
' a) dacă mandantul l-a autorizat în mod expres să îşi
substituie o altă persoană, în executarea în tot sau în parte
a mandatului;
b) chiar dacă se poate prezuma că mandantul nu ar fi
aprobat substituirea dacă ar fi cunoscut împrejurările
care o justifică;
c) dacă este împiedicat de împrejurări care puteau fi
prevăzute de un mandatar prudent şi diligent să aducă la
îndeplinire mandatul.
D. Mandatarul răspunde faţă de mandant:
Rădoi
a) cu privire la executarea obligaţiilor persoanelor cu care a
contractat, chiar dacă insolvabilitatea lor nu i-a fost
cunoscută la data încheierii contractului cu acele
persoane;

Rădoi
b) doar pentru diligenţa cu care a ales persoana care l-a
substituit şi i-a dat instrucţiunile de executare a
mandatului, dacă substituirea
Drept civil terţului a fost autorizată; g97

c) ca şi cum ar fi îndeplinit el însuşi actele făcute de


persoana care l-a substituit, dacă substituirea nu a fost
autorizată de mandant.

a) este obligat să repare prejudiciul suferit de către


mandatar în executarea mandatului, dacă acest prejudiciu
nu provine din culpa mandatarului;
b) este obligat să pună la dispoziţia mandatarului
mijloacele necesare executării contractului, orice stipulaţie
contrară fiind considerată nescrisă;
c) îl poate autoriza în mod expres pe mandatar să îşi
substituie o altă persoană în executarea în parte a
mandatului.

este obligat să repare prejudiciul suferit de către mandatar


în executarea mandatului, dacă acest prejudiciu nu provine
din culpa mandatarului;
b) este obligat să plătească mandatarului remuneraţia,
chiar şi în cazul în care, din culpa mandatarului, mandatul
nu a putut fi executat;
c) nu este îndreptăţit la dobânzi pentru sumele
întrebuinţate de mandatar în folosul acestuia.
^53) Mandatul încetează:
a) prin revocarea sa de către mandatar;
b) la împlinirea unui termen de 3 ani de la încheierea lui, în
cazul în care părţile nu au prevăzut un termen;
c) prin renunţarea mandantului.

. Mandatul poate revocat: jflHHHHHHflflflHHBHHi


a) în mod tacit, chiar dacă a fost încheiat prin înscris sub
semnătură privată;
b) de oricare dintre mandanţi, atunci când mandatul a fost
dat aceluiaşi mandatar de mai multe persoane pentru o
afacere comună;
c) numai dacă nu a fost declarat irevocabil.

55) Tn cazul revocării mandatului:


i
v.lr

mandatarul este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa


şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul
împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost
datorat mandantului;
b) mandantul este obligat să repare prejudiciile suferite de
mandatar din cauza revocării nejustificate, numai dacă
aceasta nu a fost determinată de un caz fortuit ori de forţă
majoră;
c) este socotit a fi făcut în mod valabil în executarea
Rădoi
acestuia tot ceea ce mandatarul a făcut, în numele
mandatului,
98 înainte de a cunoaşte cauza de revocare.
Teste grilă

' ' a) mandatarul este obligat să îl despăgubească pe mandant


pentru prejudiciile suferite prin efectul renunţării, chiar şi atunci
când continuarea executării

Rădoi
mandatului i-ar fi produs Drept
mandantului
civil o pagubă însemnată,99
care nu putea fi prevăzută la momentul încheierii mandatului;
b) tot ceea ce mandatarul a făcut în numele mandantului, înainte
de a cunoaşte sau de a fi putut cunoaşte cauza de încetare a
mandatului, este socotit ca valabil făcut în executarea
acestuia;
c) mandatarul poate pretinde remuneraţia pentru actele pe care
le-a încheiat pe seama mandantului până la data renunţării la
mandat, chiar dacă mandatul a fost cu titlu gratuit.

mandatarul este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi


să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul
împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost
datorat mandantului;
b) mandatarul datorează dobânzi pentru sumele întrebuinţate în
folosul său şi pentru care a rămas dator, începând din ziua
întrebuinţării;
c) mandatarul datorează dobânzi pentru sumele întrebuinţate în
folosul său, începând din ziua întrebuinţării.
ire: -
a) terţii nu au niciun raport juridic cu mandatarul;
b) mandatarul este obligat să transmită bunurile imobile
dobândite în temeiul mandatului, în caz de refuz mandantul
putând solicita instanţei pronunţarea unei hotărâri care ţine
loc de act de transmitere a bunurilor dobândite;
c) de esenţa contractului este ca obligaţiile să fie asumate faţă de
terţi de către mandatar, în nume propriu, dar pe seama
mandantului, cu condiţia ca terţii să nu aibă cunoştinţă despre
mandat.
HBHHBMBHHHHHHH
a) poate fi încheiat atât în formă autentică, cât şi prin înscris sub
semnătură privată;
b) poate fi constituit cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;
c) nu produce niciun efect dacă a fost constituit, chiar şi cu titlu
gratuit, în favoarea unei persoane care decedează la cel mult
45 de zile de la data încheierii contractului, de o boală de care
suferea la acea dată.

este indivizibilă, dar numai în privinţa debitorilor săi, orice


stipulaţie contrară fiind considerată nescrisă;
b) poate fi constituită pe durata vieţii mai multor persoane,
urmând a înceta, în lipsă de stipulaţie contrară, la moartea
ultimei dintre aceste persoane;
c) este datorată pentru toată durata vieţii creditorului
întreţinerii, dacă prin Rădoi
contract
/ Tudorică nu s-a prevăzut durata
întreţinerii.
_ mi,................. — ___ ^ ______
de
a) are obligaţia
100
să îl înmormânteze pe creditorul
Teste grilă
obligaţiei, în
cazul în care întreţinerea are caracter viager;

Rădoi
b) va beneficia de o reducere
Drept civil corespunzătoare a obligaţiei
101

sale, atunci când, în cursul executării contractului, bunul


care a constituit capitalul şi-a diminuat valoarea;
c) nu poate opune caracterul personal al contractului de
întreţinere pentru a se opune acţiunii în revocarea
contractului introduse de creditorii săi.

nu se poate obliga la prestarea unor servicii faţă de


debitorul obligaţiei de
întreţinere sau un terţ, orice clauză în acest sens fiind
considerată nescrisă;
nu poate cere rezoluţiunea contractului chiar dacă
debitorul întreţinerii nu
depune garanţia promisă în vederea executării obligaţiei
sale;
poate cere instanţei judecătoreşti înlocuirea întreţinerii în
natură cu o sumă de
bani corespunzătoare, dacă debitorul întreţinerii
decedează şi nu intervine o
înţelegere între părţi.
la data decesului creditorului obligaţiei de
întreţinere, dacă acesta intervine înainte de
b) împlinirea termenului stipulat de părţi prin contract;
c)
prin declaraţia de rezoluţiune formulată de partea care
consideră că executarea contractului a devenit imposibilă
în condiţii conforme bunelor moravuri; numai prin rezoluţiune
judiciară, dacă prestarea sau primirea în natură a întreţinerii nu
mai poate continua din motive obiective.

pozate interveni pâna la închiderea dezbaterilor în prima


instanţa şi în apel: nu poate fi anulată pentru leziune;
este lovită de nulitate absolută, dacă una dintre părţi nu a
cunoscut că litigiul fusese soluţionat printr-o hotărâre
judecătorească intrată sub puterea lucrului judecat;

a) raporturi juridice care nu au legătură cu obiectul


litigiului dintre părţi;
b) bunurile dintr-o moştenire nedeschisă;
c) modalitatea de executare a obligaţiei, dacă s-a declanşat

Rădoi / Tudorică
executarea silită.
w.&bma3msses®&a "iii aâ&SS a -i: &£&! ar putea
influenţa conţinutul tranzacţiei,în măsura în care ar fi
cunoscute de
ambele 102
părţi; Teste grilă

b) au fost ascunse de un terţ cu acordul uneia dintre părţi,


ştiind că partea adversă nu ar încheia tranzacţia dacă le-
ar cunoaşte;
c) din conţinutul lor rezultă că cel puţin una dintre părţi a
tranzacţionat asupra unor drepturi pe care nu le avea.

Rădoi
a) starea civilă;103 Teste grilă
b) acţiunea civilă derivând din săvârşirea unei infracţiuni;
c) drepturi asupra cărora părţile nu pot dispune.

a) nu poate fi desfiinţată în parte, în lipsă de stipulaţie contrară;


b) poate fi anulată pentru eroare de drept, numai dacă partea
nu avea pregătirea necesară pentru a înţelege chestiunile care
constituie obiectul neînţelegerii dintre părţi;
c) nu poate fi atacată prin acţiune în declararea simulaţiei.

' 7 1 1 ^ 3 n i 3 este vălăbilă daca*


a) a fost încheiată pentru executarea unui act juridic lovit de
nulitate absolută, iar părţile au tranzacţionat expres asupra
nulităţii;
b) este încheiată în recurs;
c) a fost încheiată de o persoană fără capacitatea de a încheia
acte de dispoziţie.
. Preţul antreprizei: , . I
a) trebuie să constea obligatoriu într-o sumă de bani şi să fie
determinat sau determinabil;
b) dacă este estimativ, poate fi crescut de antreprenor, iar
beneficiarul este obligat la plată, dacă lucrările sau serviciile
care determină creşterea puteau fi prevăzute de antreprenor
la încheierea contractului;
c) dacă este forfetar, rămâne neschimbat, în lipsa stipulaţiei
contrare convenită de părţi;
.Contractul de subarOHMHHIHIHHHMHHBi
a) se poate încheia pentru executarea în întregime a lucrărilor
contractate intuitu personae de antreprenorul principal cu
clientul;
b) se poate încheia pentru părţile ori elementele lucrărilor şi
serviciilor care nu presupun exercitarea calităţilor personale
ale antreprenorului avute în vedere la încheierea contractului
de antrepriză;
c) nu poate fi niciodată încheiat fără acordul expres al
beneficiarului.

1 Subantreprenorul: . ~ .jgj , - : ,
a) nu are raporturi contractuale cu beneficiarul;
b) poate acţiona împotriva beneficiarului pentru recuperarea sumei datorate de
antreprenor pentru lucrările efectuate, ca orice creditor al antreprenorului, pe calea
acţiunii oblice;
c) are acţiune directă împotriva beneficiarului, chiar dacă a fost plătit de antreprenor.

. Controlul beneficiarului in cursul executării lucrării:


a) reprezintă o obligaţie a cărei neîndeplinire se sancţionează potrivit stipulaţiei
părţilor;
b) exonerează de răspundere pe antreprenor, dacă beneficiarul
Tudoricăar fi putut observa cu
acest prilej anumite deficienţe, pe care nu le-a semnalat;
c) este un drept al beneficiarului, care nu exclude răspunderea antreprenorului;
Drept civil 104

Tudorică
Drept
civil
105
ir

Tudoric
ă
Drept civil 106

cazul în care beneficiarul nu s-a prezentat pentru verificarea


lucrării în termenul rezonabil ce i-a fost acordat ori a refuzat,
fără justificare, să efectueze epţia în acel termen:
aj recepţia se consideră făcută, fără rezerve, la data expirării
termenului;
b) antreprenorul nu mai răspunde pentru neconformitatea
aparentă a lucrării;
c) acesta nu mai poate invoca viciile ascunse ale lucrării.

a) are un drept de folosinţă a lucrării;


b) are un drept de ipotecă legală asupra lucrării, constituită
şi conservată în condiţiile legii;
c) poate să refuze executarea propriilor obligaţii, chiar dacă
din contract rezultă că antreprenorul este obligat să execute
mai întâi.
jnea sau rezilierea contractului de antrepriză:
a) nu poate fi cerută de antreprenor, atunci când lucrarea
este executată cu materiale procurate de beneficiar, chiar
dacă acesta din urmă nu-şi îndeplineşte obligaţiile;
b) poate fi obţinută de beneficiar dacă lucrarea nu se execută
în modul convenit şi în termenul stabilit de acesta potrivit cu
împrejurările;
c) este obligatoriu a fi cerută de către antreprenor, sub
sancţiunea de a prelua riscul şi de a răspunde pentru
prejudiciile cauzate terţilor, dacă lucrarea realizată cu
materialele procurate de beneficiar este de natură să
ameninţe sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor.
577. în contractul de antrepriză, se pot solicita daune-interese:
a) şi rezoluţiunea sau rezilierea contractului de către
antreprenor, dacă acesta nu poate începe lucrarea din cauza
neexecutării obligaţiilor de către beneficiar, fără justificare;
b) de către beneficiar, dacă nu a fost informat de către
antreprenor cu privire la stadiul executării lucrării, deşi
termenul convenit este respectat;
c) de către subantreprenor de la beneficiar, pentru sumele
datorate de antreprenor pentru lucrările executate, chiar
dacă antreprenorul a fost plătit de beneficiar.
Dacă lucrarea a jSflHHBHHHHflHIH
a) înainte de recepţie, antreprenorul care a procurat
materialul este dator să o refacă pe cheltuiala beneficiarului;
b) înainte de recepţie, atunci când materialul a fost furnizat
de beneficiar, acesta este obligat să furnizeze din nou
materialul, chiar dacă pieirea este imputabilă
Tudorică
Drept civil 107

antreprenorului;
c) după recepţia lucrării, antreprenorul rămâne responsabil
în temeiul garanţiei contra viciilor lucrării şi pentru
calităţile convenite.
579. Antreprenorul:
a) este îndreptăţit să denunţe unilateral contractul, dacă l-a
informat pe beneficiar că normala executare a lucrării este
primejduită din cauza materialelor procurate de beneficiar,
iar acesta din urmă nu ia măsurile necesare;

Tudorică
108 Teste grilă

b) poate continua executarea lucrărilor pe riscul


beneficiarului, dacă lucrarea ameninţă sănătatea sau
integritatea corporală a persoanelor;
c) poate rezilia contractul, dacă lucrarea nu poate fi
executată din cauza instrucţiunilor necorespunzătoare date
de beneficiar, iar acesta, deşi înştiinţat, nu a luat măsurile
necesare într-un termen potrivit cu împrejurările.

a) răspunde pentru fapta subantreprenorului numai dacă


beneficiarul nu are cunoştinţă despre existenţa
subantreprizei;
b) este obligat să execute lucrarea cu materialele sale, dacă
din lege sau din contract nu rezultă altfel;
c) răspunde pentru calitatea materialelor potrivit
dispoziţiilor de la contractul de vânzare, dacă lucrează cu
materialele sale.

a) dacă beneficiarul nu îl ridică la data convenită pentru


recepţie;
b) în cazul serviciului prestat cu privire la bunul
beneficiarului, dacă acesta din urmă nu ridică bunul în termen
de 6 luni socotit din ziua convenită pentru recepţie;
c) cu diligenţa mandatarului profesionist.

582. Contractul antreprenorului:


a) nu încetează la data decesului antreprenorului;
b) este un contract cu caracter intuitu personae;
c) încetează dacă antreprenorul devine, fără culpa sa,
incapabil de a finaliza lucrarea sau a presta serviciul.
583. în cazul antreprizei pentru lucrări de construcţii, i
încheiat în considerarea personale
liipfeiipf;îf§!

beneficiar:
a) la data la care beneficiarul a făcut controlul executării
construcţiei şi s-a consemnat conformitatea acesteia;
b) de la data recepţiei provizorii la terminarea lucrării;
c) la recepţia finală, după terminarea efectivă a construcţiei.

Tudorică
a) de la data recepţiei finale a construcţiei;
b) de la data recepţiei provizorii a construcţiei;
c) dacă este cazul, de la împlinirea termenului acordat
antreprenorului prin procesul-verbal de recepţie finală,
pentru înlăturarea viciilor constatate.
110 Teste grilă

Capitolul VI Succesiunile (moştenirea)

■IHHSI
a) privesc atât moştenirea legală, cât şi moştenirea
testamentară;
b) nu aduc atingere rezervei succesorale cuvenită
nedemnului;
c) se produc numai dacă faptele care atrag nedemnitatea
sunt săvârşite împotriva celui care lasă moştenirea.

cel care a săvârşit fapta ce atrage nedemnitatea judiciară a


decedat înainte de condamnarea penală, chiar dacă acea
faptă a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească
civilă definitivă;
b) cei care a săvârşit fapta care atrage nedemnitatea
judiciară este singura persoană cu vocaţie la moştenirea
defunctului;
c) fapta care atrage nedemnitatea de drept a fost săvârşită
din culpă.
Poate ti declarata nedemna persoana:
a) condamnată definitiv pentru denunţarea calomnioasă a
celui pe care îl moşteneşte;
b) care a alterat, din neglijenţă, testamentul defunctului;
c) care a primit testamentul olograf, spre păstrare, de la
defunct şi care nu îl predă, cu rea-credinţă, celor
interesaţi, după deschiderea moştenirii.

a) indiferent de data săvârşirii faptei care atrage nedemnitatea;


b) numai dacă faptele care atrag nedemnitatea sunt săvârşite
după această dată;
c) numai în privinţa nedemnităţii judiciare.

... aaaaasgî
■K
a) nedemnitatea constituie o condiţie negativă generală a
dreptului de a moşteni;
b) în cazul în care operează reprezentarea succesorală,
moştenirea se împarte pe tulpină;
c) dreptul la acţiunea în reducţiunea liberalităţilor excesive
aparţine numai moştenitorilor rezervatari şi poate fi
exercitat în termen de 3 ani de la data deschiderii
Miclăuş-Bâdin
moştenirii.

a) declaraţia expresă a celui care lasă moştenirea făcută prin


testament sau act autentic notarial;
b) reabilitarea nedemnului;
c) prescripţia executării pedepsei penale.
Miclăuş-Bădin
a) moştenirea se împarte in mod egal, în toate cazurile în
care operează reprezentarea succesorală;
b) în principiu, rudele de gradul cel mai apropiat cu
defunctul înlătură de |a moştenire rudele de grad mai
îndepărtat;
c) moştenirea poate fi împărţită pe tulpină sau, după caz, pe
linii.
iMW»wwnwwiiiii»i»'miii iii1 iiii'irii'gaaagasa: e ■
a) în concurs cu soţul supravieţuitor, indiferent de numărul
acestora, culeg împreună 54 din moştenire;
b) sunt urmaşii copiilor defunctului în linie dreaptă până la
gradul al patrulea inclusiv;
c) pot veni la moştenire prin reprezentare.

Părinţii defunctului-
*
a) beneficiază de rezerva succesorală chiar în concurs cu
descendenţii acestuia;
b) în concurs cu soţul supravieţuitor, dezmoştenit de defunct,
culeg 3/4 din moştenire;
c) pot cere notarului public declararea nedemnităţii judiciare
a soţului supravieţuitor al defunctului.
e o excepţie de la:
a) principiul proximităţii gradului de rudenie;
b) principiul egalităţii între rudele de acelaşi grad;
c) principiul chemării la moştenire în ordinea claselor de
moştenitori.
■HHHSB , mmmmmmr*'5. 41
a) cel lipsit de capacitatea de a moşteni;
b) renunţătorul;
c) nedemnul, cu condiţia să nu mai fie în viaţă la data
deschiderii succesiunii.
596. Este înlăturată de la moştenirea tatălui său, ca efect al
nedemnităţii, persoana
raxfliiiiiislS nofisl.
a) pentru săvârşirea, după decesul tatălui său, a infracţiunii
de omor asupra celuilalt copil al defunctului;
b) pentru săvârşirea, anterior decesului tatălui său, a
112 Teste grilă

infracţiunii de tentativă de omor asupra soţiei


defunctului;
c) anterior decesului tatălui său, pentru săvârşirea
infracţiunii de omor asupra celuilalt copil al defunctului.

a) cel care îşi ucide cu intenţie soţul, după introducerea


cererii de divorţ şi care, ulterior, se sinucide;
b) cel care a fost condamnat definitiv pentru complicitate la
uciderea lui de cuius;
c) cel care, după deschiderea moştenirii, ucide un alt
succesibii pentru a-l înlătura de la moştenire.

Miclăuş-Bâdin
Drept civil 113

m
succesor
ală

a) operează întotdeauna de drept, fără intervenţia instanţei


de judecată;
b) nu poate fi înlăturată implicit prin gratificarea celui
nedemn de către defunct, ulterior comiterii faptei care
atrage nedemnitatea şi în deplină cunoştinţă cu privire la
aceasta;
c) poate fi invocată numai de către cei care au vocaţie la
moştenire.

a) este considerată vinovată pentru desfacerea căsătoriei


prin hotărârea de divorţ, pronunţată după decesul soţului
său;
b) a fost condamnată printr-o hotărâre penală definitivă
pentru uciderea cu intenţie a fiului adoptat numai de
către aceasta;
c) a fost condamnată, printr-o hotărâre penală definitivă,
pronunţată anterior decesului soţului său, pentru uciderea
cu intenţie a unui legatar universal care i-ar fi restrâns
vocaţia la moştenirea soţului.
a) poate fi introdusă în termen de un an de la data deschiderii
moştenirii;

b) poate fi pornită, în toate cazurile, de comuna, oraşul sau,


după caz, municipiul în a cărui rază teritorială se aflau
bunurile defunctului la data deschiderii moştenirii;
c) poate fi introdusă oricând.

601. Actele încheiate între nedemn şi terţi:


a) dacă sunt de administrare sau de conservare şi profită
moştenitorilor, se menţin, chiar dacă terţii sunt de rea-
credinţă la data încheierii acestora;
b) se menţin întotdeauna dacă terţii sunt de bună-credinţă,
chiar dacă sunt cu titlu gratuit;
c) se menţin în toate cazurile, dacă sunt încheiate înainte de
constatarea sau, după caz, declararea nedemnităţii, chiar
dacă nu profită moştenitorilor;
602.în cazul în care nedemnul înstrăinează, cu titlu gratuit, un bun
mobil din masa
succesorală către un terţ de bună-credinţă:
a) terţul dobânditor devine proprietarul acelui bun din
momentul luării sale în posesie efectivă;
b) nu vor fi aplicabile regulile privitoare la dobândirea
proprietăţii mobiliare prin posesia de bună-credinţă;
c) actul astfel încheiat va fi menţinut.
603. Soţul supravieţuitor:
a) este moştenitor rezervatar;
b) va veni în concurs la moştenire cu comuna, oraşul sau,
114 Teste grilă
după caz, municipiul în raza teritorială a cărora se aflau
bunurile la data deschiderii moştenirii, în absenţa
moştenitorilor legali sau testamentari;
c) culege, pe lângă cota prevăzută de lege, atunci când nu
vine în concurs cu descendenţii, mobilierul şi obiectele de
uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor.
Midăuş-Bodin

Miclăuş-Bădin
604.Rudele ap
a) nu pot veni concomitent laurepi
moştenirea defunctului;
CIVII
115

b) vin la moştenire în ordinea


gradului de rudenie;
c) pot veni concomitent la moştenire
atunci când rudele din clasa
cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire.

605. Nedemnitatea:
a) produce aceleaşi efecte, chiar dacă este de drept sau
judiciară;
b) judiciară produce efecte numai cu privire la moştenirea
testamentară;
c) de drept poate fi constatată şi de către notarul public.
606. Comuna, oraşul sau,
după caz, munici| bunurile
defunctului fa data deschiderii
moştenim:
a) poate invoca, în toate cazurile, nedemnitatea de drept;
b) poate cere instanţei să declare nedemnitatea unicului
succesibil, cu excepţia cazului în care moştenirea ce ar
deveni vacantă se află în străinătate;
c) poate cere instanţei, în termenul general de prescripţie,
să declare nedemnitatea judiciară.
607.
‘ se cons
a) poate fi pronunţată numai după data deschiderii
moştenirii;
b) poate fi pronunţată şi înainte de data deschiderii
moştenirii;
c) produce întotdeauna efecte retroactiv.

608. Spre deosebire de colateralii privilegiaţi, ascende


a) sunt moştenitori rezervatari;
b) pot veni la moştenire prin reprezentare;
c) sunt chemaţi la moştenire în concurs cu oricare dintre
clasele de moştenitori legali.
609. Nedemnitatea poate fi invocată:
a) numai împotriva nedemnului, cât timp acesta este în viaţă;
b) şi împotriva moştenitorilor legali sau testamentari ai
nedemnului;
c) şi împotriva minorului care avea discernământ la data
săvârşirii faptei care atrage nedemnitatea.

a) poate veni la moştenirea acestuia, în lipsa unor


Miclăuş-Bădin
moştenitori dintr-o clasă mai apropiată, numai dacă
mama sa decedată nu este nedemnă faţă de defunct;
116
b) îl înlătură de la moştenire
Teste grilă
pe tatăl defunctului;
c) poate veni la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor
al defunctului.

a) din momentul deschiderii moştenirii, numai dacă fapta


care atrage nedemnitatea este săvârşită anterior acestui
moment;
b) de la data săvârşirii faptei care atrage nedemnitatea;
c) în toate cazurile, din momentul deschiderii moştenirii.

Miclăuş-Bădin
3a că la moştenirea lui D vin:urepi
A (soţia acestuia), nepoţii NI si iu? ,
acestuia decedată la data deschiderii moştenirii lui D) Si N3 /rL-.117
CIVII
.
1 ,u
r!' decedat în aceleaşi circumstanţe cu sora lui): '
a) NI va culege o cotă de 3/16 din moştenire;
b) N3 va culege o cotă de 3/8 din moştenire;
c) NI, N2 şi N3 vor culege fiecare o cotă de 3/8 din moştenire

BHHKttRraBWKHEHnBK
* a) pot veni la moştenire prin reprezentarea părinţilor
defunctului;
b) sunt moştenitori rezervatari;
c) când vin la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor,
culeg împreună un sfert din moştenire, indiferent de
numărul acestora.
w||| ......
M.KWWWH^WWBBBMMI IIIIIIIIIIHIIIIIIII.MI
a) ambii părinţi ai defunctului şi cu soţul supravieţuitor,
aceştia culeg o treime din moştenire;
b) un singur părinte al defunctului, aceştia culeg trei sferturi din
moştenire;
c) soţul supravieţuitor, aceştia vor culege două treimi din
moştenire.

a) operează reprezentarea, chiar dacă reprezentantul a fost


dezmoştenit derftre reprezentat;
b) nu operează reprezentarea;
c) operează reprezentarea, cu condiţia ca reprezentantul să nu
fi renunţat la moştenirea reprezentatului.
Oacă la moştenirea defunctului sunt chemaţi soţul supravieţuitor şi
un copil
i la moştenirea defunctului sunt chemaţi
soţul : defunctului dintr-o altă căsătorie,
soţul supravieţuitor:
a) va moşteni, pe lângă cota stabilită de lege, şi mobilierul şi
obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei
comune a soţilor;
b) va culege întreaga moştenire, atunci când copilul din afara
căsătoriei a fost dezmoştenit;
c) va culege un sfert din moştenire.

a) încetează întotdeauna prin partaj, chiar dacă este realizat


la mai puţin de un an de la data deschiderii moştenirii;
b) este gratuit, inalienabil şi insesizabil;
c) nu este condiţionat de inexistenţa altor drepturi reale de
folosinţă asupra unei locuinţe a soţului supravieţuitor,
atunci când se exercită asupra casei în care acesta locuieşte.
rea saup
a) se poate împărţi pe linii între aceştia;
b) este de Vi din moştenire atunci când aceştia vin în concurs
cu un alt moştenitor rezervatar;
c) este de trei sferturi din Miclăuş-Bădin
moştenire atunci când aceştia,
indiferent de numărul lor vin în concurs cu soţul
supravieţuitor.
118 Teste grilă
«El

Miclăuş-Bădin
a)îi înlătură de la moştenire pe colateralii privilegiaţi de gradul
119 patru ai defunctului;
Teste grilă
b) fac parte din clasa a lll-a de moştenitori legali;
c) culeg jumătate din moştenire atunci când vin în concurs
cu cei trei fraţi ai defunctului.
620. Când la moştenirea defunctului sunt chemaţi ambii părinţi
ai acestuia, un frate | linie maternă şi doi fraţi pe linie paternă,
din moştenirea lăsată de defunct:
a) un sfert revine părinţilor;
b) un sfert revine fratelui pe linie maternă;
c) jumătate revine fraţilor pe linie paternă.

a) sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului,


cu excepţia părinţilor acestuia, până la gradul al
patrulea inclusiv;
b) nu pot veni la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor;
c) pot veni la moştenire în concurs cu un ascendent
privilegiat, atunci când acesta a fost dezmoştenit de către
defunct.
622. Spre deosebire de colateralii ordinari, ascendenţii
ordinari:
a) pot veni la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu
defunctul;
b) când vin la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor,
indiferent de numărul lor, culeg împreună un sfert din
moştenire;
c) culeg moştenirea în mod egal, atunci când sunt de acelaşi grad.

623. în cazul în care de cuius-ul împreună cu unul dintre


fiii acestuia decedează accident rutier, fără a se putea
stabili ordinea deceselor, descendenţii
decedat:
a) nu pot veni la moştenirea lui de cuius prin reprezentare;
b) pot veni la moştenirea lui de cuius prin reprezentare;
c) vor culege jumătate din moştenirea lui de cuius,
indiferent de numărul acestora, dacă vin în concurs cu
fratele tatălui lor.

a) fără a deosebi după cum reprezentanţii sunt rude de


acelaşi grad sau de grade diferite cu defunctul;
b) în cazul renunţătorului, numai dacă acesta este decedat
la data deschiderii moştenirii;
c) şi în cazul verilor primari ai defunctului.

, ncpuiui
uciuiiuuilll.UC II ale pc unic ţjaiciiia al
a) poate veni la moştenirea acestuia prin reprezentare;
b) înlătură de la moştenire pe fratele pe linie maternă al
defunctului;
c) culege 3/4 din moştenire când vineMiclăuş-Bădin
în concurs cu un
singur părinte al defunctului.
120 Teste grilă
626. Atunci când la moştenirea lui de cuius vin trei nepoţi de frate
şi unul de soră, atât
• * .! .»»*•••« fîSn>4 mmiNf'îtAi'Si
fratele, cât şi sora acestuia 1
a) nepotul de soră va culege jumătate din moştenire;

b) fiecare nepot va culege câte un sfert din moştenire,


neputând veni la moştenire prin reprezentare;
c) nepoţii de frate vor moşteni împreună jumătate din
moştenire.

a) la infinit în privinţa descendenţilor copiilor defunctului;


b) până la gradul IV inclusiv, în cazul descendenţilor unchilor
şi mătuşilor lui de cuius;
c) chiar dacă reprezentantul a renunţat la moştenirea
reprezentatului.
628. Bunicul defunctului culege 3/8 din moştenire, dacă
vine în concurs cu:
a) soţia defunctului şi copilul adoptat numai de defunct,
dezmoştenit de acesta;
b) nepotul şi soţia defunctului;
c) colateralii privilegiaţi ai defunctului.

629. Dacă o moştenire legală se dispută între fiica surorii


predecedate a defunctului, soţia acestuia şi ambii părinţi ai
defunctului:
a) fiica surorii defunctului culege 1/2 din moştenire, dacă
părinţii defunctului sunt dezmoşteniţi de acesta;
b) părinţii defunctului vor culege 2/6 din moştenire, dacă sora
defunctului a renunţat la moştenirea acestuia;
c) soţia defunctului va culege 1/2 din moştenire.

630. Sunt moştenitori rezervatari ai defunctului:


a) strănepoţii acestuia;
b) bunicii acestuia;
c) fraţii acestuia.

e veni la moştenirea defunctului:


a) prin reprezentare, reprezentantul dezmoştenit de
reprezentat;
b) copilul acestuia conceput într-o relaţie extraconjugală,
căruia i-a fost stabilită legătura de filiaţie cu defunctul,
precum şi mama copilului;
c) copilul recunoscut de defunct prin testament.

632. Nepotul defunctului, condamnat pentru complicitate


la tentativa de omor a acestuia, poate veni la moştenire dacă:
a) defunctul a lăsat un testament prin care îl exheredează pe
fiul său, autorul faptei de tentativă de omor, în favoarea
nepotului, chiar dacă avea cunoştinţă despre fapta acestuia
din urmă;
Miclâuş-Bâdin
Drept civil 121
b) în lipsa altor moştenitori din aceeaşi clasă de grad mai
apropiat cu defunctul, este singurul care poate culege
moştenirea defunctului;
c) printr-un act autentic notarial este consemnată declaraţia
expresă a defunctului privind înlăturarea efectelor
nedemnităţii.

Miclăuş-Bădin
122 Teste grilă

__ _ î w . • I- ** . .. , .» . '
633. împărţirea pe linii a moştenim se aplica numai in cazul:
a) ascendenţilor privilegiaţi;
b) colateralilor privilegiaţi;
c) colateralilor ordinari.

634. Nu intră în categoria mobilierului şi obiectelor de uz casnic:


a) bunurile procurate pentru a fi donate;
b) bunurile procurate după data întreruperii în fapt a
convieţuirii soţilor;
c) bunurile aduse în gospodăria casnică în urma achiziţionării
acestora doar de către unul dintre soţi.
635. Rezerva succesorală:
a) este reglementată de dispoziţii legale cu caracter imperativ;
b) se cuvine moştenitorilor rezervatari de la data naşterii
acestora;
c) reprezintă jumătate din cota succesorală care, în absenţa
liberalităţilor sau dezmoştenirilor, s-ar fi cuvenit oricăruia
dintre moştenitorii rezervatari.
Dacă la moştenirea lui T vin cei trei fii ai săi (FI, F2 şi F3), iar
anterior de moştenirii lui T, FI şi F2 au cules prin
reprezentarea lui T moştenirea lui I lui T declarat nedemn faţă
de B, F3 fiind conceput după deschiderea i B, moştenirea lui T
se va împărţi între cei trei fii ai săi după cum urmează:
a) F3 va culege 9.500 lei, dacă activul net al moştenirii lăsate de
tatăl acestuia (T) este de 15.000 lei şi, prin reprezentare, FI
şi F2 (ceilalţi doi fii ai lui T) au moştenit de la bunicul lor (B)
un activ net de 9.000 lei;
b) F3 va culege 8000 lei, dacă activul net al moştenirii lăsate de
tatăl acestuia (T) este 15.000 lei şi, prin reprezentare, FI şi
F2 (ceilalţi doi fii ai lui T) au moştenit de la bunicul lor (B)
un activ net de 9.000 lei;
c) F3 va culege o treime din moştenirea tatălui acestuia (T),
nefiind conceput la data deschiderii moştenirii bunicului său
(B).
637. Moştenitorii rezervatari:
a) au, în principiu, dreptul la rezervă în natură;
b) sunt soţul supravieţuitor, ascendenţii privilegiaţi şi
descendenţii defunctului;
c) pot cere reducţiunea liberalităţilor excesive şi pe cale de
excepţie, în termen de trei ani de la data deschiderii
moştenirii.
638. La stabilirea
a) nu se va ţine seama de donaţiile remuneratorii făcute de
defunct;
Miclâuş-Bâdin
Drept civil 123
b) ca regulă, pentru determinarea valorii bunurilor donate, se
va ţine seama, atunci când este cazul, de valoarea acestora la
data înstrăinării de către donatar;
c) se va ţine seama şi de sumele cheltuite pentru întreţinerea
sau, dacă este cazul, pentru formarea profesională a soţului
defunctului.

a) reducţiunea se poate realiza numai în faţa instanţei de


judecată;
b) excepţia de reducţiune poate fi invocată, chiar verbal,
oricând, în faţa instanţei de judecată;

Miclăuş-Bădin
124 Teste grilă

c) atunci când sunt mai mulţi moştenitori rezervatari, reducţiunea


profită numai celui care a cerut-o.
atea disponibilă specială a soţului supravieţuitor:
'“a)'"reprezintă partea din bunurile moştenirii care este rezervată
descendenţilor defunctului, alţii decât cei comuni cu soţul
supravieţuitor;
b) nu poate depăşi un sfert din moştenire şi nici partea
descendentului care a primit cel mai puţin;
c) devine incidenţă în cazul concursului dintre soţul
supravieţuitor şi descendenţii acestuia, alţii decât cei comuni cu
defunctul.
'or excesive
a) legatele sunt reduse succesiv, în ordinea inversă a datei lor;
b) dacă beneficiarul donaţiei care ar trebui redusă este insolvabil,
se va proceda la reducţiunea donaţiei anterioare;
c) în principiu, donaţiile se reduc succesiv în ordinea inversă datei
lor, începând cu cea mai nouă.

a) activul brut al moştenirii din care este scăzut pasivul


succesoral;
b) partea din bunurile moştenirii de care defunctul poate dispune
neîngrădit prin liberalităţi;
c) partea din moştenire asupra căreia se impută prima dată
liberalităţile supuse raportului, făcute unui moştenitor
rezervatar.
ma
ixcesive:
a) ca regulă, donaţiile concomitente se reduc toate deodată şi
proporţional;
b) ca regulă, întregirea rezervei, ca urmare a reducţiunii, se
realizează prin echivalent;
c) excepţia de reducţiune este imprescriptibilă extinctiv.

a) soţului supravieţuitor;
b) descendenţilor;
c) numai copilului defunctului dintr-o altă căsătorie, chiar dacă
acesta nu este singurul descendent al acestuia.
fideicomisare:
a) substituitul dobândeşte dreptul de proprietate asupra bunului
imobil care face obiectul liberalităţii de la data notării sarcinii
instituitului în cartea funciară;
b) sarcina instituitului, moştenitor rezervatar, nu poate încălca
rezerva succesorală a acestuia;
Miclâuş-Bâdin
Drept civil 125
c) drepturile care formează obiectul liberalităţii alcătuiesc o masă
patrimonială autonomă.

Miclăuş-Bădin
126 Teste grilă
unei substituţii fideicomisare:
a) sunt transmise substituitului la termenul stabilit de
dispunător;
b) sunt dobândite atât de instituit cât şi de substituit prin voinţa
dispunătorului;
c) pot fi administrate de instituit, dar nu pot fi înstrăinate pe o
durată ce nu poate depăşi 49 de ani.

a) nu dobândeşte dreptul de proprietate asupra bunului care


face obiectul liberi lităţii, fiind un simplu administrator al
acestuia;
b) poate fi atât o persoană fizică, cât şi o persoană juridică;
c) răspunde pentru prejudiciile cauzate prin actele de
administrare numai cu celelalte drepturi cuprinse în
patrimoniul său.
! acesta:
şi după decesul dispunătorului;
b) numai anterior decesului dispunătorului, sub sancţiunea
caducităţii acceptării donaţiei;
c) numai după decesul instituitului.

649. Când substituitul predecedează instituitului, bunul care


face obiectul ! revine, ca regulă
a) instituitului;
b) moştenitorilor substituitului;
c) moştenitorilor dispunătorului.

650. Pot obţine recunoaşterea calităţii de moştenitor prin petiţia de


ereditate:
a) moştenitorii legali;
b) legatarul universal sau cu titlu universal;
c) legatarul cu titlu particular.

a) este o acţiune imprescriptibilă extinctiv; ■


b) priveşte numai moştenirea legală;
c) poate fi îndreptată numai împotriva unei persoane care
pretinde că este moştenitor şi posedă toate sau o parte din
bunurile din patrimoniul succesoral.
652. Actele încheiate <
•»
-teuterţii sunt
m
a) sunt de conservare şi profită
moştenitorilor;
b) sunt de administrare, chiar dacă nu profită moştenitorilor;
c) sunt acte de dispoziţie cu titlu gratuit, încheiate cu terţi
dobânditori de bună-credinţă.
ana la împlinirea dreptul
de opţiune succesorală:
a) este prezumat, în toate cazurile,
renunţător;
Miclăuş-Bădin
Drept civil 127
b) este prezumat, în toate cazurile, acceptant tacit;
c) este decăzut din acest drept.

Miclăuş-Bădin
128 Teste grilă

area expresă a moştenirii:


"a) poate fi făcută numai printr-un înscris autentic;
b) se înscrie întotdeauna în registrul naţional notarial;
c) poate îmbrăca şi forma unui înscris sub semnătură privată.

a) renunţarea la moştenire care va profita moştenitorilor a


căror parte ar fi fost diminuată;
b) actele de administrare definitivă a unor bunuri din
moştenire;
c) actele de supraveghere cu privire la unele din bunurile din
moştenire, indiferent de împrejurările în care acestea s-au
efectuat.
656. Declaraţia de neacceptare a moştenirii: JiWHIHBHHI
a) poate fi dată şi ulterior îndeplinirii actului ce poate avea
semnificaţia acceptării moştenirii;
b) poate fi dată printr-un înscris autentic sau sub semnătură
privată;
c) poate fi dată de orice succesibil, indiferent de calitatea sa de
moştenitor legal sau testamentar.
657. Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu
universal răspund pentru
datoriile şi sarcinile moştenirii: . ■ lIHHHB&HHHil
a) în toate cazurile, numai cu bunurile din patrimoniul
succesoral, proporţional cu cota fiecăruia;
b) numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional
cu cota fiecăruia, atunci când acceptă moştenirea sub
beneficiu de inventar;
c) şi cu bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin efectul
subrogaţiei, în cazul înstrăinării bunurilor moştenirii după
deschiderea acesteia.
I cu titlu particular:
nu este obligat, ca regulă, să suporte datoriile şi sarcinile
moştenirii; dobândeşte proprietatea bunului individual
determinat care face obiectul legatului de la data deschiderii
moştenirii;
nu răspunde pentru pasivul moştenirii, chiar dacă testatorul
a dispus în mod expres în acest sens.

a) elementul subiectiv;
b) efectele juridice produse;
c) calitatea cerută de lege în persoana autorului faptei ilicite
care atrage aplicarea uneia dintre aceste sancţiuni civile.

a) renunţă la moştenire în folosul mai multor moştenitori


Miclăuş-Bădin
Drept civil 129
determinaţi;
b) deşi cunoştea deschiderea moştenirii şi calitatea sa de
succesibil, nu îşi exercită dreptul de opţiune succesorală, ca
urmare a citării sale înăuntrul termenului de un an
prevăzut de lege;
c) renunţă la moştenire, cu titlu oneros, în favoarea
moştenitorilor subsecvenţi.
poate fi revocată de renunţător în termen de trei luni de la
data înscrierii în registrul naţional notarial;
b) este prezumată, dacă succesibilul nu optează în termenul
redus de opţiune stabilit de instanţa judecătorească prin
ordonanţă preşedinţială;
c) poate fi revocată de creditorii succesibilului renunţător,
dacă renunţarea a fost făcută în frauda acestora.
662. Dacă printre bunurile succesorale nu se află imobile, convenţia de
partaj:
a) trebuie să fie încheiată în formă autentică, sub sancţiunea
nulităţii absolute;
b) se poate realiza prin bună învoială, în forma şi prin actul pe
care părţile le convin;
c) poate fi încheiată chiar dacă nu sunt prezenţi toţi
moştenitorii.
663. Nu fac obiectul partajului succesoral:
a) amintirile de familie;
b) bunurile individual determinate care fac obiectul unui legat cu
titlu particular;
c) mobilierul şi obiectele de uz casnic, afectate folosinţei
comune a soţilor, care se cuvin întotdeauna soţului
supravieţuitor.
664. Partajul voluntar se poate realiza:
a) dacă printre moştenitori se află o persoană pusă sub
interdicţie judecătorească, numai cu autorizarea instanţei
de tutelă;
b) numai în natură;
c) numai dacă are ca obiect întreg patrimoniul succesoral.

665. Pot invoca reducţiunea liberalităţilor excesive:


a) succesorii universali şi cu titlu universal ai moştenitorului
rezervatar;
b) creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari;
c) ascendenţii ordinari ai defunctului.

666. în cazul moştenirii testamentare, legea în vigoare la data


întocmirii testan guvernează: -
a) validitatea acestuia;
b) efectele clauzei de inalienabilitate instituite prin testament;

Miclăuş-Bădin
130 Teste grilă
c) valabilitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin
testament.
667. Termenul de opţiune succesorală: ..................III.. IUI
sjaaBaMBit
a) este un termen de decădere supus prevederilor referitoare la
suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie
extinctivă;
b) este un termen de prescripţie;
c) poate fi prelungit de către instanţa de judecată, pe calea
ordonanţei preşe- dinţiale.

Miclăuş-Bădin
Capitolul
VII Despre
familie

J* 'MS M ; :-'i
dă posibilitatea oricăruia dintre soţi să solicite în instanţă
prestaţie compensatorie;
sASjt&aSlSk
b) poate fi admis şi dacă unul dintre soţi este pus sub
interdicţie, acordul reali- zându-se în acest caz între
celălalt soţ şi reprezentantul legal al soţului interzis;
c) este posibil, chiar dacă există copii minori adoptaţi de ambii
soţi.

a) este o formă a obligaţiei de întreţinere între soţi/foştii soţi,
având ca fundament principiul solidarităţii familiale;
b) poate fi solicitată numai sub forma unei cereri
accesorii/incidentale în cadrul procesului de divorţ, iar nu
ulterior divorţului, printr-o acţiune separată;
c) nu poate fi solicitată în timpul căsătoriei, chiar dacă se
probează lipsa mijloacelor de întreţinere de către soţul
reclamant.
il nevinovat, care a suferit un prejudiciu prin desfacerea
căsătoriei, poate —1 ilalt soţ despăgubiri în condiţiile art. 388
C.civ.:
a) în cadrul procesului de divorţ;
b) în termen de trei ani de la producerea prejudiciului;
c) în termen de trei ani de la desfacerea căsătoriei.

a) împrejurarea că soţii nu coabitează, unul dintre ei fiind


plecat temporar în străinătate pentru perfecţionare
profesională;
b) trecerea unuia dintre soţi la un cult religios diferit de al
celuilalt, chiar dacă relaţiile de familie nu sunt
deteriorate;
c) imposibilitatea continuării convieţuirii, ca urmare a
vătămării grave şi iremediabile a raporturilor dintre soţi.
a) este obligată să se pronunţe asupra raporturilor dintre părinţii
divorţaţi şi copiii lor
minori, chiar dacă nu s-a formulat o cerere accesorie divorţului
Nicolescu
având acest obiect;
b) este obligată să se pronunţe, din oficiu, asupra
raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori,
inclusiv cu privire la minorii căsătoriţi sau emancipaţi;
c) este întotdeauna ţinută de opinia exprimată de copil cu ocazia
ascultării acestuia.

Nicolescu
a) fiecare este îndreptăţit la întreţinere numai pe durata unui
an de la data divorţului;
b) fiecare este îndreptăţit la întreţinere pe durata existenţei
stării de nevoie, obligaţia de întreţinere încetând însă în caz
de recăsătorire;
c) nu au dreptul la întreţinere datorită existenţei unor culpe
concurente.

a) se stabileşte prin acordul celor care divorţează;


b) rămâne cel din căsătorie, dacă nu există un asemenea acord;
c) se stabileşte de instanţă sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă
ori de notarul
public, dacă nu există un asemenea acord.

a) este admisă numai dacă instanţa constată culpa exclusivă a


soţului pârât;
b) este admisă numai dacă instanţa constată culpa exclusivă a
soţului reclamant;
c) nu poate fi admisă, întrucât căsătoria se consideră încetată

a) are calitate procesuală activă şi soţul supravieţuitor, în calitate de moştenitor al soţului predecedat;

b) dacă acţiunea este admisă, căsătoria se socoteşte desfăcută la data introducerii cererii de
divorţ;

c) acţiunea nu poate fi admisă în ipoteza în care cererea de divorţ a fost introdusă de defunct, cu
motivarea că starea sa de sănătate făcea imposibilă continuarea căsătoriei.

a) atrage pierderea capacităţii depline de exerciţiu a soţului pârât, dacă acesta nu a împlinit vârsta de
18 ani;
prin deces, ope legis.
b) poate conduce la acordarea exerciţiului autorităţii
părinteşti numai reclamantului, dacă pârâtul se face
vinovat de acte de violenţă săvârşite asupra copilului şi a
celuilalt soţ;
c) nu împiedică soţul vinovat de deteriorarea raporturilor de
familie să obţină încuviinţarea păstrării numelui purtat în
timpul căsătoriei.

a) se stabileşte pe baza înţelegerii dintre părinţi, pe care


instanţa este chemată să^ o verifice din oficiu;
b) este stabilită la părintele care nu se face vinovat de
deteriorarea raporturilor de familie;
Nicolescu
c) poate fi stabilită şi la bunici sau alte rude, cu
consimţământul acestora, caz în care încetează dreptul
părintelui de a avea legături personale cu copilul.

a) între soţi, la data introducerii cererii de divorţ, numai dacă


prin hotărârea de divorţ se realizează şi partajul bunurile
comune ale soţilor;

Nicolescu
Drept civil 117

b) în raporturile cu terţii, de la data îndeplinirii formalităţilor


de publicitate sau de la data la care terţii au cunoscut pe
altă cale divorţul;
c) între soţi, la data eliberării certificatului de divorţ, în cazul
divorţului prin procedură notarială sau administrativă.
Divorţul poate fi pronunţat de notarul public: '3t‘
a) dacă soţii au copii minori adoptaţi şi convin asupra
exercitării autorităţii părinteşti de către unul dintre ei;
b) dacă soţii au convenit cu privire la divorţ, dar nu se înţeleg
cu privire la numele de familie pe care să îl poarte după
divorţ;
c) chiar şi în situaţia în care cererea de divorţ se depune prin
mandatar cu procură autentică, dacă la expirarea
termenului de reflecţie soţii se prezintă personal.
1, în cazul divorţului prin acordul soţilor pe cale administrativă,
întinderea acordului de voinţe trebuie să privească în mod
obligatoriu:
a) divorţul propriu-zis şi partajul bunurilor comune;
b) divorţul propriu-zis, numele soţilor şi situaţia copiilor
minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau
adoptaţi;
c) divorţul propriu-zis şi efectele acestuia cu privire la numele
soţilor după divorţ.
682. Divorţul la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care
a durat cel puţin 2 ani:
a) reflectă concepţia divorţului remediu;
b) ca regulă, se pronunţă din culpa exclusivă a soţului
reclamant;
c) se pronunţă din culpă comună, dacă şi pârâtul se declară
de acord cu divorţul.
683. Divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a reclamantului: - ■
a) atunci când pârâtul se declară de acord cu divorţul;
b) în cazul separaţiei în fapt de minim 2 ani, dacă pârâtul nu
se declară de acord cu divorţul;
c) atunci când, deşi din probele administrate rezultă culpa
comună a soţilor, culpa majoră, de 60%, aparţine
reclamantului.
! paternitate poate fi anulată dacă:
autorul ei nu are capacitate deplină de exerciţiu;
b) mama copilului nu şi-a exprimat în mod valabil
consimţământul;
c) autorul ei a fost în eroare cu privire la legătura de filiaţie.

Nicolescu
nu poate fi contestată de autorul recunoaşterii, având în
118 Teste grilă

vedere caracterul irevocabil al acesteia;


b) este opozabilă erga omnes;
c) poate fi anulată pentru leziune.

se stabileşte prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească


în cazul copilului din afara căsătoriei;
b) rezultă din faptul naşterii, fără nicio distincţie între copiii din
căsătorie şi cei din afara căsătoriei;
c) poate fi contestată ori de câte ori există neconcordanţe între
filiaţia indicată de certificatul de naştere şi posesia de stat a
copilului.
HHH
poate fi introdusă numai de către copilul care este trecut în
registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi;
poate fi continuată de moştenitori, dar nu introdusă de aceştia;
poate fi introdusă împotriva oraşului de la locul deschiderii
moştenirii, dacă
moştenirea este vacantă.
IsKtsHHSKnHS
este reglementată expres de Codul civil;
împiedică o eventuală contestare a recunoaşterii de către
autorul ei;
este acea recunoaştere făcută de o persoană conştientă de
caracterul său inexact.

operează ope legis, independent de menţiunile din actul de


naştere al copilului; poate fi răsturnată numai pe calea
formulării unei acţiuni în tăgada paternităţii; are caracter
absolut.

simpla despărţire în fapt a soţilor reprezintă o probă


suficientă pentru admiterea acţiunii;
instanţa poate lua act de renunţarea la judecată, dacă
acţiunea este introdusă de mamă în numele copilului minor;
instanţa poate reţine nu doar imposibilitatea fizică sau
biologică de a procrea, ci şi imposibilitatea morală, derivată
din raporturile tensionate dintre soţi.
:iunea în tăgada paternităţii:
' * cm
poate fi introdusă de soţul mamei în termen de 3 ani, care
curge de la un unic moment subiectiv, respectiv data la care
soţul a cunoscut că este prezumat tată al copilului;
poate fi admisă, chiarNicolescudacă există conformitate între
menţiunile din actul de naştere al copilului şi posesia de stat a
Drept civil 119

acestuia;
are acelaşi obiect cu acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de
tatăl din căsătorie.

calitatea procesuală pasivă revine întotdeauna copilului;


calitatea procesuală pasivă poate reveni, în unele cazuri,
mamei copilului; dreptul la acţiune este imprescriptibil.
ISiiSliX&SSHW
IKstabilirea paterniţăţir^pilului din afara căsătoriei: - ,
se respinge de către instanţă, dacă se dovedeşte că mama
copilului a avut
relaţii intime şi cu alţi bărbaţi;
poate fi pornită şi de moştenitorii copilului;
este supusă dispoziţiilor Codului civil, indiferent de data
naşterii copilului.

Nicolescu
120 Teste grilă

a) vizează un copil conceput în timpul căsătoriei, dar născut


după divorţul părinţilor şi înainte ca mama să se
recăsătorească;
b) a fost făcută după decesul copilului, iar acesta nu a lăsat
descendenţi fireşti;
c) a fost făcută prin testament olograf.

nu se poate realiza în faţa instanţei, dat fiind caracterul său


solemn; ca natură juridică, este o mărturisire;
inserată într-o convenţie matrimonială, îşi pierde caracterul de
act juridic unilateral.

a) este un mijloc de probă atât în cazul paternităţii din


căsătorie, cât şi în cazul aceleia din afara căsătoriei;
b) este o prezumţie relativă, în sensul că se poate face dovada
concepţiunii copilului în afara intervalului legal cu orice mijloc
de probă, inclusiv cu martori;
c) reprezintă intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o
sută şaizecea zi dinaintea naşterii copilului.
ţiunea In despăgubiri formulată de mamă împotriva pretinsului tată
în art. 428 C.civ.:
nu se prescrie în timpul vieţii copilului; este inadmisibilă atunci
când copilul s-a născut mort; este condiţionată de promovarea
unei acţiuni în stabilirea paternităţii.
ntru stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei prin
hotărâre judecă-
recunoaşterea pârâtului exprimată în instanţă este
suficientă; nu trebuie administrată întotdeauna expertiza
medico-legală de tip ADN; este admisibil orice mijloc de
probă.
formulată de cel care se |
se prescrie în termen de 3 ani de la data la care reclamantul
află imposibilitatea de procreare a soţului mamei;
b) poate fi admisă de instanţă numai dacă reclamantul face
dovada paternităţii sale faţă de copil;
c) are caracter personal, neputând fi transmisă moştenitorilor

tatălui biologic, istă: 1


" * < l£k- * ^J
a) între paternitatea din căsătorie şi cea din afara căsătoriei;
b) când soţia, încălcând obligaţia de fidelitate, se află în acelaşi
timp în două relaţii cu bărbaţi diferiţi;
c) când un copil a fost conceput într-o căsătorie desfiinţată,
Nicolescu
dar este născut după ce mama s-a recăsătorit.
a) există între unchi şi nepot;
121
b) nu există niciodată întreTeste
bunic
grilă
şi nepot câtă vreme este în
viaţă unul dintre copiii bunicului; i
c) se poate activa în sarcina părinţilor şi în ipoteza în care
copilul major în vârstă de până la 26 de ani urmează
cursurile unei unităţi de învăţământ particulare.

a) presupune că dreptul la întreţinere nu poate face obiectul


unei stipulaţii pentru altul;
b) exclude posibilitatea ca întreţinerea să fie prestată
temporar de o altă persoană, din proprie iniţiativă;
c) îl opreşte pe creditorul celui obligat la întreţinere să
solicite, pe calea acţiunii oblice, sistarea plăţii întreţinerii.

a) copilul, întreţinut de soţul mamei sale, poate fi obligat


timp de 10 ani să dea întreţinere celui care l-a întreţinut;
b) copilul beneficiază de întreţinere de la soţul mamei sale şi
după împlinirea vârstei de 18 ani, dacă se află în
continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar
fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) minorul beneficiază de întreţinere de la moştenitorii
soţului mamei - soţ care i-a dat întreţinere fără să fi avut
obligaţia legală - în măsura valorii bunurilor moştenite de
către moştenitori.
a) cuantumul prestaţiei compensatorii poate fi modificat de
instanţă în anumite

situaţii, spre deosebire de cuantumul pensiei de


întreţinere;
b) pensia de întreţinere nu se poate acorda în niciun caz
pentru o perioadă anterioară introducerii cererii de
chemare în judecată;
c) pensia de întreţinere poate fi stabilită şi sub forma unei
sume globale.
705. Starea de nevoie a creditorului întreţinerii:
a) trebuie să fie absolută, în sensul că o persoană care
beneficiază de pensie pentru limită de vârstă nu poate
primi şi o pensie de întreţinere potrivit legii;
b) este prezumată în cazul copilului minor care cere
întreţinere de la părinţii săi, dacă minorul nu se poate
întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri;
c) cauzată de o incapacitate totală de muncă, garantează
întotdeauna acordarea unei pensii de întreţinere.
706. Pentru determinarea mijloacelor debitorului întreţinerii se iau în
considerare:
Nicolescu
122 Teste grilă
a) sarcinile cărora debitorul trebuie să le facă faţă; I
b) bunurile aflate în patrimoniul debitorului care ar putea fi
valorificate, inclusiv acelea de strictă necesitate;
c) posibilităţile materiale ale soţului debitorului.

Nicolescu
Drept civil 123

■în vârstă
nu poate pretinde întreţinere de la părinţi, dacă soţul său
dispune de mijloacele necesare continuării studiilor;
b) nu poate pretinde întreţinere de la părinţii săi, dacă se face
vinovat de acte de violenţă împotriva acestora;
c) poate renunţa pentru viitor la dreptul său la întreţinere
dacă obţine venituri suficiente din muncă.
mmmm n mm * mmmmm
se execută de către părintele la care locuieşte copilul numai
prin asigurarea locuinţei;
se execută de către părintele ce nu exercită autoritatea
părintească numai prin plata unei pensii de întreţinere
lunare stabilite în bani;
legală poate fi cumulată cu cea convenţională în persoana
aceluiaşi creditor şi a aceluiaşi debitor.
ligaţia de întreţinere intre soţi:
poate fi valorificată şi pe durata procesului de divorţ;
nu se poate activa dacă soţul pretins creditor părăseşte
nejustificat locuinţa
familiei şi întreţine relaţii extraconjugale;
are acelaşi fundament cu obligaţia de întreţinere între foştii
soţi.

a) numai dacă părinţii copilului sunt decedaţi; după fratele


a) copilului;
dacă respectivul copil nu se poate întreţine din munca sa,
c chiar dacă ar avea bunuri valorificabile.
)

a) se plăteşte în rate periodice, la termenele stabilite


prin hotărâre judecătorească, nefiind permisă stipularea
lor pe cale convenţională;
b) stabilită într-o sumă fixă, se indexează trimestrial în
funcţie de rata inflaţiei, numai dacă indexarea este prevăzută
expres în dispozitivul hotărârii judecătoreşti;
c) se poate plăti şi sub forma unei sume globale, dacă

cazul copilului din afara căsătoriei care are filiaţia stabilită faţă de

părţile convin sau dacă instanţa autorizează pentru motive


temeinice.
autoritatea părintească se exercită în toate cazurile în comun şi
în mod egal de ambii părinţi;
b) copilul ia, ope legis, numele de familie al părintelui faţă de

Nicolescu
124 Teste grilă
care şi-a stabilit filiaţia ulterior; I
c) admiterea unei acţiuni în contestarea recunoaşterii de
paternitate poate determina modificarea numelui de familie
al copilului recunoscut.

Nicolescu
Drept civil 125

se apreciază de instanţă in concreto, în funcţie de gravitatea


acţiunii inacţiunii părintelui;
vizează cu precădere deficienţe grave în exercitarea
drepturilor părinteşti cu privire la persoana copilului;
pot fi probate numai prin declaraţia copilului referitoare la
abuzul sau neglijenţa la care a fost supus, dacă acesta a
împlinit vârsta de 10 ani.
intre drepturile părinteşti cu privire la persoana copilului se
numără: |
dreptul părinţilor de a alege confesiunea religioasă, indiferent
de vârsta copilului minor;
dreptul de a lua anumite măsuri disciplinare faţă de copil cu
respectarea demnităţii acestuia;
dreptul părinţilor de a cere înapoierea copilului de la
instituţia de ocrotire la care instanţa a dispus plasamentul, ca
măsură de protecţie.

reprezintă un set de drepturi şi îndatoriri exclusiv cu privire


la persoana copilului;
b) nu se exercită cu privire la minorul emancipat;
c) aparţine în mod egal ambilor părinţi, dacă nu s-a derogat prin
convenţie matrimonială.

este întotdeauna totală, vizând toţi copiii născuţi la data


pronunţării hotărârii; în privinţa părintelui sancţionat, nu
conduce la pierderea dreptului de a consimţi la adopţia
copilului minor; are caracter temporar.
citarea autorităţ i pa nteşti. -r
se realizează până la data la care copilul împlineşte vârsta de
18 ani, cu excepţia situaţiilor în care acesta dobândeşte
anticipat capacitate deplină de exerciţiu; în cazul părinţilor
divorţaţi, poate face obiectul unei înţelegeri între aceştia, care
nu este supusă niciunei încuviinţări administrative ori
judiciare; faţă de terţii de bună-credinţă se realizează pe baza
prezumţiei de mandat tacit reciproc dintre părinţi în cazul
actelor curente.

implică întotdeauna întocmirea unui inventar al bunurilor


minorului; vizează şi bunurile dobândite de minor cu titlu
gratuit, dacă testatorul ori donatorul a stipulat în mod expres;
presupune încheierea unor acte de administrare stricto sensu,
cu excluderea totală a actelor de dispoziţie.
tl:

se poate dispune doar cu privire la anumite drepturi


părinteşti; se poate dispune doar cu privire la anumiţi copii;
Nicolescu
126 Teste grilă
nu poate atrage instituirea tutelei. I

Nicolescu
r
Drept civil 127

__ervine: JflHHHBHHIi
a) în cazul în care părinţii sunt căsătoriţi, dacă KSMJ
aceştia nu convieţuiesc;
b) în cazul desfiinţării căsătoriei pentru o cauză de
nulitate, dacă doar unul dintre soţi a fost de bună-credinţă la
încheierea căsătoriei;
c) dacă, în mod excepţional,
__ HM®
instanţa hotărăşte
se stabileşte de părinţii căsătoriţi, plasamentul copilului la o
rudă.

de comun acord, pe baza încuviinţării instanţei de tutelă, dacă


părinţii nu locuiesc împreună;
b) poate fi schimbată unilateral în alt oraş de către părintele cu
care copilul locuieşte şi care exercită singur autoritatea
părintească, fără a fi necesar acordul prealabil al celuilalt
părinte, chiar dacă afectează dreptul acestuia din urmă de a
avea legături personale cu copilul;
c) poate fi schimbată de către copilul care a împlinit vârsta de 14
ani, dacă locuinţa este necesară învăţăturii sale, dar numai cu
acordul părinţilor.

Nicolescu
Capitolul VIII Grile recapitulative

722. în ceea ce priveşte leziunea, ca viciu c


a) în situaţia minorului, trebuie dovedită exclusiv paguba suferită
de acesta din urmă™
b) în cazul majorului, poate fi invocată dacă este vorba
exclusiv de un act juridic civil de dispoziţie;
c) aceasta nu este aplicabilă tranzacţiei.

a) spre deosebire de decădere, stinge exclusiv dreptul la acţiune în


sens material;
b) ca regulă, nu curge între soţi;
c) a acţiunii în nulitatea relativă a recunoaşterii unui copil
începe să curgă în termen de 6 luni de la data încetării
violenţei.
724. Decăderea:
a) trebuie invocată de către instanţele de judecată care o
constată;
b) trebuie invocată întotdeauna de partea interesată;
c) poate fi opusă direct în apel.
725. Nu poate atrage anularea contractului:
a) eroarea care poartă asupra unui element cu privire la care
riscul de eroare trebuie să fie asumat de cel care o invocă;
b) eroarea nescuzabilă;
c) eroarea care poartă asupra naturii contractului.
726. Sunt bunuri proprii ale soţilor căsătoriţi sub cupola regimului
comunităţii legale:
a) drepturile patrimoniale încasate cu titlu de drepturi de
autor;
b) proiectele artistice;
c) bunul cumpărat cu preţul obţinut din valorificarea unui bun
comun.
727. Prestaţia <
a) nu poate fi solicitată, în nicio circumstanţă, de către soţul
care solicită şi pensie de întreţinere;
b) se poate acorda exclusiv soţului care a avut calitatea
procesuală de pârât în procesul de divorţ;
c) se acordă şi în cazul divorţului consensual imperfect.

a) acţiunea în răspundere civilă, pentru prejudiciul pecuniar


suferit, poate fi antrenată exclusiv la solicitarea unuia
dintre logodnici;

Ureche
b) darurile pe care logodnicii le-au Drept primit
civil
pe perioada 125
logodnei, în vederea perfectării mariajului, se restituie doar
în natură;
c) obligaţia la plata despăgubirilor nu ia naştere în situaţia în
care ruperea logodnei este determinată, în mod culpabil, de
celălalt logodnic.
729. Recunoaşterea de
JHBHHHBHIHHHHHIHIii
■ a) spre deosebire de mărturisirea de maternitate, este posibilă
faţă de orice copil care nu are, la data recunoaşterii, o filiaţie
stabilită;
b) poate privi exclusiv copilul născut;
c) trebuie exprimată exclusiv printr-un înscris autentic.

730. în situaţia recunoaşterii de maternitate: H


a) aceasta trebuie exprimată, sub sancţiunea nulităţii
absolute, prin declaraţie la serviciul de stare civilă şi prin
înscris autentic;
b) aceasta este lovită de nulitate absolută în situaţia în care se
referă la un copil având, la data recunoaşterii, legătura de
filiaţie legal stabilită;
c) dacă aceasta nu corespunde adevărului, dreptul la acţiune
este unul imprescriptibil.
731. în ceea ce priveşte dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile de
naştere şi lehuzie:
a) acesta este un drept al copilului exercitat prin mamă în
calitate de reprezentant legal al acestuia;
b) poate fi acordat chiar şi în situaţia în care acţiunea în
stabilirea paternităţii a fost promovată de un alt reprezentant
legal al copilului;
c) în situaţia în care mama, în numele copilului, a pornit
acţiunea în stabilirea paternităţii împotriva moştenitorilor
pretinsului tată, într-o astfel de formulă litigioasă, ea nu va
putea obţine despăgubiri.
732. în ceea ce priveşte dreptul la întreţinere cuvenit descendentului
minor:
a) în situaţia în care sunt 4 copii, cuantumul obligaţiei de
întreţinere este stabilit într-o cotă fixă de 1/2 din venitul net
lunar al părintelui obligat la întreţinere;
b) stabilirea întinderii obligaţiei de întreţinere are un caracter
absolut;
c) executarea întreţinerii este posibilă prin achitarea
anticipată a unei sume cu caracter global.
de superficie:
a) poate lua naştere prin testament;
b) se stinge atunci când aceeaşi persoană a întrunit calitatea
de superficiar şi de nud proprietar; Ureche
c) este perpetuu, odată dobândit.

734. în cazul admiterii acţiunii revendicare|J^^||^|^|||[|


a) posesorul 126de bună-credinţă va fi obligat, la cerere, şi la
Teste grilă

restituirea fructelor civile produse de bun până la înapoierea


acestuia către proprietar;
b) pârâtul este titularul unui drept de retenţie asupra
produselor până la recuperarea dispenselor efectuate pentru
producerea şi culegerea acestora, chiar dacă proprietarul
conferă pârâtului o cauţiune suficientă;
sentinţa judecătorească corespunzătoare poate fi pusă în
executare inclusiv contra terţului dobânditor.
735.
a) acesta se constituie întotdeauna în baza unui act juridic;
b) bunul ce face obiectul acestui drept nu poate fi arendat;
c) uzuarul trebuie, în anumite condiţii, să procedeze la
achitarea tuturor cheltuielilor de cultură şi a reparaţiilor de
întreţinere, asemenea uzufructuarului.
736.
a) uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar;
b) se va dispune, în toate cazurile, stingerea uzufructului;
c) uzufructuarul poate primi o rentă pe durata uzufructului,
cu îndeplinirea condiţiilor legale.

autorul lor va fi obligat, întotdeauna, să le desfiinţeze;


b) o eventuală desfiinţare a lucrării se va realiza, fără excepţie,
cu respectarea prevederilor legale în materie;
c) atât autorul de bună-credinţă, cât şi cel de rea-credinţă, pot
fi somaţi să achite contravaloarea prejudiciului produs prin
lipsa de folosinţă;
738. Regimul juridic al vederii asupra proprietăţii vecinului impune ca:
;j
a) ferestrele pentru vedere neparalele cu linia de hotar spre
fondul învecinat să fie permise la o distanţă de 105 cm;
b) toate ferestrele de lumină de pe fonduri vecine să păstreze o
distanţă minimă de 2 m;
c) ferestrele în zidul comun să fie prohibite în toate cazurile.

739. în ipoteza dreptului de trecere peste u t i l i t ă t , : » —


B
a) în toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei
despăgubiri juste şi prealabile;
b) clădirile şi curţile aferente pot fi exceptate de la acest drept
de trecere, în anumite condiţii;
c) obligaţia de trecere subzistă şi în conjunctura în care
trecerea prin altă parte s-ar realiza cu costuri minime.

a) poate fi prevăzută doar în contractele comutative şi cu titlu


oneros;
b) operează întotdeauna pe o durată de cel mult 50 de ani, cu
condiţia să existe un interes legitim şi serios;
Ureche
c) atrage nulitatea convenţiei în integralitatea ei dacă a fost
determinantă la perfectarea contractului, cu condiţia să se
constate nulitatea clauzei. Drept civil 127

a) fiecare coproprietar poate dispune în mod liber de cota sa


parte;
b) actele de conservare pot fi realizate doar cu încuviinţarea
coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor-părţi;

Ureche
128 Teste grilă

c) sentinţele judecătoreşti potrivnice unui coproprietar sunt


opozabile celorlalţi coproprietari.

a) poate fi încheiat cu acordul coproprietarilor ce deţin


majoritatea cotelor părţi;
b) presupune, printre altele, derogarea de la dispoziţiile legale
referitoare la

repartizarea beneficiilor şi a sarcinilor între coproprietari;


c) poate fi denunţat cu votul
unanim al coproprietarilor.
ii'iiOT^iBiiiMMM a) efectele acesteia pot fi înlăturate BMMWBMMBaBM
agsBBBwag m •"< m mmts8 '■ ’ t,.±
sCrîS '.ii'Vi fâsKei
exclusiv prin declaraţie autentică;
b) descendenţii nedemnului vin la moştenire în nume propriu,
dar şi prin reprezentare, pentru a culege partea care ar fi
revenit ascendentelui lor; cj nedemnul este înlăturat doar de
la moştenirea ab intestat.
744. Constituie excepţie/excepţii de la principiu, proximităţii
gradului de rudenie:
a) împărţeala moştenirii pe tulpini, în cazul venirii la
moştenire prin reprezentare succesorală;
b) reprezentarea succesorală;
c) împărţirea moştenirii pe linii, în cazul în care sunt chemaţi
la moştenire doi sau mai mulţi colaterali privilegiaţi.
745. La moştenirea lui A, vin S, soţie supravieţuitoare, X, fiu, Y şi Z,
nepoate de fiu, tatăl lor fiind predecedat, şi L, în calitate de legatar
asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale defunctului. Ce cotă
din masa succesorală îi va reveni lui Z?
a) 3/32 părţi;
b) 3/16 părţi;
c) 3/8 părţi.

746. La succesiunea lui W, vin A, soţie, în contradictoriu cu care W


promovase acţiune de divorţ, B şi C, fiii defunctului, şi D, mama
defunctului. Cum se va lichida
a) Ava obţine % părţi, B+C vor primi V» părţi, iar D va fi
înlăturată de la moştenire;
b) A va fi înlăturată de la moştenire ca urmare a promovării
divorţului de către defunctul său soţ, B+C vor împărţi
întreaga masă succesorală, iar D va fi înlăturată de la
moştenire de către descendenţi;
c) A va obţine % părţi şi mobilierul şi obiectele de uz casnic
care au fost afectate folosinţei comune a soţilor, B+C vor
primi % părţi, iar D va fi înlăturată de la succesiune.
Ureche
a) în situaţia în care este legală, poate opera împotriva voinţei
părţilor;
b) aceasta poate fi legală, convenţională şicivil
Drept judiciară; 129

c) nu operează atunci când datoria are ca obiect restituirea


bunului dat în depozit.

Ureche
130 Teste grilă

748. în ceea ce priveşte acţiunea


a) domeniul de aplicare al acesteia se circumscrie şi faptelor
juridice propriu-zise;
b) prin intermediul acesteia pot fi revocate şi actele juridice
referitoare |a drepturile patrimoniale exclusive ale
debitorului;
c) aceasta este admisibilă şi în situaţia în care creanţa este
afectată de un termen suspensiv al cărui beneficiar este
creditorul.
749. în cazul novaţiei:
a) obligaţia existentă rămâne aceeaşi şi se transmite, cu
toate garanţiile şi accesoriile sale, creditorului
subsecvent;
b) obligaţia poate fi lovită de nulitate relativă, cu condiţia să
nu fie dispusă sau constatată de instanţă;
c) prin schimbarea obiectului obligaţiei, înţelegerea părţilor
în acest sens poate interveni şi în momentul în care are
loc plata.
în de afaceri: 9
a) diligenţa datorată de gerant este, întotdeauna, cea pe care
un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor
sale;
b) ratificarea acesteia produce, pentru viitor, efectele unui
mandat, în ce priveşte actele juridice;
c) caracterul inoportun al acesteia îl obligă pe gerant la
restituirea cheltuielilor exclusiv în măsura în care i-au
determinat un avantaj.
751. Pentru a putea invoca, cu succes, excepţia de neexecutare a
contractului, impune ca:
a) obligaţiile reciproce ale părţilor să-şi aibă izvorul în două
contracte bilaterale;
b) cel puţin una dintre obligaţiile reciproce să fie exigibilă;
c) neexecutarea obligaţiei, de către una din părţi, să nu fie de
mică însemnătate.

a)are un caracter esenţialmente extrajudiciar;


b)nu poate fi admisibilă în absenţa acordării de către
creditor a unui termen de executare debitorului, cu
excepţia ipotezelor de punere în întârziere de drept;
c) presupune că debitorul, în nicio împrejurrae, nu poate
reveni asupra declaraţiei sale unilaterale de rezoluţiune.
753. în lumina noului Cod civil, transferul riscurilor:
a) este separat de cel al transferului proprietăţii;
b) poate deroga de la regula generală, dacă debitorul face
dovada că bunul ar fi pierit şi în mâinile creditorului;
Ureche
c) se circumscrie principiului res perit debitori.

754. Acţiunea în restituirea plăţii nedatorate:


a) poate căpăta valenţele unei acţiuni în revendicare;
Drept civil 131

b) este, întotdeauna, prescriptibilă în termenul general de


prescripţie;
c) se circumscrie, de regulă, acţiunilor personale.
755 cu referire la condiţiile îmbogăţirii fără just temei:
' aj îmbogăţirea pârâtului poate avea loc şi prin evitarea unei
cheltuieli obligatorii;
b) însărăcirea nu trebuie să constea, neapărat, într-o diminuare a
patrimoniului;
c) buna-credinţă a îmbogăţitului nu se prezumă.

756. în intervalul de timp dintre momentul naşterii raportului de


obligaţii şi momentul
realizării condiţiei (pendente conditione):
a) debitorul este îndreptăţit să solicite restituirea prestaţiei, în
măsura executării acesteia;
b) atât debitorul, cât şi creditorul sunt în măsură să invoce
compensaţia, ca modalitate de stingere a obligaţiei;
c) debitorul poate fi obligat la executarea prestaţiei sale de
către creditor.

a) afectează însăşi existenţa obligaţiei;


b) are ca efect amânarea scadenţei obligaţiei sub aspect pasiv;
c) stabilit în favoarea debitorului, până la împlinirea sa, îl
împiedică pe creditor să ceară plata datoriei.
758. Mecanismul decăderii din beneficiul termenului suspensiv:
a) reprezintă exclusiv o sancţiune a debitorului;
b) poate interveni în ipoteza în care, dintr-o culpă uşoară,
debitorul a diminuat garanţiile pe care le-a constituit
creditorului;
c) constituie şi o măsură de apărare a intereselor creditorului.

759. în raporturile dintre creditorii solidari:


a) actele prin care un creditor consimte la reducerea
accesoriilor creanţei sunt opozabile celorlalţi;
b) oricare dintre aceştia poate face singur remiteri de datorii
cu privire la întreaga creanţă, în virtutea mandatului tacit
de reprezentare dat de ceilalţi creditori;
c) suspendarea prescripţiei favorabile unui creditor produce
efecte favorabile tuturor creditorilor.

a)este întotdeauna indivizibilă;


b)poate fi făcută de un terţ neinteresat;
c) în cazul obligaţiilor monetare, trebuie executată la
domiciliul sau, după caz, sediul debitorului de la data plăţii.
761. Spre deosebire de contractul de vânzare, darea în plată:
a) care presupune transferul dreptului de proprietate asupra
unui imobil în contul plăţii datorate nu trebuie să
îndeplinească forma autentică necesară pentru înscrierea în
Ureche
evidenţele cadastrale a dreptului de proprietate;
b) se poate efectua
132 fără existenţa unui preţ; Teste grilă
c) poate avea ca obiect bunuri viitoare.

Ureche
Teste grilă
130

a) poate fi supusă regulilor reducţiunii liberalităţilor excesive;


b) acordată debitorului nu liberează şi pe fideiusor;
c) care operează cu titlu oneros este, în realitate, o novaţie prin
schimbarea obiectului obligaţiei sau, după caz, o tranzacţie.

a) atrage, în ipoteza obligaţiilor contractuale, desfiinţarea


automată a contractului cu aplicarea subsecventă a teoriei
riscurilor;
b) presupune că obiectul obligaţiei poate să-l constituie orice
prestaţie având ca obiect bunuri individual determinate;
c) atrage necesitatea ca debitorul să fi fost pus în întârziere.

a) poate privi numai exercitarea drepturilor nepatrimoniale ale


debitorului;
b) este colectivă prin exerciţiul său şi individuală prin efectele sale,
profitând doar creditorului care a promovat-o;
c) impune ca cerinţele de admisibilitate ale acesteia să fie
îndeplinite la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti, în
situaţia în care exercitarea de către creditor a drepturilor
debitorului se realizează pe cale judiciară.

a) predarea lucrului vândut este exclusiv portabilă;"


b) dacă obligaţia de plată a preţului este afectată de un termen,
iar, după vânzare, cumpărătorul a devenit insolvabil,
vânzătorul poate suspenda, în orice situaţii, executarea
obligaţiei de predare;
c) dacă cumpărătorul a fost evins (există evicţiune totală), acesta
poate cere rezoluţiunea vânzării şi daune-interese.

a) întreţinerea poate fi supusă urmăririi silite de către creditorii


întreţinutului;
b) promovarea acţiunii în rezoluţiune poate fi exercitată şi de către
succesorii în drepturi ai persoanei interesate;
c) obigaţia de întreţinere se execută doar în natură.

a) subzistă şi faţă de subdobânditorii cu titlu particular şi cu titlu


gratuit;
b) are caracter imperativ, deci părţile nu pot diminua limitele
garanţiei;
c) este transmisibilă succesorilor universali/cu titlu universal ai
vânzătorului.

a) se supune condiţiilor de fond ale contractului;


b) poate avea ca obiect drepturile de creaţie intelectuală;
Ureche
c) operează, în unele situaţii, prin simplul acord de voinţă al
părţilor contractante.

Ureche
actului de mandat, se regăsesc ţi acelea conform
Drept civil 131

a) ” poate avea ca obiect


încheierea de fapte juridice de către
mandatar, pe seama şi în numele
mandantului;
b) poate fi atât unilateral, cât şi sinalagmatic;
c) mandatarul cu titlu gratuit este obligat să-l
îndeplinească cu diligenţa unui bun proprietar.
senţa unei un terţ chiar în a autorizări
__ exprese
a) împrejurări
previzibile îl împiedică să aducă la îndeplinire mandatul;
b) înştiinţarea prealabilă a mandantului cu privire la intervenirea
unor împrejurări neprevăzute s-ar realiza cu dificultate;
c) se poate prezuma că mandantul ar fi încuviinţat substituirea
dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică.

a) nerespectarea formei autentice impuse de legiuitor poate


atrage nulitatea relativă, la cererea persoanei prejudiciate;
b) părţile pot obţine rezilierea contractului în caz de neîndeplinire
a obligaţiilor;
c) există şansă de câştig sau de pierdere pentru fiecare
cocontractant.
■■■■II-I .....
a) nu poate fi desfiinţată în parte, în absenţa unei clauze contrare;
b) poate avea ca obiect tranzacţionarea asupra acţiunii civile
derivând din săvârşirea unei infracţiuni;
c) poate fi atacată pentru leziune, asemenea contractelor aleatorii.
ncercate impun ca:
această varietate de vânzare să fie, întotdeauna, perfectată sub
condiţie rezo- lutorie;
b) rezultatul încercării să fie lăsat la aprecierea discreţionară a
cumpărătorului;
c) până la îndeplinirea condiţiei, vânzătorul să rămână
proprietarul bunului.

Ureche
Răspunsuri şi explicaţii

1. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 102 alin. (1) din Legea
nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1166 C.civ.
- „acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane" (s.n.,
R.C.). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 102 alin. (2) din
Legea nr. 71/2011 - „legea în vigoare la data modificării" (s.n.,
R.C.).
2. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1169 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1169 teza întâi C.civ. - „orice contracte".
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1170 C.civ. - buna-credinţă
trebuie să existe la negocierea, încheierea şi pe parcursul
executării contractului.
3. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1172 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1171 C.civ. Răspunsul de la
lit. c) este greşit - art. 1171 C.civ. - lipseşte condiţia reciprocităţii şi
interdependenţei obligaţiilor (a se vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.I.
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 72).
4. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1174 (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1178 C.civ., coroborat cu
art. 1242 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1142 alin. (1) C.civ. coroborat cu art. 1178 C.civ.
5. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1169 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1176 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a)
este greşit-art. 1172 alin. (2) C.civ. (cu titlu gratuit).
6. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1182 alin. (1) C. civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1182 alin. (2) C. civ. -
părţile trebuie să se pună de acord numai cu privire la elementele
esenţiale. Răspunsul de la lit. c) este greşit - consimţământul
trebuie să fie exprimat în deplină cunoştinţă de cauză, iar, în lipsa
discernământului părţii, contractul este anulabil - art. 1204, art.
1205 C.civ.
7. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1201 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1202 alin. (2) C.civ. coroborat cu art. 1203
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1203 C.civ. -
acceptarea trebuie să fie în scris şi expresă.
8. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1230, art. 1683 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit
- art. 1227 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1226 alin.
(2) C.civ. - obiectul trebuie să fie licit şi determinat sau cel puţin
determinabil.
9. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1225 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1225 alin. (1) - obiectul
contractului. Răspunsul de la lit. c) este greşit
Drept civil - art. 1126 alin. (2) 133
C.civ. coroborat cu art. 1172 alin. (2) C.civ.
10. a
Răspuns de la lit. a) este corect — art. 1225 C.civ.; a se vedea şi
L. Pop, Tratat de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2009, voi. II, p. 307. Răspunsul de la lit. b) este greşit -

Ureche
art 1225 alin. (3) C.civ. - este ilicit şi atunci când contravine
bunelor moravuri. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1225
alin. (2) C.civ. - obiectul (operaţiunea juridică) trebuie să fie
determinat; obiectul obligaţiei (prestaţia la care se angajează
debitorul - art. 1226 C.civ.) poate fi determinabil.
11. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1128 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1230 C civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1129 C.civ.
12. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1232 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1232 C.civ. Răspunsul de la
lit. c) este greşit - art. 1233 C.civ.
13. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1233 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1232 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit.
b) este greşit - art. 1234 C.civ. - normă supletivă - „în absenţa
unei convenţii contrare".
14. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1237 C.civ. (frauda la
lege). Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1239 C.civ.
(prezumţie iuris tontum). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1238 C.civ.
15. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1239 C.civ. Răspunsul de
la lit a) este greşit - art. 1238 alin. (1) C. civ. - ca regulă, nulitate
relativă. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1238 alin. (2)
C.civ. - scopul imoral al contractului trebuie să fie comun sau,
fără a fi comun, să fie acceptat de cealaltă parte.
16. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1186 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1227 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1182 alin. (1) teza a doua C.civ.
17. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 1187 C.civ. şi art.
1199 C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1191 alin. (1)
C.civ. (numai dacă autorul se obligă să o menţină un anumit
termen sau când poate fi considerată astfel); poate fi retrasă în
condiţiile art. 1191 C.civ.
18. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1193 alin. (1) şi
art. 1194 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1200 alin. (2) C.civ. (comunicarea acceptării poate fi făcută prin
mijloace cel puţin la fel de rapide ca cele folosite de ofertant); a
se vedea şi A-A. Moise, în Fi-A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu
pe articole. Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1333,
comentariul articolului 1200.
19. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1239 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile
Răspunsurile de la lit. a) de la corecte
şi c) sunt lit. a)- art.şi1207
b)alin.
sunt greşite,
(3) şi (4) astfel
C.civ. Răspunsul cum
de la lit. b) rezultă din
interpretarea per a contraria a art. 1239 C.civ.
este greşit - art. 1207 alin. (2) pct. 2 C.civ.

20. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1238 alin. (2) teza întâi
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - sancţiunea este
aplicabilă pentru lipsa cauzei, conform art. 1238 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1238 alin. (2) teza a doua
C.civ.
21. b
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1225 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - sancţiunea nulităţii absolute,
conform art. 1225 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit
- art. 1226 alin. (1) C.civ. (prestaţia la care s-a obligat debitorul
este obiectul obligaţiei).
22. a, c

Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 1207 alin. (3) şi (4) C.civ. Răspunsul de la lit. b)
este greşit - art. 1207 alin. (2) pct. 2 C.civ.
134 Răspunsuri şi explicaţii

23. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1210 şi art.
1211 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1208 C.civ.
24. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1207 alin. (3) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 1207 alin. (3) C.civ.
25. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1221 C.civ. Răspunsurile
de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 1207 şi art. 1222 alin. (1) C.civ.
26. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1218 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1220 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a)
este greşit - art. 1216 alin. (3) C.civ.
27. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1221 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit — art. 1218 şi art. 1221 alin. (1)
C.civ.
28. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 1219 şi art.
1217 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit-art. 1217 C.civ.
29. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1207 alin. (2) pct. 2
C.civ. Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 1209, art.
1207 alin. (1) şi (2) pct. 3 C.civ.
30. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1207 alin. (1) şi art. 1214
alin. (2) C.civ. Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 1213
C.civ.
31. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1205 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 1213 alin. (2) şi art.
1215 alin. (1) C.civ.
32. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1214 alin. (1) şi
(3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1214 şi art. 2501
alin. (1) C.civ.
33. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1221 alin. (3), art. 1222
alin. (2) C.civ. Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 1221
alin. (3), art. 1224 C.civ.
34. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1213 şi art. 1222 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit
- art. 1216 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1213 alin.
(1) C.civ.
35. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 1223 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1223 alin. (2) C.civ.
36. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1178 C.civ. (a se vedea şi
L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 76-77).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1240 alin. (1) C.civ. -
„voinţa de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris".
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1169 alin. (2) C.civ. - de
principiu, nu valorează acceptare.
37. b, c
Drept civil 135
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1141 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1242 alin. (1) C.civ. coroborat cu art. 1174
alin. (3) C.civ.; a se vedea şi art. 1244 coroborat cu
885 alin. (2), art. 886 şi art. 888 C.civ; art. 1011 C.civ. (donaţia),
art. 2255 C.civ. (contractul de ^reţinere); art. 2378 alin. (1) C.civ.
(ipoteca imobiliară), art. 2388 C.civ. (ipoteca mobiliară - în f rmă
autentică sau sub semnătură privată). Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 1242 alin. (1) C civ - cu titlu de exemplu, a se vedea
art. 2388 C.civ.
38. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1243 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art 1244 coroborat cu art. 885 alin. (2), art.
886 şi art. 888 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit art 1243
C.civ. (de principiu, modificarea este supusă condiţiilor de formă
cerute de lege pentru încheierea valabilă a contractului).
39. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1242 alin. (2) Cciv.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art 1174 alin. (3) şi art. 1011
alin. (3) Cciv. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1242 alin. (1)
C.civ.
40. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1187 C.civ. coroborat cu
art. 1011 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art.
1187 C.civ. coroborat cu art. 1011 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 1199 C.civ.
41. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1244 coroborat cu art.
885 alin. (2), art. 886 şi art. 888 Cciv. Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 2272 C.civ. (forma scrisă este cerută ad probationem).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1781 C.civ.
42. c
Răspunsul de la lit. c) este corect: c) - art. 1011 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit
- art. 2255 C.civ. (forma autentică). Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 2388 C.civ. (forma scrisă).
43. a
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1401 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1405 alin. (2) C.civ. (se
consideră neîndeplinită). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1407 alin. (1) Cciv. (normă supletivă).
44. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1403 C.civ. (condiţia pur
potestativă). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1408 alin. (1)
C.civ. (drepturile dobânditorului sunt supuse aceleiaşi condiţii).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1400 C.civ., art. 1617 alin.
(1) (a se vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de
drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.
593).
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1401 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect -
45.
art. 1410 b, Răspunsul
C.civ. c de la lit. c) este greşit - art. 1408 alin. (1) C.civ.

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1400, art. 1617 alin. (1)
C.civ. (a se vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar
de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012,
p. 593). Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1274 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1400, art. 1617 alin. (1)
Cciv. (a se vedea şi L Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar
136de drept civil. Obligaţiile, Ed.şi explicaţii
Răspunsuri Universul Juridic, Bucureşti, 2012,
p. 593).
46. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1407 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1407 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1407 alin. (3) şi (4) C.civ.
(condiţia rezolutorie).
47. a, b
48. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1407 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit- art. 1407 alin. (1) C.civ. - normă
supletivă. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1407 alin. (1)
C.civ.
49. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1414 teza a doua C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1412 alin. (1), art. 1617 alin.
(1) C.civ. - creanţele reciproce trebuie să fie exigibile. Răspunsul
de la lit. c) este greşit-art. 1413 alin. (2) C.civ.
50. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2524 alin. (2) teza a doua
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2524 alin. (2) teza
întâi C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2524 alin. (2)
C.civ.
51. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1418 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1417 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit-art. 1417 alin. (1) C.civ.
52. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1270 alin. (1) C.civ.
(principiul forţei obligatorii). Răspunsul de la lit. c) este corect -
art. 1270 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art.
1276 C.civ.
53. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1422 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1427 teza I C.civ. (rămâne
divizibilă între moştenitorii părţilor). Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 1423 C.civ. prevede o normă supletivă (nu
întotdeauna).
54. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1430 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1428 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 1429 C.civ. (excepţie de la regula
divizibilităţii, dacă obligaţia este indivizibilă prin natura ei).
55. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect-art. 1431 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1431 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 1431 alin. (1) C.civ.
56. b
Răspunsul de la lit. b)c) este
este corect - art. 1432 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1453 alin. (3) lit. b) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 1453 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. greşit - art. 1453 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1432 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1433 alin. (2) C.civ.
57. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1441 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1438 C.civ. - numai în
proporţie cu partea de creanţă ce revine acelui creditor. Răspunsul
de la lit. c) este greşit - art. Drept
1440 civil
C.civ. 137
58. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1445 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1444 C.civ. - debitorii solidari pot să se
oblige sub modalităţi diferite. Răspunsul de la lit. b) este greşit -
art. 1446 C.civ. - prezumţie de solidaritate prevăzută de lege în
cazul obligaţiilor contractate de debitorii solidari în exerciţiul unei
întreprinderi - a se vedea art. 1445 C.civ.
59. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1450 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1451 alin. (2) teza finală C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art. 1448 C.civ.
60. b

Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1401 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect -
art. 1410 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1408 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1461 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) esteDrept
greşit
civil - art 1462 C.civ. Răspunsul138de la
lit. c) este greşit - art. 1463 C.civ.
62.bb, c
61.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1465 lit. b) C.civ.
Răspunsul de 1a lit. c) este corect - art 1465 lit- d) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1464 alin. (2) şi art. 1466
C.civ.
63. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1276 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1276 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1276 alin. (2) C.civ.
64. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1277 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art 1276 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit.
a) este greşit - art. 1277 C.civ. (este considerată nescrisă).
65. a
Răspunsul de la lit. a) este corect- art. 1271 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1271 alin. (2) lit. a), b)
C.civ.- nu întotdeauna. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1271 alin. (1), art. 1549 alin. (1) C.civ.
66. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1271 alin. (3) lit. d) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1271 alin. (3) lit. c) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1271 alin. (3) lit. d) C.civ.
67. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1280 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1281 C.civ. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 1281 C.civ.
68. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1282 alin. (1) C.civ. (a se
vedea şi L Pop, l.-FI. Popa,
S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 182). Răspunsul de la lit. b) este greşit
- art. 1282 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1282 alin. (2) C.civ. (numai obligaţiile contractuale în legătură cu
un bun).
69. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1283 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1283 C.civ. (a se vedea şi
L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 192-193).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1283 alin. (1) C.civ.
70. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1284 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1284 C.civ. (a se vedea şi L
Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 193).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1286 alin. (2) C.civ.
71. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1288 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1286 alin. (2) C.civ. - nu oricând.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1286 alin. (2) C.civ.
72. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1287 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1286 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1286 alin. (2) C.civ.
Drept civil 139

a, c
73.
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1284 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - nu este parte în contract şi nu
are interes (a se vedea şi L Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat
140 Răspunsuri şi explicaţii

elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul


Juridic, Bucureşti, 2012, p. 213, 214). Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1284 alin. (2) C.civ. (a se vedea şi
L Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 213).
74. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1290 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - || art. 1291 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit-art. 1289 alin. (2) C.civ.
75. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - condiţia contemporaneităţii -
(a se vedea şi L Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de
drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, * 2012,
p. 221). Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - condiţia
contemporaneităţii (a se vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu,
Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 220-221).
76. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte, iar răspunsul de la lit.
a) este greşit - art. 1292 C.civ. I
77. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1301 C.civ. (principiul
simetriei formelor). Răspunsul ţ de la lit. a) este greşit - art.
1300 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1296
C.civ. i (între reprezentat...).
78. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1312 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - f art. 1311 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - art. 1313 C.civ.
79. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1246 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - j art. 1549 C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este greşit - art. 1549 C.civ. (a se vedea şi L. Pop, l.-
FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 254-303).
80. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1254, art. 1554 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit
- art. 1246 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1248,1249 C.civ.
81. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1246 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1246 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1246 alin. (4) C.civ.
82. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1246 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1247 alin. (2) şi (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1247 alin. (4) şi (2) C.civ.
83. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1248 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1248 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1249 C.civ.
84. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1254 C.civ. Răspunsurile
Drept civil 141

de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 1254 C.civ.


85. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1252 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 1249 alin. (2) C.civ. teza finală.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1249 alin. (1) C.civ.
86. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1254 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit- art. 1254 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1259 C.civ. (pentru
viitor).
142 Răspunsuri şi explicaţii

87. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1254 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art 1254 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1238 alin. (2) C.civ. şi art.
1254 C.civ.
88.a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1249 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art 1249 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1246 alin. (3) C.civ.
89. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1253 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1253 C civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1246 alin. (3) C.civ.
90. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1255 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1255 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1242 alin. (1) C.civ.
91. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1257 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art 1262, 1263 C.civ. Răspunsul de la lit. a)
este greşit - art. 1214 alin. (2) şi (3), art. 1216, 1220 C.civ.
92. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1260 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1260 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1262,1263 C.civ.
93. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1263 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1263 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 1262 alin. (1) C.civ.
94. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1263 alin. (5) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1263 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1263 alin. (3) C.civ.
95. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1265 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1265 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1265 alin. (3) C.civ.
96. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1205 alin. (5) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1205 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1205 alin. (2) C.civ.
97. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 2502 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - acţiunea este în anulare şi este
prescriptibilă în termenul general de prescripţie - art. 1205 alin.
(2) C.civ., art. 2523 şi art. 2529 alin. (1) lit. c) C.civ.
98. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2505 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 2534 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 2506 alin. (1) C.civ.
99. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2506 alin. (3) C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - executarea de
bunăvoie după împlinirea prescripţiei echivalează cu o renunţare
la beneficiul prescripţiei împlinite, iar debitorul nu poate reveni
asupra prestaţiei [V. Terzea, în FI.-A. Baios, E. Chelaru, R.
Drept civil 143

Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu


pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1333, p.
2683 - pct. 3 de la comentariul art. 2506 C.civ.]; obligaţia
executată este valabilă şi nu poate compensa o altă obligaţie a
debitorului.
100. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2507 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 2510 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 2508 alin. (1) C.civ.
101. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2508 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2509 C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - art. 2507 alin. (1) C.civ.
102. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2511 teza întâi C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - renunţarea la
prescripţie este un act personal, care nu are efect asupra
fideiusorului ori codebitorilor solidari (art. 2511 teza a doua
C.civ.).
103. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2513 C.civ. (poate fi
invocată numai în primă instanţă). Răspunsul de la lit. c) este
corect - art. 2512 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit -
art. 2512 alin. (2) C.civ. interzice expres invocarea din oficiu.
104. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2515 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2515 alin. (2) şi (6) C.civ.
(clauzele care declară imprescriptibilă o acţiune prescriptibilă,
precum şi o acţiune prescriptibilă ca imprescriptibilă sunt lovite
de nulitate absolută). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2513
C.civ.
105. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2518 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2515 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 2518 alin. (1) C.civ.
106. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 2521 alin. (2) şi
(3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2519 C.civ. (sunt
identificate acţiunile care se prescriu în termen de 2 ani, din care
nu fac parte cele menţionate în premisă împotriva
transportatorului).
107. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2519 C.civ. Răspunsurile
de la lit. a) şi c) sunt greşite- art. 2518 pct. 2 şi 3 C.civ. (10 ani).
108. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2522 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2522 alin. (2) C.civ. (înainte
de împlinirea a 30 de zile din ziua din care a cunoscut sau trebuia
să cunoască încetarea motivelor care au justificat depăşirea
termenului). Răspunsul de la lit. c) este greşit - numai la cererea
celui care, din motive temeinice, nu şi-a exercitat în termen
dreptul la acţiune - art. 2522 C.civ.
109. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 2524 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - prescripţia începe să
curgă de la data împlinirii termenului suspensiv.
144 Răspunsuri şi explicaţii

110. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 2526 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit — art. 2526 C.civ.
111. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2529 C.civ. Răspunsurile
de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 2529 C.civ.
112. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2531 alin. (1) lit. b) C.civ.
(dacă viciul a fost descoperit mai înainte, prescripţia curge de la
data descoperirii). Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2530
alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 2531 alin. (2)
C.civ.
113. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2532 pct. 1 C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - forţa majoră
temporară suspendă prescripţia numai dacă survine în ultimele 6
luni înainte de expirarea termenului de prescripţie (art. 2532 pct.
9 C.civ.).
114. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2532 pct. G C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art 2515 alin. (3) C.civ. (părţile
pot conveni asupra modificării cauzelor legale de suspendare).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - necunoaşterea datoriei sau
exigibilitatea acesteia de către creditor este cauză de suspendare
dacă debitorul ascunde creditorului existenţa datoriei în mod
deliberat (art. 2532 pct. 5 C.civ.).
115. a,b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2502 pct. 4 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art 2533 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - prescripţia nu curge contra
moştenitorilor de la data acceptării moştenirii şi până la data
lichidării ei [art. 2533 alin. (3) C.civ.].
116. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2536 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art 2534 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 2532 pct. 9 C.civ.
117. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 2534 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2541 alin. (2) C.civ. (o nouă
prescripţie începe să curgă după întrerupere).
118. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 2541 alin. (1) şi
(2) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit-ipoteza vizează
suspendarea prescripţiei.
119. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 2537 pct. 2 şi 3
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2537 pct. 1 C.civ.
coroborat cu art. 2538 alin. (1) C.civ.
120. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 2539 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 2539 alin. (1) C.civ.
121. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 2543 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art 2542 C.civ.
122. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2542 coroborat cu art.
1433 alin. (1) C.civ. şi art. 1441 alin. (1) C.civ. Dacă există
Drept civil 145

pluralitate de creditori ai unei obligaţii solidare şi indivizibile,


întreruperea prescripţiei faţă de un creditor produce efecte şi faţă
de ceilalţi creditori [V. Terzea, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu
pe articole. Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 2726 - pct.
3 de la comentariul art. 2542 C.civ.]. Răspunsurile de la lit. a) şi c)
sunt greşite - numai dacă obligaţia este indivizibilă - art. 1433 alin.
(2) C.civ.
123. a,b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2546 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 2549 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 2548 alin. (1) C.civ.; potrivit art. 1112 alin. (2)
C.civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 138/2014 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea
unor acte normative conexe, termenul de 1 an de opţiune
succesorală este de decădere şi este supus regulilor privind
suspendarea şi repunerea în termen, conform art. 1103 alin. (3)
C.civ.
124. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 2549 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit-nu este necesară forma
autentică.
125. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 2550 alin. (1) şi
(2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) | este greşit - art. 2550 alin. (2)
C.civ.; organulde jurisdicţie este obligat să invoce şi să aplice din
oficiu termenul de decădere, chiar dacă persoana interesată nu îl
invocă, dacă priveşte un drept de care părţile nu pot dispune liber.
126. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 40 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - emanci-1 parea nu operează de plin drept, ci
după analizarea de către instanţa de tutelă şi familie a motivelor
temeinice ale solicitării, precum şi după ascultarea părinţilor sau
tutorelui, precum şi ; dacă este cazul, cu avizul consiliului de
familie. Răspunsul de la lit. c) este greşit - efectele emancipării se
răsfrâng atât asupra persoanei, cât şi asupra bunurilor minorului,
punând capăt autorităţii părinteşti.
127. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 44 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit- încuviinţarea sau autorizarea
poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului [art. 41
alin. (2) C.civ.]. Răspunsul de la lit. b) este greşit - actele de
administrare pot fi făcute singur de către minorul cu capacitate de
exerciţiu restrânsă numai dacă sunt acte de administrare care nu îl
prejudiciază [art. 41 alin. (3) C.civ.].
128. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 42 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 42 alin. (2) C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - actele minorului prevăzute la art. 42 C.civ.
pot fi încheiate chiar şi de minorul fără capacitate de exerciţiu -
art. 43 alin. (2) teza finală C.civ.
129. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 44 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 43 alin. (2) C.civ. coroborat
cu art. 42 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este incorect - a se
146 Răspunsuri şi explicaţii

vedea art. 43 alin. (3) C.civ.


130. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 44 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2532 pct. 4 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 45 C.civ.
131. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 48 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este corect - art. 1263 alin. (3) şi (4) C.civ. Răspunsul de la
lit. c) este greşit - Codul civil cuprinde prevederi exprese cu privire
la exercitarea ocrotirii persoanei fizice de către instanţa de tutelă
şi familie (art. 107 C.civ.).
132. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 196 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 196 alin. (2) C.civ.
133. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 197 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - poate fi acoperită şi nulitatea
absolută - art. 197 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit,
fiind incomplet. Potrivit art. 199 alin. (2) C.civ., nulitatea poate fi
opusă dacă se dovedeşte că terţii cunoşteau cauza de nulitate la
momentul încheierii actului.
134. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 198 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - I art. 198 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - nulitatea persoanei juridice nu
are efect retroactiv. A se vedea art. 198 alin. (1) C.civ.
135. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 205 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 205 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este incorect - actele preluate sunt
considerate a fi ale persoanei juridice de la data încheierii lor şi
produc efecte depline [art. 205 alin. (4) C.civ.].
136. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 211 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este orect-a se vedea art. 211 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 211
a^n (i) c.civ. (interdicţia este imperativă).
137. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 213 C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - raporturile sunt, prin analogie, cele de la
mandat, şi nu raporturi de muncă [art. 209 alin. (3) C.civ.].
Răspunsul de la lit. c) este greşit - organele de administrare pot fi
desemnate şi prin lege [art. 209 alin. (2) C.civ.].
138. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 216 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art 216 alin. (1) C.civ. nu
enumeră fondatorii şi membrii printre cei care pot cere anularea
hotărârilor. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 216 alin. (2)
C.civ.
139. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 216 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 216 alin. (6) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 216 alin. (4) C.civ.
140. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 218 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - efectul depăşirii limitelor
puterii de reprezentare (art. 205-206 C.civ.). Răspunsul de la lit.
Drept civil 147

c) este greşit-art. 218 alin. (2) C.civ.


141. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 220 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 220 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - introducerea acţiunii în
răspundere atrage încetarea de drept a mandatului
administratorilor - art. 220 alin. (4) C.civ.
142. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 221 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - răspunderea comitentului se angajează numai
pentru faptele ilicite (în condiţiile răspunderii civile delictuale); a
se vedea şi art. 1373 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
răspunderea persoanei juridice este angajată şi dacă faptele au
legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate, nu
numai dacă acestea au fost săvârşite cu prilejul exercitării
funcţiei. A se vedea art. 219 alin. (1) C.civ.
143. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 226 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 229
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este - incorect, a se vedea art. 227
alin. (2) C.civ.
144. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect: a se vedea art. 233 alin. (1)
C.civ. şi art. 234 C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 233
alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 242 alin. (1)
C.civ. - transmiterea se realizează de la momentul înregistrării
operaţiunii numai în cazul reorganizării persoanelor juridice
supuse înregistrării.
145. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte, iar răspunsul de la lit.
c) este greşit - fuziunea este posibilă între persoane juridice de
acelaşi tip.
146. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 240 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 240 alin. (2) teza întâi
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 240 alin. (2) teza a
doua; lipsa de răspuns echivalează cu refuzul de preluare sau
menţinere a contractului.
147. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 238 alin. (1) lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 238 alin. (1) lit. b) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este incorect, persoanele juridice de
drept public răspund în aceleaşi condiţii ca şi persoanele juridice
de drept privat, dacă prin actul de reorganizare nu se prevede
altfel - art. 238 alin. (2) C.civ.
148. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 243 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit — opoziţia poate fi introdusă şi
de orice persoană interesată - art. 243 alin. (1) C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este greşit - art. 243 alin. (2) C.civ.
149. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 249 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 249 alin. (4) teza întâi C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este incorect - art. 249 alin. (3) C.civ.-
trecerea în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului se
dispune pentru motivul de dizolvare prevăzut la art. 245 lit. d), nu
148 Răspunsuri şi explicaţii

lit. c) C.civ.
150. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 858 C.civ. Răspunsurile
de la lit. a) şi b) sunt greşite - art. 858 şi art. 859 C.civ.
151. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 860 alin. (3) C.civ.
coroborat cu art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind
bunurile proprietate publică. Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt
greşite - art. 861 alin. (1) C.civ.
152. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 865 alin. (3) coroborat
cu art. 563 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 863 lit. c)
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 861 alin. (1)
coroborat cu art. 866 C.civ.
153. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 862 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit — art. 861 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 858 C.civ.
154. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 868 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 870 coroborat cu art. 696
alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 868 alin. (1)
C.civ.
155. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 868 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 868 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 869 C.civ. (încetează şi fără
caracter de sancţiune, prin constituirea unui nou drept de
administrare, dacă interesul public o impune).
156. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 874 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 874 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 874 alin. (2) C.civ.
157. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 871 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 872 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 872 alin. (1) teza întâi C.civ.
158. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 863 lit. d) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 861 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 861 alin. (1) C.civ.
159. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 865 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 865 alin. (2) lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 865 alin. (2) lit. b) C.civ.
160. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 555 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - dreptul de proprietate este un
drept real, a se vedea art. 551 pct. 1 C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 553 alin. (1) C.civ.
161. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 553 alin. (2) teza întâi
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 553 alin. (2) teza a
doua C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 553 alin. (3)
C.civ.
162. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 555 alin. (1) C.civ.
Drept civil 149

Răspunsul de la lit. c) este corect - art 555 alin. (1) C.civ.


Răspunsul de la lit. a) este greşit - dreptul de proprietate are
caracter e etuu jnu temporar), în sensul că durata sa este
nelimitată în timp, fiind egală cu durata existenţei bunului
asupra căruia poartă şi nu se stinge prin neuz; a se vedea art. 555
alin. (1) C.civ.
163. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 553 alin. (4) teza a doua
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - restricţionarea
circulaţiei juridice a unor bunuri proprietate privată este
posibilă, având în vedere că, potrivit art. 44 alin. (1) din
Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se
stabilesc prin lege; a se vedea art. 553 alin. (4) teza întâi C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - bunurile obiect al proprietăţii
private pot fi dobândite prin orice mod prevăzut de lege; a se
vedea art. 553 alin. (4) teza a doua C.civ.
164. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 556 alin. (1) Cciv.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 556 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 556 alin. (3) C.civ.:
exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitată şi prin
voinţa proprietarului, cu excepţiile prevăzute de lege.
165. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 602 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 602 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - numai limitele legale în interes
privat pot fi modificate ori desfiinţate temporar prin acordul
părţilor; a se vedea art. 602 alin. (2) C.civ.
166. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 604 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 604 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 604 alin. (2) C.civ.
167. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 605 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit-art. 605 alin. (3) C.civ.
168. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 606 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 606 alin. (2) coroborat cu
art. 605 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 606
alin. (2) coroborat cu art. 605 alin. (3) C.civ.
169. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 608 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 608 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 609 alin. (1) şi (2) C.civ.
170. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 612 teza întâi
Cciv. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 612 teza a doua C.civ.
171. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 613 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 613 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 613 alin. (2) C.civ.
172. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 615 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 615 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 615 alin. (3) C.civ.
173. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 617 alin. (1) C.civ.
150 Răspunsuri şi explicaţii

Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 617 alin. (3) C.civ.


Răspunsul de la lit. a) este greşit - proprietarul fondului pe care
se realizează trecerea are dreptul la acţiune în despăgubiri - art.
620 alin. (1) C.civ.
174. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 619 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 619 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani, a se vedea
art. 619 C.civ.
175. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 621 alin. (1) şi (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 621 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 621 alin. (3) C.civ.
176. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 627 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect- art. 627 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - poate fi dispusă pe o durată de
cel mult 49 de ani; a se vedea art. 627 alin. (1) C.civ.
177. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1552 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1549 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 1553 C.civ.
178. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 60 alin. (2) din
Legea nr. 71/2011. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 60 din
Legea nr. 71/2011.
179. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 630 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 630 alin. (2) C.civ.
180. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 634 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 636 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - actele de administrare se pot
face numai cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea
cotelor-părţi [art. 641 alin. (1) C.civ.].
181. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 637 C.civ. Răspunsurile
de la lit. a) şi c) sunt greşite - fructele produse de bunul comun
revin tuturor coproprietarilor proporţional cu cota-parte ce le
revine din dreptul asupra bunului, indiferent dacă au sau nu
bunul în folosinţă.
182. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corecte - art. 638 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 638 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit-art. 638 alin. (1) C.civ.
183. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 641 alin. (4)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 640 C. civ (nu este
necesar acordul celorlalţi coproprietari).
184. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 641 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - actele juridice pentru
care se cere acordul tuturor coproprietarilor sunt prevăzute de
art. 641 alin. (4) C.civ.
185. a
Răspunsul de la lit. a) este corect-art. 641 alin. (1) C.civ. - regula
Drept civil 151

unanimităţii coroborat cu art. 642 alin. (1) Cciv. - modalitatea de


exprimare a acordului. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 641
alin. (1) şi (3) Cciv. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 642 alin.
(1) Cciv. - pot consimţi şi tacit.
186. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corecte - art. 651 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 652 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 651 C.civ.
187. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 643 alin. (2) şi
(3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - fiecare coproprietar
poate sta singur în justiţie, indiferent de calitatea procesuală,
inclusiv în cazul acţiunii în revendicare [art. 643 alin. (1) C.civ.].

188. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 648 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect -
660 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - sunt
bunuri aflate în proprietate comună ^devălmăşie (art. 667
C.civ.).
189. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 648 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - rt 653 C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - pot fi atribuite în condiţiile art. 650 alin. (1)
C.civ.
190. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 654 alin. (1) şi
(2) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 654 alin. (1)
C.civ.
191. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 658 C.civ., modificat
prin Legea nr. 60/2012 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor
măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil. Răspunsul de la lit. b) este greşit - vânzarea la
licitaţie poate fi cerută de orice coproprietar. Răspunsul de la
lit. c) este greşit -art. 657 alin. (1) şi (2) C.civ.
192. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 660 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - coproprietarul poate să nu
participe la cheltuieli şi să renunţe la dreptul său de proprietate
asupra despărţiturilor comune art. 663 alin. (2) C.civ.
193. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 666 teza întâi
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - prezumţia privind
coproprietatea asupra despărţiturilor comune operează în
condiţiile art. 660 C.civ.
194. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 661 alin. (1) teza a ll-a
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 665 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 662 alin. (2) C.civ.
195. a
152 Răspunsuri şi explicaţii

Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 667 C.civ. Răspunsurile


de la lit. b) şi c) sunt greşite - bunurile comune pot fi înstrăinate
sau grevate numai cu acordul ambilor soţi [art. 346 alin. (1)
C.civ.].
196. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 669 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - părţile pot conveni
suspendarea partajului în condiţiile art. 672 C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este greşit - art. 671 alin. (3) C.civ.
197. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 673 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 672 C.civ. (legea nu distinge între
categoriile de bunuri). Răspunsul de la lit. c) este greşit - poate
fi opusă creditorilor în condiţiile art. 678 alin. (4) C.civ.
198. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 677 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - stingerea datoriilor se
suportă de coproprietari proporţional cu cota-parte din dreptul
de proprietate (art. 667 C. civ).
199. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 684 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - partajul este valabil, iar pentru bunurile
rămase se face partaj suplimentar. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - partajul poate privi bunuri imobile şi produce efecte
juridice în condiţiile art. 680 alin. (2) C.civ.
200. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 678 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - pot urmări silit cota-parte ce
aparţine coproprietarului debitor. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 679 alin. (1) teza întâi C.civ.
201. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 680 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit- coproprietarii devin proprietari
exclusivi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti
[art. 680 alin. (1) C. civ.].
202. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 683 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 683 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - 683 alin. (3) C.civ.
203. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 688 teza întâi C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 692 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - dispoziţiile în materie de carte funciară se aplică
în mod corespunzător (art. 688 teza a doua C.civ.).
204. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 690 alin. (1) teza a doua
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 689 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - pot face acte prin care se
consumă substanţa bunului, dar numai cu acordul tuturor
coproprietarilor [art. 690 alin. (2) C.civ.].
205. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 691 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - cota-parte din
proprietatea periodică poate fi cumpărată atât de ceilalţi
coproprietari, cât şi de terţi [art. 691 alin. (3) C.civ.].
206. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - mijloacele juridice
Drept civil 153

specifice (directe) de apărare a dreptului de proprietate se


întemeiază direct şi nemijlocit pe dreptul real sau pe faptul
posesiei unui imobil şi sunt concepute doar pentru apărarea
dreptului real; este vorba despre aşa-numi- tele «acţiuni reale»,
care sunt de două feluri: acţiuni petitorii şi acţiuni posesorii;
acţiunile petitorii servesc la apărarea dreptului de proprietate sau
a altui drept real principal prin obţinerea recunoaşterii
reclamantului ca titular al acestui drept; redobândirea posesiei
bunului asupra căruia poartă dreptul real este doar un efect
accesoriu al admiterii acţiunii petitorii; sunt acţiuni petitorii:
acţiunea în revendicare, acţiunea în prestaţie tabulară, acţiunea în
grăniţuire, acţiunea negatorie, acţiunea confesorie [a se vedea E.
Chelaru, în FI.-A. Baios, E. Cheloru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2014, comentariul art. 563 C.civ., p. 682-683]; art.
563 alin. (1) teza întâi C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art.
865 alin. (3) C.civ.
207. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 563 alin. (2) in
fine C.civ. [a se vedea şi art. 860 alin. (2) teza întâi C.proc.civ.];
art. 865 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 643
alin. (1) C.civ. şi art. 63 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în
aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
208. b, C
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 563 alin. (4)
C.civ. şi art. 898 alin. (1) C.proc.civ.; art. 563 alin. (1) teza întâi
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 563 alin. (4) C.civ.
209. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 564 alin. (2)
C.civ.; art. 564 alin. (1) C.civ. [în doctrină, acţiunea negatorie a
fost definită ca fiind acea acţiune reală prin care titularul
dreptului de proprietate asupra unui bun cere instanţei de
judecată să stabilească prin hotărârea sa că pârâtul din acţiune nu
este titularul unui drept real, dezmembrământ al proprietăţii —
uzufruct, uz, abitaţie, servitute, superficie — asupra bunului său
şi să îl oblige la încetarea exerciţiului nelegitim al unuia dintre
aceste drepturi (a se vedea C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale
principale, ed. a
Drept civil 154

2 a Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2015, p. 325)]. Răspunsul de la


lit. c) este greşit - prevederile art 564 alin. (1) C.civ. sunt în
sensul că acţiunea negatorie poate fi formulată împotriva celui
care se pretinde titularul oricărui drept real, altul decât cel de
proprietate; de vreme ce legiuitorul nu face asemenea
distincţii, înseamnă că acţiunea negatorie poate fi formulată şi
împotriva celui care invoca existenţa unui drept real accesoriu,
cum sunt gajul şi ipoteca - a se vedea E. Chelaru, în PI-A
Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul
Cod civil: comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, comentariul art. 564 C.civ., p. 685.
210. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 566 alin. (1) teza a doua
şi art. 550 alin. (1) C.civ. [deoarece productele consumă
substanţa lucrului, perceperea lor este o manifestare a
dreptului de dispoziţie materială, care-i aparţine
proprietarului - a se vedea E. Chelaru, în Fl.-A. Baias, E
Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil:
comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed C H. Beck, Bucureşti,
2014, comentariul art. 566 C.civ., p. 688]. Răspunsurile de la
lit. a) şi b) sunt greşite - art. 566 alin. (1) teza întâi C.civ.; art.
566 alin. (1) teza a treia C.civ.
211. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 566 alin. (3) şi alin. (9)
C.civ. Răspunsurile de la lit. a) şi
c) sunt greşite - art. 566 alin. (2) C.civ.; art. 566 alin. (4) C.civ.
212. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 566 alin. (5)
C.civ.; art. 565 C.civ. şi art. 56 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 566 alin. (8) C.civ.
213. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 566 alin. (6)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 566 alin. (7) C.civ.
214. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 566 alin. (7) C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 566 alin. (6)
C.civ.; art. 566 alin. (6) şi alin. (7) şi art. 2496 alin. (2) C.civ.
[aceste prevederi constituie o excepţie de la cele ale art. 2496
alin. (2) C.civ., potrivit cărora dreptul de retenţie nu poate fi
invocat de către posesorul de rea-credinţă - a se vedea E.
Chelaru, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I.
Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole,
Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, comentariul art. 566
C.civ., p. 689].
215. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 937 alin. (2)
C.civ.; art. 931 alin. (1) C.civ. şi art. 82 alin. (1) teza întâi din
Legea nr. 71/2011. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 930
C.civ. (a se vedea şi art. 82 din Legea nr. 71/2011).
216. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 693 alin. (1) C.civ.
Drept civil 155

Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 693 alin. (1) C.civ.


Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 693 alin. (2) C.civ.
217. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 693 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 693 alin. (3) C.civ.
răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 693 alin. (3) C.civ.
218.b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 695 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 694 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 695 alin. (1) C.civ.
219. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 695 alin. (2) C.civ.,
coroborat cu art. 693 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 695 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la c) este greşit -
art. 695 alin. (4) C.civ.
150 Răspunsuri şi explicaţii

220. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 696 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect» art. 698 lit. b) C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit-art. 697 C.civ.
221. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 698 lit. c)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea art. 698 lit. b)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 698 lit.
a) C.civ.
222. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 699 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 699 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 699 alin. (4) C.civ.
223. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 700 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 700 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 700 alin. (2) C.civ.
224. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 707 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 704 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 706 C.civ.
225. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 708 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit- art. 708 alin. (1) şi (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este.

226. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 710 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 712 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit
- art. 710 C.civ.
227. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 713 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 713 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 713 alin. (3) C.civ.
228. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 714 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 714 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 70 din Legea nr. 71/2011.
229. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 715 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 715 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 715 alin. (3) C.civ.
230. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 716 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit — art. 716 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 716 alin. (2) C.civ.
231. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 717 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 718 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 719 C.civ.
232. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 721 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 720 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 722 C.civ.
233. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 724 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 726 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. 151
Drept civil c)
este incorect - art. 723 alin. (1) C.civ.
a b, c
234.235.
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 726 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 726
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este incorect - a se vedea art. 727 alin.
(1) C.civ. - numirea unui administrator nu este opţională.

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 768 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 762
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este Drept corect
civil - art. 729 alin. (2) C.civ. 152
Răspunsul de la lit. c) este corect - rt 727 alin. (1) C.civ. Răspunsul
de la235. lit. a) este greşit - art. 727 alin. (2) C.civ.
236.3 b, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 729 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit -
730 3|jn (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 729 alin. (4)
C.civ.
237. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 734 C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - art. 731 Cciv. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 733 alin. (2) C.civ.
238. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 740 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art 735 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 735 alin. (2) C.civ.
239. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 738 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 738 alin. (1) C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este greşit - art. 738 alin. (2) C.civ.
240. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 741 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit-art. 741 alin. (1) C.civ.
241. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 746 alin. (1) lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit — art. 746 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 746 alin. (1) lit. e) C.civ.
242. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 747 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art 747 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 747 alin. (3) C.civ.
243. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 708 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 748 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 746 alin. (1) lit. e) C.civ.
244. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 750 C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - art. 750 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit-
art. 753 alin. (1) C.civ.
245. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 752 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 753 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 749 C.civ., titularul dreptului de uz poate culege
doar fructele naturale şi industriale.
246. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 758 C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - art. 763 Cciv. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 757 C.civ.
247. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 761 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 761 alin. (3) C.civ.
248. b, c
Răspunsurile
Răspunsul de la lit. b)de
este la lit.
corect b)768şiC.civ.
- art. c)Răspunsul
sunt corecte - corect
de la lit. c) este art.- 760
art. 762alin. (3) C.civ.

Răspunsul de la lit. a) este greşit-art. 760 alin. (2) C.civ.


alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.

249. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 762 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit-art.
Drept civil 762 alin. (3) C.civ. 153
250. b, c

235. b, c

251. a ||
M
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 766 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 767 :
alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 767 alin. (1)
C.civ.
252. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 769 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 769 alin. (3) C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 769 alin. (1) C.civ.
253. a '
Răspunsul de ia lit. a) este corect - art. 770 alin. (1) lit. c) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) e$ţe
greşit - art. 770 alin. (1) lit. f) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit
- art. 770 alin. (2) C.civ.
254. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 771 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit -S art. 771 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 771 alin. (2) C.civ.
255. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 770 alin. (1) lit. g) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 770 alin. (1) lit. e) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 770 alin. (1) lit. b) C.civ.
256. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 772 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect -1 art. 772 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 772 alin. (2) C.civ.
257. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 916 alin. (1) C.civ. Pe
cale de consecinţă, răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite -
art. 916 alin. (1) C.civ., coroborat cu art. 918 C.civ. - preambulul
alin. (1) şi alin. (1) lit. d).
258. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 917 alin. (1) C.civ. Pe cale
de consecinţă, răspunsul de la b) este greşit. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 917 alin. (2) C.civ.
259. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 919 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 920 şi art. 921 lit. a)
C.civ.
260. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 918 alin. (1) lit. a)
C.civ. Pe cale de consecinţă, răspunsul de la lit. b) este greşit.
261. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 920 alin. (1) lit. a) C.civ.
Pe cale dedeconsecinţă, răspunsul de la lit. a) este greşit. Răspunsul
de laRăspunsul
lit.
alin. c) este
(3) C.civ. Răspunsul greşit
de la lit.-a)art. 920- art.alin.
este greşit (1)
765 alin. lit. b) C.civ.
la lit. b) este corect - art. 768 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 762
(1) C.civ.
262. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 14 alin. (2) C.civ., precum
şi art. 920 C.civ. Răspunsul de laDrept lit.civil
b) este corect - art. 920 alin. (2) 154
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 920 alin. (2)
C.civ. 235. b, c
263. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 921 lit. d) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - : art. 921 lit. e) C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este greşit - art. 921 lit. g) C.civ.
264. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 921 lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 921 lit. a) C. civ, art. 922
alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 921 lit. a)
C.civ. (pentru toate răspunsurile, a se vedea şi I.O. Cătinescu, în
Fi-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici,
I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole,
Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1021-1022],
265. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art.C 922-925 C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este corect - rt 922 alin. (1) civ- Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 923 şi art. 925 C.civ.
266. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 921 lit. g) C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art 921 lit. c) C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 921 lit. f) C.civ.
267. a
Răspunsul de la lit. a) este corect-art.c 923 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 923, art 921 Ut- ) Cciv- Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 921 şi art. 922 C.civ.
268. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 924 C.civ. Pe cale de
consecinţă, răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 924
C.civ.
269. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 925 C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - art. 925 C civ [a se vedea şi I.O. Călinescu, în
Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.),
Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Ediţia 2, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, p. 1025]. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
926 alin. (2) C.civ.
270. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 926 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 926 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 926 alin. (1) C.civ. [pentru
toate răspunsurile, a se vedea şi A.G. Uluitu, în Fl.-A. Baias, E.
Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil.
Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014,
p. 102].
271. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 927 C.civ., precum şi art.
924 C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 927 C.civ.,
precum şi art. 924 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
921 lit. g) C.civ., precum şi art. 923 alin. (2) C.civ.
a
272. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 768 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 762
Răspunsul de ia lit. a) este corect - art. 577 alin. (1) C.civ.
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.

Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 579 alin. (1) C.civ. -


prezumţia este instituită în favoarea proprietarului imobilului, nu
a materialelor. Răspunsul de laDrept lit.civilc) este greşit - art. 578 alin. (1) 155
C.civ.
273. b
235. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 578 alin. (3) lit. b) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit-art. 578 alin. (3) C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este greşit-art. 578 alin. (3) lit. a) şi c) C.civ.
274. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 581 lit. b) C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art. 582 alin. (1) lit. b) C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este greşit - art. 582 alin. (1) lit. a) C.civ.
275. b
Răspunsul de la lit.@)este corect - a se vedea art. 581 lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este incorect - a se vedea art. 582 alin. (1)
lit. a) C.civ. Răspunsul de la lit^este Iggbrecţ?- a se vedea art. 582
alin. (1) lit. c) C.civ.
276. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 583 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 584 alin. (2) lit. b) C.civ.,
coroborat cu art. 595 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art.
583 alin. (1) C.civ. - momentul de referinţă este efectuarea
lucrării, nu data ofertei de plată a cheltuielilor rezonabile.
277. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 585 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 585 alin. (1) lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 581 lit. b) C.civ.
278. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 587 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) $Ur)^ greşite-art. 587 alin. (2) C.civ. -
ipoteze ale lucrării executate cu rea-credinţă.
279. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 591 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 593 Cciv. Răspunsul de la lit.
b) este greşit - art. 590 C.civ. - dacă a fost de rea-credintt autorul
lucrării poate fi obligat la plata de daune-interese.
280. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 592 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect art. 592 alin. (1) şi (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 592 alin. (1) C.civ.
281. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 596 alin. (3) C.civ.,
coroborat cu art. 716 alin. (2) C.civ - Răspunsul de la lit. a) este
greşit - a se vedea art. 596 alin. (3) C.civ., coroborat cu art. 716 alin.
(2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 596 alin. (1) C.civ.,
care se referă la situaţia titularului unui drept real asupra
imobilului altuia ce îi permite să dobândească proprietatea asupra
lucrării realizate asupra acelui imobil, în timp ce ipoteza avută în
vedere în enunţ este cea în care titularului dreptului real asupra
imobilului altuia nu i se permite acest lucru.
282. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 597 C.civ. coroborat cu
art. Răspunsul
585 alin.
de la lit.(1) lit.corect
b) este b)- art.
C.civ. Răspunsul
768 C.civ. Răspunsul de la lit.de lacorect
c) este lit. -b) este greşit - art.
art. 762

597 alin.
C.civ., coroborat cu art. 585 alin. (1) lit. a) C.civ. - ipoteza se
(3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.

aplică autorului de bună-credinţă al unei lucrări voluptuare, în


timp ce autorului-detentor precar i se aplică dispoziţiile referitoare
la autorul de rea-credinţă. Răspunsul Drept civil de la lit. c) este greşit - a se 156
vedea art. 597 C.civ., coroborat cu art. 587 alin. (1) şi (2) C.civ. -
ipoteza235. b,sec aplică autorului de bună-credinţă al lucrării, iar
înscrierea în cartea funciară se face proporţional cu valoarea
contribuţiei fiecăruia, iar nu ţinându-se seama de valoarea
terenului proprietarului vecin şi de jumătate din valoarea
contribuţiei autorului lucrării (pentru cazul autorului de rea-
credinţă).
283. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1332 C.civ. [gestiunea,
odată începută, trebuie continuată până când poate fi abandonată
fără riscul unei pierderi ori până când geratul ori moştenitorii
acestuia sunt în măsură să o preia; dispoziţia legală instituie o
obligaţie de perseverenţă pentru cel care, din proprie iniţiativă, a
decis să se ocupe de afacerile altei persoane; a se vedea A.G. Uluitu,
în Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.).
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, p. 1476], Răspunsul de la lit. c) este corect - art.
1338 C.civ. (cel care, cunoscând sau trebuind să cunoască
împotrivirea titularului afacerii, începe totuşi sau continuă o
gestiune nu este îndreptăţit la primirea tuturor cheltuielilor făcute,
ci doar a celor necesare, fiind, în plus, răspunzător pentru
prejudiciile cauzate chiar şi din cea mai uşoară culpă). Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art. 1336 C.civ. (gerantul care a acţionat în
nume propriu răspunde faţă de terţii cu care a contractat, aceştia
din urmă putând însă să se îndrepte şi împotriva geratului; aşadar,
nu este o răspundere solidară sau subsidiară, ci o răspundere
proprie; gerantul care a acţionat în numele geratului nu este ţinut
faţă de terţii contractanţi decât în situaţia în care geratul nu este
obligat faţă de aceştia - de exemplu, dacă geratul nu ratifică
gestiunea).
284. a
Răspunsul de ia lit. a) este corect - art. 1337 C.civ., raportat la
art. 1345 C.civ. (întreruperea unei prescripţii este un exemplu de
act juridic ce poate fi realizat într-o gestiune de afaceri, iar
efectuarea sa dă dreptul gerantului la acoperirea integrală a
cheltuielilor necesare şi utile, chiar dacă acestea au un cuantum
superior avantajului efectiv procurat geratului; aceasta este o
deosebire esenţială faţă de îmbogăţirea fără justă cauză, cu care
gestiunea de afaceri poate fi confun-
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1337, art. 1345 şi art. 1347
Cciv. (despăgubirile sunt ^ te de gerat gerantului pe temeiul
gestiunii de afaceri, iar nu al îmbogăţirii fără justă cauză; ul juridic
al celor două instituţii este diferit, inclusiv în privinţa întinderii
răspunderii), nsul de la lit. c) este greşit - art. 1340 Cciv. (actul
juridic care face obiectul gestiunii de
eri îşi produce efectele de la momentul încheierii lui, dar
ratificarea gestiunii produce o afacer ^ 3 regimului aplicabil acestor
efecte, gestiunea ratificată producând, chiar de la data începerii
sale,Răspunsul
efectele unui contract de mandat).
285. b de la lit. b) este corect - art. 768 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 762

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1345 Cciv. şi art. 1330 alin.
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.

(1) şi (2) C.civ. (una dintre ondiţiiie gestiunii de afaceri este ca


gerantul să fi cunoscut Drept civil că gestionează afacerile altei 157
soane' în cazul neîndeplinirii acestei condiţii, sunt aplicabile
dispoziţiile
235. b, c
în materia îmbogăţirii fără justă cauză). Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1330 C.civ. (una dintre condiţiile gestiunii
de afaceri este ca ea să fi fost făcută în mod voluntar, or dacă
faptele materiale sunt realizate în interes propriu, cu convingerea
eronată că are calitatea de moştenitor, nu este întrunită această
condiţie, ce constă în intenţia de a gera interesele altuia; în
consecinţă, nu sunt aplicabile regulile gestiunii de afaceri; a se
vedea L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 348).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - a se vedea art. 1330 şi 1332 C.civ.
(nefiind în prezenţa unei gestiuni de afaceri, nu sunt incidente nici
dispoziţiile legale ce instituie obligaţia de continuare a gestiunii
până când abandonarea acesteia nu mai prezintă riscul vreunei
pierderi pentru gerat).
286. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1330 alin. (1) C.civ. (sfera
de aplicabilitate a gestiunii de afaceri include şi fapte materiale cu
caracter nepatrimonial, în speţă, asistenţă în salvarea victimei; a se
vedea L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 348).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1337 alin. (4) C.civ. (în
vederea garantării recuperării cheltuielilor necesare - nu şi a
cheltuielilor utile şi a eventualelor prejudicii suferite în exercitarea
gestiunii -, gerantul are dreptul de a cere instanţei, în urma unei
expertize dispuse de aceasta, înscrierea în cartea funciară a unei
ipoteci legale; a se vedea L Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 355). Răspunsul de la lit. c) este greşit - a se
vedea art. 1334 alin. (2) C.civ. (dacă gestiunea a urmărit să îl apere
pe gerat de o pagubă iminentă, răspunderea gerantului pentru
eventualele prejudicii produse geratului este atrasă doar în cazul
existenţei intenţiei sau culpei grave).
287. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1343 C.civ. (întrebarea
verifică distincţia între gestiunea de afaceri şi plata nedatorată,
folosind ca exemplu de speţă acelaşi act juridic, plata unei datorii;
pornind de la regimul obligaţiilor afectate de modalităţi - condiţie
suspensivă, eveniment viitor şi nesigur de a cărui îndeplinire
depinde eficacitatea obligaţiei, termen suspensiv, eveniment viitor,
dar sigur, de a cărui întrunire depinde executarea obligaţiei - noul
Cod civil stabileşte, în materia plăţii nedatorate, că o plată
efectuată înainte de îndeplinirea condiţiei suspensive poate fi
restituită, spre deosebire de plata efectuată înaintea împlinirii
termenului suspensiv, care nu se restituie decât dacă s-a făcut prin
doi sau violenţă). Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1339 C.civ.
(fiind o obligaţie prescrisă, plata ei nu a procurat un avantaj
geratului, or gestiunea inoportună dă dreptul la restituire
cheltuielilor numai în măsura în care a fost procurat un avantaj
geratului).
Răspunsul de Răspunsul
la lit. b) este corect -de la C.civ.
art. 768 lit. Răspunsul
b) estede greşit-art.
la lit. c) este corect1337
- art. 762alin. (1) C.civ.
(dobânzile sunt dedatorate
alin. (3) C.civ. Răspunsul din
la lit. a) este greşit ziua
- art. 765 în care au fost efectuate
alin. (1) C.civ.

cheltuielile, nu din ziua în care au fost cerute).


288. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - civil
Drept art. 1330 C.civ. (este gestiune de 158
afaceri şi atunci când gerantul încheie acte juridice sau face acte
235. b, c
materiale atât în interes propriu, cât şi în interesul altei
persoane; gestiunea de afaceri va exista numai în ceea ce priveşte
efectele produse de actele sale în interesul celeilalte persoane; a se
vedea L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 351).
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1336 alin. (1) C.civ. [atunci
când gerantul acţionează în nume propriu, terţii cu care a
contractat în realizarea gestiunii de afaceri se pot îndrepta
împotriva gerantului, dar se pot ş, regresa împotriva geratului; a se
vedea A.G. Uluitu, în FI.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici I.
Macovei, Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2014, p. 1477] Răspunsul de la lit. b) este greşit -
art. 1331 C.civ. (gerantul trebuie să îl înştiinţeze pe gerat -î n speţă,
pe ceilalţi coproprietari - îndată ce acest lucru este posibil, nu
înainte de începerea gestiunii).
289. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1333 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1330 C.civ. (cerinţa art. 1330 C.civ. ca
gerantul să acţioneze în interesul altei persoane este întrunită şi
atunci când persoana terţului, ale cărui afaceri le gestionează în
mod voluntar gerantul, nu este cunoscută sau nu este determinată;
a se vedea L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept
civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 350).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1338 alin. (1) C.civ. (în caz de
împotrivire la gestiune, geratul este ţinut totuşi la acoperirea
cheltuielilor necesare).
290. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1338 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1334 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1336 alin. (1) C.civ.
(capacitatea de a contracta a gerantului nu este necesară decât în
cazul încheierii unor acte juridice; a se vedea L. Pop, l.-FI. Popa,
S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 351).
291. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1339 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 1336 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1337 C.civ. (spre deosebire de îmbogăţirea fără justă
cauză, în cazul gestiunii de afaceri, geratul este ţinut a acoperi toate
cheltuielile necesare şi utile, chiar dacă ele depăşesc avantajul ce i-a
fost procurat).
292. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1339 C.civ. coroborat cu
art. 1334 alin. (1) C.civ. (fiind în ipoteza unei gestiuni de afaceri,
chiar şi inoportune, gerantul are obligaţia de a se îngriji de
interesele geratului cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune
în administrarea bunurilor sale; prin urmare, gerantul va răspunde
pentru eventualul prejudiciu creat geratului prin orice culpă,
indiferent
Răspunsul dede la lit.forma şi- art.
b) este corect gradul
768 C.civ. ei; a se
Răspunsul vedea
de la lit. c) este L
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.
Pop,
corect l.-FI. Popa, S.l.
- art. 762

Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul


Juridic, Bucureşti, 2012, p. 353). Răspunsul de la lit. c) este corect -
art. 1339 C.civ. [în cazul în care, prin
Drept civil efectuarea lucrărilor, nu s-a
159
produs un prejudiciu proprietarului vecin - ipoteza de la lit. b) -, ci,
deşi nu este o gestiune utilă, i-a fost totuşi procurat un avantaj,
235. b, c
gerantul are dreptul la restituirea părţii din cheltuieli ce ar fi
revenit geratului, în măsura avantajului procurat]. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - art. 1337 alin. (1) C.civ şi art. 1339 C.civ.
[lucrarea efectuată nu are caracter necesar, ci „de îmbunătăţire"
(voluptoriu), aşadar, geratul este ţinut a acoperi doar sporul de
valoare, dacă este o gestiune utilă, sau numai avantajul procurat,
dacă este o gestiune inoportună; a se vedea L. Pop, l.-FI. Popa, S.l.
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 354].
293. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1332 C.civ. [deşi gestiunea
de afaceri prezintă similitudini cu contractul de mandat, în privinţa
posibilităţii de renunţare, diferenţele sunt esenţiale: dacă, în cazul
contractului de mandat, mandatarul poate renunţa oricând la
mandat, gerantul nu poate abandona gestiunea decât în condiţiile
limitative prevăzute de art. 1332 C.civ., care
espund ipotezei de la lit. c); pentru renunţarea la contractul de
mandat, a se vedea art. 2034 Cciv ] Răspunsurile de la lit. a) şi b)
sunt greşite - art. 1332 C.civ.
294. b
Răspunsul de la lit. b) este corect, una dintre regulile gestiunii de
afaceri fiind ca gerantul să nu abandoneze intempestiv gestiunea
începută, acesta fiind dator să o continue până când încetarea
acesteia nu ar prezenta riscul unei pierderi pentru gerat sau până
când acesta din urmă, personal sau prin reprezentant, ori, după
caz, moştenitorii acestuia o pot prelua (art. 1332 C.civ.).
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite: prima ipoteză priveşte
obligaţia de înştiinţare a geratului, care nu este raportată la
momentul finalizării gestiunii, ci trebuie făcută de îndată ce acest
lucru este posibil (art. 1331 C.civ.); a doua ipoteză abordează
problema răspunderii gerantului faţă de gerat, în situaţia unei
gestiuni care are ca scop să îl apere pe gerat de o pagubă iminentă,
caz in care gerantul este ţinut a răspunde doar pentru prejudicii
cauzate cu intenţie sau din culpă gravă [art. 1334 alin. (2) C.civ.].
295. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect, el corespunzând ipotezei
normative a art. 1338 alin. (1) C.civ., care conferă gerantului
dreptul la acoperirea cheltuielilor necesare efectuate în realizarea
gestiunii, chiar dacă a început sau continuat gestiunea, deşi
cunoştea sau trebuia să cunoască împotrivirea geratului. Răspunsul
de la lit. c) este corect, textul descriind dreptul corelativ obligaţiei
gerantului de a remite geratului toate bunurile obţinute cu ocazia
gestiunii (art. 1335 C.civ.).
Răspunsul de la lit. a) este eronat, geratul fiind ţinut să execute
obligaţiile născute din actele necesare şi utile, care au fost încheiate
de gerant în numele şi în beneficiul său, independent de obţinerea
unui avantaj [art. 1337 alin. (1) coroborat cu art. 1339 C.civ.].
b, c de la lit. b) este corect - art. 768 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 762
Răspunsul
296.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1341 C.civ. (plata unei
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.

obligaţii deja executate este o plată nedatorată, deci cel care o


efectuează are dreptul la restituire, Drept civil condiţia existenţei erorii 160 la
momentul efectuării plăţii nefiind necesar a fi întrunită; a se vedea
L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
235. b, c
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 363) Răspun-
sul de la lit. c) este corect - art. 1341 C.civ. (desfiinţarea unui
contract repune părţile în situaţia anterioara, obligând la
restituirea plaţilor efectuate; în acest caz, dovedirea erorii în care s-
a aflat cel care a efectuat plata nu mai este necesară; a se vedea L.
Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 362).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - în această ipoteză, plata
efectuată a constat în executarea unei obligaţii de a nu face, or
repetiţiunea unei abţineri nu este posibilă.
297. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1341 C.civ. (desfiinţarea
unei hotărâri puse deja în executare atrage obligaţia de restituire a
prestaţiilor; este, aşadar, o plată nedatorată, în privinţa căreia nu
este necesar a se dovedi existenţa erorii la momentul efectuării; a se
vedea L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 362).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1343 C.civ. (spre deosebire
de plata efectuată înainte de îndeplinirea condiţiei suspensive, care
se restituie, în cazul plăţii efectuate înainte de împlinirea
termenului suspensiv, regula este că nu se restituie, excepţia
constituind-o plata efectuată prin doi sau violenţă, situaţii care nu
sunt cuprinse însă în ipoteza de la lit. a.). Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 1342 alin. (1) C.civ. (restituirea nu poate fi dispusă
atunci când cel care a primit-o cu bună-credinţă a lăsat să se
împlinească termenul de prescripţie).
298. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1342 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1341 C.civ., coroborat cu
art. 2517 C.civ. (termenul general de prescripţie). Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 1341 C.civ., coroborat cu art. 1554 C.civ.
(contractul desfiinţat prin rezolu- ţiune se consideră că nu a fost
niciodată încheiat, părţile fiind obligate la restituirea prestaţiilor;
suntem, aşadar, în situaţia unei plăţi nedatorate, pentru care nu
este necesară întrunirea condiţiei erorii la efectuarea plăţii).
299. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 1348 C.civ.
[ipotezele descrise la cele două litere sunt exemple în care acţiunea
în restituire întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză este
paralizată de existenţa altor acţiuni de care se poate uza pentru
recuperarea prejudiciului suferit, respectiv, pentru ipoteza de la lit.
a), o acţiune prescrisă, iar pentru ipoteza de la lit. c), o acţiune în
repetiţiune pe temeiul plăţii nedatorate; a se vedea şi A.G. Uluitu, în
FI.-A. Baias, E. Chelaru fi. Constantinovici, I. Macovei (coord.),
Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Ediţia 2, Ed. c.H Beck,
Bucureşti, 2014, p. 1483]. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art.
1345 C.civ. (acţiunea reclamantului întemeiată pe îmbogăţirea
pentru justă
Răspunsul cauză
de la lit. poate
b) este corect fiC.civ.
- art. 768 primită,
Răspunsul de dar despăgubirea
la lit. c)
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.
este corect - art. 762 acordată nu
va putea depăşi nivelul îmbogăţirii pârâtului).
300. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) Drept suntcivilcorecte - art. 1346 lit. a) C.civ. 161
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1345 C.civ. coroborat cu art.
1349 235. alin.
b, c
(2) C.civ. (cel care s-a îmbogăţit, din motive
neimputabile, poate fi obligat la restituire, fără a fi ţinut dincolo de
limita propriei sale îmbogăţiri- dimpotrivă, dacă îmbogăţirea a
intervenit din cauze ce îi sunt imputabile celui îmbogăţit, cauze ce
au determinat şi un prejudiciu altei persoane, vor opera regulile din
materia răspunderii civile delictuale).
301. c
Răspunsul de la lit. c) este corect, întrucât, potrivit art. 1346 lit.
b) C.civ., nu poate fi obligat la restituire cel care a cărui îmbogăţire
a fost generată de neexercitarea, de către cel păgubit, a unui drept
al acestuia împotriva sa, în acest caz îmbogăţirea fiind justificată.
Răspunsul de la lit. a) este greşit, întrucât, potrivit art. 1345
C.civ., coroborat cu art. 1349 alin. (2) C.civ., cel care s-a îmbogăţit,
din motive neimputabile, poate fi obligat la restituire, fără a fi ţinut
dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri; dimpotrivă, dacă
îmbogăţirea a intervenit din cauze ce îi sunt imputabile celui
îmbogăţit, cauze ce au determinat şi un prejudiciu altei persoane,
vor opera regulile din materia răspunderii civile delictuale.; b) - a
se vedea art. 1361 C.civ. [ipoteza de la lit. b) pune problema
răspunderii civile delictuale dacă intervine un caz de necesitate -
potrivit art. 1361, cel care, aflat în stare de necesitate a deteriorat
un bun al altuia este obligat să repare prejudiciul cauzat potrivit
regulilor aplicabile îmbogăţirii fără justă cauză].
302. b,c
Răspunsul de la lit. b) este corect, intenţia de a gratifica exclude
obligaţia corelativă a îmbogăţitului de a acoperi pierderea celui
care i-a procurat, cu titlu gratuit, un avantaj [art. 1346 lit. c)
C.civ.]. Răspunsul de la lit. c) este corect, ipoteza descriind situaţia
celui care a lucrat în interesul altuia, dar fără a fi întrunite
condiţiile gestiunii de afaceri (lipseşte elementul cognitiv al acţiunii
- gestiune realizată „în mod voluntar") - art. 1331 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit, caracterul justificat al
îmbogăţirii nefiind raportat la valoarea pierderii suferite de
păgubit; dacă îmbogăţirea nu are ca sursă executarea unei obligaţii
valabile, neexercitarea de către păgubit a unui drept faţă de
îmbogăţit sau îndeplinirea de către păgubit a unui act in interesul
său exclusiv, pe riscul său ori cu intenţia de a gratifica (art. 1346
C.civ.), restituirea este datorată de îmbogăţit în măsura pierderii
patrimoniale suferite de păgubit, fără a depăşi nivelul propriei
îmbogăţiri (art. 1345 C.civ.).
303. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1372 alin. (3) teza finală
C.civ. (norma instituie o subcategorie, în sfera persoanelor obligate
la supraveghere, şi anume subcategoria părinţilor, subiecţi supuşi
unor reguli mai stricte, potrivit cărora exonerarea de răspundere
operează nu în cazul în care dovedesc că nu au putut împiedica
fapta prejudiciabilă, ci doar în cazul în care fapta copilului este
urmarea unei alte cauze decât modul în care şi-au îndeplinit
obligaţiile
Răspunsul dedecurgând
la lit. b) este corect - art. 768 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 762
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.
exerciţiul autorităţii părinteşti). Răspunsul de la lit. a) este greşit -
art. 1372 alin. (3) C.civ. şi
l'caţia pentru ipoteza, corectă, de
Drept civilla lit. b). Răspunsul de la lit. 162
c)
este greşit-art. 1374 alin. (2) a doua C.civ. (dacă părintele are şi
calitatea de comitent, victima poate opta asupra temeiului
235. b, c
răspunderii, răspunderea comitentului pentru prepus sau
răspunderea părintelui pentru copilul
său minor).
304. a, c.
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1382 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1384 alin (3) c-civ' Răspunsul de la lit. b)
este greşit-a se vedea art. 1382 C.civ., coroborat cu art. 1374 alin (2)
C.civ. (părintele răspunde pentru fapta prejudiciabilă a copilului
său minor, dar, dacă minorul are calitatea de prepus, răspunderea
pentru fapta prejudiciabilă a minorului, săvârşită în aceasta
calitate, aparţine comitentului, în mod exclusiv).
305. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1391 alin. (4) teza finală
C.civ. Răspunsul de la lit c) este corect - art. 1390 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1390 alin. (1) coroborat cu
art. 1391 alin. (2) C.civ. (descendenţii victimei au dreptul la
acoperirea prejudiciului material şi moral, nu numai a
prejudiciului material; de asemenea, cuantumul se raportează la
nevoile celui păgubit şi la veniturile pe care cel decedat le-ar fi avut
pe perioada pentru care s-a acordat despăgubirea).
306. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1394 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1372 alin. (2) C.civ. (răspunderea pentru
fapta altuia subzistă, indiferent dacă celui care a săvârşit fapta
prejudiciabilă îi este angajată răspunderea sau dacă, fiind fără
discernământ, acesta nu răspunde pentru fapta proprie).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1383 C.civ. (între cei ţinuţi a
răspunde solidar, sarcina reparaţiei nu se împarte egal, ci
proporţional contribuţiei fiecăruia la cauzarea prejudiciului ori
potrivit cu intenţia sau gravitatea culpei fiecăruia).
307. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1390 alin. (2) C.civ. (în caz
de deces, sunt îndreptăţiţi la despăgubire şi cei cărora victima le
presta întreţinere în virtutea unor obligaţii naturale). Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 1391 alin. (1) C.civ. (în caz de vătămare a
integrităţii corporale sau a sănătăţii, victimei îi poate fi acordată şi
o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială
şi socială). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1354 C.civ.
(victima nu poate obţine repararea prejudiciului produs prin
ajutorul dezinteresat acordat de autorul faptei prejudiciabile).
308. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1385 C.civ (ipotezele de la
aceste litere reprezintă exemple de prejudicii viitoare ce pot fi
reparate pe terenul răspunderii civile delictuale; a se vedea L Pop,
l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 417). Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 1385 alin. (2) C.civ. (prejudiciul viitor poate fi
reparat, dacă producerea lui este neîndoielnică).
309. a,(3)bC.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 768 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 762
alin.
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1357 C.civ (provocarea
unui prejudiciu cert este una dintre condiţiile atragerii răspunderii
civile delictuale; a se vedea L. DreptPop,
civil l-.FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat
163
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti,
235. b, c
2012, p. 416). Răspunsul de la lit. b) este corect - art.
1359 C.civ (ipoteza este o aplicaţie a articolului citat, şi anume
prejudiciul cauzat prin afectarea unui interes legitim). Răspunsul
de la lit. c) este greşit - art. 1359 C.civ. (pentru a putea fi reparat pe
terenul răspunderii civile delictuale, interesul afectat printr-o faptă
prejudiciabilă trebuie să fie legitim, serios şi, prin felul în care se
manifestă, să creeze aparenţa unui drept subiectiv, nefiind, aşadar,
suficientă existenţa unui simplu interes).

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 768 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 762
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 765 alin. (1) C.civ.
164 Răspunsuri şi explicaţii

310. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1357 C.civ. [a se vedea
şi L Boilă, în Fl.-A. Boios E. Chelaru, R. Constantinovici, I.
Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Ediţia
2 Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1500-1504], Răspunsul de la
lit. b) este corect - art. 1360 C.civ" Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1353 C.civ.
311. a


Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1356 alin. (2) C.civ.,

'
'
coroborat cu art. 1371 alin. (i) L C.civ (din formularea ipotezei
rezultă că victima avea cunoştinţă de anunţul de avertizare, dar l-
a ignorat; în aceste condiţii, devin aplicabile regulile privind
vinovăţia comună, care instituie limite legale ale răspunderii civile
delictuale în situaţia în care victima a contribuit, cu intenţie sau
din culpă, la cauzarea sau la mărirea prejudiciului). Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1354 c.civ (deşi victima s-a folosit cu titlu
gratuit de lucrul ce i-a produs prejudiciul, totuşi, în lipsa culpei
grave a celui care i l-a împrumutat, acesta nu s-ar fi produs;
intenţia sau culpa gravă sunt temeiuri pentru activarea
răspunderii civile delictuale, inclusiv în situaţia în care prejudiciul
este produs de un lucru animal ori edificiu de care victima s-a
folosit cu titlu gratuit). Răspunsul de la lit. c) este greşit - li art.
1355 alin. (3) C.civ. (suntem în ipoteza unui prejudiciu cauzat
sănătăţii, iar răspunderea pentru '■> această categorie de
prejudicii nu poate fi înlăturată ori diminuată prin convenţia
părţilor).
312. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1349 alin. (1) şi (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1349 alin. (1) şi (2)
C.civ., coroborat cu art. 14 alin. (1) C.civ. (principiul exercitării i
drepturilor şi obligaţiilor cu bună-credinţă, în acord cu ordinea
publică şi bunele moravuri). Răspunsul de la lit. c) este greşit - a
se vedea 1353 C.civ. (intră în sfera ilicitului un exerciţiu abuziv
al drepturilor subiective, caracterul „neobişnuit" nefiind
relevant pentru această calificare, ce atrage incidenţa regulilor
privind răspunderea civilă delictuală).
313. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 1349 alin. (2)
C.civ. şi art. 1353 coroborat cu art. 15 C.civ [ipotezele de la lit.
a) şi c) sunt exemple de fapte ilicite: omisiune, respectiv
exercitare abuzivă a unui drept - exercitarea unui drept în mod
excesiv si nerezonabil, contrar bunei-cre- dinţe]. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1361 C.civ. (caracterul ilicit al faptei
este înlăturat de existenţa stării de necesitate; în situaţia
descrisă la lit. b) suntem în prezenţa unui fapt licit, autorul său
urmând a acoperi paguba vecinului pe temeiul îmbogăţirii fără
justă cauză).
314. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 1360-1361
C.civ. (cauzele care lipsesc fapta de caracterul virtual ilicit,
făcând să nu se nască sau să nu existe obligaţia autorului de a
repara prejudiciul suferit de victimă sunt: legitima apărare,
Drept civil 165

starea de necesitate, consimţământul victimei, dat în condiţiile


art. 1355 C.civ.). Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1351
C.civ. (dacă a intervenit un caz de forţă majoră, deşi fapta
rămâne ilicită, este rupt raportul de cauzalitate între aceasta şi
prejudiciul suferit de victimă, prin urmare exonerarea de
răspundere nu operează pentru lipsa caracterului ilicit al faptei,
ci pentru că nu există raport de cauzalitate între fapta ilicită şi
prejudiciu; a se vedea L. Pop, l.-FI.Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 440).
315. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect-art. 1355 alin. (2) C.civ.;
Răspunsul de la lit. b) este corect- art. 1353 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este greşit - art. 1364 C.civ. [din ipoteza descrisă la lit. c)
lipseşte una dintre condiţiile în care operează cauza de
exonerare de răspundere prevăzută la art. 1364 C.civ., şi anume
să nu fi fost posibil ca autorul faptei să îşi dea seama de
caracterul ilicit al acesteia].
166 Răspunsuri şi explicaţii

316. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1353 C.civ. (ipoteza
descrie un exemplu de faptă
■ diciabilă neilicită, întrucât prejudiciul este produs prin
exercitarea legitimă, neabuzivă, a ^^^fiirilor). Răspunsul de la lit.
c) este corect - art. 1361 C.civ. (fiind într-o ipoteză circumscrisă
- H de necesitate, fapta nu are caracter ilicit, persoana
prejudiciată urmând a-şi recupera
udiciul pe tărâmul îmbogăţirii fără justă cauză). Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 1364 Cdv (îndeplinirea ordinului
superiorului nu îl exonerează de răspundere pe cel ce putea să îşi
dea seama de caracterul ilicit al faptei sale săvârşite în acele
împrejurări).
317. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1351 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art 1351 alin. (3) C.civ. (ipoteza
reproduce definiţia cazului fortuit). Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1352 C.civ (răspunderea este înlăturată şi dacă fapta
terţului are doar caracteristicile cazului fortuit în cazurile
prevăzute de lege sau stipulate de părţi).
318. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1351 alin. (2) C.civ. [a se
vedea şi L Boilă, în fl-A Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I.
Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1490-1493]. Răspunsul de la lit.
c) este corect - a se vedea art. 1351 alin. (2) C.civ. (pentru
calificarea unui eveniment ca fiind de forţă majoră, legea civilă cere
ca acesta să fie absolut invincibil şi inevitabil; potrivit doctrinei de
specialitate, acest caracter absolut se analizează in abstracto, prin
raportare la persoana care este capabilă să depună diligenţa şi
prudenţa maximă de care este în stare omul cel mai dotat şi mai
informat; a se vedea L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar
de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.
443). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1351 C.civ. (forţa
majoră este un eveniment absolut inevitabil, nefiind suficient ca o
împrejurare extrem de dificil de evitat să poată conduce la
exonerarea de răspundere).
319. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1351 alin. (2) C.civ.
(ipoteza descrie un eveniment extern, imprevizibil, absolut
invincibil şi inevitabil). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1351
alin. (2) C.civ. (o ploaie torenţială în timpul verii nu este un
fenomen imprevizibil, iar, cu o minimă prudenţă, prejudiciul ar fi
fost evitat). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1351 alin. (2)
C.civ. (chiar dacă fenomenul natural nu putuse fi prevăzut (la
intensitatea la care a avut loc), totuşi el putea fi evitat, dacă autorul
faptei prejudiciabile s-ar fi comportat ca un bonus pater familias).
320. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1380 C.civ., coroborat cu
art. 1375 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1380 C.civ.,
coroborat cu art. 1379 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 1351 alin. (3) C.civ., coroborat cu art. 1373 C.civ.
(neexistând o limitare a intervenţiei cauzelor exoneratoare de
Drept civil 167

răspundere, cum este situaţia răspunderii pentru lucruri sau


animale, va opera cazul fortuit).
321. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1380 C.civ., coroborat cu
art. 1378 C.civ. [proprietarul unui edificiu nu este ţinut a repara
prejudiciul produs de ruina acestuia, dacă ea a fost urmarea unui
caz de forţă majoră (de exemplu, un cutremur) sau de fapta
victimei înseşi ori unui terţ]. Răspunsul de la lit. b) este corect - art.
1378 C.civ (ipoteza descrie cea de-a doua circumstanţă prevăzută la
articolul citat, respectiv răspunderea proprietarului pentru
desprinderea unei părţi din edificiu). Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1354 C.civ. (ipoteză inversă şi, prin urmare, eronată, a
normei citate; cauza de exonerare de răspundere priveşte pe cel
care a acordat folosinţa gratuită a bunului, iar nu pe cel care a
folosit bunul în mod gratuit).
322. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1351 alin. (3) C.civ.
(ipoteza enunţă definiţia cazului fortuit). Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 1352 C.civ. (fapta victimei înseşi înlătură răspunderea
civilă nu numai în caz de forţă majoră, ci şi dacă îmbracă forma
cazului fortuit, daci legea sau convenţia părţilor o prevede); dacă
nu sunt întrunite condiţiile forţei majore sau a cazului fortuit, pot
deveni aplicabile regulile în materia vinovăţiei comune-în cazul în
care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea sau
mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi
putea să o facă, cel chemat a răspunde va fi ţinut doar pentru
partea sa de prejudiciu pe care a pricinuit-o). Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 1369 alin. (1) C.civ., coroborat cu art. 1382 C.civ.
(tăinuitorul răspunde solidar cu autorul faptei prejudiciabile,
rămânând răspunzător chiar dacă autorul faptei prejudiciabile,
acţionând fără discernământ, a fost exonerat de răspundere -
suntem în prezenţa unei răspunderi personale şi solidare, doar
cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei putând înlătura şi
răspunderea tăinuitorului).
323. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1367 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit- art. 1354 C.civ. (cel care a acordat
ajutor dezinteresat răspunde totuşi pentru prejudiciu, dacă se
dovedeşte intenţia sau culpa gravă a acestuia). Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 1366 alin. (1) C.civ. (minorul care nu a împlinit
vârsta de 14 ani nu răspunde civil, dacă nu se dovedeşte că avea
discernământ la data săvârşirii faptei).
324. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1366 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1369 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 1382 C.civ. (cel care l-a îndemnat pe autorul
faptei prejudiciabile sau l-a ajutat, în orice fel, răspunde solidar cu
autorul faptei pentru prejudiciul produs - a se vedea şi explicaţia de
la grila 290). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1360 alin. (1)
C.civ.
325. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1383 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1354 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este
168 Răspunsuri şi explicaţii

greşit - art. 1355 alin. (2) C.civ. (sunt valabile clauzele care exclud
răspunderea pentru prejudiciile cauzate din culpa cu prevedere şi
neprevedere - simplă imprudenţă sau neglijenţă).
326. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect, ipoteza acestuia descriind un
prejudiciu viitor, a cărui existenţă este neîndoielnică, deci un
prejudiciu care poate fi reparat pe terenul răspunderii civile
delictuale - art. 1385 alin. (2) C.civ.; a se vedea şi L Pop, t.-F. Popa,
S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile conform noului
Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 417.
Răspunsul de la lit. b) este corect, art. 1349 alin. (1) şi art. 1359
C.civ. prevăzând posibilitatea reparării prejudiciului cauzat unui
interes legitim, concept căruia i se circumscrie şi ipoteza fiului
dintr-o căsătorie anterioară, care nu are un drept la întreţinere din
partea victimei accidentului, dar care beneficia de exercitarea, de
către acesta, a unei obligaţii naturale; a se vedea şi FIA. Baias, E.
Chelaru, fi. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil,
Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, p. 1506.
Răspunsul de la lit. c) este greşit, prejudiciul viitor putând fi
reparat doar dacă producerea lui este neîndoielnică - art.1385 alin.
(2) C.civ.
327. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect, potrivit art. 1.373 C.civ.,
comitentul fiind obligat să repare prejudiciul cauzat de prepusul
său ori de câte ori fapta săvârşită de acesta are legătură cu
atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.
Răspunsul de la lit. b) este corect, odată angajată răspunderea
pentru fapta proprie, autorul delictului civil fiind ţinut la repararea
integrală a prejudiciului, material sau moral, în această
• i categorie fiind încadrabil şi prejudiciul estetic - a se vedea: L
Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, t elementar de drept civil. Obligaţiile
conform noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.
414; ibidem, p.331.
Răspunsul de la lit. c) este greşit, întrucât, potrivit art. 1354
C.civ., victima nu poate obţine rarea prejudiciului cauzat de la
persoana care i-a acordat ajutor în mod dezinteresat decât dacă
dovedeşte intenţia sau culpa gravă a celui care, potrivit legii, ar fi
fost chemat să răspundă.
328. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte, fiind forme de
exprimare a principiului reparaţiei integrale a prejudiciului produs
printr-o faptă ilicită - art. 1385 alin. (3) şi art. 1391 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit: repararea prejudiciului, se
face, în principiu, în natură, nu însă şi în cazul în care victima
faptei ilicite nu este interesată de reparaţia în natură - art. 1386
C.civ.
329. b
Răspunsul de la lit. b) este corect, ipoteza corespunzând
prevederilor art. 1366 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite, primul întrucât,
potrivit art. 1367 alin. (2) C.civ., nu este exonerat de răspundere cel
a cărui lipsă vremelnică de discernământ este autoprovocată, iar al
doilea, deoarece, potrivit art. 1369 din Codul civil, răspunderea
celui care a instigat la săvârşirea faptei ilicite este solidară cu cea a
autorului faptei. A se vedea art. 1354 C.civ. (cel care a acordat
ajutor dezinteresat răspunde totuşi pentru prejudiciul produs, dacă
se dovedeşte intenţia sau culpa gravă a acestuia); c) - a se vedea art.
1366 alin. (1) C.civ. (minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu
răspunde civil, dacă nu se dovedeşte că avea discernământ la data
săvârşirii faptei).
330. c
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte, cele două ipoteze
reprezentând exemple de fapte ilicite (exercitarea abuzivă a unui
drept - în mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe), fapte
care, dacă sunt întrunite şi celelalte condiţii ale răspunderii civile
delictuale, vor angrena răspunderea autorului lor-art. 1357 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - o persoană se poate exonera de
răspundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretului
comercial dovedind că divulgarea a fost impusă de împrejurări
grave ce priveau sănătatea sau siguranţa publică - art. 1363 C.civ.
331. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1469 alin. (1) C.civ. (plata
este modul voluntar de executare a datoriei, iar executarea de
bunăvoie a prestaţiei datorate are ca efect stingerea obligaţiei; a se
vedea şi C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a
obligaţiilor, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 311). Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1474 alin. (3) C.civ. (plata făcută de un terţ
stinge obligaţia dacă este făcută pe seama debitorului, nu în orice
condiţii, astfel cum se reţine în alternativa eronată). Răspunsul de
la lit. c) este greşit - art. 1476 Cciv. (plata făcută unui creditor care
este incapabil nu are, în orice condiţii, efectul stingerii obligaţiei,
astfel cum se reţine în alternativa eronată, ci obligaţia debitorului
nu se stinge decât în măsura în care profită creditorului).
170 Răspunsuri şi explicaţii

332. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1474 alin. (2) C.civ.
[Codul civil reglementează cazul în care creditorul trebuie să refuze
plata făcută de un terţ, şi anume cazul în care debitorul se opune la
efectuarea acestei plăţi; în orice altă situaţie, de principiu,
creditorul nu poate refuza plata făcută de un terţ, excepţiile fiind
limitativ prevăzute, iar una dintre ele corespunde ipotezei de la la
lit. b) - dacă natura sau convenţia părţilor impune ca obligaţia să
fie executată numai de debitor. Răspunsul de la lit. a) este greşit
-art. 1474 alin. (1) C.civ; a se vedea şi în ipoteza dată, creditorul are
obligaţia (este dator), iar nu posibilitatea de a refuza plata oferită
de terţ; dimpotrivă, în cazul în care refuzul plăţii i-ar produce
creditorului un prejudiciu, opoziţia debitorului devine inoperantă,
legea făcând să primeze interesul creditorului; a se vedea C.
Zamşa, în Fl.-A. Baias, F. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2014, p. 1655]. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 1474 alin. (2) C.civ.: ipoteza a doua a alineatului citat
(convenţia părţilor) presupune o clauzl care să impună executarea
obligaţiei de către debitor, nefiind suficientă o clauză care să
prevadă o anumită calitate, chiar specială, a prestaţiei, acea calitate
putând fi asigurată şi de către terţ).
333. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1477 alin. (1) lit. a) C.civ.
(plata este valabilă, în anumite cazuri, limitativ prevăzute de lege,
chiar dacă este făcută unui terţ, adică altei persoane decât
creditorul sau o altă persoană calificate de lege ca accipiens; una
dintre aceste situaţii este cea descrisă în ipoteza de la lit. a), şi
anume situaţia în care plata făcută unui terţ este ratificată de
creditor; a se vedea L. Pop, l-.FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar
de drept civil. Obligaţiile Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.
710-711). Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1475 C.civ.
(persoanele calificate de lege ca putând primi plata, deci ca având
calitatea de accipiens sunt: creditorul, reprezentantul său legal sau
convenţional, persoana indicată de creditor ori persoana autorizată
de instanţă). Răspunsul de la lit. c) este greşit - este nerelevant
raportul dintre creditor şi persoana căreia i se face plata; aceasta
rămâne o plată nevalabilă, dacă nu este ratificată de creditor, dacă
cel care a primit plata nu devine ulterior titularul creanţei sau dacă
nu a avut o chitanţă liberatorie semnată de creditor.
334. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1482 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1485 C.civ., coroborat cu art.
1480 alin. (1) C.civ. (obligaţia de a preda un bun determinat include
şi obligaţia de conservare a bunului; în executarea fiecăreia dintre
aceste obligaţii, circumscrise obligaţiei generale de plată, debitorul
este ţinut a acţiona cu diligenţa unui bun proprietar). Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1484 C.civ. (ipoteza normei operează doar
dacă bunul a pierit fără culpa debitorului, în caz contrar devenind
aplicabile regulile răspunderii civile contractuale sau, după caz,
delictuale).
335. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1486 teza a doua C.civ.
Drept civil 171

(dacă obligaţia are ca obiect bunuri de gen, debitorul este liberat


doar prin predarea unor bunuri de calitate cel puţin medie;
obligaţia de a da bunuri de gen). Răspunsul de la lit. b) este greşit -
a se vedea art. 1486 prima teză C.civ. [dacă obligaţia are ca obiect
bunuri de gen, debitorul este cel îndreptăţit a alege bunurile ce vor
fi predate, cu respectarea anumitor standarde de calitate; a se
vedea C. Zamşa, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I.
Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1669]. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1486 teza a doua C.civ şi explicaţia de la lit. a), ipoteză
corectă.
336. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1492 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1492 alin. (1) teza finală
C.civ. [obligaţia iniţială se stinge când noua prestaţie ce face
obiectul dării în plată este efectuată; a se vedea C. Zamşa, în FI.A.
Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod
civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
2014, p. 1669]. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1492 alin. (2)
ipoteza finală C.civ.
337. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1488 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit — art. 1494 alin. (1) lit. a) C.civ.
[în lipsa unei stipulaţii contrare în contract, obligaţiile băneşti se
execută la domiciliul sau, după caz, sediul creditorului de la data
plăţii, iar nu la sediul debitorului, cum apare în ipoteza de la lit. b)].
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1490 alin. (1) C.civ.
(obligaţiile băneşti sunt, prin natura lor, divizibile, deci susceptibile
de a fi executate în mai multe etape; totuşi, în scopul protecţiei
creditorului, legea prevede că şi în acest caz creditorul poate refuza
să primească o executare parţială).
338. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1508 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect -
1501 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1502 C.civ. (nu
este o prezumţie absolută, ci 3na relativă - până la proba contrară,
potrivit articolului citat).
339. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1503 alin. (1) teza finală
C.civ. [norma citată din noul Cod civil instituie prezumţia relativă a
stingerii obligaţiei prin plată în situaţia remiterii înscrisului
original constatator al creanţei, prezumţie care poate fi răsturnată
de persoana interesată a proba că stingerea obligaţiei a avut loc pe
altă cale decât prin plată; în vechea reglementare, aceasta era
oprezumţie absolută, ce nu putea fi înlăturată prin proba contrară;
a se vedea C. Zamşa, în fl a Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I.
Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1681-1682], Răspunsul de la lit.
a) este greşit- art 1503 alin. (1) prima teză C.civ. (stingerea
obligaţiei se face prin plată, remiterea înscrisului constatator este
un fapt ulterior plăţii, ce naşte prezumţia efectuării acesteia).
Răspunsul de la |jt c) este greşit - art. 1503 alin. (2) C.civ.
(creditorul poate face proba că remiterea înscrisului s-a făcut
pentru un alt motiv decât plata doar dacă acesta a fost întocmit în
172 Răspunsuri şi explicaţii

formă autentică).
340. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1504 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1507 alin. (3) C.civ. [atunci
când debitorul are mai multe datorii către acelaşi creditor, care au
ca obiect bunuri de acelaşi gen, are dreptul să indice, atunci când
plăteşte, datoria pe care înţelege să o execute, plata imputându-se
mai întâi asupra cheltuielilor şi apoi asupra capitalului; în cazul
plăţii prin virament bancar, debitorul face imputaţia prin
menţiunile consemnate pe ordinul de plată; a se vedea C. Zamşa, în
Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.),
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, p. 1684]. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art.
1504 alin. (2) C.civ. (debitorul are dreptul de a cere băncii
creditorului o confirmare a primirii plăţii, aceasta făcând dovada
plăţii).
341. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1509 lit. c) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1509 lit. d) C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art. 1509 lit. b) C.civ. (dimpotrivă, imputaţia
plăţii se va face mai întâi asupra datoriilor negarantate sau pentru
care au fost constituite cele mai puţine garanţii).
342. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1511 alin. (1) C.civ. [a se
vedea şi L. Pop, l.-FI.Popa,
S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 724-725]. Răspunsul de la lit. c) este
corect - art. 1511 alin. (2) C.civ. [obligaţiile de reparare a
prejudiciului şi de acoperire a cheltuielilor de conservare sunt
justificate de fapta culpabilă a creditorului de a nu fi acceptat
plata; a se vedea C. Zamşa, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe
articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1687],
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1511 alin. (1) C.civ (debitorul
nu este ţinut să restituie fructele culese după punerea în întârziere a
creditorului).
343. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1512 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1514 alin. (1) C.civ (debitorul poate porni
vânzarea publică a bunului doar dacă natura acestuia face
imposibila consemnarea, dacă bunul este perisabil sau dacă
depozitarea lui necesită costuri considerabile, aşadar, nu costuri pe
care debitorul nu le poate acoperi). Răspunsul de la lit. c) este greşit
- art. 1514 alin. (2) C.civ. (ipoteza este incompletă, vânzarea directă
în cazul în care bunul are o valoare prea mică raportat la
cheltuielile unei vânzări publice nefiind lăsată la latitudinea
debitorului, ci fiind dispusă de instanţa judecătorească).
344. C
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1512 C.civ. Răspunsurile
de la lit. a) şi b) sunt greşite - art. 1515 C.civ. [debitorul poate
retrage bunul consemnat, dar numai până când creditorul a
acceptat consemnarea sau până când consemnarea a fost validată
de instanţă; retragerea, în termenul precizat anterior, determină
reactivarea creanţei, cu toate garanţiile şi celelalte accesorii ale
Drept civil 173

creanţei, de la momentul retragerii; a se vedea C. Zamşa, în Fl.-A.


Baias, E. Chelaru R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod
civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H Beck, Bucureşti,
2014, p. 1689].
345. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1519 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1534 alin. (1) C.civ. [în această ipoteză,
corectă, debitorul va răspunde pentru nexecutarea obligaţiilor
contractuale, dar despăgubirile vor fi diminuate corespunzător, în
raport de contribuţia creditorului la producerea prejudiciului).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1518 alin. (2) C.civ.,
coroborat cu art. 1355 C.civ.; a se vedea şi art. 1538 C.civ.
(răspunderea debitorului poate fi limitată în cazurile şi condiţiile
prevăzute de lege - răspunderea debitorului profesionist în limita
masei patrimoniale afectate exerciţiului profesiei autorizate este un
astfel de exemplu; clauzele de plafonare sau limitare a răspunderii
- de exemplu, clauze contractuale de limitare a valorii
despăgubirilor, indiferent de valoarea prejudiciului suferit - sunt
valabile numai dacă debitorul nu se face vinovat de doi sau culpă
gravă; a se vedea D.A. Ghinoiu, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei, Noul Cod civil. Comentariu pe articole.
Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1696],
346. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1523 alin. (2) lit. d) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1523 alin. (2) lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1523 alin. (1) C.civ. (nu este
suficientă stipularea termenului în contract pentru a opera
instituţia întârzierii de drept, ci este necesară o clauză contractuală
care să prevadă că simpla împlinire a termenului stabilit pentru
executare produce un asemenea efect).
347. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1553 alin. (1) C.civ.
(pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod expres,
obligaţiile a căror neexecutare atrage rezilierea contractului,
aceasta fiind situaţia descrisă de ipoteza de la lit. b). Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1552 alin. (1) C.civ. (în ipoteză, debitorul
se află de drept în întârziere, dar, potrivit legii, este necesară
notificarea scrisă a debitorului, în termenul de prescripţie prevăzut
de lege, pentru ca rezilierea să opereze). Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 1553 alin. (1) C.civ. şi explicaţia pentru ipoteza b),
corectă.
348. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1523 alin. (2) lit. c) C.civ.
(ipoteza descrie un exemplu în care debitorul îşi manifestă, în mod
neîndoielnic, faţă de creditor, intenţia de a nu executa obligaţia).
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1535 alin. (1) C.civ. (ipoteza
descrie un exemplu de neplată a unor obligaţii băneşti, caz în care
creditorul este îndreptăţit la daune moratorii). Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 1535 alin. (2) C.civ. (debitorul este îndreptăţit la
dobânzile stipulate în contract şi aplicabile înainte de scadenţă, iar,
în cazul în care dobânzile moratorii convenite nu sunt mai mari
decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afară de dobânda
legală, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului
174 Răspunsuri şi explicaţii

suferit).
349. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1523 alin. (2) lit. e) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1523 alin. (3) C.civ. [chiar
dacă obligaţia este scadentă anterior decesului, moştenitorii nu
sunt, în mod necesar, de drept în întârziere, ci se aplică regulile
generale - dacă autorul lor se încadrase într-unul din cazurile
prevăzute de art. 1523 C.civ., atunci şi ei sunt în întârziere de
t dacă autorul lor fusese notificat, atunci moştenitorii sunt şi ei
consideraţi puşi în întârziere;
otrivă, dacă nu au fost notificaţi, atunci trebuie notificaţi, potrivit
regulii generale, iar nu celei
ale prevăzute de art. 1523 alin. (3) C.civ., care reglementează
situaţia obligaţiilor devenite SP ri nte după data decesului
debitorului]. Răspunsul de la lit. c) este greşit -art. 1523 alin. (2) S't
d) C civ. (este de drept întârziere nu orice debitor al unei obligaţii
băneşti, ci debitorul obligaţiei de lată a unei sume de bani, asumată
în calitatea sa de profesionist - ipoteza fostelor obligaţii rnerciale; a
se vedea L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept
civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 266).
350. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1523 alin. (4) C.civ.
(creditorul este cel ţinut a face
ba că debitorul a fost pus în întârziere, orice stipulaţie contrară
fiind reputată nescrisă). Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite -
a se vedea art. 1523 alin. (4) C.civ. şi explicaţia de la lit. a), ipoteză
corectă.
351. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1526 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1526 alin. (1) C.civ. [ipoteza
de la lit. b) este cea corectă şi, pe cale de consecinţă, ipoteza de la |jt
a) este eronată, notificarea unuia dintre creditori producându-şi
efecte faţă de toţii codebitorii, nu numai faţă de codebitorul
notificat]. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1524 C.civ. (în
ipoteza normei, refuzul creditorului de a primi plata este „fără
temei legitim").
352. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1522 alin. (1) C.civ.
(debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă, fie
direct, prin cererea de chemare în judecată). Răspunsul de la lit. c)
este corect - art. 1522 alin. (1) şi (5) C.civ. (având efectul unei
notificări, cererea de chemare în judecată, neprecedată de
notificarea scrisă a debitorului, îi conferă acestuia termenul
rezonabil pentru executarea de bunăvoie a obligaţiei). Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 1522 alin. (1) şi (5) C.civ. (legea nu
impune notificarea scrisă ca formalitate prealabilă a cărei
neîndeplinire atrage respingerea cererii de judecată ca prematură,
ci permite ca, în lipsa notificării prealabile, cererea de chemare în
judecată să aibă efectul unei notificări a debitorului).
353. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 1522 alin. (4)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1522 alin. (4) C.civ.,
coroborat cu art. 1516 alin. (2) pct. 2 C.civ., ipoteza finală (în
Drept civil 175

termenul de executare acordat prin notificarea de punere în


întârziere, creditorul poate cere suspendarea executării propriei
obligaţii, dar nu şi reducerea acesteia, cu excepţia cazului în care
debitorul îl informează că nu îşi va executa obligaţia).
354. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1522 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1528 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1521 C.civ., coroborat cu art.
2540 Cciv. [prescripţia este întreruptă prin punerea în întârziere
numai dacă este urmată de chemarea în judecată în termen de 6
luni de la data punerii în întârziere; a se vedea şi A. Almăşan, în
Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.),
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, p. 1615].
355. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2548 alin. (3) C.civ. [a se
vedea şi A. Almăşan, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici,
I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia
2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1616], Răspunsul de la lit. a)
este greşit - art. 1535 alin. (1) C.civ. - dobânzile curg, în cazul
obligaţiilor băneşti, de la scadenţă, nu de la punerea în întârziere.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1522 alin. (4) C.civ.,
coroborat cu art. 1516 alin. (2) C.civ. (rezilierea/rezoluţiunea poate
fi declarată doar de la expirarea termenului acordat prin
notificarea de punere în întârziere sau, în lipsa termenului acordat,
de la data la care - debitorul se afla de drept în întârziere).
356. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1535 C.civ. [distincţia
între conceptul de „îmbogăţire fără justă cauză" şi „daune
moratorii", ultimul fiind un concept circumscris răspunderii
civile5 contractuale, care nu mai operează dacă intervine un caz
de forţă majoră, cum este situaţia % prezentă în ipoteza de la lit.
c)]. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1530 şi art. 1533 teza
finală C.civ. [prejudiciul este imputabil debitorului doar dacă el
este consecinţa directă şi necesară a neexecutării obligaţiei, or
dobânzile datorate de antreprenor băncii pentru împrumuturile
acordate în activitatea curentă, chiar dacă aceste împrumuturi
au susţinut financiar şi lucrarea al cărei preţ nu a fost achitat de
către debitor, nu sunt o urmare directă şi necesară a conduitei
contractuale a debitorului; a se vedea, în acest sens, A. Atmăşan,
în Fl.-A. Baias, E. Chelaru; R. Constantinovici I. Macovei (coord.),
Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Ediţia 2, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014 p. 1624], Răspunsul de la lit. b) este greşit - art.
1535 C.civ. [ipoteza de la lit. b) nu descrie situaţia unei
neexecutări culpabile, ci a intervenţiei unui caz de forţă majoră,
în consecinţă debitorul nu va datora daune moratorii pentru
întârzierea în executarea unei obligaţii băneşti].
357. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1533 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 1531 alin. (2) C.civ. (lipseşte ideea de
rezonabilitate a cheltuielilor efectuate de creditor). Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1531 alin. (1) şi art. 1532 alin. (1) C.civ.
(ceea ce este definitoriu pentru prejudiciu este caracterul său
176 Răspunsuri şi explicaţii

cert).
358. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1532 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1531 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1534 alin. (2) C.civ.
359. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1535 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1535 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1535 alin. (3) C.civ.
(creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese
pentru repararea integrală a prejudiciului suferit, dacă, potrivit
contractului, nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât
dobânda legală).
360. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1528 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1538 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1536 C.civ. (ipoteza este
incompletă, de la regula enunţată existând două excepţii: când în
contract s-a stipulat o clauză penală şi când creditorul poate
dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de întârzierea în
executarea obligaţiei de a face).
361. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1539 C.civ. (de
principiu, creditorul nu poate cere şi executarea obligaţiei, şi
clauza penală, excepţie făcând însă situaţia în care părţile au
stipulat în contract că penalitatea este datorată şi pentru
întârziere, nu doar pentru neexecutare). Răspunsul de la lit. a)
este greşit - art. 1538 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1540 C.civ. (nulitatea convenţiei principale atrage şi
nulitatea clauzei penale, nu şi invers, potrivit principiului
accesorium sequitur principale).
362. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1540 alin. (2) C.civ.
(ipoteza descrie un exemplu în care obligaţia a devenit imposibil
de executat din cauze ce nu îi sunt imputabile debitorului).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1538 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1538 alin. (4) C.civ.
(creditorul nu este ţinut a face dovada prejudiciului, simpla
neexecutare activând clauza penală).
363. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1541 alin. (1) lit. b) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este
1 sit- art. 1541 alin. (1) lit. a) C.civ. (lipseşte un element esenţial
care ar putea atrage reducerea 8 nalităţii, şi anume ca executarea
parţială
P
să fi profitat creditorului). Răspunsul de la lit. c) este
resit - art-1541 alin' ^ 5' art'1351 C'dV' (ipoteza acestei litere conţine cauze
exoneratoare de răspundere, iar nu cauze de reducere a
penalităţii).
364. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1542 C.civ [obligaţia
fiind indivizibilă, chiar nesolidară, creditorul se poate îndrepta
atât împotriva codebitorului culpabil, cât şi împotriva celorlalţi,
pentru partea fiecăruia; situaţia este diferită în cazul obligaţiilor
divizibile, în care şi penalitatea este divizibilă, fiind suportată,
Drept civil 177

aşadar, numai de codebitorul vinovat pentru neexecutare, dar


numai pentru partea care îi revine; a se vedea D. Ungureanu, în
Fl.-A. Baias, E. Chelaru, H Constantinovici, I. Macovei (coord.),
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, p. 1746]. Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt
greşite - art. 1542 C.civ [varianta c), corectă, exclude posibilitatea
ca celelalte două să fie, de asemenea, corecte).
365. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1543 alin. (1) C.civ.
(caracterul divizibil al obligaţiei se manifestă şi în întinderea
răspunderii fiecăruia dintre codebitori, care se limitează la culpa
proprie şi la partea din penalitate ce îi revine; a se vedea şi
explicaţia de la grila nr. 327). Răspunsul de la lit. c) este corect -
art. 1543 alin. (2) C.civ (excepţia de la regula divizibilităţii
penalităţii o constituie situaţia în care clauza penală a fost
stipulată pentru a împiedica o plată parţială). Răspunsul de la lit.
b) este greşit - art. 1543 alin. (1) şi (2) C.civ. [penalitatea nu poate
fi cerută în totalitate codebitorului vinovat de neexecutare decât în
situaţia de excepţie când părţile au stipulat în contract că acea
clauză penală a fost stipulată pentru a împiedica o plată parţială,
situaţie care nu se regăseşte în ipoteza de la lit. b)].
366. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1544 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1544 alin. (2) prima teză
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1544 alin. (2) teza a
doua Cciv. [partea care a dat arvună are dreptul la dublul valorii
acesteia, iar nu doar la arvuna dată, cum se menţionează în
ipoteza, greşită, de la lit. c); a se vedea 0. Ungureanu, în Fl.-A.
Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul
Cod civil. Comentariu pe articole. Ediţia 2, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, p. 1748].
367. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1550 alin. (1), art. 1552
alin. (1) C.civ. (a se vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 294-296). Răspunsul de la lit. a) este greşit - art.
1551 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1550
alin. (1) C.civ.
368. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1551 alin. (1) teza a doua
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1550 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1554 alin. (3) C.civ.
369. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect — art. 1550 alin. (1), art. 1552
C.civ. (rezoluţiunea unilaterală are un caracter esenţialmente
extrajudiciar, rolul instanţei fiind redus la verificarea îndeplinirii
validităţii declaraţiei de rezoluţiune, la solicitarea debitorului).
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1552 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1550 alin. (1), art. 1553
C.civ. [în cazul pactului comisoriu, rezoluţiunea operează de drept,
în temeiul convenţiei părţilor; a se vedea C Zamşa, în Fl.-A. Baias,
E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil.
Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014,
p. 1755],
178 Răspunsuri şi explicaţii

370. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1552 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- § art. 1552 alin. (1), coroborat cu
art. 1326 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit -i art. 1326
alin. (3), art. 1552 alin. (3) C.civ. (faţă de terţi).
371. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1552 alin. (1) şi (4) a doua
teză C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1552 alin. (1) şi (4)
prima teză C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - X art. 1552 alin.
(3) C.civ. (înscrierea în cartea funciară este o cerinţă de
opozabilitate faţă de terţi).
372. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1553 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1553, coroborat cu art. 1549
alin. (1) (pactele comisorii sunt clauze stipulate exclusiv în favoarea
creditorului, permiţând manifestarea dreptului de opţiune al
acestuia între dreptul de a cere executarea silită şi dreptul la
rezoluţiune sau reziliere). Răspunsul de la lit. c) este greşit — art.
1553 alin. (2) C.civ., coroborat cu art. 1523 alin. (1) C.civ. (părţile
pot deroga de la regula punerii în întârziere, convenind că simpla
neexecutare a obligaţiei valorează punere în întârziere). I
373. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1556 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit- ^ art. 1556 alin. (1) ultima teză
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1556 alin. (2) C.civ.
(neexecutarea trebuie să fie suficient de importantă) (a se vedea şi
L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 274-275).
374. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1556 alin. (1) C.civ. (a se
vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa,
S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 274). Răspunsul de la lit. a) este greşit -
art. 1556 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1556
alin. (1) C.civ. (excepţia de neexecutare nu poate fi opusă
cocontractantului care beneficiază de un termen pentru executarea
obligaţiei sale).
375. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1557 alin. (2) prima teză
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1557 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1557 alin. (2) ultima teză
C.civ. (creditorul poate obţine şi în acest caz rezoluţiunea
contractului, dacă neexecutarea este suficient de însemnată).
376. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1558 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1558 (acţiunea oblică are natura juridică a
unei măsuri conservatorii). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art.
1556 C.civ. (excepţia de neexecutare este o cauză justificată de
neexecutare a contractului).
377. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1560 alin. (1) teza întâi
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1560 alin. (1) C.civ.
(debitorul trebuie să refuze sau să neglijeze exercitarea drepturilor
Drept civil 179

sau acţiunilor sale; a se vedea C. Zamşa, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru,


R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu
pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1768].
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1560 alin. (1) (Codul civil nu
menţionează această cerinţă printre condiţiile acţiunii oblice).
378. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1561 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - i art. 1561 C.civ. [a se vedea C. Zamşa, în Fl.-A.
Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod
civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
2014, p. 1769]. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1561 C.civ.
180 Răspunsuri şi explicaţii

379.a
Răspunsul de la lit. a) este corect c-civart. ot1563 C.civ. Răspunsul de
atacate e ca e au
la
act
lit. b) este greşit - art. 1562 in (1) ' (P P ^ P 3linliană Şi aite
e ale debitorului, sub condiţia ca ele să fi cauzat eiudiciu
creditorului). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1562 Cciv. (nu
pot fi atacate pe cale Un l' nă actele prin care debitorul refuză să se
îmbogăţească; a se vedea şi L Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Ţratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 774).
380. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1562 alin. (1) prima teză
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1562 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1562 alin. (1), art 1563 Cciv.
(a se vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de
drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.
772).
381. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1564 C.civ. (a se vedea şi L
Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 778).
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - art. 1564 (ambele
momente alternative de la care începe să curgă termenul de
prescripţie special se raportează la data cunoaşterii prejudiciului, şi
nu la cea a încheierii contractului).
382. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1565 alin. (1) C.civ. (a se
vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa,
SI. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 776). Răspunsul de la lit. b)
este corect - art. 1565 alin. (1) C.civ. (efectul relativ al acţiunii
revocatorii). Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1565 alin. (1)
C.civ. (actul atacat îşi menţine valabilitatea, iar valoarea înstrăinată
nu se mai întoarce în patrimoniul debitorului).
383. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1565 alin. (2) teza a doua
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1565 alin. (1) teza a
doua C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1565 alin. (2)
C.civ. (acţiune personală).
384. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1569 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1569 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1572 C.civ.
385. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1570 alin. (1) lit. c) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 1570 alin. (1) C.civ.
[cesiunile care nu au ca obiect o creanţă pecuniară produc efecte
faţă de debitor numai dacă au fost consemnate în înscrisul
constatator, potrivit art. 1570 alin. (1) lit. b) C.civ., sau dacă
debitorul a consimţit expres la transferul dreptului de creanţă,
potrivit art. 1570 alin. (1) lit. a) C.civ.j.
386. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1574 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1574 alin. (2) C.civ.
Drept civil 181

(cedentul rămâne creditor pentru partea necedată a creanţei).


Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1568 alin. (2) C.civ.
387. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1572 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art 1572 alin. (1) C.civ., art. 1578
alin. (1) C.civ. - prin acceptare sau notificare cesiunea devine
opozabilă debitorului cedat, terţ faţă de contractul de cesiune.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1572 alin. (2) C.civ.
388. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1568 alin. (1) lit. b), art.
1576 C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1575 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1575 alin. (1), art. 1578
alin. (1) lit. a) C.civ.
389. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1578 alin. (1) lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) eae corect - art. 1578 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1578 alin. (3) C.cjv.
390. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1580 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1579 C.civ. (opozabilitatea faţă de debitor
se asigură prin înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii I Reale
Mobiliare şi prin comunicare). Răspunsul de la lit. b) este greşit -
art. 1581 C.civ.
391. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1573 alin. (2) C.civ.
(excepţie de la regula potrivit căreia transferul creanţei operează
prin simpla convenţie încheiată între cedent şi cesionar). Răspunsul
de j la lit. c) este corect - art. 1575 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit.
a) este greşit - art. 1478 alin. (1) j (efectuarea formalităţilor de
publicitate nu înlătură prezumţia de bună-credinţă).
392. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1584 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1578 alin. (1) lit. b) C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 1574 alin. (2) C.civ. . «1 : l
393. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1585 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect-
art. 1586 alin. (1) C.civ. (răspunderea pentru evicţiunea produsă
prin fapta cedentului). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1585
alin. (2) C.civ.
394. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1583 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1583 alin. (2) C.civ., art.
1579 C.civ. - [formalitate ce conferă preferinţă în raporturile
dintre cesionarii succesivi ai aceleiaşi creanţe; cesionarul care a
înscris primul cesiunea în Arhiva de Garanţii Reale Mobiliare se
va putea îndrepta împotriva cesionarului căruia debitorul i-a
făcut o plată valabilă, în aplicarea art. 1583 alin. (1)). Răspunsul
de la lit. c) este greşit - art. 1583 alin. (1) Cciv.
395. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1582 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect- » art. 1581 alin. (1) C.civ. (a se
vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept
182 Răspunsuri şi explicaţii

civil. 1 Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 648).


Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1582 alin. (1), art. 1623 alin.
(1) (debitorul trebuie să fi acceptat prin înscris cu dată certă
schimbarea creditorului; acesta poate invoca compensaţia dacă
cesiunea i-a devenit opozabilă prin comunicare).
396. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1593 alin. (1), art. 1594
alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1597 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1593 alin. (2), art.
1598 alin. (1) C.civ. (a se vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu,
Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 654).
397. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1593 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1593 alin. (3) teza a doua
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1593 alin. (3) teza a
doua C.civ.
398. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1593 alin. (3) teza a
doua, art. 1594 alin. (1), art. 159/ alin. (2) C.civ. [a se vedea C
Roşianu, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ediţia 2, Ed.
C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1798]. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 1593 alin. (3) teza a doua C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 1593 alin. (3) teza a doua C.civ. (spre deosebire de
condiţiile de opozabilitate a transferului creanţei prin cesiune, în
cazul subrogaţiei este suficientă constatarea acesteia prin înscris
pentru a fi opozabilă debitorului şi fideiusorului acestuia).
399. b, c Drept civil 183
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1593 alin. (1) C.civ.
(creanţa se transmite către brogat aşa cum se află înS patrimoniul
creditorului, cu toate drepturile şi accesoriile sale). j unsul de la
lit. c) este corect - art. 1598 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. a)
este greşit -
1598 alin. (2) C.civ., art. 1585 alin. (1) C.civ. (spre deosebire de
cesiunea de creanţă, creditorul plătit nu are, de drept, obligaţia
de a garanta existenţa creanţei).
400. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1595 alin. (2) (a se
vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept
civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 655).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1595 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1595 alin. (2) C.civ.
401-a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1596 lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art 1596 lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1596 lit. a) C.civ.
402. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1598 C.civ. (a se vedea
şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 657-658).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1598 alin. (1) C.civ. (a se
vedea P. Vasilescu, Drept civil. Obligaţii, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2012, p. 31-32). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art.
1598 alin. (1) C.civ.
403. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1594 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1594 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1594 alin. (1) C.civ. (a se
vedea şi L Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept
civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 654-
655).
404. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1597 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1593 alin. (3), art. 1596
C.civ. (formalitatea redactării unui înscris este prevăzută de lege
pentru asigurarea opozabilităţii faţă de terţi doar a subrogaţiei
convenţionale). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1596 lit. d)
C.civ. (moştenitorul se subrogă, de drept, în drepturile credito-
rului plătit şi poate regresa împotriva celorlalţi comoştenitori
pentru recuperarea părţilor din obligaţie ce revin acestora).
405. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1599 lit. b) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1599 lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1599 C.civ.
406. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1600 C.civ. (ca regulă,
debitorul iniţial
1602 alin. (3) C.civ. Răspunsuleste
de la lit. liberat
c) este greşit - prin preluarea
art. 1602 alin. (3) C.civ. de datorie, însă
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1602 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect -
art.
184 Răspunsuri şi explicaţii

părţile, prin convenţia lor, pot stipula altfel). Răspunsul de la lit.


a) este greşit - art. 1601 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 1601 C.civ. (debitorul iniţial este liberat şi poate răspunde
numai în condiţiile art. 1604 C.civ.).
407. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1602 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1603 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1603 alin. (1) C.civ. (noul
debitor nu poate invoca excepţiile personale ale debitorului
iniţial şi compensaţia cu o datorie a debitorului iniţial).
408. a, b
409. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1606 alin. (3), art. 1605
C.civ. Răspunsul de la lit.b)? este greşit - art. 1607 alin. (3) C.civ.
(creditorul poate să accepte tacit). Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1607 alin. (2) şi (3) C.civ. (creditorul trebuie să
răspundă în termenul care sg împlineşte ultimul, care nu este în
mod necesar şi cel mai lung).
410. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1611 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1611 alin. (2) teza a doua
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1611 alin. (1) C.civ.
411. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1609 alin. (2) prima
teză C.civ. Răspunsul de la lit, c) este corect - art. 1613 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1609 alin. (2) teza a
doua.
412. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1612 teza a treia din
Codul civil. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1612 teza a
doua C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1612 prima
teză C.civ.
413. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1613 alin. (1) prima
teză C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1613 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1613 alin. (1) C.civ.
414. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1613, teza a doua C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1610 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este greşit - art. 1609 alin. (3) (a se vedea şi L. Pop, l.-FI.
Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti,
2012, p. 694).
415. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1616 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 1618 lit. a) C.civ. Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 1623 alin. (1) C.civ., art. 1582 alin. (3) C.civ.
416. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1617 alin. (1) C.civ.
Drept civil 185

Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1617 alin. (1) C.civ.


Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1617 alin. (1) C.civ.
417. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1623 alin. (2) C.civ.,
coroborat cu art. 1578 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
corect-art. 1617 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit
— art. 1619 C.civ.
418. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1618 lit. b) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1618 lit. c) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1506 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 1618 C.civ. (dacă nu sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute de lege pentru a opera compensaţia legală, iar părţile
au interes să stingă anumite obligaţii reciproce, se poate încheia
o compensaţie convenţională).
419. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1622 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1617 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1617 alin. (3) C.civ.
420. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1506 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 1618 C.civ. (a se vedea şi L Pop, l.-FI. Popa, S.l.
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 738, 740). Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 1616 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1623 alin. (2) C.civ.
421. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1621 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art I6I7 a'in‘ ^ C civ' RăsPunsu' 'a a)
este
greS't _ art-1622 al'n- (2) C.civ.
422. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1624 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art 1626 teza a doua C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1624 alin. (1) C.civ.
423. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1626 teza a doua C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1626 prima teză C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1624 alin. (1) C.civ. (a se
vedea P. Vasilescu, Drept civil. Obligaţii, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2012, p. 58-59).
424. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1625 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art 1627 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 1628 C.civ.
425. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1630 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1630 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1629 alin. (1) C.civ. (a se
vedea şi L Pop, l.-FI- Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept
civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 745).
186 Răspunsuri şi explicaţii

426. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1633 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1632 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este greşit - art. 1630 alin. (1) C.civ.
427. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1631 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 1631 C.civ., coroborat cu art. 1499
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1631 C.civ.,
coroborat cu art. 1499 C.civ. şi art. 1500 C.civ. [a se vedea, cu
titlu de exemplu, art. 309 alin. (2) Cproc.civ.].
428. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1633 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1633 alin. (3) C.civ. (a se
vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept
civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 746).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1633 alin. (3) Cciv.
429. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1633 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1630 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1630 alin. (2) C.civ. (când
se face prin acte între vii, remiterea de datorie este o donaţie
indirectă, care poate fi realizată, expres sau tacit, în orice
formă).
430. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1629 alin. (2) C.civ. (a se
vedea P. Vasilescu, Drept civil. Obligaţii, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2012, p. 62). Răspunsul de la lit. c) este corect - art.
1582 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1630
alin. (2) C.civ.
431. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1634 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 1351 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este
corect - art. 1634 alin. (1) C.civ., coroborat cu art. 1351 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1634 alin. (6) C.civ.
432. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1634 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1634 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1525 C.civ., coroborat cu
art. 1634 alin. (2) C.civ. (ca regulă, de la data punerii în
întârziere, debitorul este ţinut să suporte riscul neexecutării
fortuite; prin excepţie, riscul neexecutării nu va fi suportat de
către debitor).
433. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1634 alin. (5) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit — art. 1634 alin. (1) (debitorul
este liberat de datorie, dar răspunde pentru prejudiciile cauzate
creditorului) şi alin. (5) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 1634 alin. (6) C.civ.
434. a, b
Drept civil 187

Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1582 alin. (1) teza


finală C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1634 alin. (3)
C.civ. (a se vedea şi L. Pop, l.-FI. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 748). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1634 alin. (6) C.civ.
435. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1652 C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art. C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 43 C.civ.
436. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1653 C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este corect - art. 1654 alin. (1) lit. a) C.civ., coroborat
cu art. 1304 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - a se
vedea art. 1653 alin. (2) lit. b) C.civ., care reprezintă un caz de
excepţie de la incapacitatea de a cumpăra, indiferent care ar fi
instanţa competentă să soluţioneze cauza privind dreptul litigios
prevăzut de această normă.
437. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1654 alin. (1) lit. b)
C.civ., coroborat cu alin. (2) al aceluiaşi articol. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - sancţiunea este nulitatea absolută - art. 1654
alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1654 alin.
(1) lit. a) C.civ. - excepţia prevăzută la art. 1304 alin. (1) C.civ.,
se aplică pentru toate modalităţile de vânzare, nu numai pentru
licitaţia publică.
438. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1654 alin. (1) lit. c) şi
alin. (2) C.civ. Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art.
1653 alin. (2) lit. a) şi c) C.civ. - excepţii de la interdicţia de
cumpărare.
439. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1655 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1655 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - incapacitatea de a vinde
prezentată în enunţ nu este prevăzută de lege.
440. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1657 C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - reprezintă cazuri de
bunuri scoase din circuitul civil - a se vedea art. 627 C.civ. şi,
respectiv, art. 554 C.civ.
441. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1658 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1658 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1658 alin. (4) C.civ.
442. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 1658 alin.
(3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea art. 1658
alin. (5) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea
188 Răspunsuri şi explicaţii

art. 1658 alin. (1) C.civ. (în momentul realizării bunului).


443. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1662 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit- art. 1661 C.civ., determinarea
ulterioară a preţului nu necesită un nou acord de voinţă al
părţilor. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1662 alin. (2)
C.civ. Termenul este de 6 luni de la încheierea contractului, iar
instanţa competentă este cea de la locul încheierii contractului.
Drept civil 189

444. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1663 C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este corect - art 1664 a'in' W C-civ‘ Răspunsul de la lit. c)
este greşit - în cazul vânzătorului care vinde în mod obişnuit
bunuri dintre cele care fac obiectul contractului, determinarea se
face potrivit art. 1664
alin. (2) C.civ.
445. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1667 teza finală C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit _ prjn convenţia părţilor se
poate dispune altfel - art. 1666 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit.
c) este greşit - incorect, sancţiunea aplicabilă este nulitatea
relativă - art. 1665 alin. (2) C.civ.
446. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1668 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - dreptul de opţiune se radiază
din oficiu în cazul prevăzut în enunţ, nu la cererea promitentului
[a se vedea art. 1668 alin. (3) C.civ.]. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - pactul trebuie să privească un bun individual determinat
[a se vedea art. 1668 alin. (1) C.civ.].
447. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1669 alin. (1) şi (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1669 alin. (1) şi (2)
C.civ., coroborat cu art. 2537 pct. 1 C.civ. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - obligaţia se consideră stinsă prin înstrăinarea
bunului, în cazul promisiunii de cumpărare - art. 1669 alin. (4)
C.civ.
448. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1673 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1676 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - momentul strămutării proprietăţii poate fi
stabilit şi prin convenţia părţilor sau din dispoziţiile legii - art.
1674 C.civ.
449. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1683 alin. (5) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1491 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - se poate solicita rambursarea cheltuielilor
referitoare la lucrările autonome sau voluptuare numai dacă
cumpărătorul nu cunoştea că bunul nu aparţine în întregime
vânzătorului - art. 1683 alin. (6) teza finală C.civ.
450. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 1678 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 1679 C.civ.
(la încheierea contractului). Răspunsul de la lit. c) este incorect -
a se vedea art. 1680 C.civ. (la momentul predării bunului).
451. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1684 C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este corect - art. 1682 C.civ. Răspunsul de la lit. a)
este greşit - art. 1678 C.civ. - proprietatea se transmite, în acest
caz, îndată ce contractul a fost încheiat, chiar dacă bunurile nu
190 Răspunsuri şi explicaţii

au fost individualizate.
452. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1693 C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - predarea se face la locul unde bunul se
afla în momentul încheierii contractului - art. 1689 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - vânzătorul este liberat de
obligaţia de predare dacă lotul care a pierit era anume prevăzut
în convenţie - art. 1686 alin. (3) C.civ.
453. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1690 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - în ipoteză, sancţiunea este
decăderea din dreptul de a cere rezoluţiunea contractului, şi nu
înlocuirea bunului - a se vedea art. 1709 alin. (1) C.civ. şi art.
1710 alin. (1) lit. d) C.civ., coroborate cu art. 1690 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) - verificarea stării bunului se face imediat
după preluare, nu după transmiterea proprietăţii - a se vedea
art. 1690 alin. (2) C.civ., coroborat cu alin. (1) şi (3) C.civ.
454. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1689 C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este corect - art. 1494 alin. (1) lit. b) C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este greşit - predarea bunului mobil se face potrivit
art. 1688 C.civ.
455. b
|
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1691 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit art. 1691 alin. (1) C.civ. -
instanţa competentă este cea de la locul prevăzut pentru
executarea obligaţiei de predare, iar cererea de desemnare a
expertului poate fi făcută de oricare dintre părţi Răspunsul de la
lit. c) este greşit - art. 1691 alin. (2) C.civ.
456. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1699 C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este corect - art. 1698 C.civ. Răspunsul de ia lit. b) este
greşit - art. 1698 alin. (2) C.civ.
457. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1695 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 626 C.civ. - limitarea
dreptului de proprietate prin acte juridice. Răspunsul de la lit. b)
este greşit - a se vedea art. 1699 C.civ., care prevede că
vânzătorul răspunde întotdeauna pentru 1 evicţiunea cauzată
ulterior vânzării prin faptul său personal.
458. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1695 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit- cauza evicţiunii provenind din
fapta unui terţ poate fi doar de drept - art. 1695 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - excepţia de garanţie poate fi
invocată indiferent de izvorul ei- art. 1695,1696 C.civ.
459. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1700 alin. (1) C.civ.
Drept civil 191
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1703 teza finală C.civ.
Răspunsul
465. b, c
de la lit. b) este greşit - în ipoteză, daunele-interese pot
fi solicitate - art. 1703 C.civ.
460. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1695 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit- art. 1695 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1706 C.civ.
461. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 1698 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 1697
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este incorect - a se vedea art. 1698
alin. (1) C.civ.
462. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 1701 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 1701
alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este incorect - a se vedea art.
1701 alin. (3) C.civ.
463. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1705 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect- art. 1705 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - dreptul la acţiune se prescrie,
în lipsa unor prevederi speciale, în termenul general de 3 ani,
care curge de la data când cumpărătorul a cunoscut evicţiunea şi
pe cel care a produs-o - art. 2517, 2523 C.civ.
464. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - a se vedea art. 1557 C.civ.,
coroborat cu art. 1274 alin. (2) C.civ. şi R. Dincă, Contracte civile
speciale în Noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013,
p. 140-141. Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - nu este
vorba despre condiţiile garanţiei contra viciilor, ci despre vicii
descoperite ulterior predării, care nu intră sub incidenţa
regulilor de la vânzare, ci sub incidenţa celor de drept comun în
materia transferului riscurilor în contractele translative de
proprietate, neexecutării obligaţiilor etc.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1707 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect -
1707 alin. (4) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - a se
vedea art. 1714 C.civ., coroborat cu art. 1707 alin. (3) C.civ.
466-a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1709 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - termenul prevăzut de art.
1709 alin. (2) C.civ. este de 2 zile lucrătoare. Răspunsul de la lit.
c) este
it- a se vedea art. 1712 C.civ., daune-interese se pot solicita
alături de oricare dintre măsurile prevăzute la art. 1710
C.civ.
467. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1711 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art 1711 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1733 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit -
art. 1736 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1740 C.civ.
192 Răspunsuri şi explicaţii

Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1712 alin. (2) C.civ.


468. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1716 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1716 al'n- M C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - termenul prevăzut în ipoteză
este un termen de prescripţie a dreptului la acţiunea în
răspundere pentru vicii ascunse, prevăzut la art 2531 alin. (1)
lit. a) C.civ., şi nu un termen de garanţie pentru buna
funcţionare, astfel cum este prevăzut la art. 1718 alin. (1) C.civ.
469. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1720 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1666 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1666 alin. (3) C.civ.
470. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - per a contrario cu ipotezele
prevăzute la art. 1721 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit -
art. 1721 teza a doua C.civ. - dobânzile curg din ziua predării
pentru ipoteza avută în vedere. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1721 teza întâi C.civ. - dobânzile sunt datorate dacă
părţile nu au convenit altfel.
471. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1720 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1720 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 1678 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 1722 alin. (2) C.civ.
472. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 1725 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea art. 1725
alin. (2) C. civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea
art. 1725 alin. (2) C.civ.
473. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1728 C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este corect - art. 1725 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la
lit. a) este greşit - art. 1725 alin. (1) C.civ. care se referă la
vânzarea bunurilor mobile, în timp ce ipoteza se referă la
bunurile imobile.
474. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1724 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - termenul este de 15 zile, a se vedea art.
1727 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - bunul se
depune în depozit, la dispoziţia cumpărătorului, nu a
vânzătorului - art. 1726 alin. (1) C.civ.
475. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1732 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1730 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1730 alin. (3) C.civ.,
termenul este de 10 zile de la comunicarea ofertei, în cazul
bunurilor mobile.
476. a
193 Răspunsuri şi explicaţii

477. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1737 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - ‘ art. 1737 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1737 alin. (1) C.civ. -
înscrierea se i poate face fără acordul preemptorului.
478. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1739-1740 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1735 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1740 C.civ. - dacă a
fost constituit ^ pe un termen mai mare de 5 ani, termenul se
reduce la 5 ani.
479. a, c
j
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 1734 alin. (1)
lit. a) şi c) C.civ. Răspunsul de la ■
lit. b) este greşit-art. 1734 alin. (1) lit. d) C.civ.
480. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1742 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1741 C.civ. - nici
vânzătorul nu poate cere rezoluţiunea. Răspunsul de la lit. b)
este greşit - art. 1743 alin. (2) C.civ.; dacă excedentul
depăşeşte a douăzecea parte, cumpărătorul va plăti
suplimentul de preţ corespunzător sau va putea obţine
rezoluţiunea contractului.
481. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1743 alin. (1) teza
întâi C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1743 alin.
(2) Cciv. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1745 C.civ.,
coroborat cu art. 1743 alin. (2) teza a doua C.civ.
482. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - a se vedea art. 1748
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea art. 1750
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este incorect - a se vedea art.
1748 C.civ.(norma este supletivă).
483. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1753 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1752 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1750 C.civ.
484. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1757 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect art. 1757 alin. (2) C.civ.,
coroborat cu art. 1541 alin. (1) lit. b) C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 1756 C.civ.
485. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 1758 alin.
(1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea art.
1758 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este incorect — a se
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 990 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect-
vedea art.
art. 990 alin. 1759
(1) C.civ. alin.de (3)
Răspunsul C.civ.
la lit. a) este greşit - art. 990 alin. (2) lit. b) C.civ.
486. b, c
194 Răspunsuri şi explicaţii

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1759 alin. (1) C.civ.


Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1760 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1760 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 1410 C.civ.
487. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1011 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1012 C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art. 985 C.civ., coroborat cu art. 986
C.civ.
488. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 987 C.civ.,
coroborat cu art. 40 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect -
art. 39 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art.
988 alin. (1) C.civ.
489. b, c
Drept civil 195

490. b, c

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 987 alin. (3) C.civ.


Răspunsul de la lit. c) este corect - rt 1016 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 987 alin. (2) C.civ.
491.3, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 989 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - rt 989 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 989 alin. (4) C.civ.
492. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1011 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu alin. (4) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit -
art. 1011 alin. (2), coroborat cu alin. (3) C.civ. Răspunsul de la
lit. c) este greşit - art. 1011 alin. (4) C.civ.
493. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1013 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art 1013 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1013 alin. (2) C.civ.
494. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1013 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1013 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1013 alin. (4) C.civ.; în
ipoteză, autorizarea instanţei de tutelă şi familie este
obligatorie, potrivit art. 41 alin. (2) C.civ., numai în cazurile
prevăzute de lege.
495. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1014 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1014 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1014 alin. (2) C.civ.
496. b

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1015 alin. (2) lit. c) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1015 alin. (2) lit. b) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1015 alin. (2) lit. d) C.civ.
497. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1015 alin. (2) lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1016 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este greşit - art. 1032 C.civ.
498. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - a se vedea art. 1018 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea art. 1018
alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este incorect.
499. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1018 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1018 alin. (2) C.civ.,
coroborat cu art. 1696 C.civ. - excepţia de garanţie poate fi
invocată indiferent de izvorul ei. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1695 alin. (3) C.civ., coroborat cu art. 1018 alin. (2)
C.civ. Potrivit art. 1018 alin. (2) C.civ., în cazul donaţiei cu
sarcini, donatorul răspunde pentru evicţiune ca şi vânzătorul.
500. b
196 Răspunsuri şi explicaţii

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1019 alin. (2) C.civ.,


coroborat cu art. 1707 alin. (4) Cciv. Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 1019 alin. (3) C.civ., donatorul răspunde în limita
valorii sarcinilor. Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1019
alin. (2) C.civ.
501. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1017 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 1019 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit.
c) este corect-art. 1018 alin. (1) C.civ.
502. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1021 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit-art. 1021 Cciv. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1022 alin. (1) C.civ., ipoteza este aplicabilă în cazul
revocării promisiunii de donaţie, nu şi a donaţiei.
503. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1022 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 1023 lit. a) c civ % Răspunsul de la lit. c) este
corect - art. 1022 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - I art. 1014 alin. (2) C.civ.
504. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 96 din Legea nr.
71/2011 pentru punerea în aplicarea ^ Legii nr. 287/2009
privind Codul civil. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1023
lit. a) C.civ Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1027 alin. (2)
C.civ.
505. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - a se vedea art. 1024 alin.
(1) C.civ. Răspunsurile de la lit. aj S şi c) sunt incorecte - a se
vedea art. 1024 alin. (1) C.civ.
506. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1024 alin. (3) teza a
doua C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - a se vedea art.
1024 alin. (2) C.civ., care instituie o soluţie diferită faţă de cea
anterioară din art. 833 C.civ. 1865. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1024 alin. (3) teza întâi C.civ.; termenul de 1 an
curge de la data la care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit
fapta de ingratitudine.
507. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1026 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - a se vedea art. 1026 C.civ., soluţie
diferită faţă de art. 834 C.civ. din 1865, care nu făcea distincţie
între dobândirea cu titlu oneros sau gratuit de către terţi a
bunurilor donate. Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 1025
alin. (1) C.civ.
508. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1027 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1027 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1027 alin. (1) C.civ.
509. b
Drept civil 197

490. b, c

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1025 alin. (1) C.civ.


Răspunsul de la lit. a) este greşit- art. 1025 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1029 C.civ.
510. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1032 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - a se vedea art. 1031 C.civ., ce prevede o
soluţie diferită faţă de art. 937 alin. (1) C.civ. din 1865, care
prevedea revocabilitatea acestui tip de donaţii la orice moment,
nu numai în timpul căsătoriei. Răspunsul de la lit. c) este greşit
- a se vedea art. 1018 alin. (1) C.civ., care se aplică şi în cazul
donaţiilor între soţi.
511. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1033 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1033 alin. (2) C.civ.,
coroborat cu art. 964 C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - a
se vedea art. 1033 C.civ., nulitatea fiind prevăzută tocmai
pentru a sancţiona eludarea principiului revocabilităţii
donaţiilor între soţi.
512. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1780 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1780 alin. (2) C.civ.,
coroborat cu art. 1664 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 1779 C.civ., coroborat cu art. 553 alin. (1) şi (4)
C.civ.
513. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1809 alin. (2) şi (3)
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1781 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1798 C.civ.
V’'
Drept civil 283
514. a, c
- p | de la lit. a) este corect - art. 1782 lit. a) C.civ. Răspunsul
R s Unsu
de la lit. c) este corect -
1782 lit. c) C.civ., coroborat cu art. 1275 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - J1275 alin. (1) C.civ.
515 a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1785 lit. c) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art 1784 alin. (3) C.civ.,
coroborat cu art. 40 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 1783
Cciv.
516 a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1784este alin.re (2), coroborat
cu art. 1653 C.civ. Răspunsul de la lit- b) g 5't - art. 1784
alin. (1) C.civ., coroborat cu art. 1654 alin. (1) lit. a) şi alin. (2)
CcjV _ sancţiunea este nulitatea relativă. Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 1784 alin. (1) C civ coroborat cu art. 1654 (1)
lit. b) şi alin. (2) C.civ. - sancţiunea este nulitatea relativă.
517. b, c
Răspunsul de la lit. b ) este corect - art. 1787 C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este corect - art 1789 C.civ. Răspunsul de la lit. a)
este greşit - art. 1787 C.civ.; ipoteza se referă la predarea
bunului în materia contractului de vânzare - art. 1690 C.civ.
518. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1788 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1788 alin. (3) C.civ. -
locatorul este obligat şi la dobânzi. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 1788 alin. (4) C.civ. - dobânzile sunt datorate de la
data înştiinţării locatorului.
519. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1790 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art 1790 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1707 alin. (2) C.civ.
520. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1791 alin. (1) teza a
doua C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1791 teza
întâi C.civ. - garanţia se datorează atât contra viciilor aparente,
cât şi ascunse. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1791 alin.
(2) C.civ. - garanţia se datorează atât contra viciilor aparente,
cât şi ascunse.
521. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1794 alin. (1) teza întâi
C.civ. Răspunsul de la lit a) este greşit - art. 1793 C.civ.;
garanţia este datorată afară numai dacă tulburarea începută
înaintea predării bunului îl împiedică pe locatar să îl preia.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1794 alin. (3) C.civ.;
Răspunsul de la lit.cunoaşterea cauzei
b) este corect - art. 1821 de Răspunsul
alin. (2) C.civ. evicţiune de la lit.la încheierea
a) este greşit - contractului nu dă
dreptul
art. 1821 alin. (1) C.civ. locatarului
Răspunsul la- art.
de la lit. c) este greşit daune-interese.
1821 alin. (3) C.civ.

522. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1797 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1801 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1799 C.civ.; folosirea se face după
Ig4 Răspunsuri şi explicaţii

destinaţia stabilită prin contract şi, numai în lipsa acesteia, prin


raportare la alte împrejurări.
523. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1800 C.civ. Răspunsurile
de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 1800 C.civ.
524. b
Răspunsul de la lit b) este corect - a se vedea art. 1801 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este incorect - a se vedea art. 1802 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este incorect - a se vedea art. 1803 alin.
(1) C.civ.
525. b
526. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1805 C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este corect - f aţj ^ prevederea art. 1805 teza întâi
C.civ., potrivit căreia sublocaţiunea este permisă dacă nu a fost
interzisă în mod expres, per a contrario, părţile pot conveni
condiţiile încheierii sublocaţiunii, sprg ex., cu consimţământul
locatorului. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1805 teza a
doua C civ -acordul scris al locatorului este obligatoriu în cazul
sublocaţiunii bunurilor mobile.
527. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - drepturile şi obligaţiile
din contractul principal nu suj afectate de contractul de
sublocaţiune, contractul principal fiind aplicabil în continuare
între părţile iniţiale (principiul relativităţii efectelor
contractului). Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1807 alin.
(1) şi (3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - excepţiile de
la principiul relativii tăţii efectelor contractului nu sunt
prevăzute de lege în cazul contractului de sublocaţiune.
528. a,c
Răspunsurile de lit. a) şi c) sunt corecte - art. 128 din Legea
nr. 71/2011, care prevede că art. 1807 C.civ. se aplică şi în cazul
sublocaţiunilor încheiate după intrarea în vigoare a Codului
civil, chiar dacă contractul de locaţiune a fost încheiat anterior.
Răspunsul de la lit. b) este greşit- a se vedea art. 128 din Legea
nr. 71/2011, coroborat cu art. 1807 alin. (2) C.civ. - locatorul
păstrează dreptul la acţiunea directă şi în cazul cesiunii
creanţelor rezultate din sublocaţiunea avută în vedere în
ipoteza grilei.
529. a, c
Răspunsul de ia lit. a) este corect - art. 1808 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1808 alin. (2) C.civ.,
coroborat cu art. 1805 C.civ. şi art. 1317 alin. (1) C.civ.
Aplicându-se în mod corespunzător regulile de la cesiunea
contractului, producerea efectelor cesiunii locaţiunii are loc,
potrivit art. 1317 alin. (1) C.civ., din momentul în care aceasta
îi este notificată ori, după caz, din momentul în care o acceptă,
dacă o parte a consimţit în mod anticipat cesiunea. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art. 1808 alin. (2) C.civ., coroborat cu
art. 1318 alin. (2) C.civ. Regulile de la cesiunea contractului se
aplică în mod corespunzător cesiunii locaţiunii. Potrivit
regulilor de drept comun, locatorul poate declara că nu îl
liberează pe locatar de obligaţiile sale, caz în care se poate
îndrepta împotriva acestuia, dacă cesionarul nu îşi execută
obligaţiile.
530. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1806 alin. (1) C.civ.
Ig4 Răspunsuri şi explicaţii

Răspunsul de la lit. c) este corect- art. 1805 Cciv. Răspunsul de


la lit. b) este greşit-art. 1806 alin. (2) C.civ.
531. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1809 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit- art. 1809 alin. (1) Cciv.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1809 alin. (1) C.civ. şi
art. 1810 alin. (1) C.civ. Contractul încetează de drept la
expirarea termenului, fără notificare prealabilă. Tacita
relocaţiune intervine în condiţiile prevăzute la art. 1810 C.civ.
532. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 1809 alin.
(1) C.civ. Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt incorecte - a se
vedea art. 1809 alin. (1) C.civ.
533. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1810 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit — art. 129 din Legea
nr.71/2011. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1810 alin. (2)
C.civ.
534. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1811 lit. c) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1811 lit. a) şi b) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 130 din Legea nr.
71/2011; opozabilitatea se aplică şi în cazul contractelor în curs
de executare la 1 octombrie 2011, pentru care nu au fost
efectuate formalităţile de opozabilitate, numai dacă acestea se
îndeplinesc, după 1 octombrie 2011, potrivit art. 1811 C.civ.
unsul de la lit. b) este corect - art. 1812 alin. (1) C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - a Ha art. 1811 lit. a) C.civ. 56
- efectuarea
formalităţii de publicitate atrage
Drept civil
opozabilitatea ^ nii faţă
185
de
dobânditorul bunului. Răspunsul de la lit. c) este greşit - a se
vedea art. 1812 ^ (71 C civ., coroborat cu art. 1816 alin. (1) şi (2)
C.civ.,
535 b
care stabilesc condiţiile în care ^ ţiunea rămâne opozabilă
în cazul locaţiunii făcute fără determinarea duratei.
536. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1814 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 1815 Cciv. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 1813 alin. (2) C.civ.
537. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art.C 1819 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 1820 alin (1) civ- Răspunsul de la lit. c)
este greşit - art. 1818 alin. (1) C.civ., coroborat cu alin. (3)
Cciv.
538. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1818 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art 1822 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1821 alin. (1) C.civ.
539. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1822 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art 131 din Legea nr. 71/2011,
coroborat cu art. 1823 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit -
art 1822 alin. (1) C.civ. - locatarul nu răspunde pentru
degradare dacă dovedeşte faptul fortuit.
540. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2010 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2018 teza întâi C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2010 alin. (3) C.civ.
541. a

Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 142 din Legea nr.71/2011.


Răspunsul de la lit. b) este greşit - a se vedea, per a contrario, art.
2015 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2015 C.civ.
542. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2013 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 2013 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit.
a) este greşit-art. 2013 alin. (1) C.civ.
543. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2013 alin. (1) teza finală
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2014 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2014 alin. (1) C.civ.
544. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2018 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2018 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 2024 C.civ.
545. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - a se vedea art. 2016 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este incorect - a se vedea art. 2016
alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este incorect - a se vedea
art. 2016 alin. (3) C.civ.
546. b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2019 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit -
Răspunsul
art. de
2019 alin. (1) C.civ.; estela lit.să b)
obligat este
remită chiar şicorect
ceea ce nu - a se
a fost vedea
datorat art.
mandantului şi a 2018 alin. (1)

C.civ. Răspunsul de la lit. a) este incorect - a se vedea art. 2018


fost primit în temeiul împuternicirii. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2023 alin. (1) C.civ.

alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este incorect - a se vedea


art. 2018 alin. (2) C.civ.
547. a
548. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2022 alin. (1) C.civ.
Răspunsul
186
de la lit. c) este corect ^ art. 2022 alin. (3) C.civ.
Răspunsuri şi explicaţii
Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 2022 alin. (2) C.civ.
549. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2023 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este gresaM art. 2023 alin. (2) lit c) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2023 alin. (2) lit. a) C.civ.
550. b, c ■
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2023 alin. (5) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect -
art. 2023 alin. (4) Cciv. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 2021
C.civ.
551. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2026 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 2023 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. b)
este greşit-art. 2025 alin. (1) C.civ.
552. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 2026 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 2027 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este incorect - a se vedea art. 2020 C.civ.
553. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2015 C.civ. Răspunsurile
de la lit. a) şi c) sunt greşite - : art. 2030 lit. a) şi b) C.civ.
554. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2031 C.civ. - mandatul
poate fi revocat oricând, expres sau tacit, indiferent de forma în
care a fost încheiat. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2031
alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 2031 alin. (1)
C.civ.
555. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2037 C.civ., coroborat cu
art. 2019 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2036 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2032 alin. (1) şi (2) C.civ. -
revocarea este considerată nejustificată dacă nu este determinată
de un caz fortuit sau de forţa majoră în cazul mandatului declarat
irevocabil de către părţi.
556. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2036 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 2034 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 2034 alin. (2) C.civ.
557. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea art. 2029 C.civ.
coroborat cu art. 2019 alin. (1) I Cciv. Răspunsul de la lit. c) este
corect - a se vedea art. 2029 C.civ. coroborat cu art. 2020 C.civ. '
Răspunsul de la lit. b) este incorect - a se vedea art. 2029 C.civ.
coroborat cu art. 2020 C.civ. (din ziua punerii în întârziere).
558. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2041 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit — art. 2040 alin. (1) Cciv.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2039 alin. (1) C.civ. - actele
sunt încheiate în mod valabil chiar dacă terţii aveau cunoştinţă de
mandat.
559. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2243 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 2256 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 2255 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2247
C.civ., coroborat cu art. 2256 alin. (1) C.civ.
560. b, c
Răspunsul
187
de la lit. b) este corect - art. 2244 C.civ., coroborat cu
Răspunsuri şi explicaţii
art. 2256 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art.
2254 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 2256
alin. (2).
_ nsul de la lit. a) este corect - art. 2257 alin. (3) C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este corect
Drept-civil lg7
2259 C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2257 alin. (4)
C.civ.
561- a>c 562. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2257 alin. (5) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect -
2261 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2251
alin. (1) C.civ., coroborat cu
aî 2256 alin. (1) C.civ.
563. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2263 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art 2263 alin. (3) C.civ. - în
acest caz, rezoluţiunea nu poate fi pronunţată decât de instanţă,
art 1552 C.civ. (rezoluţiunea unilaterală) nefiind aplicabil.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art 2263 alin. (7) C.civ.,
coroborat cu art. 2261 alin. (1) C.civ. - în acest din urmă caz, nu
poate fi
cerută rezoluţiunea.
564. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2273 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art 2267 C.civ. (tranzacţia poate interveni în
orice fază procesuală, inclusiv în faza executării silite).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2277 Cciv. (în ipoteza
menţionată, tranzacţia este
anulabilă).
565. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2267 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este corect - art. 2268 alin. (1) C.civ. (nu se poate
tranzacţiona cu privire la drepturi de care părţile nu pot
dispune, deci nici cu privire la o moştenire nedeschisă).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art 2267 alin. (1) C.civ.
(tranzacţia poate interveni inclusiv în faza executării silite).
566. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 2276 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 2276 alin. (1) C.civ. (simpla
necunoaştere a înscrisului de către părţi la încheierea tranzacţiei
nu atrage nulitatea).
567. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 2268 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 2268 alin. (2).
568. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2269 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 2273 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 2278 alin. (1) Cciv.
569. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 2271 C.civ. Răspunsul de
la lit. a) este greşit - art. 2274 alin. (1) C.civ. (în ipoteza
prezentată, părţile au tranzacţionat expres asupra nulităţii).
Răspunsul de la lit b) este greşit - art. 2267 C.civ. (tranzacţia
poate interveni în orice fază procesuală).
570. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1867 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1854 alin. (1) C.civ. (preţul
antreprizei poate consta fie într-o sumă de bani, fie în orice alte
bunuri sau prestaţii). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1865
alin. (1) C.civ. (beneficiarul este obligat să achite creşterea
preţului estimativ numai dacă antreprenorul nu putea să
prevadă la momentul încheierii contractului lucrările şi serviciile
care determină acea creştere).
b
571.
Drept civil lg7
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1852 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1852 alin. (1) C.civ.
561- a>c Răspunsul de la lit. c) este greşit - nu există o astfel de condiţie (a
se vedea Şifl. Dincă, Contracte civile speciale în noul Cod civil,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013: „Astfel, potnvit art. 1852
C.civ., antreprenorul poate încheia în calitate de beneficiar
contracte de subantrepriză prin care încredinţează unuia sau
mai multor subantreprenori executarea unor părţi
din lucrare. Asemenea contracte se pot încheia în legătură
cu orice
188
parte a lucrării contractate de ’ antreprenorul
Răspunsuri şi explicaţii
principal cu clientul, exceptând acele părţi din lucrare care
presupun aplicarea calităţilor personale ale antreprenorului
care au fost determinante pentru consimţământul!
beneficiarului").
572. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1852 C.civ.
(subantreprenorul are raport contractual - doar cu
antreprenorul). Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art.
1856 C.civ. (sub- antreprenorul are acţiune directă împotriva
beneficiarului, în măsura în care nu a fost plătit de antreprenor).
573. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1.861 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) şi b) sunt greşite- art. 1861 C.civ. ( a se vedea şi R.
Dincă, Contracte civile speciale în noul Cod civil, Ed. Universul :
Juridic, Bucureşti, 2013: „Pentru beneficiar, controlul lucrării nu
este o obligaţie. Antreprenorul nu se va putea exonera de
răspundere pe motiv că beneficiarul putea controla lucrarea şi nu
a controlat-o sau pe motiv că, deşi a controlat-o şi ar fi putut
observa cu acel prilej anumite deficienţe, el nu a semnalat acele
deficienţe").
574. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1.862 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit — art. 1862 alin. (3) C.civ.
(viciile aparente).
575. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1869 C.civ. Răspunsurile
de la lit. a) şi c) sunt greşite.
576. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1872 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1859 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1873 C.civ.
577. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1873 C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite- împotriva
beneficiarului subantreprenorul are doar acţiune directă, în
condiţiile art. 1856 C.civ.
578. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1860 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - antreprenorul reface lucrarea
pe cheltuiala sa, dacă pieirea nu este imputabilă beneficiarului.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - beneficiarul suportă
cheltuielile refacerii lucrării doar dacă pieirea este cauzată de
vicii ale materialelor pe care el le-a furnizat [art. 1860 alin. (1) şi
(2) C.civ.). j
579. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1859 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit — poate cere rezilierea
contractului sau continuarea executării lui pe riscul
beneficiarului. Răspunsul de la lit. b) este greşit - în ipoteza
prezentată, antreprenorul este obligat să ceară rezilierea
contractului, sub sancţiunea prevăzută la art. 1859 alin. (2) C.civ.
580. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect-art. 1857 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1857 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1852 alin. (2) C.civ. (în
Drept civil 189

raporturile cu beneficiarul, antreprenorul răspunde pentru fapta


subantreprenorului la fel ca pentru propria sa faptă).
581. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1868 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - vânzarea bunului se
face cu diligenţa mandatarului cu titlu gratuit.
582. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corecte - beneficiarul încredinţează
lucrarea ori solicită prestarea serviciului având în vedere
calităţile antreprenorului (a se vedea şi FI.A. Baias, E. Chelaru,
R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil.
Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. Beck,
190 Răspunsuri şi explicaţii

cureşti, p- 2029. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1871 alin.


(1) C.civ. Răspunsul de la
a) este greşit - art. 1871 alin. (1) C.civ.
583- b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1878 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1876 alin. (1) Şi ( 3) c-civ-
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1878 alin. (2) C.civ.
584. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte rt- art. 1880 alin. (1)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - a -1^78 a''n' ® C.civ.
(de la data recepţiei provizorii operează trecerea riscului
contractului la beneficiar).
585. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 960 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 960 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 958 alin. (1) lit. b) C.civ.
instituie o excepţie de la principiul relativităţii efectelor
nedemnităţii succesorale.
586. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 958 alin. (1) C.civ. are în
vedere exclusiv faptele săvârşite cu intenţie. Răspunsul de la lit.
a) este greşit - art. 959 alin. (4) C.civ. Răspunsul de la iit. b) este
greşit - art. 959 alin. (6) C.civ.
587. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 959 alin. (1) lit. a) C.civ.;
a se vedea şi Fr. Deak, R. popescu, Tratat de drept succesoral.
Voi. I. Moştenirea legală, Ediţia a lll-a actualizată şi completată,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 109. Răspunsul de la
lit. c) este corect - art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ.; sancţiunea
nedemnităţii operează numai atunci când fapta este săvârşită cu
rea-credinţă.
588. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 91 şi 93 din Legea nr.
71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 91 şi 93 din
Legea nr. 71/2011. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 93 din
Legea nr. 71/2011 face trimitere atât la art. 958 (nedemnitatea
de drept), cât şi la art. 959 (nedemnitatea judiciară); de altfel, o
soluţie contrară, care ar fi privit numai nedemnitatea judiciară
sau numai data deschiderii moştenirii, ar fi fost de natură să
încalce principiul neretroactivităţii legii civile.
589. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - prevederile Codului civil
(Capitolul II din cadrul Titlului I al Cărţii a IV-a din Codul
civil) stabilesc condiţiile generale ale dreptului de a moşteni,
între
Răspunsulcare
de la lit. c)se
este regăseşte şi(3) C.civ.
corect - art. 958 alin. aceea referitoare
Răspunsul la - nedemnitate.
de la lit. a) este greşit

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 968 alin. (1) Cciv.


art. 958 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - comuna, oraşul sau municipiul poate

Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1093 C.civ.


590. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 961 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite-art. 961 alin. (2) C.civ.
Drept civil 191

591. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 964 alin. (3) şi
(4), art. 968 şi art. 981 alin. (3) Cciv. Răspunsul de la lit. a) este
greşit-art. 964 alin. (3) şi (4), art. 968şi art. 981 alin. (3) C.civ.
592. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 966 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 975 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 975 alin. (1) C.civ.; spre
deosebire de colateralii privilegiaţi sau ordinari, clasa I de
moştenitori poate veni la moştenire fără a avea o limită a
gradului de rudenie al moştenitorilor cu defunctul.
593. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 977 alin. (2) C.civ.;
având în vedere calitatea de moştenitor rezervatar a soţului
supravieţuitor, acesta va culege rezerva succesorală
reprezentând
192 Răspunsuri şi explicaţii

Y, din moştenire, iar părinţii vor culege o cotă de ’A plus 'A,


respectiv Y, din moştenire. Răspunsul® de la lit. a) este greşit -
art. 964 alin. (1) şi art. 1086 C.civ.; în principiu, părinţii
defunctului, moşte- nitori din clasa a ll-a, sunt înlăturaţi de la
moştenire atunci când există moştenitori din clasa I. prjn
urmare, aceştia nu mai pot culege rezerva succesorală, neavând
vocaţie concretă la moştenirea defunctului, potrivit legii.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 959 alin. (2) C.civ.;
declararea nedemnităţii judiciare poate fi cerută numai
instanţei de judecată.
594. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 964 alin. (3)
şi (4) raportat la art. 968 C.civ- atunci când operează
reprezentarea, moştenirea se împarte pe tulpină şi moştenitorul
de grad mai apropiat cu defunctul vine la moştenire în concurs
cu cel de grad mai îndepărtat cu defunctul De altfel, la art. 964
alin. (3) şi (4) C.civ. este folosită sintagma „cu excepţia cazurilor
în care legea dispune altfel". Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 964 alin. (1) şi (2) C.civ.
595. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 967 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 967 alin. (1)
C.civ.; pentru mai multe detalii referitoare la raţiunile avute în
vedere de legiuitor în ceea ce priveşte imposibilitatea
reprezentării renunţătorului, a se vedea Fr. Deak R. Popescu,
Tratat de drept succesoral. Voi. I. Moştenirea legală, Ediţia a lll-
a actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2013, p. 152-160.
596. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 958 alin. (1)
lit. b) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 958 alin. (1)
lit. b) C.civ.
597. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 958 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect- sancţiunea nedemnităţii
operează indiferent de modalitatea în care nedemnul a
participat la săvârşirea faptei (a se vedea şi art. 27 C. pen.,
precum şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral. Voi.
I. Moştenirea legală, Ediţia a lll-a actualizată şi completată, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 101-102). Răspunsul de la
lit. c) este greşit-art. 958 alin. (1) lit. b) C.civ.
598. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 961 alin. (1) teza a
doua C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 958 alin. (3) şi
art. 959 alin. (2) şi (3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit -
nedemnitatea de drept poate fi invocată de orice persoană
interesată [art. 958 alin. (3) C.civ.j; în cazul nedemnităţii
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 958 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - i
art. 958 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - comuna, oraşul sau municipiul poate
Drept civil 193

judiciare, când nu mai există alţi succesibili, prevederile art. 959


alin. (6) Cciv. conferă calitate procesuală activă comunei,
oraşului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau
bunurile defunctului la data deschiderii moştenirii.
599. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 958 alin. (1) lit. b)
C.civ.; a se vedea, în acest sens, şl Fr. Deak, R. Popescu, Tratat
de drept succesoral. Voi. I. Moştenirea legală. Ediţia a lll-a
actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2013, p. 99. Răspunsul de la lit. a) este greşit - în cazul descris,
căsătoria este considerată desfăcută de la data introducerii
cererii de divorţ [a se vedea prevederile art. 925 alin. (4) C.
proc. civ.]; astfel, chiar dacă ar fi îndeplinite condiţiile
nedemnităţii, căsătoria fiind desfăcută înainte de data decesului
soţului, soţul supravieţuitor pierde vocaţia la moştenire. A se
vedea, în acest sens, şi C. Nicolescu, în Fl.-A. Baias, E. Chelaru,
R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil.
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012, p. 411.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - în această ipoteză nu sunt
îndeplinite condiţiile art. 958 alin. (1) lit. b) C.civ., fiul adoptat
numai de către unul dintre soţi neavând vocaţie succesorală la
moştenirea lăsată de celălalt soţ.
600. c
Drept civil ^g\

duce acţiunea numai atunci când nu există alte persoane cu


vocaţie la moştenirea defunctului; prevederile art. 958 alin. (3)
C.civ. se referă la persoane interesate.
601.3
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 960 alin. (3) teza întâi
C.civ. (a se vedea şi Fr. Deak, H popescu, Tratat de drept
succesoral, Voi. I. Moştenirea legală. Ediţia a lll-a actualizată şi
completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, a in
2013, p. 121).
teza a c oua C civ
Răspunsul
Ras unsu
de la lit. b) este greşit - art 960 * - P) * '
P ' 'a *'*• c) este 8reŞ't ~ nedemnitatea desfiinţează retroactiv
titlul de moştenitor al nedemnului de la data deschiderii
moştenirii; astfel, şi în această
teză pentru a putea fi menţinute actele încheiate de nedemn,
trebuie îndeplinite exigenţele prevăzute de Codul civil în
această materie.
602. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 960 alin. (3) teza a
doua şi art. 937 alin. (1) C.civ. Răspunsurie de la lit. a) şi c) sunt
greşite - art. 960 alin. (3) teza a doua şi art. 937 alin. (1) C.civ. (a
se vedea şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, Voi.
I. Moştenirea legală, Ediţia a lll-a actualizată şi completată, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 123).
603. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1087 C.civ. Răspunsul
de la lit. c) este corect - art. 974 C c|v. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - art. 963 alin. (3) şi art. 971 alin. (2) C.civ.
604. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 964 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 964 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 964 alin. (1) C.civ.
605. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 960 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 958 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - prevederile art. 960 alin. (1)
nu disting după cum este vorba despre nedemnitatea judiciară
sau nedemnitatea de drept.
606. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 553 alin. (3) şi art. 959
alin. (6) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - chiar şi în
cazul nedemnităţii de drept, comuna, (...), poate invoca
nedemnitatea numai atunci când, prin înlăturarea de la
moştenire a nedemnului, moştenirea devine vacantă;
prevederile art. 958 alin. (3) C.civ. condiţionează dreptul de a
invoca nedemnitatea de existenţa unui interes (a se vedea, în
acest sens, şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral,
Voi. I. Moştenirea legală, Ediţia a lll-a actualizată şi completată,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 127). Răspunsul de la
lit. c) este greşit - art. 959 alin. (2)-(6) C.civ.
607. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - hotărârea
judecătorească în această materie are caracter declarativ,
producând efecte retroactiv. Răspunsul de la lit. b) este greşit -
desfiinţarea titlului de moştenitor al nedemnului se produce din
momentul deschiderii moştenirii, Drept civil
iar nu de la data săvârşirii
^g\
faptei care atrage nedemnitatea.
608. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1087 C.civ. Răspunsul
de la lit. b) este greşit - art. 966 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la
lit. c) este greşit - numai soţul supravieţuitor poate fi chemat la
moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori
legali [art. 971 alin. (1) C.civ.].
609. b,c
Răspunsul de la lit. b) este corect - principiul statuat la art.
960 alin. (1) C.civ. trebuie extins şi cu privire la moştenitorii
nedemnului. Astfel, moştenitorii nedemnului pot veni la
moştenirea de la care acesta este înlăturat numai prin
reprezentare. Răspunsul de la lit. c) este corect - sancţiunea
nedemnităţii operează numai în cazul faptelor săvârşite cu
vinovăţie (a se vedea, în acest sens, şi Fr. Deak, R. Popescu,
Tratat de drept succesoral, Voi. I. Moştenirea legală, Ediţia a
lll-a actualizată
şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 96).
Răspunsul de la lit. a) este greşit * art. 960 alin. (1) C.civ.
610. c
192 Răspunsuri şi explicaţii

Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 971 alin. (1) C.civ.


Răspunsul de la lit. a) este greşit- ; art. 965 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - nepotul de soră face parte din clasa a ll-a de
moş. tenitori legali; în consecinţă, acesta vine la moştenire în
concurs cu bunicul său, în conformitate cu prevederile art. 976
C.civ.
611. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 960 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - până la data
deschiderii moştenirii nu se poate vorbi despre moştenitori,
respectiv titlu de moştenitor. Totodată, şi în cazul faptelor care
atrag nedemnitatea, săvârşite după data deschiderii moştenirii
(spre exemplu, distrugerea testamentului), decăderea, ca
sancţiune civilă produce aceleaşi efecte juridice (a se vedea, în
acest sens, şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drepţ succesoral.
Voi. I. Moştenirea legală. Ediţia a lll-a actualizată şi completată,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 116).
612. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 972 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - între NI, N2 şi N3 moştenirea
se va împărţi pe tulpină.
613. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 982 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit — art. 966 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1087 C.civ.
614. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - soţul supravieţuitor va
culege 1/3 din moştenire, potrivit art. 977 alin. (1) C.civ., iar
părinţii vor culege împreună jumătate din partea rămasă din
moştenire, potrivit art. 978 lit. b) C.civ. Răspunsul de la lit. b)
este corect - art. 978 lit. a) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit-
art. 977 alin. (2) C.civ.
615. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 967 alin. (3) C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 967 alin. (3) C.civ.
616. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 974 C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit, având în vedere calitatea de moştenitor
rezervatar a copilului.
617. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 973 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - j art. 973 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 973 alin. (1) C.civ.
618. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 975 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - î art. 981 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - art. 972 alin. (1) lit. a) şi art. 975 alin. (3)
C.civ.
619. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 978 lit. b) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - art. 976, art. 963 alin.
Drept civil 193

(2) şi art. 964 alin. (1) C.civ.


620. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - jumătate din moştenire
revine părinţilor defunctului, iar cealaltă jumătate se va împărţi,
potrivit art. 981 alin. (3) C.civ., în mod egal, între linia maternă şi
cea paternă. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 978 lit. b)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 981 alin. (3) C.civ.
b£J-* w
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 964 alin. (2) C.civ.;
ascendentul privilegiat, chiar , ostenit, va veni la moştenirea lui
de cuius pentru partea lui din rezerva succesorală. 3 unsul de la
lit. a) este greşit - spre deosebire de cazul colateralilor ordinari,
art. 982 alin. (1) civ nu limitează vocaţia la moştenireC a
ascendenţilor ordinari în funcţie de grad. Răspunsul de la iit 'b)
este greşit - art. 982 alin. (4) C.civ.
622. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 982 alin. (1) şi art. 983
alin. (1) C.civ. Răspunsurile de la lit b) şi c) sunt greşite - art.
982 alin. (4) şi (5) şi art. 983 alin. (4) şi (5) C.civ.
623. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 957 alin. (2), art.
967 alin. (1), art. 968 alin. (1) Cciv Răspunsul de la lit. a) este
greşit-art. 975 alin. (2) şi art. 967alin. (1) C.civ.
624. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 966 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art 967 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 966 alin. (1) C.civ.
625. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 966 alin. (1), art.
978 lit. a) şi art. 981 alin. (3) C civ. Răspunsul de la lit. b) este
greşit - 981 alin. (3) C.civ.
626. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 967 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - nepoţii, în acest caz,
vor veni la moştenire în nume propriu, nu prin reprezentare,
având în vedere calitatea de renunţători a părinţilor acestora. în
acest caz, atât fratele, cât şi sora defunctului au avut capacitatea
de a moşteni, însă au devenit străini de moştenire prin
renunţare
- (a se vedea şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral,
Voi. I. Moştenirea legală, Ediţia a |||-a actualizată şi completată,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 164-165).
627. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 982 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 967 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 966 alin. (1) C.civ. (a se
vedea şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, Voi. I.
Moştenirea legală. Ediţia a lll-a actualizată şi completată, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 183).
628. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - în acest caz, soţia va veni la
moştenire în concurs cu fiul defunctului, în calitate de
moştenitor rezervatar (moştenitor din clasa I) şi cu bunicul
defunctului (moştenitor din clasa a lll-a), potrivit art. 964 alin.
(2) C.civ. Astfel, potrivit art. 972 alin. (2) C.civ., în acest caz,
cota soţului supravieţuitor va fi de 34 din moştenire. Fiul
defunctului va culege 3/8 din moştenire, iar bunicul restul,
respectiv 3/8 din moştenireRăspunsuri
(jumătate din cota ce s-ar fi cuvenit
ascendentului). Răspunsurile de şilaexplicaţii
194
lit. b) şi c) sunt greşite - art.
964 alin. (1) C.civ.
629. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - în considerarea calităţii
părinţilor de moştenitori rezervatari (astfel: soţul supravieţuitor
va culege, potrivit art. 972 alin. (1) lit. b) C.civ., 1/3 din
moştenire, în timp ce părinţii vor culege rezerva lor succesorală,
care va fi de 2/12, potrivit art. 978 lit. b) C.civ. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - soluţia nu poate fi admisă, întrucât decesul
surorii defunctului a avut loc înainte de data deschiderii
moştenirii acestuia, actul de renunţare fiind lovit de nulitate
absolută. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 972 alin. (1) lit.
b) C.civ.
630. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1087 C.civ. Răspunsurile
de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 1087 C.civ.
631. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 967 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 416 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - mama copilului, neavând
calitatea de soţie a defunctului, nu are vocaţie succesorală.
632. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 961 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 960 alin. (1) C.civ. şi art.
961 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 961
alin. (i) C.civ.
633. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 981 alin. (3) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 981 alin. (3) C.civ.
634. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 974 C.civ.; în
aceste cazuri, bunurile nu sunt afectate folosinţei comune în
cadrul gospodăriei casnice. Răspunsul de la lit. c) este greşit - nu
interesează provenienţa bunurilor; prevederile art. 974 C.civ.
condiţionează această calificare a bunurilor de afectarea
folosinţei comune a soţilor - (a se vedea, în acest sens, şi Fr. Deak,
R. Popescu, Tratat de drept succesoral. Voi. I. Moştenirea legală,
Ediţia a lll-a actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2013, p. 264-265).
635. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - a se vedea prevederile art.
1086 C.civ., care precizează expres că rezerva aparţine
moştenitorilor rezervatari „chiar împotriva voinţei defunctului".
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1088 C.civ. Răspunsul de
la lit. b) este greşit - dreptul la rezervă se naşte în persoana
moştenitorilor la data deschiderii moştenirii.
636. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 969 C.civ. Răspunsurile
de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 969 C.civ.
637. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1097 alin. (2) şi (3)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1087 C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1095 alin. (3) C.civ.
Drept civil 195

638. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1091 alin. (2)
şi (3) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1091 alin. (3)
C.civ.
639. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1094 alin. (2) şi art.
1095 alin. (3) C.civ. Răspunsul de la lit c) este corect - art. 1094
alin. (3) Cciv. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1094 alin. (1)
C.civ.
640. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1090 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - din art. 1090 alin. (1) C.civ. rezultă
concluzia potrivit căreia cotitatea disponibilă specială reprezintă
partea din bunurile moştenirii de care defunctul poate dispune
prin liberalităţi în favoarea soţului supravieţuitor, atunci când
acesta vine în concurs cu alţi descendenţi decât cei comuni lor.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - prevederile art. 1090 C.civ. se
referă la descendenţii lui de cuius, alţii decât cei comuni;
instituţia reprezintă, de fapt, o formă de protecţie a copiilor
defunctului care nu au stabilită legătura de filiaţie şi faţă de soţia
acestuia.
641. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 1096 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1096 C.civ.
642. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1089 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - varianta reprezintă de fapt definiţia
activului net al moştenirii (prevăzută la art. 1091 C.civ.), acesta
fiind unul dintre elementele necesare determinării cotităţii
disponibile şi a rezervei succesorale (art. 1091 C.civ.). Răspunsul
de la lit. c) este greşit - atunci când gratificatul este moştenitor
rezervatar şi liberalitatea este supusă raportului, aceasta va fi
imputată prima dată asupra rezervei celui gratificat [art. 1099
alin. (3) C.civ.].
643. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect — art. 1096 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect — art. 1095 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - potrivit art. 1097 alin. (2)
C.civ., regula este întregirea rezervei în natură.
644. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1090 C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 1090 alin. (1) şi
(2) C.civ. Deşi cotitatea disponibilă specială are în vedere ipoteza
în care soţul supravieţuitor vine în concurs cu alţi descendenţi
decât cei comuni lor, în ceea ce priveşte atribuirea diferenţei
dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială, la alin. (2) al
art. 1090 Cciv., legiuitorul nu face distincţie între felul
descendenţilor care vin în concurs la moştenire.
645. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 998 C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 994 alin. (2), art. 773, art. 785, art. 629
alin. (3) C.civ., precum şi art. 31 alin. (2) şi (3) C.civ. (a se vedea şi
fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral. Voi. II.
Moştenirea testamentară, Ediţia a lll-a actualizată şi completată,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 235). Răspunsul de la
lit. a) este greşit-art. 996 alin. (1) C.civ.
646. b
Răspunsul de la lit. b) este
196
corect - art. 994 alin. (1), art. 996
Răspunsuri şi explicaţii

alin. (2) Cciv. (a se vedea şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept


succesoral, Voi. II. Moştenirea testamentară. Ediţia a lll-a
actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014,
p. 232). Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 996 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 994 alin. (1) C.civ.; în
materia substituţiei fideicomisare nu sunt aplicabile condiţiile
clauzei de inalienabilitate prevăzute la art. 627 alin. (1) şi (2)
C.civ. (a se vedea, în acest sens, şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de
drept succesoral, Voi. II. Moştenirea testamentară, Ediţia a lll-a
actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014,
p. 233).
647. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 994 alin. (2) şi art. 787
C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 994 alin. (1) C.civ.
prevede că instituitul transmite la decesul său bunurile
substituitului prin efectul voinţei dispunătorului; instituitul
devine proprietar, dar dreptul său de proprietate este limitat (a se
vedea, în acest sens, şi Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept
succesoral. Voi. II. Moştenirea testamentară, Ediţia a lll-a
actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014,
p. 233). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 996 alin. (1) C.civ.
face referire numai la moartea instituitului; prin urmare,
instituit poate fi numai o persoană fizică.
648. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 999 C.civ. Răspunsurile
de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 999 Cciv.
649. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1000 C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 1000 C.civ.
650. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1130 Cciv.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1130 Cciv. (a se vedea şi
Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral. Voi. III.
Transmisiunea şi partajul moştenirii, Ediţia a lll-a actualizată şi
completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 147).
651. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1130 C.civ. foloseşte
termenul „oricând". Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1130
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1130 C.civ. nu face
distincţie după cum vocaţia moştenitorului este legală sau
testamentară.
652. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 960 alin. (3) şi art. 1131
alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - actele de
administrare se menţin numai în măsura în care profită
adevăratului moştenitor. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
960 alin. (3) şi art. 1131 alin. (2) C.civ. (cu titlu oneros).
653. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1106, art. 1112 C.civ.
(astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 138/2014 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea
Drept civil 197

unor acte normative conexe, publicată în M. Of. nr. 753 din 17


octombrie 2014), art. 1113 alin. (2) şi art. 1120 alin. (1) C.civ. (a se
vedea, în acest sens, şi Fr. Deak, fi. Popescu, Tratat de drept
succesoral. Voi. III. Transmisiunea şi partajul moştenirii, Ediţia a
lll-a actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2014, p. 69 şj M.D. Bob, Ce efect produce scurgerea termenului
de opţiune succesorală faţă de un succesibil inactiv?, în
Pandectele Române nr. 10/2013, p. 54; autorii subliniază că, în
această ipoteză, succe- sibilul devine străin de moştenire,
termenul de opţiune succesorală fiind un termen de decădere).
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - art. 1106, art. 1112,
art. 1120 alin. (1) C.civ.
654. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1108 alin. (2) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - art. 1108 alin. (2) şi
1109 C.civ. (numai când este făcută printr-un înscris autentic).
655. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1110 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1121 alin. (2) şi art. 1110
alin. (1) lit. c) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1110
alin. (3) C.civ.
656. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1100 alin. (2) C.civ.
coroborat cu art. 1111 C.civ., care face referire la succesibil.
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite-art. 1111 C.civ.
657. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 1114 alin. (2) şi
(4) C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1114 alin. (2)
C.civ.
658. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1114 alin. (3),
art. 1059 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art.
1114 alin. (3) lit. a) C.civ.
659. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 960 alin. (1) şi art. 1119
alin. (1) C.civ. Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 959
alin. (1), art. 1100 alin. (2) şi art. 1119 alin. (1) Cciv. (rea-credinţă
în ambele cazuri/succesibil în ambele cazuri).
660. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1112 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 1110 alin. (1) lit. b) şi c) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1112 alin. (1) lit. c) C.civ.
(renunţarea la moştenire, cu titlu oneros, în favoarea
moştenitorilor subsecvenţi reprezintă un act care are valoare de
acceptare tacită a moştenirii).
661. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1113 alin. (2) şi art.
1120 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1122
alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1123 alin.
(1) C.civ.
Drept civil ig7

662. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1144 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite-art. 1144 alin. (1) Cciv.
663. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1059 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art 1142 alin- W C,civ' - amintirile de
farnilie pot fi partajate voluntar. Răspunsul de la lit. c) este g reşit-
art. 974 C.civ.
664. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 674 şi art. 1144 alin. (2)
C.civ. Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 1143 alin.
(2) şi art. 676 C.civ., art. 684 alin. (3) (a se vedea, în acest sens, şi
fr Deak, R- Popescu, Tratat de drept succesoral, Voi. III.
Transmisiunea şi partajul moştenirii, Ediţia a lll-a actualizată şi
completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 195).
665. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 1093 C.civ. (a
se vedea, în acest sens, şi fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept
succesoral. Voi. II. Moştenirea testamentară, Ediţia a lll-a
actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2014, p. 316-318). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1087 şi
art. 1093 C.civ.; ascendenţii ordinari ai defunctului nu au
calitatea de moştenitori rezervatari.
666. a, c
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt corecte - art. 60 alin. (2) din
Legea nr. 71/2011 (a se vedea, în acest sens, şi G. Boroi,
Aplicarea în timp a Noului Cod civil, p. 13, pe www.inm-lex.ro,
precum şi M. Nicolae, Contribuţii la studiul conflictului de legi
în timp în materie civilă în lumina Noului Cod civil, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 393-394. Răspunsul de la
lit. b) este greşit - art. 60 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 (efectele
sunt guvernate de legea în vigoare la data deschiderii
succesiunii).
667. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1103 alin. (3) şi art.
1112 alin. (2) teza a doua C.civ. (astfel cum a fost modificat prin
Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative conexe).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 1103 alin. (3) C.civ. şi art.
1112 alin. (2) teza a doua C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit
- art. 1113 alin. (1) C.civ. [termenul acordat de instanţă în
condiţiile art. 1103 alin. (1) C.civ. trebuie să fie mai scurt decât
termenul de opţiune succesorală reglementat la art. 1103 C.civ.].
668. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 374 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 931 alin. (1) C.proc.civ.,
republicat, coroborat cu art. 390 alin. (1) C.civ. (divorţul prin
acord este independent de culpă, or prestaţia compensatorie
presupune culpa exclusivă). Răspunsul de la lit. b) este greşit -
art. 374 alin. (2) C.civ.
669. b, c Drept civil ig7
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - art. 391 alin. (1)
C.civ. (nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei,
fiind un efect patrimonial al divorţului). Răspunsul de la lit. a)
este greşit-art. 390 alin. (3) C.civ. (este distinctă de obligaţia de
întreţinere).
670. a
Răspunsul de la lit. a) este corect: - art. 388 teza a ll-a C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 388 C.civ. (a se
vedea şi M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, p. 144).
671. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 373 lit. b) C.civ.
(raporturile trebuie să fie grav vătămate şi continuarea
căsătoriei să nu mai fie posibilă). Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 309
alin. (2) teza a doua C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art.
373 lit. b) C.civ. (a se vedeaRăspunsuri
şi m Avram, Drept civil. Familia, Ed.
Hamangiu,
198
Bucureşti, 2013, p. 121,şi explicaţii
nota 1).
672. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 396 alin. (1) C.civ.,
coroborat cu art. 918 alin. (2) ' C.proc.civ. (instanţa se pronunţă
din oficiu). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 40, coroborat
cu art. 263 alin. (5) C.civ. (minorii căsătoriţi sau emancipaţi ies
din sfera autorităţii părinteşti) Răspunsul de la lit. c) este greşit -
art. 264 C.civ. (opinia copilului este luată în considerare în m
raport cu vârsta şi gradul de maturitate; dacă interesul superior
al copilului impune, instanţa poate trece peste opinia copilului, cu
motivarea corespunzătoare).
673. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 389 alin. (4) şi (5) (a se
vedea şi M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, p. 504). Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt
greşite - art. 389 alin. (4) şi (5) C.civ. (doar în cazul culpei
exclusive se aplică termenul de 1 an; culpele concurente se
anihilează).
674. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 383 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 383 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 376 alin. (5) şi art. 383 alin.
(2) C.civ.; dacă nu a intervenit o înţelegere, doar instanţa este
îndrituită să stabilească numele de familie.
675. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 380 C.civ., coroborat cu
art. 926 alin. (2) C.proc.civ., republicat (a se vedea şi M. Avram,
Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 124).
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 380 C.civ.,
coroborat cu art. 925 alin. (2) C.proc.civ.
676. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 926 alin. (4) C.proc.civ.,
republicat. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 381 C.civ.
(divorţul pentru motive de sănătate este un divorţ remediu,
independent de culpă; or, pentru admiterea acţiunii în condiţiile
art. 380 C.civ., trebuie probată culpa exclusivă a soţului pârât).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - soţul supravieţuitor ar întruni
o dublă calitate, respectiv pârât şi reclamant în cadrul aceluiaşi
proces, ceea ce este inadmisibil, pentru că s-ar judeca cu sine
însuşi; acţiunea lui este lipsită de interes.
677. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - actele de violenţă reprezintă
un motiv temeinic în sensul art. 398 alin. (1) C.civ. Răspunsul de
la lit. c) este corect - art. 383 alin. (2) C.civ. (încuviinţarea
păstrării numelui presupune dovada unor motive temeinice care
sunt independente de culpa la divorţ). Răspunsul de la lit. a) este
greşit — nu există un text care să reglementeze pierderea
capacităţii depline de exerciţiu în caz de divorţ, efectele
divorţului producându-se doar pentru viitor; art. 39 alin. (2)
C.civ. interpretat a fortiori (a se vedea şi M. Avram, Drept civil.
Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 138).
678. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 400 alin. (1) C.civ.;
Drept civil 199

înţelegerea nu produce automat efecte, ci trebuie supusă cenzurii


instanţei, din perspectiva interesului superior al copilului.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - se poate stabili locuinţa
copilului chiar la soţul vinovat de divorţ (a se vedea şi M. Avram,
Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 161).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 400, coroborat cu art. 401
C.civ. (părinţii separaţi păstrează dreptul de a avea legături
personale).
679. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 387, coroborat cu art.
291, art. 334 şi art. 335 C.civ. (pentru a se realiza opozabilitatea
divorţului, trebuie făcută menţiune pe actul de căsătorie şi în
registrele speciale; s-a instituit însă sistemul cunoaşterii
subiective). Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 385 alin. (1)
C.civ. (nu este necesară realizarea partajului bunurilor comune
pentru a nera efectul retroactiv, întrucât textul nu
condiţionează). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art 385 alin. (3)
C.civ. (încetează între soţi tot de la introducerea cererii de
divorţ).
680. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 376 alin. (2) şi (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 375 alin. (2) C.civ. (trebuie
să convină exercitarea în comun a autorităţii părinteşti).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 376 alin. (5) C.civ. (dacă
nu convin asupra numelui, notarul emite dispoziţie de
respingere).
681. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 375 alin. (1) şi art. 376
alin. (5) teza a ll-a C.civ.; soluţia privitoare la nume este un efect
imediat şi obligatoriu al divorţului. Răspunsul de la lit. a) este
greşit - art. 375 alin. (1) C.civ. nu instituie cerinţa privitoare la
partajul bunurilor comune; chiar dacă ar exista un asemenea
acord, ofiţerul de stare civilă nu are competenţa de a constata
această învoială a soţilor. Răspunsul de la lit. b) este greşit -
existenţa copiilor minori reprezintă un impediment pentru
accesarea divorţului pe cale administrativă; (a se vedea şi M.
Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p.
115).
682. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 379 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - presupune culpa, ceea ce
exclude apartenenţa la divorţul remediu (a se vedea şi M. Avram,
Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 112).
Răspunsul de la lit. c) este greşit- art. 379 alin. (2) C.civ.
683. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 379 alin. (2) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 379 alin. (1) teza a
ll-a şi alin. (2) C.civ.
684. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 419 C.civ. (nulitate
relativă pentru viciu de consimţământ). Răspunsul de la lit. a)
este greşit - art. 417 C.civ. (este necesar discernământul, nu capa-
citatea deplină de exerciţiu). Răspunsul de la lit. b) este greşit -
recunoaşterea este un act juridic unilateral; nu presupune
consimţământul mamei sau al copilului (a se vedea şi M. Avram,
Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 355).
685. b
Răspunsul de la lit. b) esteRăspunsuri
200
corect - a se vedea M. Avram, Drept
şi explicaţii

civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 355. Răspunsul


de la lit. a) este greşit - art. 421 alin. (1) C.civ. nu circumstan-
ţiază; a contesta înseamnă altceva decât a revoca (a se vedea şi
M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013,
p. 358). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 419 alin. (1) C.civ.
(leziunea nu-şi găseşte aplicare, recunoaşterea fiind un act
nepatrimonial, de stare civilă).
686. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 408 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 411 interpretat per a
contrario, coroborat cu art. 421 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit.
a) este greşit - art. 408 alin. (1) C.civ. (modalitatea de stabilire a
maternităţii este aceeaşi, indiferent de statutul copilului).
687. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 423 alin. (3), coroborat
cu art. 439 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 422 C.civ.
(acţiunea poate fi promovată şi dacă se contestă maternitatea din
actul de naştere). Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 423 alin.
(2) C.civ.
688. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea M. Avram, Drept
civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 360. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - a se vedea M. Avram, Drept civil. Familia,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 361. Răspunsul de la lit. b)
este greşit - art. 420 alin. (1) C.civ.; orice persoană interesată,
inclusiv autorul recunoaşterii fictive, poate contesta
recunoaşterea.
689. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 408 alin. (2), coroborat
cu art. 414 alin. (1) c.civ Răspunsul de la lit. b) este corect - art.
414 alin. (2) C.civ. (a se vedea şi M. Avram, Drept civil Familia,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 376-378). Răspunsul de la lit.
c) este greşit - art. 414 alin. (2) C.civ. (prezumţia poate fi
răsturnată pe calea acţiunii în tăgada paternităţii).
690. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 414 alin. (2) C.civ. nu
distinge (a se vedea şi M. Avram Drept civil. Familia, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 379). Răspunsul de la lit. a) este
greşit - constituie doar un mijloc de probă (a se vedea şi M.
Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu Bucureşti, 2013, p.
379). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 437 alin. (2) C.civ.
691. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 414 alin. (2) C.civ. nu
impune nicio restricţie; doar în cazul maternităţii conformitatea
generează o prezumţie irefragabilă (a se vedea şi M. Avram,
Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 398).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 430 alin. (1) C.civ. (în
cazul soţului mamei, termenul curge de la două momente
subiective). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 434 C.civ.
(obiectul celor două acţiuni este diferit: răsturnarea prezumţiei
de paternitate, respectiv constatarea inaplicabilităţii ei).
692. b
Drept civil 201

Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 429 alin. (2) C.civ.


Răspunsul de la lit. a) este greşit- art. 429 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 430 alin. (1) C.civ.
693. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 425 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit — excepţia plurium
concubentium nu este suficientă pentru respingerea acţiunii (a se
vedea şi M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, p. 392). Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 47
LPA (Codul civil se aplică numai în cazul copiilor născuţi după
intrarea sa în vigoare).
694. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 418 lit. a) C.civ (copilul
are statutul de copil din căsătorie şi beneficiază de prezumţia de
paternitate). Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 418 lit. b)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 416 alin. (1) C.civ.
(poate fi făcută prin testament, indiferent de forma acestuia).
695. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - a se vedea M. Avram, Drept
civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 355. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 416 alin. (1) C.civ.; hotărârea
judecătorească intră în categoria înscrisurilor autentice.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - indiferent de tiparul juridic,
subzistă caracterul de act juridic unilateral (a se vedea şi M.
Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p.
355).
696. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - este o prezumţie, deci un
mijloc de probă; operează în ambele cazuri (a se vedea şi M.
Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p.
373). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 412 alin. (2) (dovada
se poate face doar prin probe ştiinţifice). Răspunsul de la lit. c)
este greşit-art. 412 alin. (1) C.civ.
697. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 428 alin. (4) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 428 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit-art. 428 alin. (2) C.civ.
698. b, c
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt corecte - a se vedea M.
Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p.
393-395. Răspunsul de la lit. a) este greşit - a se vedea M. Avram,
Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 393-394.
699. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 432 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt
greşite-ar t - 4 3 2 alin- <3>C civ- Drept civil 202
700. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea M. Avram, Drept
civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 375.
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - dacă un copil are
statutul de copil din căsătorie [născut sau conceput în timpul
căsătoriei - art. 414 alin. (1) C.civ.], beneficiază ope legis de
prezumţia de paternitate, care prevalează.
701. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 499 alin. (3) C.civ. (nu se
face distincţie între învăţământul de stat şi cel particular).
Răspunsul de la lit. a) este greşit-art. 516 alin. (1) C.civ. (pe linie
colaterală, doar între rude de gradul 2). Răspunsul de la lit. b)
este greşit - art. 522 C.civ. (copilul bunicului poate fi în nevoie,
neavând mijloace suficiente).
702. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 514 alin. (1) şi (3) C.civ.
(a se vedea M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, p. 499). Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt
greşite - art. 514 alin. (1) şi (3) C.civ. (a se vedea M. Avram,
Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
2013, p. 499 nota 1 şi 500).
703. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 517, coroborat cu art.
518 C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 517 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 517 alin. (1) C.civ. (este
vizat doar copilul minor; copilul major aflat în continuarea
studiilor poate pretinde întreţinere doar de la părinţii săi).
704. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 394 alin. (1) şi art. 531
alin. (1) Cciv. Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 532 alin.
(2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 533 alin. (3)
C.civ.
705.b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 525 alin. (1) C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 524 (a se vedea
M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013,
p. 490).
706. a
Răspunsurile de la lit. a) este corect - art. 527 alin. (2) C.civ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - art. 527 C.civ. (a se
vedea M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
2013, p. 493-494).
707.a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 519 lit. a) C.civ. (soţii îşi
datorează întreţinere în primul rând). Răspunsul de la lit. b)
este corect - art. 526 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 515 C.civ.
708.c
Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea M. Avram, Drept
civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 486.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 519 lit. c) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit -
art. 522 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 525 alin. (1) Cciv. interpretat per a contrario.
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - art. 499 şi art. 530
Drept civil 203

C.civ.
709. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - obligaţia între soţi subzistă
atât timp cât căsătoria este în fiinţă. Răspunsul de la lit. b) este
corect - art. 526 alin. (1) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit
- fundamentele sunt diferite (căsătoria, respectiv relaţiile de
convieţuire generală).
710. b
711. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 533 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit _ art. 533 alin. (1) C.civ.
(termenele pot fi convenite de părţi). Răspunsul de la lit. b) este
greşit- art. 531 alin. (2) C.civ. (indexarea operează de drept).
712. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - hotărârea judecătorească
produce efecte retroactiv inclusiv cu privire la numele copilului,
dacă acesta, prin efectul stabilirii paternităţii, a luat numele de
familie al tatălui. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 505
C.civ. (se exercită în comun doar în ipoteza în care părinţii
convieţuiesc). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 450 alin. (2)
C.civ.
713. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 508 alin. (1)
C.civ. (a se vedea şi M. Avram Drept civil. Familia, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 479-480). Răspunsul de la lit. c)
este greşit - poate fi administrat orice mijloc de probă; art. 264
alin. (1) C.civ. (poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit
vârsta de 10 ani).
714. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 489 C.civ. Răspunsul
de la lit. a) este greşit - art. 491 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este
greşit - art. 495 C.civ. (nu de la orice persoană, ci de la aceea care
îl ţine fără drept).
715. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 40 şi art. 484 C.civ.
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - art. 483 alin. (1) şi
art. 503 alin. (1) C.civ.; exercitarea în mod egal a autorităţii
părinteşti este o dispoziţie de ordine publică de la care nu sunt
admise derogări convenţionale.
716. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 464 alin. (2) C.civ.
(păstrează acest drept, date fiind efectele grave ale încuviinţării
adopţiei). Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 512 C.civ. (se
poate dispune redarea exerciţiului drepturilor părinteşti).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 509 alin. (2) C.civ. (poate
fi şi parţială).
717. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 484, coroborat cu art.
38-40 C.civ. Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 503 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 506 C.civ. (este
necesară încuviinţarea instanţei).
718. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 502 alin. (1), coroborat
cu
204
art. 142 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. a) este greşit - art.
Răspunsuri şi explicaţii

502 alin. (2) C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 502
alin. (1), coroborat cu art. 144 alin. (4) C.civ.
719. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - art. 509 alin. (2)
C.civ. Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 511 C.civ.
720. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 399 C.civ. (terţul
exercită drepturile cu privire la persoana copilului, iar părinţii
cu privire la bunurile acestuia). Răspunsul de la lit. a) este greşit
- art. 483 C.civ. (până la divorţ, autoritatea părintească se
exercită împreună şi în mod egal, chiar dacă părinţii nu
convieţuiesc). Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 305 alin. (2)
C.civ. (se aplică, prin asemănare, dispoziţiile de la divorţ; nu
neapărat intervine scindarea, regula fiind menţinerea
coparentalităţii).
721. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 498 C.civ. (se deduce
necesitatea acordului părinţilor; refuzul abuziv al acestora poate
fi cenzurat de instanţă). Răspunsul de la lit. a) este greşit - art.
496 alin. (2) şi (3) C.civ. (numai în caz de dezacord intervine
instanţa). Răspunsul de la lit. b) e greşit - art. 497 alin. (1) C.civ.
(este necesar acordul celuilalt părinte, pentru că îi poate fi
afectat dreptul de a avea legături personale).
722. a, c
R.SpUnsul de la lit. a) este corect - leziunea in cazul minorului are
la bază concepţia obiectivă
nea are un singur element, şi anume prejudiciul material egal cu
disproporţia de valoare
tre contraprestaţii). în consecinţă, cel care invocă leziunea
trebuie să dovedească numai paguba ferită de minor (G. Boroi,
C. Anghetescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a ll-a
revizuită S adăugită, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 159-
160).
Răspunsul de la lit. c) este corect - potrivit art. 1.224 C.civ., nu
pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzacţia,
precum şi alte contracte anume prevăzute de lege, această
dispoziţie legală vizând sfera de aplicare a leziunii atât în cazul
majorului, cât şi în cazul minorului.
Răspuns de la lit. b) este greşit - în ceea ce priveşte leziunea în
cazul majorului, aceasta poate fj invocată dacă este vorba de
acte juridice bilaterale, cu titlu oneros şi comutative, indiferent
dacă sunt de administrare sau de dispoziţie (G. Boroi, C.
Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a ll-a
revizuită şi adăugită, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 161).
723. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - prescripţia extinctivă stinge
numai dreptul la acţiune în sens material, pe când decăderea
stinge însuşi dreptul subiectiv civil (G. Boroi, C. Anghelescu,
Curs de drept civil. Partea generală, ed. a ll-a revizuită şi
adăugită, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 297).
Răspunsul de la lit. b) este corect - potrivit art. 2.532 C.civ.,
Drept civil 205

prescripţia nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă,


prescripţia se suspendă între soţi, cât timp durează mariajul şi
nu sunt separaţi în fapt.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - în conformitate cu dispoziţiile
art. 419 alin. (2) C.civ., prescripţia dreptului la acţiunea în
nulitatea relativă a recunoaşterii unui copil începe să curgă de
ia data încetării violenţei ori, după caz, a descoperirii erorii sau
dolului, termenul de prescripţie fiind, în lipsa unei norme
speciale, cel general, anume de 3 ani (6.D. Moloman, L.C.
Ureche, Noul Cod civil. Cartea a ll-a - Despre familie - Art. 258-
534. Comentarii, explicaţii şi jurisprudenţă, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2016, p. 519; G. Boroi, C. Anghelescu, Curs
de drept civil. Partea generală, ed. a ll-a revizuită şi adăugită,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 333).
724. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2.550 alin. (2) C.civ.
prevede obligativitatea invocării şi aplicării din oficiu a
termenului de decădere.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 2.550 alin. (1) C.civ.
instituie o facultate a părţii interesate de a opune decăderea.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 2.513 C.civ. prevede
momentul până la care se poate invoca decăderea, în conexiune
cu regulile de la prescripţie; poate fi opusă numai în primă
instanţă.
725. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 1.209 C.civ. - eroarea
asumată.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1.208 C.civ. - contractul
nu poate fi anulat dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea
putea fi cunoscut cu diligenţe rezonabile.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1.207 C.civ. - eroare
esenţială care poate conduce la anularea contractului.
726. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - proiectul artistic reprezintă
însăşi materializarea capacităţii creatoare artistice a unuia
dintre soţi. Legiuitorul nu are în vedere însăşi opera de creaţie
intelectuală sau drepturile morale ori cele patrimoniale de
proprietate intelectuală şi nici veniturile încasate din
exploatarea operei, ci exclusiv suportul material ce
încorporează opera şi asupra căruia autorul are un drept real
de proprietate, distinct de dreptul de autor (£. f/or/ Qn »
Regimuri matrimoniale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2015, p. 106).
M
Răspunsul de la lit. a) este greşit - în conformitate cu
prevederile art. 340 lit. d) C.civ., sunt» bunuri proprii ale soţilor
drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra
creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a
înregistrat. în sistemul de drept român, sunt protejate
următoarele forme ale creaţiei intelectuale: operele, creaţiile
conexe acestora şi bazele de date invenţiile, desenele sau modelele
industriale,
V:
mărcile şi indicaţiile geografice (T. Bodoaşcă, Dreptu'|
familiei, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 206). Aceste
bunuri sunt proprii unuia dintre soţi fiindcă sunt rezultatul
calităţilor
206
intelectuale deosebite ale celui care le-a obţinut. Aşa
Răspunsuri şi explicaţii

cum s-a stipulat şi în literatura de specialitate (B.D. Moloman,


L.C. Ureche, Noul Cod civil. Cartea a ll-a- - Despre familie - Art.
258-534. Comentarii, explicaţii şi jurisprudenţă, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2016, p. 247), nu intră în această categorie
drepturile patrimoniale încasate cu titlu de drepturi de autor.
Legiuitorul prevede, în mod expres, în cuprinsul art. 341 C.civ.,
faptul ci veniturile obţinute din valorificarea drepturilor de
proprietate intelectuală sunt bunuri comune (iar nu proprii),
indiferent de data dobândirii lor, în cazul în care creanţa privind
încasarea lor devine scadentă în timpul regimului comunităţii
legale.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - potrivit art. 340 lit. g)
C.civ., bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc
un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora
sunt bunuri proprii ale soţilor. Această prevedere legală face
aplicaţia subrogaţiei reale cu titlu universal - funcţie a
patrimoniului -în cadrul masei bunurilor proprii aparţinând
soţilor.
727. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - în conformitate cu
prevederile art. 390 alin. (3) C.civ., soţul care solicită prestaţia
compensatorie nu poate cere de la fostul său soţ şi pensie de
întreţinere. Astfel, în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile
pentru ambele beneficii materiale, soţul îndreptăţit trebuie să
aleagă între cele două; alegerea trebuie făcută chiar în timpul
procesului de divorţ.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - prestaţia
compensatorie este recunoscută în favoarea soţului reclamant,
atunci când divorţul se dispune din culpa exclusivă a soţului
pârât. Aşa cum s-a reliefat în literatura de specialitate (E.
Florian, Dreptul familiei, ed. a IV-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
2011, p. 140; B.D. Moloman, L.C. Ureche, Noul Cod civil. Cartea
a ll-a - Despre familie- Art. 258-534. Comentarii, explicaţii şi
jurisprudenţă, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 407),
ceea ce interesează este culpabilitatea exclusivă în desfacerea
căsătoriei, şi nu poziţia procesuală de reclamant sau pârât în
procesul de divorţ, chiar dacă iniţial, în cererea introductivă de
instanţă, acest soţ avea calitatea de reclamant, iar divorţul a
fost „acordat" în cererea reconvenţională a soţului pârât.
în conformitate cu dispoziţiile alineatului prim al art. 390
C.civ., una dintre cerinţele pentru admiterea cererii de acordare
a prestaţiei compensatorii este ca mariajul să fe desfăcut din
vino exclusivă o soţului pârât. Per a contrario, aşa cum s-a
reliefat şi în literatura de specialitate recentă (B.D. Moloman,
L.C. Ureche, Noul Cod civil. Cartea a ll-a - Despre familie - Art.
258-534. Comentarii, explicaţii şi jurisprudenţă, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2016, p. 409), dreptul la prestaţie
compensatorie nu poate forma obiect de discuţie în cazul
divorţului consensual şi nici în cazul divorţului pronunţat din
culpă comună sau fără menţiunea culpei (divorţul din cauza
stării de sănătate şi divorţul consensual imperfect).
728. c
Drept civil 207

Răspunsul de la lit. c) este corect - potrivit art. 269 alin. (1)


C.civ., partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată
la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în
vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu
împrejurările, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate.
Aşadar, obligaţia la plata despăgubirilor pentru ruperea
logodnei ia naştere atunci când o parte rupe logodna în mod
abuziv, nu şi atunci când intervine prin voinţa ambilor
, . j sau a unuia dintre ei, acceptată de celălalt logodnic, precum
şi dacă o parte, în mod l0®° bi| |_a determinat pe celălalt să rupă
logodna.
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt greşite - în conformitate cu
prevederile art. 269 C.civ.,
care rUpe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri
pentru cheltuielile făcute contractate în vederea căsătoriei,S3U în
măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum
ntru orice alte prejudicii cauzate [alin. (1)]. Partea care, în mod
culpabil, l-a determinat pe ^elălalt să rupă logodna poate fi
obligată la despăgubiri în condiţiile alineatului enunţat anterior
[art. 269 alin. (2) C.civ.].
La baza acordării despăgubirilor stă răspunderea civilă
delictuală pentru fapta proprie, <>văzută de art. 1.357 alin. (1)
C.civ. Răspunderea civilă delictuală pentru ruperea culpabilă a
logodnei poate fi angajată atât la cererea logodnicului vătămat,
cât şi la solicitarea terţilor care au achitat sau contractat anumite
cheltuieli în vederea căsătoriei. în consecinţă, acţiunea în
răspundere civilă pentru prejudiciul patrimonial suferit poate fi
antrenată şi la cererea părinţilor unuia dintre logodnici, care
dovedesc ajutorul material oferit ca urmare a încheierii logodnei
şi în perspectiva căsătoriei [B.D. Moloman, L.C. Ureche, Noul
Cod civil. Cartea a ll-a - Despre familie - Art 258-534-
Comentarii, explicaţii şi jurisprudenţă, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2016, p. 82).
în cuprinsul alineatului secund al art. 268 C.civ. este stipulat,
în mod expres, faptul că darurile se restituie în natură sau, dacă
aceasta nu mai este cu putinţă, în măsura îmbogăţirii.
729. a
Răspunsul de la lit a) este corect - recunoaşterea de paternitate
poate privi copilul care, la data recunoaşterii, nu are o filiaţie
paternă stabilită potrivit legii, adică fie prin aplicarea prezumţiei
de paternitate (art. 414 C.civ.), fie prin efectul unei recunoaşteri
anterioare, fie prin efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Aşa cum pe bună dreptate s-a reliefat în literatura de specialitate
(E. Florian, Dreptul familiei, ed. a V-a revizuită şi adăugită, Ed.
C.H. Beck, Bucureşti, 2016, p. 420), spre deosebire de
mărturisirea de maternitate, admisibilă numai în privinţa
copilului a cărui naştere nu a fost înregistrată în actele de stare
civilă sau care a fost înregistrat ca fiind născut din părinţi
necunoscuţi [art. 415 alin. (1) C.civ.], recunoaşterea de
paternitate este posibilă faţă de orice copil care nu are, la data
recunoaşterii, o filiaţie stabilită. Şansele de coexistenţă a două
sau mai multe recunoaşteri concomitente sau succesive privitoare
la acelaşi copil sunt excluse, întrucât mărturisirea de filiaţie
privitoare
208
la un copil care are o filiaţie legal stabilită şi
Răspunsuri şi explicaţii

neînlăturată la data recunoaşterii este sancţionată cu nulitatea


absolută [art. 418 lit. a) teza I C.civ.].
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - potrivit alin. (2) al
art. 415 C.civ., copilul conceput şi născut în afara căsătoriei
poate fi recunoscut de către tatăl său. Aşa cum s-a opinat în
literatura de specialitate (£. Florian, Dreptul familiei, ed. a V-a
revizuită şi adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2016, p. 420),
ţinând cont de faptul că legiuitorul, în cuprinsul acestui text
legal, nu a sugerat condiţia restrictivă ca naşterea copilului să fi
avut loc - oricum, infans conceptus pro nato habetur
- ci doar indică faptul că recunoaşterea trebuie să se refere la
copilul din afara mariajului, recunoaşterea de paternitate poate
privi atât copilul născut, cât şi copilul conceput, dar nenăscut.
Recunoaşterea de paternitate, filiaţie, la fel ca recunoaşterea
de maternitate, trebuie exprimată, sub sancţiunea nulităţii
absolute [lit. c) de la art. 418 C.civ.], prin oricare din
următoarele forme limitativ prevăzute de legiuitor în cuprinsul
art. 416 alin. (1) C.civ. şi lăsate la alegerea autorului
recunoaşterii: declaraţie la serviciul de stare civilă (în scris ori
verbal, odată cu înregistrarea naşterii copilului sau la o dată
ulterioară, întrucât legea nu distinge), înscris autentic, testament
{B.D. Moloman, L.C. Ureche, Noul Cod civil. Cartea a ll-a -
Despre familie - Art. 258-534. Comentarii, explicaţii şi
jurisprudenţă, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 515; E.
Florian, Dreptul familiei, ed. a V-a revizuită şi adăugită, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2016, p. 421).
730. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - legiuitorul român, în
cuprinsul dispoziţiilor art. 418 C.civ a reglementat expressis
verbis şi limitativ trei cazuri de nulitate absolută, şi anume:
recunoaşterea ^ se referă la un copil a cărui filiaţie legal stabilită
nu a fost înlăturată; recunoaşterea unui copii decedat când
acesta nu a lăsat descendenţi fireşti; recunoaşterea nu a respectat
formele stabilite de lege.
Răspunsul de la lit. c) este corect - aşa cum rezultă, fără
echivoc, din dispoziţiile art. 420 alin. (1) Cciv., dreptul la acţiune
este unul imprescriptibil extinctiv.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - recunoaşterea de filiaţie, fie
că este forba de maternitate : sau de paternitate, trebuie
exprimată, sub sancţiunea nulităţii absolute [art. 418 lit. c)
C.civ.], prj„ una dintre următoarele forme limitativ prevăzute
de legiuitor în cuprinsul art. 416 alin. (1) C.civ. şi lăsate la
alegerea autorului recunoaşterii: declaraţie la serviciul de stare
civilă, înscris autentic, testament.
731. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - obligaţia corelativă
dreptului la despăgubiri al mamei este în sarcina bărbatului faţă
de care, prin hotărârea instanţei, a fost stabilită paternitatea
copilului [art. 428 alin. (1) C.civ.] şi nu se transmite
moştenitorilor tatălui, întrucât nu există o dispoziţie expresă în
acest sens. Prin urmare, cu toate că mama - în numele copilului
- poate porni acţiunea în stabilirea paternităţii împotriva
Drept civil 209

moştenitorilor pretinsului tată, într-o astfel de formulă litigioasă


ea nu va putea obţine despăgubiri (E. Florian, Dreptul familiei,
ed. a V-a revizuită şi adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2016,
p. 434).
Răspunsul de la lit a) este greşit - potrivit art. 428 alin. (1)
C.civ., mama copilului poate cere pretinsului tată să îi plătească
jumătate din: cheltuielile naşterii şi lehuziei; cheltuielile făcute
cu întreţinerea ei în timpul sarcinii şi în perioada de lehuzie. Aşa
cum s-a opinat în literatura de specialitate (E. Florian, Dreptul
familiei, ed. a V-a revizuită şi adăugită, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2016, p. 433), dreptul la despăgubiri este un drept
propriu al mamei, iar nu un drept al copilului exercitat prin
mamă în calitate de reprezentant legal al acestuia.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - mama se poate prevala de
dreptul de a solicita despăgubiri numai în cazul în care, pentru
a stabili paternitatea copilului, în numele copilului, a fost
nevoită să recurgă la stabilirea paternităţii pe cale de acţiune în
justiţie. Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 428 alin. (4) C.civ.,
acţiunea trebuie să fie promovată de mamă, iar nu de un alt
reprezentant legal al copilului sau de moştenitorii acestuia (E.
Florian, Dreptul familiei, ed. a V-a revizuită şi adăugită, Ed.
C.H. Beck, Bucureşti, 2016, p. 433).
732. c
Răspunsul de la lit. c) este corect: - potrivit art. 533 alin. (3)
C.civ., părţile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice,
instanţa de tutelă poate hotărî ca întreţinerea să se execute prin
plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de
întreţinere ale celui îndreptăţit pe
o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se
datorează întreţinerea, în măsura în care debitorul întreţinerii
are mijloacele necesare acoperirii acestei obligaţii.
Această ultimă cerinţă, prevăzută de teza finală a alin. (3) al
art. 533 C.civ., prevede necesitatea debitorului întreţinerii de a
deţine mijloacele necesare susceptibile să confere acoperirea
acestei obligaţii (B.D. Moloman, L.C. Ureche, Noul Cod civil.
Cartea a ll-a - Despre familie - Art. 258-534. Comentarii,
explicaţii şi jurisprudenţă, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2016, p. 807).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 529 alin. (2) C.civ.
conferă o mare exactitate referitor la cuantumul întreţinerii, dar,
din dispoziţiile anterior stipulate, nu rezultă obligaţia instanţelor
de a acorda în fiecare speţă o pensie de întreţinere în cuantum fix
de '/, 'A sau 'A din veniturile net realizate, ci în funcţie de
elementele descriptive ale situaţiei factuale reliefate şi de
necesităţile şi posibilităţile dovedite, să procedeze la stabilirea
unui cuantum diferit faţă de cota menţionată
^otoman, L.C. Ureche, Noul Cod civil. Cartea a ll-a - Despre
familie - Art. 258-534. Comen-
- explicaţii şi jurisprudenţă, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2016, p. 791). tanlpâ5pUnsLjl de la lit. b) este greşit - stabilirea
întinderii obligaţiei de întreţinere nu are caracter bsolut şi
perpetuu. în mod firesc, 3în funcţie de evoluţia stării de fapt, de
modificările intervenite f ritoare la mijloacele celui obligat la
întreţinere
210
şi starea de necesitate a creditorului întreţinerii se
Răspunsuri şi explicaţii

poate proceda la augmentarea sau diminuarea cuantumului


pensiei de întreţinere. Ba mai mult" decât atât, inclusiv o decizie
de sistare a plăţii pensiei de întreţinere apare ca fiind legală în
concordanţă cu normele juridice ce alcătuiesc textul legal reliefat
(B.D. Moloman, L.C. Ureche, Noul Cod civil. Cartea a ll-a -
Despre familie - Art. 258-534. Comentarii, explicaţii şi
jurisprudenţă, Ed Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 804).
733. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - în conformitate cu
dispoziţiile art. 693 alin. (2) C.civ., dreptul de superficie se poate
dobândi: a) în temeiul unui act juridic; b) prin uzucapiune; c)
printr-un alt mod prevăzut de lege.
Prin act juridic, dreptul de superficie poate lua naştere, în
ambele sale forme, prin convenţie ori prin testament (C. Bîrsan,
Drept civil. Drepturile reale principale în reglementarea noului
Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 259).
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 698 C.civ. dispune că
dreptul de superficie se stinge prin radiere din cartea funciară,
pentru una dintre următoarele cauze: expirarea termenului;
consolidarea, dacă terenul şi construcţia devin proprietatea
aceleiaşi persoane; pieirea construcţiei, dacă există stipulaţie
expresă în acest sens; în alte cazuri prevăzute de legiuitor.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - legiutorul român, prin
dispoziţiile art. 694 C.civ., dispune că dreptul de superficie se
poate constitui pe o durată de cel mult 99 ani. Stabilirea unei
durate maxime a dreptului de superficie nu împiedică însă
părţile să stabilească o durată mai scurtă [F. Mozoran,
Comentarii şi doctrină sub art. 694, în Colectiv, Noul Cod civil.
Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Voi. I - Art. 1-952, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 1002],
734. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 563 alin. (4) C.civ. -
norma indicată indică, fără echivoc, că sentinţa judecătorească
prin care acţiunea în revendicare a fost admisă poate fi pusă în
executare şi împotriva terţului dobânditor.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 566 alin. (2) C.civ. -
situaţia posesorului de bună- credinţă nu trebuie confundată cu
cea a posesorului de rea-credinţă sau a detentorului precar; doar
aceştia din urmă vor fi obligaţi, la solicitarea persoanei
interesate, şi la restituirea fructelor produse de bun până la
înapoierea acestuia către proprietar.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 566 alin. (6) C.civ. -
legiuitorul instituie o conjunctură particulară pârâtului care
furnizează o garanţie îndestulătoare, astfel încât nu are un drept
de retenţie asupra produselor până la restituirea cheltuielilor
făcute pentru producerea şi culegerea acestora.
735. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - legiuitorul instituie în
cuprinsul art. 752 C.civ. anumite limite aferente dreptului de uz;
printre acestea se regăseşte şi prohibiţia uzuarului de a proceda
la arendarea bunului ce face obiectul dreptului de uz.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 753 alin. (1) C.civ.
Drept civil 211

prevede o serie de drepturi şi obligaţii pentru uzuar, în rândul


acestora din urmă fiind menţionată plata tuturor cheltuielilor de
cultură şi a reparaţiilor de întreţinere, asemenea
uzufructuarului.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - constituirea uzului poate fi
realizată atât în temeiul unui act juridic, precum şi prin alte
moduri prevăzute de lege, potrivit art. 751 C.civ.
736. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - în caz de abuz de folosinţă
în execitarea uzufructului, sferă în care se includ şi stricăciunile,
la solicitarea nudului proprietar, uzufructul poate înceta, ţ n
concordanţă cu prevederile art. 747 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 747 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - legiuitorul prevede două
alternative legale: fie stingerea uzufructului, fie preluarea
folosinţei bunului de către nudul proprietar, cu obligaţia acestuia
de a plăti uzufructuarului o rentă pe durata uzufructului.
737. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 588 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - desfiinţarea intervine doar
în absenţa unei înţelegeri contrare (art. 588 C.civ.).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - a nu se face confuzie între
autorul de bună-credinţă şi cel de rea-credinţă; doar acesta din
urmă are un tratament mai aspru, putând fi obligat să plătească
despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, inclusiv pentru lipsă de
folosinţă.
738. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 615 alin. (2) C.civ.
prevede că lucrările neparalele cu linia de hotar spre fondul
învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de 1 m., per a
contrario dacă acestea au o distanţă mai mare de 1 m., inclusiv
105 cm., sunt permise.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - legiuitorul nu impune
ferestrelor de lumină un tratament atât de drastic, norma
juridică cuprinsă în art. 616 C.civ. neexcluzând dreptul
proprietarului de a-şi deschide, fără limite de distanţă, ferestre
de lumină dacă maniera în care sunt construite împiedică
vederea spre fondul vecin.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 614 C.civ., prevede că
ferestrele în zidul comun sunt permise dacă există acordul
tuturor proprietarilor implicaţi.
739. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - legiuitorul prevede situaţia
de excepţie a clădirilor, curţilor şi grădinilor acestora de la acest
drept de trecere, în ipoteza în care trecerea are ca obiect
conducte şi canale subterane, în cazul în care acestea sunt
utilităţi noi.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 621 alin. (3) C.civ.
instituie dreptul proprietarului la plata unei despăgubiri juste, în
toate cazurile. Caracterul prealabil al despăgubirii intervine,
însă doar atunci când sunt în discuţie utilităţi noi.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - obligaţia de trecere subzistă,
în concordanţă cu art. 621 alin. (2) C.civ., doar dacă trecerea
prin
212
altă parte ar fi imposibilă,
Răspunsuri şi explicaţii
periculoasă sau foarte
costisitoare. Pe cale de consecinţă, în ipoteza în care trecerea
prin altă parte s-ar realiza cu costuri minime, obligaţia de
trecere nu poate subzista.
740. c
Răspunsul de la lit. c) este corect-art. 627 alin. (3) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - răspunsul greşit reiese tot
din art. 627 alin. (3) C.civ., unde, în teza a ll-a, sunt menţionate
contractele cu titlu oneros, ca o situaţie particulară. în egală
măsură, la art. 628 alin. (4) Cciv. se menţionează situaţia clauzei
de inalienabilitate prevăzute într-un contract cu titlu gratuit;
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 627 alin. (1) C.civ.
prevede o durată de cel mult 49 de ani.
741. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 634 alin. (1) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - art. 640 C.civ. prevede
posibilitatea fiecărui coproprietar de a face acte de conservare cu
privire la bunul comun fără acordul celorlalţi coproprietari;
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 643 alin. (2) C.civ. indică
faptul că doar hotărârile onunţate în folosul coproprietăţii
profită tuturor coproprietarilor, hotărârile potrivnice unui
^proprietar nefiind opozabile celorlalţi.
742. b
Răspuns de la lit. b) este corect - printr-un asemenea contract
se poate deroga de la dispoziţiile legale referitoare la repartizarea
beneficiilor şi a sarcinilor între coproprietari, la exercitarea în
comun a dreptului de folosinţă asupra bunului proprietate
comună, la efectuarea actelor juridice de administrare şi de
dispoziţie (a se vedea G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, CurS
de drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, p. 73).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 644 alin. (1) C.civ. - se
încheie cu acordul tuturor
coproprietarilor;
Răspunsul de la lit. c) este greşit - prin derogare de la regula de
drept comun, contractul de administrare a coproprietăţii poate fi
denunţat de oricare dintre coproprietari, caz în care contractul
îşi încetează existenţa, urmând a se aplica, în ceea ce priveşte
regimul juridic al coproprie- tâţii, dispoziţiile legale în materie (a
se vedea G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, Curs de drept civil.
Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p.
73).
743. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - nedemnitatea are ca efect
înlăturarea de la moştenire a celui vinovat de comiterea faptelor
culpabile limitativ prevăzute de lege faţă de cel a cărui moştenire
are vocaţie legală. Spre deosebire de vechea legiuire, noul Cod
civil prevede posibilitatea reprezentării nedemnului, aceasta
chiar dacă la data deschiderii moştenirii se află în viaţă şi chiar
renunţă la moştenire. A fost eliminată, aşadar, condiţia ca locul
celui reprezentat să fie util. De asemenea, reprezentarea este
permisă chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de
reprezentat sau a renunţat la moştenirea lăsată de acesta ori a
fost dezmoştenit de el. Prin urmare, descendenţii nedemnului vin
Drept civil 213

la moştenire în nume propriu, dar şi prin reprezentare, pentru a


culege partea care ar fi revenit ascendentului lor (G.C. Frenţiu,
Principalele instituţii ale dreptului civil român, ed. a ll-a
revăzută şi adăugită conform noului Cod civil, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 178).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - în conformitate cu
dispoziţiile art. 961 alin. (1) C.civ., efectele nedemnităţii de drept
sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau printr-
un act autentic notarial de către cel care lasă moştenirea;
Răspunsul de la lit. c) este greşit - nedemnul este înlăturat atât
de la moştenirea ab intestat, cât şi de la moştenirea testamentară
(art. 960 C.civ.).
744. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - reprezentarea succesorală
este una dintre cele două excepţii de la principiul proximităţii
gradului de rudenie [L. Stănciulescu, Curs de drept civil.
Succesiuni, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 47).
Răspunsurile de la lit. a) şi c) sunt greşite - reprezintă excepţii
de la principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de
acelaşi grad chemate la moştenire (L. Stănciulescu, Curs de drept
civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 47).
745. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - prin instituirea lui L ca
legatar universal, are loc o sxheredare parţială a celorlalte
persoane implicate. Cu toate acestea, sunt în drept să culeagă
cotele aferente rezervei lor succesorale, toţi fiind moştenitori
rezervatari. Prin interpretarea coroborată a art. 1.088 C.civ. cu
art. 972 C.civ. şi art. 975 C.civ., rezultă că rezerva soţiei
supravieţuitoare va fi de 1/8 părţi, iar a descendenţilor de 3/8.
Fiind doi descendenţi, fiecare dintre aceştia ar fi preluat cota de
3/16 părţi. Ţinând seama de faptul că unul dintre descendenţi
este predecedat, vor urca la moştenire, prin reprezentare, Y şi Z,
care vor împărţi cota de 3/16 părţi, ce i s-ar fi cuvenit tatălui lor.
Prin urmare, Z va culege o cota de 3/32 părţi.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite-per o controrio celor
menţionate la lit. a).
746. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - cota soţiei supravieţuitoare
în concurs cu descendenţii este de '/ părţi, aceştia având o cota de
% părţi, potrivit art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ. coroborat cu art.
975 alin. (3) C.civ. Totodată, art. 975 alin. (2) C.civ. prevede că
descendenţii înlături moştenitorii din celelalte clase. în egală
măsură, art. 974 C.civ. reliefează că soţul supravieţuitor
moşteneşte, pe lângă cota stabilită potrivit art. 972 C.civ.,
mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei
comune a soţilor, atunci când nu vine în concurs cu descendenţii.
Răspunsurile de la lit. b) şi c) sunt greşite - per a contrario
celor menţionate la lit. a).
747. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - însuşi legiuitorul român
înşiruie, în cuprinsul art. 1.618 C.civ., situaţiile în care
compensaţia este exclusă. Aşadar, cele trei situaţii expres
stipulate de legiuitor sunt: creanţa rezultă dintr-un act făcut cu
intenţia
214
de a păgubi; datoria are ca obiect restituirea bunului dat
Răspunsuri şi explicaţii

în depozit sau cu titlu de comodat; compensaţia are ca obiect un


bun insesizabil.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - în conformitate cu
dispoziţiile art. 1.616-1.617 C.civ., compensaţia legală operează
de plin drept, în puterea legii. Aşadar, operează automat (/.. Pop,
l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 738). Cu toate acestea,
compensaţia nu poate opera împotriva voinţei părţilor. Această
constatare rezultă, cum pe bună dreptate s-a reliefat şi în
doctrina recentă (L Pop, l.-F. Popa,
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 739), din prevederea art. 1.582 alin.
(3) C.civ., care prevede că în situaţia în care s-a făcut o cesiune
de creanţă şi aceasta a fost acceptată de către debitorul cedat,
acesta „nu mai poate opune cesionarului compensaţia pe care o
putea invoca în raporturile cu cedentul". Prin acceptarea
cesiunii, se prezumă că a renunţat la compensaţie;
Răspunsul de la lit. b) este greşit - având în vedere dispoziţiile
noului Cod civil, în funcţie de natura creanţelor reciproce,
compensaţia poate fi de două feluri: legală şi convenţională.
Compensaţia judiciară, reglementată de vechiul Cod civil, nu a
mai fost reţinută de actuala reglementare (£. Pop, l.-F. Popa, S.l.
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 736).
748. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - una dintre condiţiile
acţiunii pauliene este că aceasta trebuie să fie certă, lichidă şi
exigibilă. Pot justifica admiterea acţiunii pauliene creanţele pure
şi simple, precum şi cele afectate de o condiţie rezolutorie, ele
întrunind condiţia de a fi certe, lichide şi exigibile. Aceasta este,
de asemenea, admisibilă şi dacă creanţa este afectată de un
termen suspensiv al cărui beneficiar este creditorul (L. Pop, l.-F.
Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 770). Chiar dacă termenul
este instituit în favoarea debitorului, acţiunea pauliană poate fi
primită, atunci când intervine decăderea acestuia din beneficiul
termenului suspensiv (art. 1.417 C.civ.), ce are drept consecinţă
exigibilitatea anticipată a dreptului de creanţă.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - acţiunea pauliană
presupune cu necesitate existenţa fraudei. Frauda se poate
manifesta numai prin acte de voinţă, de unde concluzia că
acţiunea pauliană poate fi exercitată numai împotriva actelor
juridice pe care le încheie debitorul. în consecinţă, domeniul de
aplicare al acţiunii pauliene se circumscrie doar sferei actelor
juridice, cu excluderea faptelor juridice propriu-zise (L. Pop, l.-
F. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 767);
Răspunsul de la lit. b) este greşit - aşa cum s-a reliefat în
literatura de specialitate (L Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 769), nu pot fi revocate, printre altele, actele
juridice referitoare la drepturile patrimoniale exclusive ale
Drept civil 215

debitorului. în acest caz, este vorba de actele juridice ce privesc


drepturi
trimoniale a căror exercitare implică o apreciere personală din
partea debitorului (cum ar fi renunţarea debitorului la repararea
pe cale patrimonială a unui prejudiciu moral).
749. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - novaţia presupune
transformarea raportului obligaţional rin stingerea unei obligaţii
vechi şi apariţia unei obligaţii noi
Cum s-a reliefat în doctrină (L Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 693), obligaţia lovită de nulitate absolută nu
poate fi novată, întrucât contractul lovit de nulitate absolută nu
este, în principiu, susceptibil de confirmare, deci cu atât mai
puţin ar putea fi supus novaţiei. Eventuala refacere a
contractului nul (art 1.259 C.civ.) nu poate fi considerată o
novaţie, din moment ce nici nu se poate vorbi de o obligaţie care
să facă obiectul novaţiei. Refacerea reprezintă o operaţiune
distinctă. Nulitatea absolută a obligaţiei iniţiale atrage după sine
nulitatea absolută a novaţiei, deoarece prima este cauza celei de a
doua, ceea ce atestă o legătură importantă între raportul
obligaţional iniţial şi cel nou.
Prin excepţie, se admite că obligaţia lovită de nulitate relativă
poate fi novată, deoarece obligaţiile anulabile pot fi confirmate
[art. 1.263 C.civ. privind condiţiile confirmării permite o
asemenea interpretare, iar confirmarea presupune o obligaţie
anulabilă - art. 1.248 alin. (4) şi art. 1.262 C.civ.]; or, novaţia
constituie un mijloc de confirmare şi de transformare a ei într-o
obligaţie nouă valabilă. Condiţia esenţială este ca nulitatea
relativă să nu se fi pronunţat în justiţie deja, pentru că, în
această situaţie, obligaţia iniţială nu mai există, a fost desfiinţată
prin hotărârea judecătorească). Bineînţeles, anularea obligaţiei
vechi după perfectarea contractului de novaţie nu mai poate fi
invocată, deoarece nulitatea relativă a fost acoperită prin
confirmare (L. Pop, Tratat de drept civil. Obligaţiile, Voi. I.
Regimul juridic general sau Fiinţa obligaţiilor civile, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2006, p. 299).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - novaţia (mai ales dacă ea
operează prin schimbarea creditorului sau debitorului - novaţia
subiectivă) nu trebuie să se confunde cu cesiunea de creanţă şi
nici cu subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei.
în cazul novaţiei, obligaţia veche se transformă într-o altă
obligaţie nouă, cea veche fiind stinsă, în timp ce, în cazul cesiunii
de creanţă şi al subrogaţiei personale, obligaţia existentă rămâne
aceeaşi şi se transmite, cu toate garanţiile şi accesoriile sale,
creditorului subsecvent (L Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 693);
Răspunsul de la lit. c) este greşit - obligaţia nouă ce ia naştere
prin novaţie trebuie să aibă un element nou faţă de vechea
obligaţie. Dacă, în situaţia dării în plată, acordul părţilor de a
schimba obiectul obligaţiei este concomitent cu plata, în cazul
novaţiei prin schimbarea obiectului obligaţiei, înţelegerea
părţilor
216
intervine obligatoriu înainte de momentul în care
Răspunsuri şi explicaţii

urmează să se facă plata (L. Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 695).
750. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1.339 C.civ. - gestiunea
inoportună.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - în principiu, diligenţa
datorată de gerant este cea pe care un bun proprietar o depune
în administrarea bunurilor sale, potrivit art. 1.334 alin. (1) C.civ.
Cu toate acestea, dacă gestiunea a urmărit să îl apere pe gerat de
o pagubă iminentă, gerantul nu răspunde decât pentru
prejudiciile cauzate geratului cu intenţie sau din culpă gravă;
Răspunsul de la lit. b) este greşit - ratificarea gestiunii de
afaceri produce, în privinţa actelor juridice, efectele unui
mandat pentru trecut, de la data la care gestiunea a fost
începută, conform art. 1.340 C.civ.
751. c
Răspunsul de la lit. c) este corect: c) - este nejustificată
invocarea excepţiei de neexecutare pentru neexecutări de mică
însemnătate - art. 1.556 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - obligaţiile reciproce ale
părţilor trebuie să îşi aibă temeiul î n acelaşi contract
sinalagmatic, nu în două contracte bilaterale - art. 1.556 alin. (1)
C.civ.;
Răspunsul de la lit. b) este greşit - obligaţiile reciproce trebuie
să fie ambele exigibile, cerinţă care rezultă din textul art. 1.556
alin. (1) C.civ.
752. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - rezoluţiunea unilaterală
constă în acea rezoluţiune care operează în puterea creditorului,
fără apelul la instanţa de judecată. Ea are un caracter
esenţialmente extrajudiciar. A se vedea L. Pop, l.-F. Popa, S.l.
Vidu, Tratat elementar de drept civil Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 294;
Răspunsul de la lit. b) este corect - înainte de a invoca
rezoluţiunea unilaterală, creditorul trebuie să acorde un termen
suplimentar de executare debitorului, în condiţiile şi cu efectele
art. 1.522 C.civ. Exigenţa acestei condiţii prealabile rezultă, de
asemenea, din prevederile art. 1.516 alin. (2) C.civ., care prevăd
punerea în întârziere ca şi condiţie prealabilă pentru operarea
remediilor, deci şi a rezoluţiunii unilaterale. Prin excepţie,
acordarea termenului suplimentar de executare nu este necesară
în ipotezele de punere în întârziere de drept prevăzute de art.
1.523 C.civ. A se vedea L. Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 295.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1.552 alin. (4) indică
faptul că declaraţia de rezoluţiune este irevocabilă de la data
comunicării ei către debitor, ceea ce presupune, per a contrario,
că se poate reveni asupra acesteia, dacă nu a fost comunicată,
încă, debitorului.
753. a, c
Drept civil 217

Răspunsul de la lit. a) este corect - în noua reglementare,


transferul riscurilor este separat de cel al transferului
proprietăţii şi este legat de un moment care poate fi evaluat
strict, cel al predării. A se vedea L Pop, l.-F. Popa, S.I.Vidu,
Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 326;
Răspunsul de la lit. c) este corect - spre deosebire de vechiul
Cod civil, care adoptase regula res perit domino, actualul Cod
civil în vigoare reţine ca principiu central varianta res perit
debitori - a se vedea L. Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar
de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012,
p. 326.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - în actuala reglementare, nu
trebuie să aibă nicio relevanţă eventuala probă pe care debitorul
ar face-o în sensul că bunul ar fi pierit şi dacă s-ar fi aflat in
mâinile creditorului. A se vedea aceeaşi sursă bibliografică, cu
aceleaşi coordonate.
754. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - în cazul în care obiectul
plăţii nedatorate a fost un lucru individual determinat, acţiunea
în restituire are caracterul unei acţiuni în revendicare, cu
regimul său juridic;
Răspunsul de la lit. c) este corect - acţiunea în restituire este o
acţiune, de regulă, personală, prescriptibilă în termenul general
de prescripţie.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - nu este întotdeauna
prescriptibilă în termen de 3 ani. Când are regimul juridic al
unei acţiuni în revendicare, este imprescriptibilă.
Pentru toate variantele de răspuns, a se vedea L. Pop, l.-F.
Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 368.
755. a, b
Răspunsurile de la lit. a) şi b) sunt corecte - în doctrină, s-a
reţinut că îmbogăţirea este posibil să aibă loc şi prin evitarea
unei cheltuieli obligatorii, iar însărăcirea nu trebuie să constea
neapărat într-o diminuare a patrimoniului.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - buna-credinţă se prezumă şi
deci nu trebuie dovedită.
Pentru toate variantele de răspuns, a se vedea L. Pop, l.-F.
Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 371, p. 373.
756. a
Răspunsul de la lit. a) este corect - în acest interval, se consideră
că obligaţia încă nu există, ituaţie din care decurg mai multe
consecinţe, printre care şi aceea conform căreia, dacă debitorul
execută prestaţia, el poate cere restituirea ei pe temeiul plăţii
nedatorate (L Pop, l.-F. Popa, Si Vidu, Tratat elementar de drept
civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 593).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - niciuna dintre părţi nu poate
invoca compensaţia ca mijloc de stingere a obligaţiei;
Răspunsul de la lit. c) este greşit - creditorul nu poate cere
executarea prestaţiei de către debitor (L Pop, I--F- Popa, S.l.
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
juridic. Bucureşti, 2012, p.Răspunsuri
218
593). şi explicaţii
757. b, c
Răspunsul de la lit. b) este corect - termenul suspensiv are ca
efect amânarea exercitării drepturilor şi executării obligaţiilor
într-un anumit interval de timp, adică amânarea scadenţei
obligaţiei sub aspect pasiv (alineatul prim al art. 1.412 C.civ.).
Răspunsul de la lit. c) este corect - atunci când este stabilit în
favoarea debitorului, până la împlinirea sa, termenul îl
împiedică pe creditor să ceară plata datoriei (/.. Pop, l.-F. Popa,
S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 601).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - per a contrario răspunsului de
la varianta corectă b).
758. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - decăderea din beneficiul
termenului suspensiv reprezintă atât o sancţiune a debitorului,
cât şi o măsură de apărare a intereselor creditorului (L Pop, l.-
F. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 603).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - per a contrario răspunsului de
la varianta corectă c).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - poate interveni în ipoteza
când, cu intenţie sau dintr-o culpă gravă (deci nu uşoară), a
micşorat garanţiile pe care le-a constituit creditorului (L Pop, l.-
F. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 603).
759. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - art. 1.441 C.civ.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1.436 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - niciunul dintre creditori nu
poate face singur acte de dispoziţie asupra creanţei, deci nici
remiteri de datorie cu privire la întreaga creanţă, fără
consimţământul celorlalţi (L. Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 614).
760.b
Răspunsul de la lit. b) este corect - plata poate fi făcută de un
terţ neinteresat (caz în care plata poate fi făcută în numele
debitorului în temeiul gestiunii de afaceri sau a unui contract de
mandat, când terţul se va subroga în drepturile creditorului
plătit). A se vedea L. Pop, l.-F. Popa,
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 709.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - principiul indivizibilităţii
plăţii cunoaşte şi unele excepţii, când executarea poate fi
fracţionată şi acceptată ca atare, generând o stingere parţială a
obligaţiei (L Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept
civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 715).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - dacă este o obligaţie bănească,
ea trebuie executată la domiciliul sau sediul creditorului de la
data plăţii, fiind, aşadar, portabilă.
761. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - contractul de vânzare se face
Drept civil 219

la un preţ care este, întotdeauna, o sumă de bani; darea în plată


se poate efectua fără existenţa unui preţ, când, de
pildă, o obligaţie de a face este stinsă prin plata unui lucru (L.
Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 742).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - dacă darea în plată
presupune executarea unei obligaţii de a da un imobil, este
necesară şi îndeplinirea condiţiilor de formă necesare acestui
transfer de proprietate (forma autentică);
Răspunsul de la lit. c) este greşit - vânzarea poate avea ca
obiect bunuri viitoare; în schimb, darea în plată nu poate opera
fără transferul proprietăţii şi predarea lucrului concomitent cu
acceptarea de către creditor a înlocuirii prestaţiei iniţiale.
Pentru răspunsurile greşite, a se vedea L. Pop, l.-F. Popa, S.l.
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 741-742.
762. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - o remitere de datorie,
reprezentând o donaţie indirectă, poate fi supusă regulilor
reducţiunii liberalităţilor excesive şi tuturor celorlalte reguli
aplicabile liberalităţilor (L. Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 747).
Răspunsul de la lit. c) este corect - pentru explicaţii, a se vedea
L Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligaţiile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 745.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - iertarea de datorie acordată
debitorului liberează şi pe fideiusor, şi pe debitorii ipotecari (art.
1.633 alin. (1) C.civ.].
763. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect-în ipoteza obligaţiilor
contractuale, imposibilitatea fortuită de executare, absolută şi
perpetuă, atrage desfiinţarea automată a contractului cu
aplicarea subsecventă a teoriei riscurilor (L. Pop, l.-F. Popa, S.l.
Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2012, p. 749).
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 1.634 alin. (6) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit - art. 1.634 alin. (1) C.civ.
764. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - dacă exercitarea de către
creditor a drepturilor debitorului se realizează pe cale judiciară,
condiţiile acţiunii oblice trebuie îndeplinite la momentul
pronunţării hotărârii judecătoreşti.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - domeniul acţiunii oblice
trebuie circumscris numai acţiunilor şi drepturilor patrimoniale.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - potrivit unei opinii
consacrate, acţiunea oblică este individuală prin exerciţiul său şi
colectivă prin efectele sale (L. Pop, l.-F. Popa, S.l. Vidu, Tratat
elementar de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012, p. 766).
765. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - în caz de evicţiune totală,
potrivit dispoziţiilor art. 1.700 C.civ., cumpărătorul poate cere
atât
220
rezoluţiunea vânzării, cât şi daune-interese.
Răspunsuri şi explicaţii

Răspunsul de la lit. a) este greşit - predarea lucrului vândut


reprezintă punerea efectivă a bunului vândut la dispoziţia
cumpărătorului, „împreună cu tot ceea ce este necesar, după
împrejurări, pentru exercitarea liberă şi neîngrădită a posesiei"
(art. 1.685 C.civ.).
Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 1.689 C.civ., predarea
lucrului individual determinat se face la locul unde bunul se află
în momentul perfectării contractului. Aşadar, rezultă că
predarea lucrului vândut este portabilă.
în situaţia în care, la momentul încheierii contractului, lucrul
vândut nu poate fi localizat (e.g., bunurile de gen), predarea
trebuie să se facă potrivit regulilor generale (la domiciliul
vânzătorului), fiind, în acest caz, cherabilă [art. 1.494 alin. (1) lit.
c) C.civ.];
Răspunsul de la lit. b) este greşit - potrivit art. 1.694 alin. (1)
C.civ., dacă obligaţia de plată a preţului este afectată de un
termen şi, după vânzare, cumpărătorul a devenit insolvabil ori
Drept civil 221

garanţiile acordate vânzătorului s-au diminuat, vânzătorul


poate suspenda executarea obligaţiei de predare cât timp
cumpărătorul nu acordă garanţii îndestulătoare că va plăti
preţul la termenul stabilit-
Vânzătorului nu îi este recunoscut acest drept dacă cunoştea
insolvabilitatea cumpărătorului la data încheierii contractului şi
starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat în mod substanţial.
Cumpărătorului îi este recunoscut beneficiul termenului, chiar
dacă a ajuns în insolvabilitate, dacă acordă garanţia plăţii, cum
ar fi o cauţiune, caz în care vânzătorul nu poate suspenda
executarea obligaţiei de predare a bunului [G/i. Gheorghiu, în
FI.A. Baias, E. Chelaru, fi. Constanti- novici, I. Macovei (coord.),
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. a ll-a revizuită şi
adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1882).
766.b
Răspunsul de la lit. b) este corect - fiind vorba de o cerere cu
caracter patrimonial, acţiunea în rezoluţiunea întreţinerii poate
fi exercitată şi de succesorii în drepturi ai persoanei interesate,
termenul de prescripţie a acţiunii fiind cel general, de 3 ani [C.
Macovei, C.M. Dobrilă, în FI.A. Baias, E. Chelaru, fi.
Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu
pe articole, ed. a ll-a revizuită şi adăugită, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, p. 2357).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - indiferent dacă întreţinerea
este consimţită cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, întreţinerea nu
poate fi supusă urmăririi silite de către creditorii întreţină-
torului, aceştia având deschisă doar calea revocării contractului
sau a introducerii acţiunii oblice conform art. 2.259 C.civ. [C.
Macovei, C.M. Dobrilă, în FI.A. Baias, E. Chelaru, fi.
Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu
pe articole, ed. a ll-a revizuită şi adăugită, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2014, p. 2352];
Răspunsul de la lit. c) este greşit - potrivit art. 2.257 alin. (2)
C.civ., de regulă, obligaţia de întreţinere se execută în natură
(asigurându-se întreţinutului concret: hrană, medicamente,
locuinţă etc. pentru un trai normal). Ca excepţie, dacă prestarea
sau primirea în natură a întreţinerii nu mai poate continua din
motive obiective sau dacă debitorul întreţinerii decedează şi nu
intervine o înţelegere între părţi, instanţa judecătorească poate
să înlocuiască (fie şi numai temporar), întreţinerea în natură cu o
sumă de bani corespunzătoare [art. 2.261 alin. (1) C.civ.].
767. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - obligaţia de garanţie contra
evicţiunii există şi faţă de subdobânditori, chiar dacă aceştia sunt
cu titlu particular şi cu titlu gratuit. Astfel, vânzătorul este
obligat să garanteze contra evicţiunii faţă de orice dobânditori
subsecvenţi ai lucrului (art. 1.706 C.civ.).
Răspunsul de la lit. c) este corect - obligaţia de garanţie a
vânzătorului este una patrimonială, ceea ce face ca, şi după
moartea acestuia, obligaţia să se transmită succesorilor
universali sau cu titlu universal (L. Stânciulescu, Curs de drept
civil. Contracte, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 160).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - garanţia datorată de
vânzător,
222
prin lege, pentruRăspunsuri
evicţiune,
şi explicaţii
are caracter supletiv. în
consecinţă, părţile pot să modifice regulile respective prin
convenţia lor, adăugând, micşorând sau chiar ştergând obligaţia
de garanţie pentru evicţiune [art. 1.698 alin. (1) C.civ.] (a se
vedea şi L Stânciulescu, Curs de drept civil. Contracte, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2012, P-165).
768. a, c
Răspunsul de la lit. a) este corect - darul manual reprezintă o
excepţie de la principiul solemnităţii donaţiei prevăzut de art.
1.011 alin. (1) C.civ. Astfel, darul manual nu trebuie încheiat ad
validitatem în formă autentică (cerută celorlalte donaţii), dar se
supune condiţiilor de fond ale contractului (L Stânciulescu, Curs
de drept civil. Contracte, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, P-
229);
Răspunsul de la lit. c) este corect - numai ca excepţie, darul
manual operează prin simplul acord de voinţă al părţilor
contractante, atunci când, pentru un motiv sau altul, obiectul
acestuia se află deja în mâinile donatarului (la momentul
perfectării contractului) (L. Stănciulescu, Curs de drept civil.
Contracte, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 229).
Răspunsul de la lit. b) este greşit - mobilele corporale, cum
sunt drepturile de creaţie intelectuală, nu pot forma obiectul
unui dar manual, pentru că nu sunt susceptibile de a fi
transferate şi dobândite printr-o predare şi primire efectivă (L
Stănciulescu, Curs de drept civil. Contracte, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2012, p. 229).
769. b
Răspunsul de la lit. b) este corect - când mandatul este cu titlu
gratuit, el are caracter unilateral. în cazul în care acesta este cu
titlu oneros, mandatul devine bilateral (L Stănciulescu, Curs de
drept civil. Contracte, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 362).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - mandatul poate avea ca
obiect numai încheierea de acte juridice, şi nu de fapte juridice
de către mandatar, pe seama şi în numele mandantului (L
Stănciulescu, Curs de drept civil. Contracte, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2012, p. 364).
Răspunsul de la lit. c) este greşit - dacă mandatul este cu titlu
gratuit, mandatarul este obligat să-l îndeplinească cu diligenţa pe
care o manifestă în propriile afaceri (L Stănciulescu, Curs de
drept civil. Contracte, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 368).
770. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - a se vedea, pentru
explicaţii, L. Stănciulescu, Curs de drept civil. Contracte, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 370.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - pentru a fi răspuns corect,
trebuia făcută referire la împrejurări neprevăzute, nu
previzibile.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - pentru a fi răspuns corect,
înştiinţarea mandantului ar fi imposibilă, nu realizată cu
dificultate.
771. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - întreţinerea este, în
principiu, contract aleatoriu, deoarece prin caracterul viager
există şanse de câştig sau de pierdere pentru fiecare dintre
părţile contractante.
Răspunsul de la lit. a) este greşit - nerespectarea formei
autentice cerute de lege pentru validitate se sancţionează cu
nulitatea absolută a contractului.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - caracteristic întreţinerii este
că, spre deosebire de alte contracte cu executare succesivă,
părţile pot cere rezoluţiunea contractului, şi nu rezilierea.
Pentru detalii privind variantele de răspuns, a se vedea L
Stănciulescu, Curs de drept civil. Contracte, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2012, p. 442-444.
772. a, b
Răspunsul de la lit. a) este corect - art. 2.269 C.civ.
Răspunsul de la lit. b) este corect - art. 2.268 alin. (2) C.civ.
Răspunsul de la lit. c) este greşit-art. 1.224 C.civ.
773. c
Răspunsul de la lit. c) este corect - contractul se încheie odată
cu acordul de voinţe al părţilor, însă transferul dreptului de
proprietate se va face numai după ce se va cunoaşte rezultatul
pozitiv al încercării. în consecinţă, până la îndeplinirea condiţiei,
vânzătorul rămâne proprietarul bunului (L. Stănciulescu, Curs
de drept civil. Contracte, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 184).
Răspunsul de la lit. a) este greşit - art. 1.681 C.civ. - vânzarea
pe încercate se încheie sub condiţie suspensivă.
Răspunsul de la lit. b) este greşit - rezultatul încercării nu este
lăsat la aprecierea discreţionară a cumpărătorului, ci el trebuie
să fie urmarea constatării obiective a unor caracteristici care îl
fac impropriu destinaţiei sale, total sau parţial (L Stănciulescu,
Curs de drept civil. Contracte, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012,
p. 184).
224 Răspunsuri şi explicaţii

TITLUL II DREPT
PROCESUAL CIVIL
Capitolul I Principii fundamentale ale procesului civil

irului acces ia justiţie, judecătorii:


au îndatorirea să primească şi să soluţioneze orice cerere de
competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;
nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este
neclară sau incompletă;
pot să stabilească dispoziţii general obligatorii prin
hotărârile pe care le pronunţă în cauzele ce le sunt supuse
judecăţii.
Principiul dreptului la un proces echitabil in termen optim şi
previzibil consacră:
oricărei persoane dreptul la judecarea cauzei sale în mod
echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanţă
independentă, imparţială şi stabilită de lege;
datoria instanţei de a dispune toate măsurile permise de
lege şi de a asigura desfăşurarea cu celeritate a judecăţii;
dreptul părţilor la dublul grad de jurisdicţie.

procesul civil se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile


legii; autoritatea executivă poate să înfiinţeze, în funcţie de
interesele sale, instanţe judecătoreşti;
judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea
dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces.

fiecărei părţi trebuie să i se recunoască vocaţia la aceleaşi


drepturi pe care le conferă o anumită poziţie procesuală;
b) judecătorul învestit de stat cu puterea de a judeca
soluţionează litigiul în echitate;
c) niciuna dintre părţi nu beneficiază de o poziţie
privilegiată în raport cu partea
adversă.
ilui de dispoziţie al părţilor:
obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi
apărările părţilor; partea nu poate renunţa la judecarea
cererii de chemare în judecată în cursul procesului;
c)
procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat
sau, în cazurile anume prevăzute de lege, la cererea altei
persoane, organizaţii ori a unei autorităţi sau instituţii

Ştefănescu
publice ori de interes public.

Ştefănescu
dacă instanţa se pronunţă asupra exercitării autorităţii
părinteşti, precum şi asupra contribuţiei părinţilor la
cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, chiar dacă
acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorţ, când
soţii au copii minori, născuţi înaintea sau în timpul
căsătoriei ori adoptaţi;
dacă procurorul porneşte o acţiune civilă necesară pentru
apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor,
ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor;
dacă instanţa acordă, în orice cerere, mai mult sau altceva
decât s-a solicitat prin cererea dedusă judecăţii.

să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea


şi termenele stabilite de judecător, chiar dacă legea
prevede altfel;
să îşi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la
desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind
finalizarea acestuia;
să înfăţişeze, la ordinul dat de judecător, mijlocul de probă
deţinut.

sunt obligaţi să sprijine, în condiţiile legii, realizarea


justiţiei;
pot fi constrânşi să execute obligaţia de a sprijini
realizarea justiţiei, dacă se sustrag fără motiv legitim, sub
sancţiunea plăţii unei amenzi judiciare şi, dacă este cazul,
a unor daune-interese;
pot fi introduşi în proces, din oficiu, pentru ca instanţa să
le solicite îndeplinirea obligaţiei generale de a sprijini
realizarea justiţiei.

drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă,


potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de
lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei
părţi;
dacă cererea de chemare în judecată a fost respinsă, în
toate cazurile, reclamantul va fi tras la răspundere pentru
că a invocat pretenţii nejustificate;
partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod
abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale

Ştefănescu
cauzate.
Conform principiului dreptului la apărare:
părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi
reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii;
în recurs, cererile şi concluziile părţilor persoane fizice nu
pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat;
instanţa nu poate dispune, în niciun caz, înfăţişarea în
persoană a părţilor atunci când acestea
ut-' •_____sunt reprezentate.
j..........■ . . ....
i contradictorialităţii:
instanţa nu poate hotărî asupra unei cereri decât după
citarea sau înfăţişarea părţilor, dacă legea nu prevede
altfel;

Ştefănescu
Drept procesual civil 221

părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util,


direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de
fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi
apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să
se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată
organiza apărarea;
părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune
de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către
orice participant la proces, cu excepţia celor invocate de
instanţă din oficiu.
Procesele se dezbat oral, cu excepţii precum:
■-
cazul în care legea prevede că actul de procedură poate să
îmbrace numai forma scrisă;
situaţia în care părţile solicită expres instanţei ca judecata
să se facă numai pe baza actelor depuse la dosar;
etapa cercetării procesului.
Reprezintă excepţie prevăzută de lege de la principiul
nemijlocirii faptul că:
dovezile administrate în faţa instanţei declarate
necompetente rămân câştigate judecăţii şi instanţa
competentă învestită cu soluţionarea cauzei nu va dispune
refacerea lor decât pentru motive temeinice;
dovezile administrate în cursul judecării cererii perimate
vor fi folosite de părţi, în toate cazurile în care se face o
nouă cerere de perimare;
hotărârea de admitere a cererii de strămutare va arăta, în
toate cazurile, că actele îndeplinite de instanţă înainte de
strămutare urmează a fi păstrate.
Se constituie în excepţie prevăzută de lege de la principiul
publicităţii:
cazul în care instanţa, la cerere sau din oficiu, poate
dispune ca dezbaterea fondului să se desfăşoare în
întregime sau în parte fără prezenţa publicului, motivat de
faptul că dezbaterea fondului în şedinţă publică ar aduce
atingere moralităţii, ordinii publice, intereselor minorilor,
vieţii private a părţilor ori intereselor justiţiei;
cercetarea procesului în faţa primei instanţe în camera de
consiliu, după
ianuarie 2016;
dezbaterea în fond a procesului în camera de consiliu din
dispoziţia judecătorului.

Ştefănescu
222 Teste grilă

în temeiul principiului desfăşurării procesului în limba


romană:
cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba
română;
cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au
obligaţia de a se exprima în limba română în faţa
instanţelor de judecată;
judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător, în
cazul în care părţile sau persoanele care urmează să fie
ascultate nu cunosc limba română, chiar dacă părţile nu
sunt de acord.
Potrivit principiului continuităţii:
membrii completului care judecă procesul trebuie să
rămână aceiaşi în tot cursul judecăţii;

Ştefânescu
223 Teste grilă

în cazurile în care, pentru motive temeinice, un judecător


este împiedicat să participe la soluţionarea cauzei, acesta
va fi înlocuit în condiţiile legii;
dacă înlocuirea judecătorului împiedicat, pentru motive
temeinice, să participe la soluţionarea cauzei, a avut loc
înainte de a se da cuvântul în fond părţilor cauza se va
repune pe rol.

va recomanda părţilor soluţionarea amiabilă a litigiului prin


mediere;
va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările
necesare, potrivit legii;
dacă părţile se împacă, va constata învoiala lor în cuprinsul
unei hotărâri, care poate fi atacată numai cu apel.
în temeiul principiului rolului judecătorului în aflarea
adevărului: ^
judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept
care îi sunt aplicabile;
judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor
şi faptelor deduse judecăţii, fără a fi obligat să pună în
discuţia părţilor calificarea juridică exactă;
judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele
legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea
adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin
aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri
temeinice şi legale.
ntru aflarea adevărului în cauză, judecătorul este în
drept să di<r
........................................................................................... acum.
să le ceară părţilor să prezinte explicaţii, oral sau în scris;
să pună în dezbaterea părţilor numai împrejurările de fapt
sau de drept menţionate în cerere sau în întâmpinare;
să dispună administrarea probelor pe care le consideră
necesare, numai dacă părţile nu se împotrivesc.
Persoanele introduse în cauză din dispoziţia judecătorului: 1
nu pot renunţa la judecată;
pot achiesa la pretenţiile reclamantului;
nu pot pune capăt procesului printr-o tranzacţie.

cei prezenţi la şedinţa de judecată sunt datori să nu tulbure


buna desfăşurare a şedinţei;
preşedintele completului veghează ca ordinea şi
Ştefânescu
224 Teste grilă

solemnitatea şedinţei să fie respectate;


dacă în cursul şedinţei se săvârşeşte o infracţiune,
preşedintele o constată şi îl identifică pe făptuitor, dar nu
poate dispune în niciun caz reţinerea acestuia.

Ştefânescu
Capitolul II Aplicarea în timp a legii procesual-civile

numai proceselor începute după intrarea acesteia în


vigoare;
numai executărilor silite începute după intrarea acesteia în
vigoare;
şi proceselor şi executărilor silite începute înainte de
intrarea acesteia în vigoare.
Dispoziţiile legii noi privitoare la competenţa: »■■■
nu sunt aplicabile proceselor în curs de judecată la data
schimbării competenţei instanţelor legal învestite, care vor
continua să fie judecate de acele instanţe potrivit legii sub
care au început;
sunt aplicabile şi proceselor în curs de judecată la data
schimbării competenţei instanţelor legal învestite;
nu sunt aplicabile în caz de trimitere spre rejudecare în
procesele în curs de judecată la data schimbării
competenţei instanţelor legal învestite.

cererilor de pronunţare a unei hotărâri prealabile pentru


dezlegarea unor chestiuni de drept de către înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, formulate după data de 15 februarie
2013 în procese începute anterior acestei date;
cererilor de pronunţare a unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept de către înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, formulate în procese pornite după
data de 15 februarie 2013;
contestaţiilor privind tergiversarea procesului formulate
după data de 15 februarie 2013 în procese începute
anterior acestei date.

proceselor începute prin cereri depuse, în condiţiile legii,


la poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere înainte de
data de 15 februarie 2013 şi înregistrate la instanţă după
b) această dată;
proceselor începute prin cereri depuse, în condiţiile legii, la
poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere şi înregistrate
la instanţă după data de 15 februarie 2013;
proceselor începute prin cereri scanate şi transmise prin
poştă electronică înainte de data de 15 februarie 2013 şi
înregistrate
la instanţă după
Ghinoiu
această dată.
SHMKSrasn
—wwraaa s
hotărârea judecătorească de primă instanţă este „supusă
recursului" sau că „poate fi atacată cu recurs" ori, după
caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară, de la
data de 15 februarie 2013 aceasta va fi supusă numai
apelului la instanţa ierarhic superioară;

Ghinoiu
224 Teste grilă

hotărârea judecătorească de primă instanţă este


„definitivă", de la data de 15 februarie 2013 aceasta va fi
supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară;
hotărârea judecătorească de primă instanţă este
„definitivă", de la data de 15 februarie 2013 aceasta va fi
supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

dosarele se trimit din oficiu instanţei competente potrivit


legii vechi;
dosarele se trimit din oficiu instanţei competente potrivit
legii noi;
procesele în curs de judecată la data desfiinţării instanţei
învestite rămân supuse legii vechi de procedură.

începerii procesului guvernează administrarea probelor;


administrării probelor guvernează puterea doveditoare a
prezumţiilor legale;
producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care
fac obiectul proba- ţiunii guvernează condiţiile de
admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor
preconstituite.

căilor ordinare de atac prevăzute de legea sub care a început


procesul;
căilor extraordinare de atac prevăzute de legea nouă;
termenelor de exercitare a căilor de atac prevăzute de legea
sub care a început procesul.

privitoare la cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea


fondului în camera de consiliu nu se aplică cererilor
depuse, în condiţiile legii, la poştă, unităţi militare sau
locuri de deţinere înainte de data de 1 ianuarie 2017 şi
înregistrate la instanţă după această dată;
privitoare la cercetarea procesului şi, după caz, la
dezbaterea fondului în camera de consiliu se aplică
proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017;
privitoare la soluţionarea unor proceduri speciale în camera
de consiliu sunt aplicabile şi în procesele pornite începând
cu data de 15 februarie 2013 şi până la data de 31
decembrie 2016.
în procesele civile pornite începând cu data de 15 februarie 2013
şi până la <
preşedintele instanţei a cărei hotărâre se atacă cu apel sau
Ghinoiu
Drept procesual civil 225

persoana desemnată de acesta va înainta instanţei de apel


dosarul, împreună cu apelurile făcute, numai după
împlinirea termenului de apel pentru toate părţile;
preşedintele instanţei a cărei hotărâre se atacă sau
persoana desemnată de acesta, îndată ce primeşte
dosarul, va lua, prin rezoluţie, măsuri în vederea
repartizării aleatorii la un complet de judecată;
preşedintele instanţei de apel sau persoana desemnată de
acesta, îndată ce primeşte dosarul, va lua, prin rezoluţie,
măsuri în vederea repartizării aleatorii la un complet de
judecată.
în procesele pornite începând cu data de 15 februarie 2013 şi
până la data de 31
decembrie 2016:
sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un
complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a
înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de un judecător
desemnat de acesta şi 8 judecători din cadrul secţiei
respective;
nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile
privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele
de muncă şi de asigurări sociale, în materie de
expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor
cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri
evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei
inclusiv;
sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un
complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a
înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de un judecător
desemnat de acesta şi 12 judecători din cadrul secţiei
respective.
Dispoziţiile Codului de procedură civilă: v,.
se aplică contestaţiilor la executare formulate după data de
15 februarie 2013 în cadrul unor executări silite începute
anterior acestei date;
se aplică contestaţiilor la executare formulate după data de
15 februarie 2013 în cadrul unor executări silite începute
ulterior acestei date;
privitoare la titlurile executorii se aplică şi hotărârilor
judecătoreşti pronunţate înainte de data de 15 februarie
2013, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost
învestite cu formulă executorie.
Ghinoiu
Capitolul III
reprezintă Acţiunea
ansamblul
mijloacelor civilă

procesuale prevăzute de lege pentru


protecţia dreptului subiectiv civil sau
a altor interese;
devine proces în momentul în care titularul dreptului
subiectiv civil, cel care îşi valorifică un interes sau orice
altă persoană căreia legea îi recunoaşte legitimarea
procesuală activă apelează la acţiune;
nu este uniformă, deoarece nu cuprinde aceleaşi mijloace
procesuale, indiferent de dreptul ce se valorifică.

Ştefănescu
Ştefănescu
a)
b)
părţile, a căror denumire se particularizează în
diferitele mijloace procesuale; obiectul, care constă în
protecţia unui drept subiectiv sau a unei alte situaţii
juridice;
cauza, care este chiar cauza cererii de chemare în judecată.
fc N m
l sunt cereri introductive de instanţă; pot fi
a)
b)
modificate prin cereri adiţionale până la
primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate,
numai cu acordul expres al tuturor părţilor; nu pot
cuprinde şi capete de cerere accesorii.

trebuie îndeplinite la declanşarea acţiunii civile prin


cererea de chemare în judecată;
trebuie îndeplinite pentru punerea în mişcare a oricăreia
dintre formele procesuale ce intră în conţinutul acţiunii;
nu se aplică în cazul apărărilor.

este o condiţie de exercitare a acţiunii civile; trebuie să fie


întotdeauna determinat, legitim, personal, născut, actual şi
moral; nu poate exista dacă dreptul pretins nu este actual,
fiind supus unui termen.
a)
b)
cererea pentru predarea unui bun la împlinirea
termenului contractual; cererea pentru executarea
înainte de termen a obligaţiei de întreţinere sau a altei
prestaţii periodice;
cererea pentru executarea înainte de termen a unor
obligaţii, ori de câte ori se va constata că aceasta poate
preîntâmpina o pagubă însemnată pe care reclamantul ar
încerca-o dacă ar aştepta împlinirea termenului.

Ştefănescu
conferă legitimare procesuală oricui are interes pentru a se
constata existenţa sauDrept
inexistenţa unui drept;
este de competenţa instanţei competente să soluţioneze
procesual civil 227

cererea având ca obiect realizarea dreptului;


poate fi primită chiar dacă partea poate cere realizarea
dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.

se poate transmite cesionarului care a preluat poziţia


procesuală pe care a avut-o cedentul, dacă intervine cesiunea
de creanţă;
nu se poate transmite persoanei juridice rezultate din
reorganizarea persoanei juridice parte în proces;
nu se poate transmite în niciun caz moştenitorilor, dacă în
timpul procesului de divorţ unul din soţi decedează.

prin acte între vii cu titlu particular;


prin acte cu titlu particular pentru cauză de moarte;
prin operaţiunea juridică a fiduciei.

este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoştinţă de


existenţa procesului; nu poate să fie introdus în cauză la
cererea părţii interesate; nu poate fi introdus în cauză din
oficiu.
/* «ii- ar , ,
contra instrainatorului sau
succesorului i versal al acestuia: ,.'iy
produce de drept efecte şi contra succesorului cu titlu particular;
nu este opozabilă succesorului cu titlu particular care nu a
intervenit în cauză; este opozabilă numai succesorului cu titlu
particular care a achiziţionat cu bună-credinţă, prin act juridic cu
titlu oneros, un drept tabular.

nulitatea relativă;
nulitatea absolută;
nulitate absolută sau nulitate relativă, după caz.

Ştefănescu
Capitolul IV Participanţii la procesul civil

46, Instanţele judecătoreşti judecă (cauzele) procesele aflate în


competenţa lor:
în primă instanţă, în complet format dintr-un judecător, cu
excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de
asigurări sociale, în care completul se compune dintr-un
judecător şi un asistent judiciar;
în apel, în complet format din 2 judecători, cu excepţia
cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări
sociale, în care completul se compune din doi judecători şi
doi asistenţi judiciari;
c) în recurs, în complet format din 3 judecători.

a) poate fi dată de nelegala compunere a completului, în sensul că


este format dintr-un număr mai mare sau mai mic de judecători
decât prevede legea;

poate fi dată de nelegala constituire a completului, în sensul


că la şedinţa de judecată nu au participat persoanele sau
organele prevăzute de lege;
poate fi invocată pe cale de excepţie, ca motiv de apel sau de
recurs, dar şi prin intermediul revizuirii.
Este judecătorul
a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin
care s-a soluţionat cauza şi este învestit să judece aceeaşi
pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare, revizuire sau
trimitere spre rejudecare;
a fost audiat ca martor în procesul în care trebuie să dea
hotărârea;
s-a pronunţat prin încheiere asupra unei excepţii de
procedură, iar instanţa de control judiciar a anulat ori a
casat hotărârea şi a trimis cauza spre rejudecare.
49. Judecătorul este incompatibil să judece dacă: J§
este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu
avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este
căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste
persoane;
soţul, fostul său soţ sau concubinul său este rudă ori afin
până la gradul al doilea inclusiv cu vreuna dintre părţi;
c) a pus din oficiu în discuţia părţilor chestiuni de fapt sau de drept în cauza pe care a fost desemnat să o judece.

a) dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii

lor, după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 3 ani înainte de a fi desemnat
să judece pricina;

Ştefânescu
dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
dacă este soţ sau rudăDrept
până la gradul al doilea inclusiv sau229
procesual civil
afin, după caz, cu un alt membru al completului de
judecată.
înainte de primul termen de judecată, grefierul de şedinţă: Z
verifică dacă judecătorul s-a mai pronunţat în cadrul
aceluiaşi proces;
verifică dacă judecătorul a fost martor, expert, arbitru,
procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau
mediator în aceeaşi cauză;
întocmeşte, în toate cazurile, un referat cu privire la
existenţa sau inexistenţa incompatibilităţii
cauzei:
judecătorului.
^Judecătorul
^ a) poate face declaraţie de abţinere, dacă ştie că există un
motiv de incompatibilitate împotriva sa, numai înainte de
primul termen de judecată;
este obligat să se abţină de la judecarea pricinii, atunci
când ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa
sa;
poate declara că se abţine dacă împotriva sa este formulată
o cerere de recuzare.
Declaraţia de abţinere a judecătorului: JHHmHIHHHHI
se face în scris, de îndată ce acesta a cunoscut existenţa
cazului de incompatibilitate, sau verbal în şedinţă, fiind
consemnată în încheiere;
se poate face şi pe motiv că, într-un complet colegial,
judecătorii nu cad de acord asupra soluţiei;
se judecă, în toate cazurile, de instanţa ierarhic superioară.
Î inadmisibilă cererea de recuzare: J*
formulată după începerea dezbaterilor;
prin care sunt invocate alte motive de incompatibilitate
decât cele prevăzute de lege;
îndreptată împotriva aceluiaşi judecător, dacă o altă cerere
de recuzare prin care se invocă acelaşi motiv de
incompatibilitate a fost respinsă.
inerea sau recuzarea se soluţionează:
de completul în faţa căruia s-a formulat cererea, în toate
cazurile;
de un alt complet al instanţei respective, în compunerea
căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a
declarant că se abţine, chiar dacă cererea este inadmisibilă;
de instanţa ierarhic superioară, când din pricina abţinerii sau
recuzării nu se poate alcătui completul de judecată.
sau recuzarea se soluţionează:
de îndată, în camera de consiliu;
în prezenţa părţilor;
cu ascultarea, în toate cazurile,
Ştefănescu
a judecătorului recuzat sau
care a declarat că se abţine.
Drept procesual civil 230

Ştefănescu
MB—1
poate fi atacată cu apel;
nu este supusă niciunei căi de atac;
poate fi atacată numai în cazul respingerii cererii.

prin care s-a respins recuzarea;


prin care s-a încuviinţat sau s-a respins abţinerea;
prin care s-a respins recuzarea ca rămasă fără obiect, în cazul
admiterii declaraţiei de abţinere.

trimiterea pricinii la o altă instanţă de acelaşi grad din


circumscripţia sa, IrTcăT de admitere a cererii;
înapoierea pricinii instanţei inferioare, dacă cererea este
respinsă;
reţinerea pricinii spre judecată, în caz de admitere a cererii.

reclamantul şi pârâtul;
reprezentanţii legali sau convenţionali ai reclamantului şi
pârâtului;
terţele persoane care au intervenit voluntar sau forţat în
proces.
61 Poate sta în instanţă*
orice persoană care are folosinţa drepturilor civile;
orice asociaţie, societate sau altă entitate fără personalitate
juridică, constituită potrivit legii, numai când are calitatea
de pârât;
partea care nu are exerciţiul drepturilor procedurale, dacă este
reprezentată, asistată ori autorizată potrivit legii.
62. Actele de procedură îndeplinite de cel care
nu are —' durale:
sunt anulabile;
pot fi confirmate de reprezentantul sau ocrotitorul legal al
acestuia;
sunt nule.

se apreciază de instanţa de judecată;


atrage răspunderea pentru prejudiciile materiale şi morale
cauzate;
nu lipseşte de efecte actul procedural abuziv.

există urgenţă în soluţionarea litigiului şi persoana fizică


lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are
reprezentant legal;
există conflict de interese între reprezentantul legal şi cel
reprezentat;
o entitate fără personalitate juridică, constituită în condiţiile
legii, având calitatea de reclamant sau pârât în cauză, nu
Ştefănescu
are reprezentant.

Ştefănescu
Drept procesual civil 231

ag
g<;

vtiif&S
BSti
s#8£r
m*
HH8
jţ gste numit prin încheiere de instanţa care judecă
procesul;
este numit dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de
barou pentru fiecare instanţă judecătorească;
are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru
reprezentantul convenţional.
icare:
mai multe persoane având calitatea de reclamanţi sau de
pârâţi au hotărât să se judece împreună, chiar dacă între
drepturile ori între obligaţiile acestora în cauză nu există
nicio legătură;
drepturile sau obligaţiile reclamanţilor ori ale pârâţilor au
aceeaşi cauză sau între ele există o strânsă legătură;
obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună a
reclamanţilor sau pârâţilor.
temeiul principiului independenţei procesuale care guvernează
coparticiparea
fiecare coparticipant îşi exercită şi, respectiv, îşi
asumă drepturile şi obligaţiile procesuale specifice poziţiei
sale procesuale;
efectele mărturisirii făcute de un singur coparticipant nu se
extind şi asupra celorlalţi;
instanţa poate discuta cererea de probatorii a unor
coparticipanţi, chiar dacă nu este îndeplinită procedura de
citare cu toţi coparticipanţii.

pentru încuviinţarea administrării probelor solicitate de un


coparticipant, este necesar acordul tuturor celorlalţi
coparticipanţi;
cererea de perimare sau actul de procedură întrerupător de
perimare al unui coparticipant foloseşte şi celorlalţi
coparticipanţi;
dacă unul dintre coparticipanţi are termenul în cunoştinţă,
ceilalţi coparticipanţi nu mai trebuie citaţi.

Ştefănescu
competenţa instanţei învestite cu judecarea cererii
principale se prorogă şi asupra cererii de intervenţie;
hotărârea dată nu are autoritate de lucru judecat şi faţă de
intervenient; Drept procesual civil 232

căile de atac prevăzute pentru cererea principală nu pot fi


exercitate de intervenient împotriva hotărârii.

y~ a) va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în


judecată;
poate fi făcută în faţa primei instanţe, înainte de închiderea
dezbaterilor în fond;
nu poate fi făcută în instanţa de apel, nici cu acordul expres
al părţilor.

Ştefănescu
233 Teste grilă

71. Intervenţia voluntara accesorie:


sprijină apărarea uneia dintre părţi;
poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul
judecăţii;
nu poate fi făcută în căile extraordinare de atac.
Instanţa se pronunţă asupra admisibilităţii în principiu a
intervenţiei încheiere, care:
nu se poate ataca decât odată cu fondul, dacă este de admitere în
principiu;
poate fi atacată în termen de 15 zile, dacă este de respingere ca
inadmisibilă;
poate fi atacată, în toate cazurile, numai cu apel.
Cererea de intervenţie principală:
se judecă odată cu cererea principală;
nu va mai fi judecată dacă judecarea cererii principale s-a
stins prin unul dintre modurile prevăzute de lege;
va fi disjunsă pentru a fi judecată separat, în toate cazurile
în care judecarea cererii de intervenţie ar fi întârziată de
cererea principală.

poate să săvârşească numai actele de procedură care nu


contravin interesului părţii în favoarea căreia a
intervenit;
nu poate să renunţe la judecarea cererii de intervenţie,
după admiterea ei în principiu, nici cu acordul părţii
pentru care a intervenit;
poate cere continuarea judecăţii dacă reclamantul renunţă la
judecată.
75. Poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să
pretindă, pe calea
unei cereri separate, aceleaşi drepturi ca şi reclamantul: ’:'t
pârâtul sau reclamantul;
intervenientul principal;
intervenientul accesoriu.
Cererea de chemare
se depune de partea interesată la instanţa sesizată cu cererea
principală;
făcută de reclamant sau de intervenientul principal se
depune cel mai târziu până la terminarea cercetării
procesului înaintea primei instanţe;

Ştefănescu
făcută de pârât se poate depune 234şi în timpul dezbaterii în fond
Teste a
grilă

procesului.
77. Cererea de arătare a titularului dreptului:
poate fi formulată numai de pârât;
se comunică terţului arătat ca titular al dreptului, împreună cu
înscrisurile care
oînsoţesc şi o copie de pe cererea de chemare în judecată,
de pe întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar;
_ c) se motivează şi se poate depune şi în timpul dezbaterii în fond
a procesului.
■«> i
numai prin avocat, în recurs;
prin avocat sau alt mandatar;
de soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, licenţiată în
drept.

Ştefânescu
Drept procesual civil 235

itul judiciar încetează:


prin moartea celui care l-a dat;
dacă cel care l-a dat a devenit incapabil;
la retragerea lui de către moştenitori sau de către
reprezentantul legal al incapabilului.

ă) devine parte în proces numai după admiterea în


principiu a cererii sale;
nu poate solicita admiterea de probe prin cererea de
intervenţie;
va prelua procedura în starea în care se află în momentul
admiterii cererii de intervenţie.
rea de chemare în judecată a altei persoane poate fi făcută:
de către reclamant, cel mai târziu până la terminarea
cercetării procesului înaintea primei instanţe;
de către intervenientul principal, cel mai târziu la primul
termen de judecată;
de către pârât, în toate cazurile, cel mai târziu la primul
termen de judecată.
Judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor
persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc:
în procedura necontencioasă;
în procedura contencioasă, când raportul dedus judecăţii o
impune şi niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în
cauză a terţului;
în cazurile expres prevăzute de lege.
introdus forţat în cauză, din oficiu:
nu va fi citat;
va lua procedura în starea în care se află în momentul
introducerii în proces;
nu va putea cere readministrarea probelor sau
administrarea de noi probe.
ui care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului
poate, {■ chiar fără mandat:
să facă orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui
termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp;
să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunţate;
să susţină calea de atac.
micirea de a reprezenta o persoană fizică se dovedeşte:
prin înscris sub semnătură privată, dacă este dată
unui mandatar neavocat;
prin declaraţie verbală făcută în instanţă şi consemnată în
Ştefănescu
236 Teste grilă

încheierea de şedinţă, dacă este dată unui avocat sau unui


mandatar neavocat;
prin înscris încheiat în condiţiile legii privind organizarea
şi exercitarea profesiei, dacă este dată unui avocat.
Iciparea procurorului în procesul civil se poate realiza prin:
pornirea oricărei acţiuni civile, ori de câte ori este necesar
pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale
dispăruţilor;

Ştefânescu
Drept procesual civil 237

exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate în


cauze având w obiect drepturi şi interese ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdicţie*^ ale dispăruţilor, numai
dacă a pornit acţiunea;
punerea de concluzii numai în cauzele având ca obiect drepturi Capitolul V
şi interese ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie
şi ale dispăruţilor. Competenţa

Ştefănescu
238 Teste grilă

Ştefânescu Ştefânescu
Drept procesual civil 239

.luoecătoriile judecă în primă instanţă: ,


a'i cererile de împărţeală judiciară, în valoare de până la
100.000 lei, inclusiv;
cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare
civilă, potrivit legii;
cererile privitoare la strămutarea de hotare şi cererile în
grăniţuire.
aunt date în competenţa materială a judecătoriei: ,
cererile evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei
inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau
neprofesionişti;
cererile de evacuare;
cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile
în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau
extracontractual, cu excepţia celor date de lege în
competenţa altor instanţe.
89./Tribunalul judecă, în primă instanţă:
VO/gj Cererile evaluabile în bani în valoare mai mare de 100.000
lei, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau
neprofesionişti;
cererile de divorţ, dacă există copii minori;
toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor
instanţe.
naiul este competent soluţioneze: flHHHHHflHHIl
cererile privitoare la insolvenţă sau concordatul preventiv;
incidentele privind arbitrajul reglementat de Codul de
procedură civilă;
cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârilor
pronunţate de judecătorii.
__ a de apel judecă:
cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială
legitimă, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este
o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia;
acţiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale;
apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de
judecătorii sau tribunale, în primă instanţă.
Ita Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
recursurile în interesul legii;
cererile de delegare a instanţei, atunci când, din cauza unor
împrejurări excepţionale, instanţa competentă este
împiedicată să funcţioneze;
recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în materia
exproprierii.
Ştefănescu
236 Teste grilă

93. Competenţa după valoarea obiectului cererii se determină


după: Jg
valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de
cerere;
valoarea pretenţiei principale, la care se adaugă accesoriile
acesteia, dobânzile penalităţile, fructele, cheltuielile sau
altele asemenea, indiferent de data scadenţei;
valoarea prestaţiei principale şi a accesoriilor acesteia,
precum şi a prestaţii|or periodice ajunse la scadenţă în
cursul judecăţii.
Valoarea cererii se socoteşte:
fără scăderea sarcinilor sau datoriilor moştenirii, în cazul
cererilor în materie de moştenire;
în funcţie de valoarea impozabilă a imobilului, în cazul
cererilor având ca obiect un drept de proprietate sau alte
drepturi reale asupra unui imobil;
în funcţie de valoarea bunului arendat, în cererile privitoare
la predarea sau restituirea bunului arendat.
Când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete
principale de cerere:
dacă acestea sunt întemeiate pe fapte ori cauze diferite,
competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după
caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte;
dacă acestea sunt întemeiate pe un titlu comun, competenţa
se stabileşte ţinând seama de acea prestaţie care atrage
competenţa unei instanţe de grad mai înalt;
dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei
instanţe, instanţa sesizată nu va putea dispune disjungerea
şi declinarea competenţei.
Competenţa teritorială:
a) de drept comun este la instanţa domiciliului/sediului
pârâtului;
alternativă permite reclamantului să aleagă între instanţa de
la domiciliul său şi una sau mai multe instanţe competente
potrivit legii;
este exclusivă când o anumită instanţă, expres prevăzută de
lege, este competentă.
Reclamantul poate să aleagă între instanţa de la
domiciliul/sediul instanţa de la domiciliul/sediul
său:
în cazul cererilor îndreptate împotriva persoanelor juridice
de drept public;
Ştefonescu
în cazul cererilor îndreptate împotriva persoanei juridice
Drept procesual civil 237

care are dezmembră- minte;


în cazul cererilor privitoare la societăţi.
Reclamantul poate să aleagă între instanţa de la
domiciliul/sediul pârâtului şi:
instanţa domiciliului său, în cererile privitoare la stabilirea
filiaţiei;
instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile ce
izvorăsc dintr-un raport de locaţiune a imobilului;
instanţa domiciliului/sediului său, pentru cererile ce izvorăsc
dintr-un contract de transport.
j*m vrerea privitoare la imobilul situat în circumscripţiile mai
multor instanţe se
_
) la instanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta
a
se află în vreuna dintre aceste circumscripţii;
la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află
imobilul, dacă domiciliul sau reşedinţa pârâtului nu se află
în niciuna dintre aceste circumscripţii;
la instanţa de la domiciliul reclamantului.
/fon. cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se
judecă de:
^^^ajinstanţa competentă material şi teritorial;
instanţa competentă pentru cererea principală;
tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are sediul debitorul,
dacă aceste cereri sunt în materia insolvenţei sau
concordatului preventiv.
lOiJ Instanţa competentă să judece cererea principală se va pronunţa
şi asupra:
\_y a) excepţiilor, în afara celor care constituie chestiuni
prejudiciale şi care, potrivit legii, sunt de competenţa
exclusivă a altei instanţe;
incidentelor procedurale invocate în cauză, chiar dacă
soluţionarea acestora este de competenţa altei instanţe
decât aceea la care s-au ivit;
apărărilor, în afara celor care constituie chestiuni
prejudiciale şi care, potrivit legii, sunt de competenţa
exclusivă a altei instanţe.
|i02.j Părţile pot conveni alegerea instanţei competente teritorial:
în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie
verbală în faţa instanţei, în cazul competenţei teritoriale
reglementate de norme de ordine privată;
în litigiile privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care
acestea pot dispune, în afară de cazul în care competenţa
Ştefănescu
Drept procesual civil 238

este exclusivă;
în litigiile din materia protecţiei drepturilor
consumatorilor, însă numai înainte de naşterea dreptului la
despăgubire.
Prorogarea de competenţă:
poate interveni în cazurile expres prevăzute de lege;
poate interveni în temeiul unei hotărâri judecătoreşti;
nu poate interveni, în niciun caz, ca urmare a înţelegerii
părţilor.
j Competenţa este facultativă în cazul:
cererii formulate de un judecător în calitate de reclamant,
aflate în competenţa instanţei la care îşi desfăşoară
activitatea, care va fi depusă la una dintre instanţele
judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia
oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel
în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi
desfăşoară activitatea;
cererii formulate împotriva unui judecător care îşi
desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece
cauza, care poate fi depusă la una dintre instanţele
judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia
oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel
în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost
competentă, potrivit legii;

Ştefănescu
238 Teste grilă Drept procesual civil 239

Ştefânescu Ştefânescu
judecătoreşti; părţile sunt instanţa imediat supe-
cererii formulate de părţi ori de către legal citate în faţa rioară şi comună
de asistentul judecător în orice primei instanţe, instanţelor aflate în
judiciar în calitate stare a pricinii; judecătorul: conflict;
de reclamant, care de reclamant cel mai va pune această între o instanţă
poate fj depusă la târziu la primul chestiune în judecătorească şi un
instanţa termen de judecată discuţia părţilor; alt organ cu activitate
competentă în care la care părţile sunt va acorda un singur jurisdicţionaiă se
acesta îşi legal citate în faţa termen în acest rezolvă de instanţa
desfăşoară primei instanţe. scop; judecătorească
activitatea, pârâtul Necompetenţă de ordine va suspenda judecata ierarhic superioară
fiind în drept ca cel privată: cauzei. instanţei în conflict;
mai târziu la poate fi invocată doar Conflictul de între orice altă instanţă
primul termen de de către pârât prin competenţă: judecătorească şi
judecată la care întâmpinare sau, este pozitiv când înalta Curte de
părţile sunt legal dacă întâmpinarea două sau mai Casaţie şi Justiţie se
citate să poată cere nu este obligatorie, multe instanţe se soluţionează de
declinarea cel mai târziu la declară deopotrivă Completul de 5
competenţei în primul termen de competente să judecători al înaltei
favoarea unei judecată la care judece acelaşi Curţi de Casaţie şi
instanţe de acelaşi părţile sunt legal proces; Justiţie.
grad, din citate în faţa este negativ când instanţa competentă să
circumscripţia unei primei instanţe; două sau mai judece conflictul de
curţi de apel poate fi invocată de multe instanţe şi- competenţă va hotărî:
învecinate. către judecător în au declinat în camera de consiliu;
105. Excepţia de orice stare a reciproc compe- cu citarea părţilor;
necompetenţă: pricinii; tenţa de a judeca printr-o hotărâre supusă
este mijlocul poate fi invocată şi de acelaşi proces sau, numai apelului.
procedural prin partea care a făcut în cazul în cazui
care se poate cererea la o declinărilor HHHIHHHBHHiH
invoca instanţă succesive, dacă dovezile administrate în
necompetenţă necompetentă. ultima instanţă faţa instanţei
instanţei; Necompetenţă este de învestită îşi declină necompetente rămân
poate viza ordine publică: la rândul său câştigate judecăţii;
necompetenţă de în cazul încălcării competenţa în instanţa competentă
ordine publică sau competenţei favoarea uneia învestită cu soluţionarea
privată; materiale; dintre cauzei nu poate dispune
poate fi invocată şi de în cazul încălcării instanţele care refacerea dovezilor;
către reclamant, competenţei anterior s-au dosarul este trimis de
atât în cazul generale; declarat îndată instanţei
în cazul încălcării necompetente; judecătoreşti
necompetenţei de nu poate să apară
ordine publică, cât competenţei competente sau, după
teritoriale între o instanţă caz, altui organ cu
şi al necompetenţei judecătorească şi activitate
de ordine privată. neexclusive. un alt organ cu jurisdicţionaiă
Id6j Excepţia în mod excepţional, în activitate competent.
necompetenţei generale a cazul în care pentru jurisdicţionaiă.
stabilirea competenţei sunt Excepţia litispendenţei
instanţelor judecătoreşti ictul de competenţă poate fi invocată:
poate fi invocată:^ lămuriri ori probe ivit:
suplimentare, la de părţi sau de instanţă
când procesul nu este ’a) între două instanţe din oficiu;
de competenţa primul termen de judecătoreşti se Ştefânescu
Ştefânescu
judecată la care în orice stare a
instanţelor soluţionează de
procesului, în faţa
instanţelor de fond;
şi în faţa instanţei de
recurs.
Excepţia litispendenţei se
invocă:
înaintea instanţei sesizate
ulterior, când instanţele
sunt de acelaşi grad;
înaintea instanţei de grad
superior, când instanţele
sunt de grad diferit;
înaintea instanţei de
recurs, când unul
dintre procese se
judecă în recurs, iar
celălalt înaintea
instanţei de fond.

este posibilă, în primă


instanţă, în cazul mai
multor procese în care
sunt aceleaşi părţi sau
chiar împreună cu alte
părţi şi al căror obiect
şi cauză au între ele o
strânsă legătură;
se va face la instanţa
competentă exclusiv,
dacă una din cereri
este de competenţa
exclusivă a unei
instanţe;
se face la instanţa mai
întâi sesizată, chiar dacă
ambele părţi solicită
trimiterea dosarului la
una dintre celelalte
instanţe.
poate fi invocată:
JHHHHHHHHHHIHHI
de oricare dintre părţi şi
de instanţă din oficiu;
în orice stadiu al
procesului, chiar şi în
recurs;
cel mai târziu la primul
termen de judecată
înaintea instanţei mai
întâi sesizate.
Ştefânescu Ştefânescu
240 Teste
8rilă
La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate,
judecătorul: J&|
este obligat să verifice, din oficiu, dacă instanţa sesizată este
competentă general, material şi teritorial să judece
pricina;
consemnează în încheierea de şedinţă temeiurile de drept
pentru care constată competenţa instanţei;
nu poate acorda un nou termen pentru lămuriri sau probe
suplimentare pentru stabilirea competenţei.
Cererea de strămutare se poate face:
în orice fază a procesului;
numai de către pârât, pentru motiv de siguranţă publică;
numai de către procurorul general de la Parchetul de pe
lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru motiv de
bănuială legitimă.
Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială
legitimă este de <
tenţa: M
tribunalului, dacă instanţa de la care se cere strămutarea
este o judecătorie din circumscripţia acestuia;
curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea
este un tribunal din circumscripţia acesteia;
înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dacă strămutarea se cere de
la curtea de apel.
La primirea cererii de strămutare pe motive de siguranţă publică,
înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie:
va înştiinţa, de îndată, instanţa de la care se cere
strămutarea despre depunerea cererii;
va putea să solicite dosarul cauzei;
va dispune, din oficiu, suspendarea judecării procesului.

Ştefănescu
122. Completul de judecată competent să soluţioneze cererea de strămutare dispună,
dacă este cazul, la solicitarea
Dreptcelui interesat,
procesual civil suspendarea procesului: 241

Ştefânescu
Drept procesual civil 242
cu darea unei cauţiuni în cuantum de 1.000 lei;
fără darea unei cauţiuni, chiar înainte de primul termen de
judecată, pentru motive temeinice;
prin încheiere motivată, supusă numai apelului.
In caz de admitere a cererii de stramutare:
curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte
instanţe de acelaşi grad din circumscripţia sa;
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trimite procesul spre
judecată uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi
grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de
apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie
se află instanţa de la care se cere strămutarea;
tribunalul trimite procesul spre judecată unei alte
judecătorii din circumscripţia sa.

Ştefânescu
trămutarea procesului poate Drept
fi cerută
procesual din
civil nou dacă: 243
noua cerere se întemeiază pe împrejurări necunoscute la data
soluţionării cererii anterioare;
noua cerere se întemeiază pe împrejurări ivite după soluţionarea
cererii anterioare;
cererea anterioară a fost respinsă.
Cererea de strămutare se judecă: 'flHHHHHHHIHHHi
de urgenţă;
fără citarea părţilor;
în şedinţă publică.
La cererea părţii interesate, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate
delega o altă
când instanţa competentă este împiedicată un timp îndelungat să
funcţioneze;
de acelaşi grad cu instanţa competentă, care să judece procesul;
pentru soluţionarea unui număr mare de cauze, delegarea
neputând opera individual, pentru o cauză concretă.

Ştefânescu
Capitolul Vi Dispoziţii generale de procedură

trebuie formulate, în toate cazurile, în scris;


pot fi formulate şi oral, în şedinţă, în cazurile anume
prevăzute de lege;
pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, dacă
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
■■
12; Când urmează a fi comunicată, cererea se
în toate cazurile, în atâtea exemplare câte sunt necesare
pentru comunicare, plus un exemplar pentru instanţă;
întotdeauna într-un singur exemplar, dacă părţile au un
reprezentant comun;
într-un singur exemplar, dacă partea figurează în mai multe
calităţi juridice, plus un exemplar pentru instanţă.
129. La fiecare exemplar al cererii: j
se alătură, în copie legalizată, înscrisurile de care partea
înţelege să se folosească în proces;
se poate alătura, în copie certificată de parte pentru
conformitate cu originalul, numai partea din înscris
referitoare la proces;
se alătură în copie certificată, însoţite de traduceri legalizate
efectuate, ca regulă, de un traducător autorizat,
înscrisurile redactate într-o limbă străină.
Când cererea este
mandatar, se va alătura, în toate cazurile, procura în
original;
consilier juridic, se va alătura împuternicirea acestuia,
potrivit legii;
reprezentant legal, se va alătura, în copie certificată,
înscrisul doveditor al calităţii sale.
UL
Cererea de chemare în judecată care poartă o denumire greşită
este
făcută, dar judecătorul:
poate restabili calificarea juridică a cererii;
nu poate da o altă calificare juridică cererii;
nu poate schimba denumirea acesteia, dacă părţile, în
virtutea unui acord expres privind drepturi de care,
potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică,
dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime
ale altora.
Jnstanţa poate hotărî asupra unei cereri: JHHHHHHHflHHBH
numai dacă părţile au fost citate potrivit legii;
chiar dacă părţile nu au fost citate, dar s-au prezentat,
personal ori prin reprezentant;
chiar dacă părţile Ghinoiu
nu au fost citate, dar au, potrivit legii,
termenul în cunoştinţă.

Tudoricâ / Ghinoiu
Drept procesual civil 243
/"\ ..............................................................................................
; termenul în cunoştinţă şi nu va fi citat(ă) la termenele
ulterioare:
partea prezentă la un termen de judecată prin reprezentant
convenţional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte
termenul;
partea căreia, prin persoana însărcinată cu primirea
corespondenţei, i s-a înmânat citaţia pentru un termen de
judecată;
militarul încazarmat care a fost prezent personal la un
termen de judecată.

citează părţile în cazul repunerii procesului pe rol, întrucât,


în timpul deliberării, a considerat că sunt necesare probe
sau lămuriri noi;
citează părţile la fiecare termen când, pentru motive
temeinice, apreciază necesară această măsură;
citează, în toate cazurile, partea chemată la interogatoriu.
Preschimbarea termenului de judecată: JflHHHIHHHiiHHI
poate fi dispusă numai pentru motive temeinice, din oficiu
sau la cererea ambelor părţi;
se hotărăşte în camera de consiliu, cu citarea părţilor;
face necesară citarea părţilor pentru noul termen fixat.
Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate
face:
în toate cazurile, prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu
conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis;
prin servicii de curierat rapid, cu scrisoare recomandată,
cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis,
dacă partea a solicitat aceasta şi pe cheltuiala acesteia din
urmă;
^ c) prin executori judecătoreşti, la cererea părţii interesate şi pe
cheltuiala acesteia.

cererea de chemare în judecată se poate comunica direct


între aceştia;
întâmpinarea se poate comunica direct între aceştia;
citaţia pentru un termen de judecată se poate comunica
direct între aceştia.
. în citaţie se menţionează:
faptul că, prin înmânarea citaţiei, sub semnătură de
primire, personal ori prin reprezentant legal sau
convenţional ori prin funcţionarul sau persoana însărcinată
cu primirea corespondenţei pentru un termen de judecată,
cel citat este considerat că are în cunoştinţă şi termenele de
Tudoricâ / Ghinoiu
judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost
înmânată;
în toate cazurile, obligaţia pârâtului de a-şi pregăti
apărarea pentru primul termen de judecată, propunând
probele de care înţelege să se folosească, sub sancţiunea
prevăzută de lege, care va fi indicată expres;
actele de procedură comunicate odată cu citaţia.

cei supuşi procedurii insolvenţei, precum şi creditorii


acestora, în tot cursul procedurii de insolvenţă, la
domiciliul sau, după caz, la sediul acestora;

Tudoricâ / Ghinoiu
244 Teste grilă

cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau
fluviale, alta decâH militară, la domiciliul lor, dacă este
cunoscut;
statul, prin Ministerul Finanţelor Publice sau alte organe
anume desemnate în acest scop de lege, la sediul acestora
sau, în caz de alegere de sediu procesual ' la sediul ales.
Sunt citaţi/Este citat:
statul, unităţile administrativ-teritoriale şi celelalte persoane
juridice de drept public, prin cei însărcinaţi să le
reprezinte în justiţie, la sediul acestora;
ca regulă, persoanele puse sub interdicţie judecătorească şi
minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani, prin
reprezentanţii lor legali, la domiciliul acestora din urmă- f
cetăţeanul român detaşat în cadrul unui serviciu al Comisiei
Europene, prin această instituţie.
Comunicarea actelor de procedură: v^
a) se face prin afişare doar în cazurile în care legea dispune în
acest sens;
nu se poate face decât în zilele lucrătoare între orele 7.00 -
20.00, chiar când comunicarea se face între avocaţi sau
consilieri juridici;
se face la vechiul loc de citare, dacă partea şi-a schimbat, în
cursul procesului, locul unde a fost citată, dar nu a
încunoştinţat instanţa, indicând locul unde va fi citată la
termenele următoare, şi nici partea adversă prin scrisoare
recomandată.
Neregularitatea privind procedura de citare:
poate fi invocată, în lipsa părţii nelegal citate, şi de către
partea adversă, cel mai târziu la termenul următor celui la
care s-a produs neregularitatea;
nu va mai fi luată în considerare în cazul în care partea lipsă
la termenul la care s-a produs neregularitatea nu a
invocat-o la termenul următor producerii ei, dacă la acest
termen ea a fost prezentă;
nu va mai fi luată în considerare dacă reprezentantul părţii,
prezent în instanţă, nu a solicitat amânarea procesului.
destinataij|HHHHIHHHHHHHHflHHHHHm
primeşte citaţia, dar refuză să semneze dovada de înmânare,
agentul întocmeşte un proces-verbal în care consemnează
această împrejurare;
refuză să primească citaţia, agentul este ţinut să afişeze o
înştiinţare pe uşa locuinţei destinatarului;
refuză să primească citaţia şi nu are cutie poştală, agentul
afişează o înştiinţare pe uşa locuinţei destinatarului şi
întocmeşte un proces-verbal în care consemnează
menţiunile arătate la art. 164 C.proc.civ.
144. în cazul citării
citaţia se afişează la uşa instanţei, pe portalul instanţei de
judecată competente şi la ultimul Ghinoiu domiciliu cunoscut al
Drept procesual civil 245

celui citat;
citaţia se publică în Monitorul Oficial al României şi într-un
ziar central de largă răspândire;
instanţa, ulterior încuviinţării acestei măsuri, va numi un
curator dintre avocaţii baroului, care va fi citat la
dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

Ghinoiu
246 Teste grilă

rit de nulitate absolută:


actul de procedură îndeplinit cu încălcarea unei
cerinţe legale de fond instituite printr-o normă care
ocroteşte un interes privat;
actul de procedură îndeplinit cu încălcarea unei cerinţe legale
de formă instituite printr-o normă care ocroteşte un interes
public;
actul de procedură îndeplinit cu încălcarea unei cerinţe legale
de fond instituite printr-o normă care ocroteşte un interes
public.
• lovit(ă) de JHHHHflHHliHiHflHI
r
Ţ) actul de procedură îndeplinit de cel care nu are capacitate
procesuală de folosinţă;
actul de procedură îndeplinit de cel care nu are capacitate
procesuală de exerciţiu;
hotărârea dată fără participarea şi punerea concluziilor de
către procuror, în cazul în care acestea sunt obligatorii
potrivit legii.
de citare este
în cazul în care citaţia este comunicată părţii la vechiul loc de
citare, dacă partea şi-a schimbat locul de citare, fără a
încunoştinţa instanţa şi partea adversă despre noul loc de
citare;
chiar dacă partea prezentă în instanţă nu a invocat
neregularitatea privind citarea şi nu a cerut amânarea
procesului;
dacă citaţia nu a fost înmânată părţii cu cel puţin 5 zile
înaintea termenului de judecată.
. Este prevăzută sub sancţiunea nulităţii:
depunerea de către parte a unui înscris la dosarul cauzei,
după închiderea dezbaterilor;
comunicarea titlului executoriu, cu excepţia cazurilor în care
legea prevede că executarea se face fără comunicarea
acestuia către debitor;
în toate cazurile, comunicarea somaţiei către debitor.
ige nulitatea necondiţionată de existenţa unei vătămări:
în toate cazurile, încălcarea dispoziţiilor referitoare la
cerinţe legale extrinseci actului de procedură;
încălcarea prevederilor referitoare la constituirea instanţei;
încălcarea dispoziţiilor referitoare la timbrarea cererii
de chemare în judecată.
:e nulitatea necondiţionată de existenţa unei vătămări
încălcarea dispozi- referitoare la:
capacitatea procesuală de folosinţă;
comunicarea către pârât a cererii de chemare în judecată
modificate de reda mant; Ghinoiu
Drept procesual civil 247

caracterul public al şedinţelor de judecată.

Ghinoiu
248 Teste grilă

ISli Nulitatea este necondiţionată de existenţa unei vătămări In cazul:


nerespectării dispoziţiilor legale privitoare la competenţa
teritorială a executo- rilor judecătoreşti;
insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată;
citării pârâtului cu mai puţin de 5 zile înaintea termenului de
chemare în judecată
Atrage nulitatea, necondiţionată de existenţa unei vătămări,
a
procedură încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la:
compunerea completului de judecată;
reprezentarea procesuală;
o cerinţă legală proprie actului de procedură.
în cazul nulităţii condiţionate de existenţa unei vătămări:
partea care invocă nulitatea trebuie să dovedească
întotdeauna vătămarea produsă;
actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin
nerespectarea cerinţei legale, de fond sau de formă, s-a
adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât
prin desfiinţarea acestuia;
expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată relativ.
Nulitatea actului de procedură nu intervine dacă:
până la momentul pronunţării asupra excepţiei de nulitate a
dispărut cauza acesteia;
a intervenit decăderea sau o altă sancţiune procedurală;
este posibilă înlăturarea vătămării în alt mod, instanţa
dispunând îndreptarea neregularităţilor actului de
procedură.
Nulitatea absolută:
poate fi condiţionată de existenţa unei vătămări;
poate fi invocată, în toate cazurile, de judecător în orice stare
a judecăţii;
poate face obiectul unei renunţări a părţii interesate la
dreptul de a o invoca.
Nulitatea relativă: '•3
poate face obiectul unei renunţări tacite a părţii interesate la
dreptul de a o invoca;
poate fi invocată de partea interesată numai dacă
neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă;
poate fi invocată întotdeauna cel mai târziu la primul termen
de judecată, pentru neregularităţile săvârşite până la
începerea judecăţii.
Nulitatea actului de procedură:
împiedică faptul ca acesta să producă alte efecte juridice
decât cele care decurg din natura lui proprie;
atrage, în toate cazurile, şi desfiinţarea
Ghinoiu actelor de procedură
Drept procesual civil 249

următoare;
lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat
cu nerespectarea cerinţelor legale.

Ghinoiu
Drept procesual civil 247

-azui nulităţii actului de procedură:


instanţa dispune, în toate cazurile, refacerea actului, cu
respectarea tuturor condiţiilor de validitate;
acesta este desfiinţat, în tot sau în parte, de la data îndeplinirii
lui;
acesta este desfiinţat, în tot sau în parte, de la data constatării
nulităţii.
'a enele procedurale:
^unt stabilite numai prin lege;
reprezintă intervalul de timp în care este interzis să se
îndeplinească un act de procedură;
reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un
act de procedură.
în cazul termenului calculat pe zile:
Ja) intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,
dar nu intră în calcul ziua când acesta se împlineşte;
intră în calcul ziua când termenul se împlineşte, dar nu
intră în calcul ziua de la care acesta începe să curgă;
nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul şi
nici ziua când acesta se împlineşte.
f~\ t .............................................
In cazul termenului socotit pe săptămâni, luni sau ani:
_ ' a) acesta se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima
săptămână ori lună sau din ultimul an;
dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care
termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în
prima zi a lunii următoare;
acesta se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se
poate îndeplini actul de procedură.
te socotit ca făcut în termen:
doar actul depus la instanţă până la finalul programului
de lucru al instanţei respective;
şi actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la un
serviciu de curierat rapid, chiar după încheierea
programului de lucru al instanţei;
actul depus în ziua lucrătoare următoare celei în care s-a
împlinit termenul, dacă aceasta din urmă cade într-o zi
nelucrătoare.
|lŞ|Terinenul procedural începe să curgă:
Ja) în toate cazurile, de la data comunicării actului de
procedură;
şi în cazul în care partea a primit sub semnătură copie de pe
act;
şi în cazul în care partea a cerut comunicarea actului unei
alte părţi.

Tudoricâ / Ghinoiu
^Ja) începe să curgă, de regulă, de la data comunicării actului de
procedură;
de apel începe să curgă, pentru procuror, de la data
pronunţării hotărârii, dacă procurorul a participat la
judecarea cauzei;
de apel împotriva încheierii pronunţate în procedura
necontencioasă curge de la data pronunţării încheierii,
pentru persoana interesată care nu a fost prezentă la ultima
şedinţă de judecată.

Ghinoiu
P'

248 Teste grilă

se întrerupe prin moartea părţii sau a mandatarului


acesteia;
nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă mai înainte, se
întrerupe faţă de minorul de 12 ani, cât timp nu a fost
desemnată o persoană care să îl asiste;
curge de la data când partea a solicitat instanţei să îi fie
comunicat actul de procedură.

Ghinoiu
Ghinoiu
166. în cazul nerespectării termenului legal:
/ a) imperativ, intervine, ca regulă, decăderea din exercitarea
dreptului, iar, ca o consecinţă a decăderii, actul de
procedură făcut peste termen este lovit de nulitate;
prohibitiv, actul de procedură făcut înaintea împlinirii
termenului va fi anulat în toate cazurile;
imperativ, nu intervine decăderea din exercitarea dreptului,
dacă partea care a pierdut termenul procedural
dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive
temeinic justificate.

din dreptul de a mai invoca cauzele de nulitate a actelor


de procedură deja efectuate intervine în cazul în care
partea nu invocă deodată toate cauzele de nulitate;
b) din dreptul de a mai propune probe intervine în toate

cazurile în care probele nu au fost propuse de către reclamant


prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin
întâmpinare;
c) din dreptul de a mai invoca neîndeplinirea procedurii

prealabile sesizării instanţei intervine, ca regulă, în cazul în


care pârâtul nu a invocat, prin întâmpinare, neîndeplinirea
procedurii prealabile.

Ghinoiu
Ghinoiu
168. Pentru repunerea în termenul procedural, este necesar ca partea: :|§j
să dovedească că întârzierea se datorează exclusiv unor
împrejurări mai presus de voinţa ei;
să dovedească că întârzierea se datorează unor motive
temeinic justificate;
să introducă calea de atac a apelului, în toate cazurile, în
termen de cel mult 15 zile de la data încetării
împrejurării care a împiedicat-o să formuleze apel.
Cererea de repunere HHHHBHHIHiHiiH
de exercitare a apelului se soluţionează de către instanţa
competentă să soluţioneze apelul;
de exercitare a recursului se soluţionează de instanţa a cărei
hotărâre este recurată;
de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită se
soluţionează de către instanţa de executare competentă.

Ghinoiu
Capitolul VII Judecata în
primă instanţă

Tudoricâ / Ghinoiu
Tudoricâ / Ghinoiu
jij.,

Tudo
ricâ
/
Ghin
oiu
Tudoricâ / Ghinoiu
începe prin depunerea cererii la instanţă, personal sau prin
reprezentant;
poate fi pornit şi de procuror, în cazul în care acţiunea civilă
urmăreşte apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
dispăruţilor;
poate fi pornit de o organizaţie care, fără a justifica un
interes personal, acţionează în scopul ocrotirii unui interes
de grup.
n cazul în care legea prevede o procedură prealabilă:
sesizarea instanţei se poate face, în toate cazurile, numai
după îndeplinirea procedurii prealabile;
neîndeplinirea acesteia poate fi invocată, ca regulă, numai de
către pârât, prin întâmpinare;
dovada îndeplinirii acesteia se depune la primul termen de
judecată.
în ceea ce priveşte procedura prealabilă:
sesizării instanţei cu dezbaterea procedurii succesorale,
neîndeplinirea acesteia poate fi invocată şi de instanţă, din
oficiu sau la cererea părţilor;
sesizării instanţei cu dezbaterea procedurii succesorale,
reclamantul nu are obligaţia de a sesiza, în prealabil, şi
notarul public competent cu deschiderea procedurii
succesorale;
neîndeplinirea acesteia, în cazurile în care întâmpinarea nu
este obligatorie, poate fi invocată de pârât oricând în faţa
primei instanţe.
rerea de chemare în judecată trebuie să cup
în toate cazurile, codul numeric personal al pârâtului
persoană fizică;
dacă reclamantul locuieşte în străinătate, şi domiciliul ales în
România unde urmează să i se facă toate comunicările
privind procesul;
sub sancţiunea nulităţii, obiectul cererii.
i de chemare în judecată:
trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii exprese, codul
numeric personal al pârâtului, persoană fizică, dacă
pârâtului i s-a atribuit acest element de identificare şi acesta
este cunoscut de reclamant;
care nu cuprinde motivele de fapt pe care se întemeiază este
nulă;
trebuie însoţită de interogatoriul adresat pârâtului, persoană
juridică de drept privat, afară de societăţile de persoane.

Tudoricâ / Ghinoiu
poate fi formulată şi prin înscris în formă electronică sau
poate fi scanată şi transmisă instanţei prin poştă
electronică;
care nu cuprinde indicarea dovezilor pe care se sprijină
fiecare capăt de cerere atrage, în toate cazurile,
sancţiunea decăderii reclamantului din dreptul de a mai
propune probe;
poate cuprinde mai multe capete de cerere întemeiate pe
cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură.
Cererea de chemare în judecată:
poate fi transmisă instanţei de reprezentantul reclamantului
şi prin servicii de curierat rapid;
şi înscrisurile ataşate, însoţite, când este cazul, de dovezile
privind modul în care acestea au fost transmise către
instanţă, se predau preşedintelui instanţei sau persoanei
desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în
vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de
judecată;
poate fi scanată şi transmisă prin poştă electronică, numai
dacă are ataşată o semnătură electronică.
. Se anexează cererii de chemare în judecată:
un extras din registrul public în care este menţionată
împuternicirea reprezentantului persoanei juridice de
drept privat;
copii legalizate ale înscrisurilor cu care se face dovada
fiecărui capăt de cerere;
procura mandatarului, în original sau în copie certificată.
i. Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică dacă
cererea de chen
în judecată:
cuprinde domiciliul ales în România al reclamantului care
locuieşte în străinătate, unde urmează să i se facă toate
comunicările privind procesul;
cuprinde motivele de drept pe care se întemeiază cererea;
este însoţită de interogatoriul adresat pârâtei-societate de
persoane.
. Dacă cererea de chemare în judecată:

nu este timbrată, instanţa îi pune în vedere reclamantului să
plătească taxa judiciară de timbru până la primul termen
de judecată acordat în cauză;

Tudoricâ / Ghinoiu
nu cuprinde numărul de telefon, numărul de fax şi adresa
electronică ale pârâtului, instanţa, în toate cazurile,
anulează cererea;
nu cup