Sunteți pe pagina 1din 318
Conf. dr. ing IOAN DAN FILIPOIU Prof. dr. ing. ANDREI TUDOR PROIECTAREA TRANSMISHLOR MECANICE Editura BREN Copyright © BREN, 2006 Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA BREN Str. Luc&cesti nr. 12, sector 6 Bucuresti Tel. / Fax: 021- 6370381 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale FILIPOIU, IOAN DAN Proiectarea transmisiilor mecanice / Ioan Dan Filipoiu, Andrei Tudor — Bucuresti: Bren, 2006 p., em. Bibliogr. ISBN 973-8143-26-8 I. Tudor, Andrei 621.83 Referenti stiintifici: Prof.dr.ing. loan VOICA Conf.dr.ing. Mihail RASEEV Tehnoredactare: Referent: Ioana — Victoria MAGEREANU Contributia autorilor: capitolele 1, 4, 5 si 7 - prof.dr.ing. Andrei TUDOR capitolele 2, 3, 6, subcapitole din 4 si 7 - conf.dr.ing. [oan Dan FILIPOIU Coordonarea lucrarii - conf.dr.ing. loan Dan FILIPOIU Bun de tipar: 20.02.2006 ISBN 973-8143-26-8 IMPRIMAT IN ROMANIA Tipar: BREN PROD s.r. fh 2. CUPRINS Pag. NOTIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE., 1 1.1. Consideratii generale z 1 1.1.1. Documentatia de studiu 1 1.1.2. Documentatia de baz , 9 1.1.3. Documentatia tehnologici 4 1.1.4. Documentatia auxiliar’d 15 1.2. Stabilirea schemei cinematice a transmisici 1,3. Calculul cinematic si energetic al transmisi 1. Anexe 1.11.6 PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CU ROTI DINTATE. 2.1, Alegerea materialelor pentru rofile dintate sia tratamentelor termice sau termochimice 33 2.2. Proiectarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinti drepti oe 2.2.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dinti drepti as 38 2.2.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior eu dinfi drepfi 41 2.2.3. Calculul forfelor din angrenajul cilindric cu dini drepti ae 2.2.4. Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti drepti Hi 49 . Verificarea de rezistent’ a danturii angrenajului cilin ri : 52 .. Elemente privind constructia rotilor dinfate cilindrice, EELEne reece aa ctarea unui angrenaj cilindric exterior eu dinfi inelinagi 57 Determinarca elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior eu dinfi inclinati St 23.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinfi inclinat 60 2.3.3. Calculul forfelor din angrenajul cilindric cu dinti inelinafi mens OF 24, Proiectarea unui angrenaj conie eu dinti drepti 24.1 Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinayi,, Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dingi inclinati. Elemente privind construcfia rotilor dinate cilindrice._.. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinfi drepti 2 2.4.2. Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drep! oa 5 2.43. Calculul forfelor din angrenajul conic cu dinti drept. 82 2.44. Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajelor conice.. 84 2.4.5. Verificarea de rezistenfa a danturii angrenajului conic ou dinfi drept a 84 2.4.6. Elemente privind construcfia rofilor dintate comiee oo. ansnnenenn 87 2.5, Proiectarea unui angrenaj meleat cilindric., ee 88 2.5.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului melcat cilindric 88 2.5.2. Calculul geometric al angrenajului meleat cilindtic. me 2.5.3. Calculul vitezei de alunecare dintre flancurile danturii melcului gi a rotii melcate,, io 100 2.5.4, Calculul forfelor din angrenajul melcat cilindrie sevens 101 2.5.5. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenaj 103 2.5.6. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului meleat cilindri 104 2.5.7. Elemente privind construcfia meleului cilindric si a royii meleate, 107 2, Anexe 2.1 =2.26-5__ eee 108 . ELEMENTE CONSTRUCTIVE PRIVIND REDUCTOARELE DE TURATIE CU ROTI DINTATE : 133 3.1. Constructia reductoarelor - generalititi Pee eet 138i Constructia reductoarelor cu roti dinfate cilindrice Et 1. 136 . Construcfia reductoarelor cu rofi dintate conice.__ __. 136 . Constructia reductoarelor cu mele-roati meleat 137 138 140 . Constructia reductoarelor cu dou’ trepte de reducere 3. Amexe 3.1-3.24. |. PROIECTAREA UNEI TRANSMISII CU ELEMENTE FLEXIBILE SAU ARTICULATE, 4.1. Proiectarea unei 4.1.1, Dimensionarea transmisiei prin curea lati 4.1.2, Determinarea durabilititii curelei 184 184 184 191 4.1.3. Proiectarea rotilor de urea... pore 192 4.2. Proiectarea unei transmisii prin curele trapezoidale - 194 4.2.1. Alegerea curelei trapezoidale si dimensionarea transmisi¢i. 194 4.2.2. Determinarea durabilitétii curelei trapezoidale _ “200 4.2.3. Proiectarea rojilor de curea ee 201 4.3. Proiectarea unei transmisii prin lant am i 205 4.3.1, Alegerea lantului si calculul geometriei transmisiel, 205 43.2. Verificarea lanpului eee 214 4.3.3. Proiectarea rotilor de lant Pkallposiiedifes 218 43.4, Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lan e 222 4.4, Proiectarea unei transmisii prin curele dinfate sincrone__ . 224 4.4.1, Alegerea curelei dinate sincrone si dimensionarea transmisiei sn 225 4.4.2. Proiectarea rojilor de curea dintata_. ae 29 4, Anexe 4.1-4.2. Ee 7 234 . PROIECTAREA ARBORILOR $1 A ORGANELOR DE REZEMARE. 239 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbor... 239 . Alegerea rulmentilor, stabilirea preliminari a formei constructive a arborilor 239 Alegerea gi verificarea asamblirilor arbore - butuc, "247 Caleulul reaciunilor gi trasarea diagramelor de momente 248 Verificarea rulmentilor 254 .6. Verificarea, definitivarea constructiva a arborilor si alegerea ajustajelo 256 “5.6.1. Verificarea la solicitare compus 1256 5.6.2. Calculul coeficientului de siguranfa global. 257 5.6.3. Determinarea deformatiilor arborilor, 259 5.6.4. Calculul turafici critice a arborelui, 260 5.7. Alegerea sistemului de etansare 261 5, Anexe 5.1 — 5.16, 263 . VERIFICAREA LA INCALZIRE $1 DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA A REDUCTOARELOR DE TURATIE CU ROTI DINTATE ... . 287 6.1, Calculul randamentului total al reductorului E 287 6.1.1, Randamentul angrenajului 287 6.1.2, Randamentul lagatelor en 288 6.1.3, Randamentul datorat pierderilor prin barbotare 288 6.1.4. Randamentul datorat ventilatorului de racire al reductorului = 289 6.2. Caleulul temperaturii medii de functionare a reductorului ee 289 6.3. Calculul sigurantei ungerii principalelor euple de frecare existente in reductor, 290 290 291 292 293 294 6.3.1. Siguranta ungerii rotilor dinfate, 6.3.2. Siguranta ungerii rulmentilor. 6.4, Definitivarea sistemului de ungere si de ricire a reductorului 6.5. Caleulul puterii termice a reductorului 7, PROIECTAREA CUPLAJELOR PERMANENTE 7.1. Cuplajul elastic eu bolfuri 294 7.2, Cuplajul cu flange, "297 7.3. Cuplajul cardanic.__ 298 7. Anexe7.1~7.4, 303 aww 312. BIBLIOGRAFIE PREFATA Studengit facultéqilor cu profil mecanic, edt si ai altor facultagi (cu profil energetic, electric, metalurgic, mecano-chimic etc.) sunt inifiafi in activitatea de proiectare prin elaborarea unor proiecte de TRANSMISII MECANICE, in cadrul disciplinei de ORGANE DE MASINI. Aceleasi proiecte sunt derulate Ja unele discipline, care contin capitole de bazd, din domentul organelor de masini si al componentelor sistemelor mecanice, Lucrarea poate fi consultatd si utilizatd de ingineri si tehnicieni care ii desfaisoard activitatea in unititi de cercetare-proiectare din domeniul ingineriei mecanice, Poate constitui, de asemenea, bazit pentru realizarea de software in domeniul transmisiilor mecanice. Prin continutul séu, lucrarea de fajé, aldturi de cursuri si tratate de inalta finutd stiingificd, constituie un material documentar necesar intocmirii proiectelor de an si de diplomd, in care sunt studiate transmisiile mecanice. Lucrarea a fost elaboratd plecdnd de la o serie de realiziri in domeniu, de Ia unele date existente in literatura de specialitate, cdt si de la prevederile standardelor in vigoare; cuprinde metodologii de calcul si solujit constructive privind protectarea transmisitlor mecanice. Lucrarea confine datele minim necesare proiectarii unei transmisii mecanice de uz general, formata dintr-un reductor de turafie cu roti dinjate, transmisii prin curele si lanfuri, cuplaje ete. Initial, este Iuata in consideratie repartitia optima a rapoartelor de transmitere, si efectuarea calculului cinematic si enegetic pe arborii transmisiei, precum si alegerea motorului electric de acfionare. Acest lucru permite proiectarea separati a fiecdrei componente principale a transmisiei (reductor cu: roti dinjate cilindrice, roti conice cu dinti drepti sau angrenaj meleat cu mele cilindric; transmisie prin curele, sau prin lanfuri articulate; cuplaje). Criteriile de proiectare prezentate urmdresc 0 alegere corecta a materialelor, 0 stabilire corespunzdtoare a dimensiunilor si formei constructive, cu scopul reducerii consumurilor specifice de material, al elaboréirii unei tehnologii de fabricatie simple si ieftine, al unei fiabilitii inalte in exploatare, precum si al unui design agreat de beneficiar. Ajunsé la editia a V-a, elaborarea lucréirii s-a facut asifel: - capitolele 1, 4, 5 si 7 de prof.dr.ing. ANDREI TUDOR; - capitolele 2, 3, 6 si unele subcapitole din 4 si 7, precum $i coordonarea luertirii de confdr.ing. IOAN DAN FILIPOIW. Autorii sunt constienfi cd luerarea este deschist imbundtatirilor si completarilor si sunt recunoscéitori tuturor acelora care, prin sugestii si propuneri, ar putea contribui la perfecjionarea ¢i. Mulfumim pe aceasta cale colegilor din Catedra ORGANE DE MASINI $I TRIBOLOGIE care, prin sugestiile lor, au contribuit la finalizarea celei de a cincea edifii a acestei ctirfi, Autorit VL 1. NOTIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE 1.1. CONSIDERATI GENERALE Proiectarea reprezinta lucrarea tehnico-economic’, bazat pe munca de conceptie gi are ca rezultat documentatia tehnicd. Aceast documentatie, conform STAS 6269-80, se compune din documentatia de studiu, documentatia de bazi, documentatia tehnologica si documentatia au “LLL. Documentatia de studiu Documentatia de studiu, specifica transmistilor mecanice, se compune din mai multe element. A. Tema de proiectare, care este impusi de benefi ceringe, cum sunt: ‘+ caracteristicile tehnice ale transmisiei ~ puterea transmisi ca valoare maxima si ca mod de vari - turatiile la arborele de iesire ca sens si marime; = tipul motorului de actionare si caracteristicile de fimetionare ale acestuia, ~ caracteristicile constructive ale transmisiei;, © condifii de exploatare: - locul de instalare al sistemului mecanic; - _influenta sistemului mecanic asupra vecinatafilor, care se conditioneaza reciproc (vibrati, gaze, climat, abur, praf etc.); - intrefinerea sistemului mecanic; ~ piese de schimb; + prescriptii care pot cuprinde, printre altele: ~ breviare de calcul; - norme de tehnica securitatii, - standarde, norme departamentale si de ramuri - caiete de sarcini; = drepturi de brevetare (drepturi de autor); ‘© aspecte financiare (specificatia financiara, deviz de calcul, defalcarea cheltuielilor), privind: - cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice; ~ _ pregitirea fabricatici; - documentatia tehnici, + realizarea prototipului; = incercarile prototipului; ~ realizarea documentatiei pentru seria de fabricatie zero; + executia transmisiei mecanice, la care va trebui precizat: wr si care trebuie si contina o serie de n timp; - numérul de bucati; - mirimea lotului de fabricatie; ~ atelierele de fabricatie cu dotarile necesare; + conditii de transport, depozitare, montaj: * domenii posibile privind utilizarea si utilitatea wansmisiei mecanice. B. Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economica a temei de proiecta- re si cuprinde calculele si considerafiile privind economicitatea si eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea in studiu a mai multor vatiante de transmisii existente, precum si a unor transmisii noi 1 C. Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis, Acest proiect are ca scop stabi- lirea solutiei constructive, dimensionarea si constructia de ansamblu a transmisiei mecanice, El confine desenul de ansamblu al transmisiei mecanice, calcule si ipoteze (considerente) de dimensionare, pentru elementele principale ale transmisiei mecanice, cum ar fi © angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, angrenaje conice, angrenaje mele-roati meleats; © transmis © cuplaje; + sistemul de ungere al transmisiei, + verificarea eficacitatii si a posibilitatii de obfinere a performanelor cerute in tema; i prin curele sau prin lan; D. Memoriul tehnic de calcul justificativ urmareste rezolvarea problemelor de dimensionare a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea solutiilor constructive si de verificare a isiei mecanice in ansamblu, precum si a organelor de masini componente Problemele de dimensionare si de verificare se referii la calcule cinematice si energetice, calcule de rezisten{i (tensiuni, deformatii, stabilitate pentru evitarea functionarii in zone critice), calcule geometrice (pentru angrenaje, transmisii prin element intermediar), calcule de durabilitate, calcule de lant termic. Transmisiile mecanice se proiecteaz, in principal, la faza de proiect tehnic, pe baza efectus calculelor de rezistenti de dimensionare si de verificare. In caloulele de rezistenta, prezint& un interes deosebit cunoasterea si evaluarea cat mai exacti a solicitirilor, elementelor componente ale transmisici mecanice. Acestea rezulti, in principal, din insesi datele temei de proiectare, Din acest punct de vedere, sarcinile masinii de lucru, impuse de tehnologia aplicata acesteia, sunt transmise la masina motoare prin intermediul transmisiei mecanice. Putem spune c& transmisia mecanica poate prelua sarcini care pot fi + sarcini constante, caz foarte rar intalnit; © sarcini variabile in regim stationar (sarcini stafionare), care sunt, dealtfel, asimilate cu sarcinile ciclice cu amplitudine constant, * sarcini variabile nestationare care au amplitudini si frecvente variabile si pot conduce la urmatoarele tipuri de tensiuni - variafie in trepte a tensiunilor (de exemplu, transmis’ transmisiile din componenga centralelor electrice), ~ variafie periodica a tensiunilor (de exemplu, transmisiile din componenta ciocanelor si preselor de forjat); - variafie aleatoare a tensiunilor (de exemplu, transmisiile finale din componenta autovehiculelor, transmisiile din componenta unor masini unelte sau a unor masini agricole etc.). Efectul sarcinilor variabile asupra organelor de magini componente ale transmisiilor mecanice este oboseala materialului, Aceasta poate fi evaluata printr-un coeficient de siguranta sau prin durabilitatea in functionare a acelui element component din transmisia mecanicé, Coeficientul de siguranta, ca si durabilitatea, se stabileste pe baza curbelor de tip Wohler Pentru solicitarile ciclice cu amplitudine constanta, tensiunile se determin corespunzitor naturii solicitarii, evidentiindu-se principalii parametri ~ Coeficientul ciclului de asimetrie R din componenta masinilor unelte, R= Onin! © max aD - Amplitudinea cielului o, = 0 = F = (Cmax = Fin) /2 (22) - Tensiunea medie a ciclului o Onn = (Cmax + rnin) (2 (1.3) T | _ Spectrul de solicitare aleatoriu rezultat 2] Curbele tip Wahler, determinate teoretic sau experimental experimental ag ; S"N=ct \ ' ! 1 f i * : > a > Durata exploatarit 7 ore 10" 10° 10% EN 1 2 3 k n S[Si_[S2 [ss Sk Sy Valorile nu sunt specifice _diferitelor n- nummirul intervalelor egale de timp At pe materiale si stiri de tensiuni (se expliciteaza durata exploatarii sau a unei perioade T. pentru fiecare organ de masina) T| Analiza spectrala_| [ Prelucrari statistice Sy 3] Valoare medie ie. Li nes L ly = £2636 4G Shy 8] Frecvenja echiv. 4] Abatere standard LS, ooh = x - d, 10] Reducerea spectrului xs Von aleator la un spectru ¥ 5] Histograma armonic Susie aT sy aleator Nr, cicluri din k= So ' } arbitrar exploatarea int Sra ciclului aleator v TT] Reducerea nr-cicluri aleatori din expl. Ta un nrde cicluri armonice i Ne = T fecn’ 3600 6] Legea teoretici de | J Need = Now‘ ke distributie T sa 12_| Spectrul de solicitare armonic echivalent celui aleator. Ha Se] | S& ds i 5 ‘S an 13_| Solicitarea armonicd echiv. probabila Snax = F+Z 5 +d Siam =S-Zp sds Legea normal Gauss | 2 —probabilitatea de defectare Fig 11 [e. [10" [10" [10* [107 [10° [a0 Z, [0.65 [2,326 [3,09 [3,719 [4,265 [4,753 © metoda pentru determinarea solicitarii periodice echivalente [4] este prezentatd in fig. 1.1, in care se inlocuieste spectrul de solicitare aleatoriu S = S (f, cu un spectru de solicitare armonic, caracterizat prin: media spectrului S (punctul 3), amplitudinea ds (punctul 4), coeficientul de variatie Cy frecventa echivalent& ficiny (punctul 8), numarul de cicluri Nea (punctul 11) la o solicitare oarecare Sz Pentru solicitari nestationare cu o amplitudine si o frecvenfa variabile, principalii parametti (coeficientul ciclului de asimetrie, amplitudinea ciclului si media tensiunilor) se determina prin analiza efectelor cumulative ale tensiunilor asupra durabilitifii, evidentiindu-se o solicitare echivalent®. Dimensionarea organclor de masini, existente in componenfa transmisiilor mecanive, se poate realiza dupa doua conceptii: determinist& si probabilistica. _ ,4n conceptia deterministi, dimensionarea se face pe baza rezistentelor (tensiunilor) admisibile: Gz, respectiv f,, calculate cu ajutorul relafiilor (1.4), respectiv (1.5) Oy ~ OR ba 7/ ¢s Ke (4) Tem te be lc,’ Ke as) Valorile coeficientului de siguranti_cy [4] ‘Tabel 1.1 Tipul solicitar Co Solicitare alternanta, nestafionara, 15-2 Solicitare alternant, nestationara, dac& este important ca piesa s& fie usoar’, precizia de calcul si evaluarea solicitarilor fiind mare. 12-15 Factorul_my_de multiplicare a coeficientului de siguranfa ” | 4] Tabel 1.2 Conditiile de functionare my Defectiunea poate cauza un accident sau poate pune in pericol viata 12-15 Exist posibilitatea aparitiei unei suprasolicitari 12-13 Sarcini aplicate cu socuri miei; in special pentru cazul pornirii (turbine cu abur si apa, magini de rectificat, polizoare), 10-11 Sarcini aplicate cu socuri medi (masini de turnat sub presiune, cu piston etc.) 12-15 Sarcini aplicate cu socuri mari (combine de minereu, laminoare etc.) 1,5-2,0 ” Factorul m; trebuie aplicat simplu sau cumulativ, in funcjie de numiral prezentelor condifillor enumerate in acest tabel Factorul_m_de multiplicare a coeficientului de siguranti ” [ 4] Tabel 1.3 Tipul masinii, marimea si frecventa socurilor probabile Te Pompe centrifuge cu abur gi apt, masini de rectificat, motoare electrice cu 10-11 socuri mici aptrdnd freevent la pornire. Motoare cu combustie interna, mecanisme cu actiune altemanté, masini de -15 mortezat; in general, masini solicitate de gocuri mici Prese, combine cu cutit vertical, masini de perforat; in general, masini 15-2 solicitate la socuri cu freeventa medic Ciocane de forjat, laminoare, concasoare; toate masinile solicitate la socuri cu 2,0 -3,0 frecventh mare. ‘' Factorul m2 trebuie aplicat simplu sau cumulativ, in funefie de numarul prezentelor condifiilor enumerate in acest tabel unde ‘* sim ~ rezistentele de rupere ale materialelor pentru un ciclu de solicitare caracterizat prin coeficientul de asimetric 2. Pentru oteluri, valorile rezistentelor de rupere sunt date in tabel 2.1 4 pentru cele mai frecvente cicluri intalnite (alternant simetric si pulsator), in funotie de rezistenta de rupere static Ry ~ 05; © & $i & ~ coeficientii dimensionali; y. ~ coeficientul de stare (calitate) a suprafetei; Ko si K; = coeficientii concentratorilor de tensiune, care se determina in functie de tipul (geometria) concentratorilor, precum gi de material; * ¢, ~coeficientul de siguranta al elementelor componente ale transmisiei mecanice 65 = Co’ my” m2 (1.6) in care Co, my si_m> se aleg din tabelele 1.1, 1.2 si respectiv 1.3 _ in conceptia probabilistic, dimensionarea se face pe baza coeficientului de sigurant& probabilis- tic sau pe baza probabilititii de defectare. Coeficientul de siguranta probabilistic ¢ se defineste ca raport intre rezistenta piesei Ry — o; $i solicitarea sa_S, corespunzitoare diverselor probabilitéfi de defectare (fig. 1.2) - Coeficientul de siguranti mediu cn Cn = Ros /Sos ) - Coeficientul de siguranti caracteristic cy = Roos /Soss (18) - Coeficientul de siguranfa de suprasolicitare c, y= Roos / Sos (19) unde: * Rus, Sas sunt cuamtilele de 50% ale functiilor de repartitie fe (o) si f(r): * Roos este cuantila inferioara de 5% a functiei de repartitie fe () , iar Sqos reprezint& cuantila superioara de 5% a funetici fs (o); + Rooos este cuantila inferioard de 5° a functiei de repartitie fe (o) . fr fs Densitatea de probabilitate s R Tensiunea Fig. 1.2 Utilizarea coeficientilor de siguranta este legati de importanta organului de magina component al misiei mecanice, Astfel, organele de masini de uz general sunt caracterizate de coeficientul de sigurant mediu cy, . Dac& organelor de masini Ii se impune o siguranté inalta, se determina pentru acestea coeficientul de siguranta caracteristic cy , iar pentru organele de masini, cu important deosebita {in functionare, se utilizeaza coeficientul de siguranta de suprasolicitare c,. Valorile coeficientilor ca, i» ¢; pot fi determinate analitic sau grafic, in functie de caracteristicile statistice ale rezistentei materialului organului de masina component al transmisiei, a sarcinii care actioneazA asupra acestuia, precum si a probabilitatii de defectare acceptata pentru acesta. Cu ajutorul coeficientului de siguranta se determina rezistenta admisibila asociat’ unei anumite probabilitai de defectare, pe baza cAreia se calculeazi dimensiunile principale ale organului de masina existent in componenta transmisiei mecanice Dimensionarea pe baza probabilitatii de defectare are in vedere limita inferioara a diferentei S— R. in special pentru repartifii normale tr (1.19) in care Z =R-S este variabila aleatoare; * dz ~abaterea medie pitratick a variabilel; * de si ds sunt abaterile medii pitratice ale rezistentei si, respectiv, solicitarii elementului component al transmisiei mecanice. Pentru a calcula dimensiunile principale ale unui organ de masina se determing tensiunea medie corespunzatoare solicitarii $, pentru care se accept o probabilitate de defectare p, (punctul 13, fig. 1.1) Indiferent de modul de efectuare a dimensionarii elementelor componente ale transmisiei mecanice ~ determinist sau probabilist, - se stabilesc solufiile constructive, dupa care se efectueazi in mod detaliat calculele de verificare E. Desenele de executie si desenul de ansamblu pentru prototip si seria zero se intocmese conform reglementarilor in vigoare. Desenele de executie se intocmesc pe formate, conform SR ISO 5457-94 (vezi tabel 1.4), la scari de marire: 2:1; 5:1; 10:1, 20:1; 50:1, marime naturalé 1: 1 solr de micsorare: 1:2; 1:5; 1:20; 1:50 sialti submultipli ai acestora, conform STAS 2-82 Tabel 1.4 Formate de desen conform SR ISO 5457-94 Formate de desen preferentiale | Formate de desen alungite (speciale) | Simbol format axb Simbol format axb AO 841 x 1189 Al 1/2 594 x 1261 AL 594 x 841 A3 x3 420 x 891 AQ 420 x 594 Adx3 297 x 630 AB 297 x 420 A2 In 420x891 Ad 297x210 A3x4 420x 1189 | Indicator Observatii : Chenarul formatului se traseazi cu linie continu groasé, Ia 10 mm fafé de marginea acestuia Fasia de indosariere are dimensiunile 20 x 297 ; aceasta se traseaza cu linie subtire Sub linia de chenar, sub indicator se simbolizeaza formatul desenului (ex: Al (54 x 841)), 6 Indicator! pentru formatele de desen, conform SR ISO. 7200-94, este reprezentat in fig, 1.3 Elementele care trebuiesc completate in indicator sunt prezentate in fig. 1.3 a), Completarea indicatorului raméne la latitudinea proiectantului Dimensiunile indicatorului si csutelor acestuia sunt date in fig, 1,3 b). fos] 104] 107) 103) 7 G 03 i [03] lor [. JEdlindl Data | Revizuirea Numele Semnat |Edjind| Data Reviauirea Numele|Semnat| Tratament termic Protectie anticoroziva Toferanje mer Pek Rugoritate es gener | yarimea formals] EAL Seara eae Material Verificat cr oe $i Data prime’ eit | Coni: STAS standard Apia Tiniveninten POLITERINICA Baca ‘Catedra ORGANE DE MASINI SI | Denumirea desenului de execufie sau de ansamblu (scris cu majuscule) ‘TRIBOLOGIE a) b) Fig. 13 Dimensiunile si tipurile de linii pentru trasarea tabelului de componenté al desenului de ansamblu sunt indicate in fig, 1.4 si tabel 1.5. Q) 7 G) [a © ® sau_J0] 4 Nr.desen sa STAS Denumire 10] Bue. Masa Material fk Observatit 50. s 10 185. Fig. 14 Completarea tabelului de compon Aa desenului de ansamblu 30. 15. Tabel 1.5 Coloana | Elementele care se inscriu Observafi @ Numiral de pozijie al parfii componente a obiectului (piesi, ansamblu de ordin inferior), numerele de pozitie se inscriu in ordinea numerica creseitoare de jos in sus incepand cu numéarul 1. Pozitionarea se face conform STAS 6134-76 @ Denumirea partii componente. Se recomanda ca denumirea si fie cat mai scurta, subliniind caracteristica constructiva. Se inscrie Ta singular, neartioulat Daca elementul este standardizat sau normalizat, denumirea si caracteristi- cile dimensionale se inscrit conform notirii prescrise prin standard sau norma, fira a se indica numerele acestora. Numirul desenului in care partea component este reprezentat’ ca obiect de sine statator, prin desenul de executie. Daca partea componenta este stan- dardizaté sau normalizata gi nu se intocmeste un desen pentru aceasta, se inscrié mumérul standardului sau normei @ ‘Numirul de bucifi de parti componente, identice cu partea component respectiva, existente in obiectul reprezentat in desen. Numarul de cod, simbolul sau denumirea materialului din care este executati partea component, precum si numdrul standardului sau al nonmei La materialele de uz curent, unde nu poate fi indoiald asupra standardului, inscrierea numarului acestuia este fa- cultativa, Daca pentru partea compo- nenta existé un desen de executic, completarea cisutei este facultativa. © Date suplimentare care se considera necesar a fi indicate, ca: dimensiunile _ semifabricatului, numarul modelului de turnatorie ete. M Masa neta a unei bucdti de parte componenta, pozitionata. Se recomandi ca masele tuturor partilor componente sa fie inscrise in aceeasi unitate de masurd [ke] Completarea cisutei este facultativa F, Documentele incercii i si omologiri prototipului sau seri zero cuprind buletinele de incerciri, referatele necesare si sursele bibliografice, precum si caictele de sarcini 8 1.1.2. Documentatia de baza Documentatia de bazi completeaz’ documentatia de studiu si cuprinde sapte elemente componente: ‘A. Desenele de executie se intocmese cu scopul realizarii pieselor componente ale transmisiei mecanice. In cadrul desenelor de executie, se urmareste stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei dimensionale, a preciziei formei geomettice si de pozifie a elementelor geometrice, a microgeometriei suprafetelor (ondulatii si rugozitati), precizarea materialului si a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare piesi componenti a transmisiei mecanice. Continutul desenelor de executie cuprinde reprezentarea graficd a piesei si cotarea conform standardelor, conditii tehnice inscrise in cimpul desenului si al indicatorului. in cazul desenelor de ansamblu sau subansamblu, pe ling’ confinutul inclus in desenele de executie prezentate mai sus, acestea trebuie si cuprind& tabelul de component, caracteristici tehnico-functionale, conditii de montaj Exemple de alegere a rugozitit din componenta transmisiilor mecau suprafetelor organelor de masini (extras STAS 5730/2-85) bel_ 1.6 Tensiuni de contact mari si uzari 0,025 | foarte reduse. Rugozitatea | Caracteristicile tribologice ale e i R,, um suprafetei semgle 0,012 Rulmenti de precizie ~ cai de rulare. Fusurile arborilor de mare precizi unelte; cdi de rulare ~ rulmenti de Te masini Uzairi foarte reduse Suprafefe cu tensiuni ridicate si 0,050 Cai de rulare — rulmenfi Fangiri, fusuri si cuzinefi la masini de precizie corpuri de rostogolire si ci de rulare la rulmenti Etansari frontale; fusuri si cuzineti Suruburi de miseare, suprafefe de alunecare la pene, fusuri si cuzineti; suprafafa de centrare la arbori canelafi; discuri de frictiune; suprafefe de etangare cu manseti de rotafie. Flanse; etangiri cu pislé, pene paralele, suprafete de centrare la butuci canelafi; flancurile danturilor sevaruite sau rectificate si ale rotilor dintate din bronz; fusuri si cuzineti; asamblari filetate cu stréngere supuse la vibrati ‘Asambliri cu pene, lagire cu alunecare: ajustaje fixe arbore-butuc; alezaje din fonta, suprafaja de Jucru a curelelor; flancurile danturilor mortezate cu cufit roata sau cutit pieptene. Fusuri si cuzineti, ajustaje fixe demontabile, flange la cuplaje, flancurile danturilor frezate, filete metrice; suprafetele laterale ale flancurilor rotilor melcate, conice, de lant, ale filetelor, ale canalelor rofilor pentru curele trapezoidale. Suprafete cu conditii de aspect, suprefetele frontale ale arborilor, buoselor, cuplajelor, piese turnate in cochi 0,10 ee 10 | precizie ridicata, Suprafeje supuse la uzare gi 0,20 aie _| precizie ridicata, Suprafete supuse la viteze 91 presiuni medii 0.40 | Suprafete de cereetare Suprafefe fixe cu presiuni mari ogo | Uzare redusi la viteze gi tensiuni 4 de contact reduse Suprafete de ghidare si de 16 | centrare la miscari periodice. Suprafete de contact putin solicitate, Suprafete de contact fire 3.2 | migcare, transmisii normale Suprafete exterioare vizibile. Suprafete de contact grosolane. 12,5.,.25 fara migcare. sa Suprafete libere si nefiunctionale ale orificiilor. 50...100 | Suprafeje grosolane Suprafete neprelucrate, Suprafeje forjate, laminate, ambutisate; giuri fr importanta, matritate, tHiate, 9 Valori informative ale rugozititii suprafetei obtinute prin diferite procedee tehnologice ‘Tabel 1.7 ‘Denumirea procedeului Valori medi ale rugozitatii Ra technologie 0204 08 16 32 63 125 25 50 ‘Tumare ia forme de nisi Turnare in forma coaja Turnare in cochili ‘Tumare sub presiune Turnare de precizie Matifare Roluire pan ‘Ambutisare Extrudare Sta Forjare prin laminare Thiere Taiere cu flacara, Cu cu jet Curigire in tamburi Strunjite lon Strunjire plana Retevare Rabotare ‘Mortezare Racuire Gaurire Lirgire Adincire Alezare Frozare circular Fear frontal Brosare Pilize Rectificare longitudinal’ rotunda Rectificare plana rotund’: Recificare rotund cu avans in adncime Recificare pland cu periferia pietei Rectficar fromalt plana Polizare Honuire cu curs h Honuire cu curs’ scurta, Lepuire rotund “Lepuire plan Superfinisare Lepuire de polizare Electrocrozie Electrochimie Ralare 10 Calitatea suprafefelor se prescrie, in primul rand, prin intermediul rugozitatii (in cazuri deosebite si prin intermediul ondulatiilor), conform STAS 5730/1,,.2-85. in tabelele 1.6 gi 1.7 se exemplifica rugozititile medii ale suprafetelor organelor de masini, in general, si, in particular, pentru componentele ‘ransmisiilor mecanice. Valorile rugozitatilor sunt date in funcfie de procedeele tehnologice de prelucrare a suprafefelor, Toleranjele generale, dimensionale si tolerantele generale geometrice ale clementelor, firs indicatii de toleranta ale pieselor sau ansamblelor, prelucrate prin aschiere, se prescriu conform STAS 2300-88 gi se gisese in conditiile tehnice trecute in indicator. Valorile toleranfelor generale dimensionale si geometrice ale clementelor sunt indicate mai jos. Modul de notare, spre exemplu, este urmitorul Toleranje mS STAS 2300-88 Tolerante generale dimensionale conform STAS 2300-88 Tabel 1.8 Dimensiunea nominala [mm] dela [05 3 6 30 | 120 | 400 | 1000 pana la 3 6 30 120 400 1000 | 2000 Clasa de a precizie Abateri limita [mm] f 40,05 | +0,05 | +01 | 40,15 | +02 +03 40,5 m 401 | 401 | 402 | 403 | 405 [10.8 [41,2 c +0,2 | 403 | 405 [| t08 [412 | 2 | 3 -_ [0s | at [ais [es Tar Ts ‘Tolerante generale de formi si de pozitie a formei geometrice conform STAS 2300-88 Tabel_1.9 Dimensiunea nominala [mm] dela [05 3 6 30_ [120 | 400 | 1000 panala [3 6 30 | 120 | 400 | 1000 | 2000 Clasa de precizie Tolerante [mm] R 0,004 | 0.015 | 0,02 | 0,045 [007 [014 | - Ss 0,008 | 0,02 [0,04 | 0,08 | 015 | 0.2 | 03 T 0,025 | 0,06 [0,12 | 025 | 04 | 06 | 09 V 01 0,25 0,5 : 15 a8 | 35 ‘Tolerante generale privind bitaia radiali si frontal conform STAS 2300-88 Tabel_ 1.10 Clasa de precizie R s iT Vv Toleranta generala la bataia radiala gi bataia frontala [mm] O1 | 02 | os 1 Tolerantele dimensionale lineare si unghiulare ale elementelor pieselor se prescriu alaturi de cotele nominale, conform STAS 8100-68 (vezi anexele 1.5 ~ 1.6) Tolerantele formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice sunt indicate in tabelele 1.11, 1,12, 1.13, 1.14, conform STAS 7391/1...6-74. Tn tabel 1.11 sunt recomandate tolerantele la rectilinitate (TFr), la planeitate (TFP), la forma dat a profilului (TFp) sila forma data a suprafetei (TFs). In tabel 1.12 sunt recomandate tolerantele la circularitate (TFc) gi la cilindricitate (TF€). n Tn tabel 1.13 sunt recomandate tolerantele la paralelism (TP), la perpendicularitate (TPd), Ja inclinare (TPi) si la bataia frontala (TBO) in tabel 1.14 sunt recomandate toleranfele la coaxialitate si la concentricitate (TPc), la simetrie (TPs), la intersectare (TPx) si la bataia radial (TBr) Aceste tolerante se prescriu in desen prin simboluri inserise in casute Tolerante la rectilinitate, Ia planeitate si la forma dati a profilului si a suprafetei [um] (Extras din STAS 7391/1-74) Tabel 1.11 Dimensiunea Clase de precizie nominala [mm] Valorile tolerantelor sunt date in jum | peste | pandta [im [iv [ v | vi | vi [vm] om [x |x] xm - 10 0.6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 10 16 0,8 | 1,2 2 3 £ 8 12 20 30 50 16 25 1 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 25 40 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50, 80 40 63 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 63 100 2 3 5 8g 12 20 30 50 80 120 100 160 25 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 160 250 3 5 8 12 20 30 50 80 120 | 200 250 400 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 400 630 5 8 12 20 30 50 80 120 | 200 | 300 630 1000 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 | 400 1000 1600 8 12 20 30 50, 80, 120 | 200 | 300 | 500 Observatie: in cazul tolerangelor la planeitate sau la forma data a suprafetei, prin dimensiune nominala se injelege lungimea laturii mai mari a suprafetei, dacé conditia se refera la intreaga suprafata, sau lungimea prescrisd (de referinta) a suprafetei, daca se refera la 0 portiune a suprafetei ‘Tolerante la circularitate sila cilindricitate [jum] (Extras din STAS 7391/2-74) ‘Tabel 1.12 Dimensiunea Clasa de precizie | nominala [mm] Valorile tolerangelor sunt date in jum peste _[ pind la, Wv [wi [vi [vm] ix | x [x px - 3 1,2 2 3 i 8 12 20 30 50 5 6 1,6 | 25 4 6 10 16 25 40 60 6 18 2 3 5 8 12 20 30 50 80 18 50 25 4 6 10 16 25 40 60 100 50 120 3 5 8 12 20 30 50 80 120 120 260 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 260 500 5 8 12 20 | 30 50 80 120 | 200 Observat Valorile indicate in tabel sunt valabile pentru tolerantele la circularitate, la cilindricitate gi in urmatoarele cazuri particulare ale acestora: tolerantele la poligonalitate, tolerantele profilului longitudinal si toleranfele la curbare. in cazul in care se prescriu toleranfele la ovalitate, la conicitate, la forma butoi sau la forma gea, se vor dubla valorile indicate in tabel 2 Tolerante la paralelism, la perpendicularitate, la inclinare si la bitaia frontal [ym] (Extras din STAS 7391/3-74 si STAS 7391/5-74) Tabel_1.13 Dimensiunea Clasa de precizie nominala [mm] Valorile toleranfelor sunt date in jum peste | pintta [im [iv [ v | w | vu | vm ix | x | xt [x - 10 1 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 10 16 12 2 a 5 8 12 20 30 50 80 16 25 | 16/25] 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 25 40 | 2 | 3 |] 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 40 63 |2s| 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 63 yoo | 3 | 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 oo | 160 | 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 160 | 250 | 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 250 | 400 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 | 400 400 | 630 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 | 500 630 | 1000 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 | 400 | 600 iooo | 1600 _| 12 | 20 | 30 | so | so _| 120 | 200 | 300 | 500 | 800 Observatie: Prin dimensiune nominala se tntelege lungimea prescrisd (de referinta) la care se refer conditia de paralelism, perpendicularitate sau inclinare, respectiv diametrul prescris (de referinta), Ia care se refera toleranta batlii frontale (dac& nu se prescrie o valoare a diametrului de referinga, prin diametru nominal se intelege diametrul maxim al suprafetei frontale), Tolerante la coaxialitate, la concentricitate, Ia simetrie, Ia intersectare sila bitaia radial [um] (Extras din STAS 7391/4-74 si STAS 7391/5-74) Tabel_ 1.14 Dimensiunea Clase de precizie nominala [mm] Valorile tolerantelor sunt date in jum peste [ pandla| mi [1 [Vv | vi | wi | vm] x |x | x] xm - 6 3 3 8 12 20 30 50 80 120 | 200 6 18 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 18 50 # 8 12 20 30 50 80 120 | 200 | 300 50 120 6 10 16 a 40 60 100 | 160 | 250 | 400 120 | 250 | 8 | 12] 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 | soo 250 500 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 | 400 | 600 500 800 12 20 30 50, 80 120 | 200 | 300 | 500 | 800 Observatii: 1. Prin dimensiunea nominali se intelege diametrul suprafetei examinate (pentru toleranfa la coaxialitate, la concentricitate si la intersectie) sau distanta dintre suprafefele care formeaza elementul simetric examinat. Daca dimensiunea nominala nu este indicat, atunci toleranta se determin’ dupa elementul care are dimensiunea cea mai mare. 2. Pentru toleranta btaii radiale, prin diametru nominal se infelege diametrul suprafefei exterioare. Ajustajele recomandate si frecvent utilizate sunt prezentatein tabelele 1.15 si 1.16. B Ajustaje recomandate in constructia de masini Ajustaje arbore unitar Ajustaje alezaj unitar Tabel 1.15 Tabel 1.16 hé 7, hs, no | He H7 Hs] HO D10/nd E9/hg H7lc8 F8/h6 | F7/h7 | F8/h8 H7/d8 | H8/d9 | H9/d10 G7/h6 Ajustaje H7/e7 | H8/e8 H7/b6 | 8/h7 | H8/h8 | H9/9 cujoc | Hole7 | H7/e8 | H8/e9 | H9/e9 4T/h6 | Js8/h7 Hol | H7/% | HEB | HO; K7/h6 H7/f7 H8/h7 M7/h6 H6lgs | H7/g6 | HE/hs N7/h6 Hos | H7/h6 | H8/h9 | 9/9 P7/h6 ‘Ajustaje | Hof. | H7,6 | 184.7 R7/h6 interme- | HorkS | H7/k6 | H8/k7 S7/h6 diare | Ho/mS | H7/m6 | H8/m7 H6/nS_| H7in6_| H8/n7 | Ajustaje | H6/pS | H7/ip6 | H7/p7 cu H6/r5 H7/t6 H8/r7 strangere | Ho/s5 | H7/s6 | H8/s7 | Hens | H7it6 B. Schemele au ca scop reprezentarea grafici a functionarii si constructiei transmisiei mecanice Acestea contin schemele cinematice, diagramele de functionare si schemele de fiabilitate C. Desenele de instalare au ca scop legaturile transmisiei cu elementele la care se racordeaza. De exemplu, legiturile cu masina motoare, cu masina de lucru, cu postamentul (fundatia) D. Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul indicarii tuturor conditiilor tehnice, privind executia, incercarea, exploatarea si verificarea. Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde, nu sunt prescrise pe desenul de executie si contin denumirea, caracteristicile si performangele transmisiei mecanice, conditiile de calitate, de executie si functionare, prescriptii pentru verificari, conditii de exploatare, conditii de ambalare, depozitare si transport. E. Lista standardelor, a normelor si a instructiunilor cu caracter republican sau international care se referd la transmisia mecanic& si la conditiile de calitate a acesteia F, Caleulele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare precizie, in special pentra echilibrarea pieselor aflate in miscare de rotafie, precum gi pentru calculul parametrilor privind controlul uunor angrenaje cu importanfé deosebita asupra bunei functionéri a transmisiei G. Borderoul documentatiei de bazii se intocmeste conform STAS 4659-80 1.1.3. Documentatia tehnologica Documentatia tehnologica se intocmeste de citre tehnolog, in urma analizei documentatis si a documentatiei de baz8, cu scopul realizarii unei tehnologii de fabricatie ot im. reduse de material, de scule si energie, ciclul de fabricatie cu o durat& cét me cat mai scizut) Documentatia tehnologic& cuprinde la randul ei mai multe capitole. A. Nomenclatorul de piese care se intocmeste cu scopul marsrutizarii elementelor componente ale transmisiei, urmaririi fabricatiei, intocmirii consumurilor specifice, precum sia listei de materiale. studiu icienta (consumuri mica si manopera la un pret 4 B. Marsrutizarea urmareste stabilirea fluxului de fabricatie pe care trebuie s&-I parcurga reperele existente in componenfa subansamblelor transmisiei mecanice, de la semifabricat pan’ la piesa finala, care, apoi, va intra in ansamblul transmisiei. Fluxul de fabricatie se desfagoaré in cadrul liniilor de fabricatie, a atelierelor, a sectiilor, societitilor comerciale. Fluxul de fabricafie trebuie astfel stabilit, incat intr-un timp cat mai scurt si cu cost de fabricatie cat mai redus, si se objina un produs final cu performantele impuse prin tema de proiectare cu fiabilitate ridicata in exploatare si cu calititi deosebite C, Fluxul tehnologic de realizare a reperelor trebuie si cuprinda fiecare operatie de prelucrare, precum si locul de lucru al acesteia. D. Planul de operatie are drept scop stabilirea detailata a procesului tehnologic de fabricatie pentru un procedeu de lucru dat. E. Desenele de semifabricate se intocmesc pentru semifabricatele reperelor obtinute prin diverse procedee tehnologice, cum ar fi: turmarea, forjarea, matritarea etc. Acestea trebuie si confina dimensiunile, formele semifabricatelor si conditiile tehnice de obtinere a lor. F, Desenele de executie pentru scule, dispozitive si verificatoare se intocmese de care tehnolog pentru acea SDV-istic& care nu este fabricata in mod curent gi care nu se gseste in comert G. Extrasul de materiale serveste la intocmirea fisei de consum specific de materiale, pentru reperele ansamblului. Extrasul de materiale cuprinde formularele de evident primaré a consumurilor H. Extrasul de manopera cuprinde toate cheltuielile de manopera pentru fabricarea reperelor L. Lista sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor (SDV-urilor) cuprinde atét’ SDV-urile normale, cat si pe cele speciale. J. Lista pieselor obtinute prin colaborare cu alte unitiyi economice din cadrul industriei pe orizontala este absolut necesara pentru eficientizarea fluxului de fabricatie, cu implicatii economice asupra produsului final K, Lista pieselor standardizate si normalizate se intocmeste in vederea procurarii acestor piese de la diversi furnizori specializati in fabricarea acestora L, Lista pieselor obtinute din comert M. Lista utilajelor se realizeaz& cu scopul fabricarii tuturor componentelor transmisiei mecanice, precum i a montdrii acestora, 1.1.4. Documentatia auxiliara Documentatia auxiliara cuprinde totalitatea documentafiei care insofeste prototipul sau produsul seriei de fabricatie zero. In cadrul documentatiei auxiliare sunt incluse o serie de documente care caracterizeazi ansamblul si calitafile acestuia, A. Lista documentatiei care se livreaz odati cu produsul B. Lista pieselor de schimb de primi necesitate existente in componenta ansamblului C. Certificatele organelor de control privind calitatea, garantarea pe o perioada de timp. D. Instructiuni de exploatare rational a ansamblului respectiv E. Cartea masini care cuprinde descrierea, reguli de montare si exploatare, evidenta comportiti in exploatare, a efectuarii reviziilor periodice si a reparatiilor. F. Figa tehnick de documentare in care sunt prezentate caracteristicile i performantele, desene- le de gabarit, schemele de functionare etc. G. Prospectul transmisiei cuprinde denumirea, caracterisicile si performantele acestora, fotogra- fii, desene in perspectiva, desene de gabarit, scheme, date economice. 1.2, STABILIREA SCHEMEI CINEMATICE A TRANSMISIEI Proiectarea transmisiilor mecanice impune intr-o prima etapa alegerea tipului de transmisie cores- Punziitor procesului de lucru si a motorului de actionare. Alegerea optim& a transmisiei mecanice trebuie 8 conducé la eficienta maxima, atat in executie, cat si in exploatare. 15 Procesul de lucru al masinii sau al utilajului are in vedere viteza unghiulara ~ turatia — ca marime si sens, momentul de torsiune ca marime tile de mediu si regimul de functionare. Pentru masinile si utilajele cu functionare 1a turatie constanta, sunt recomandate transmisiile cu raport de transmitere constant, actionate de motoare cu turatie constanta, Majoritatea transmisiilor mecanice sunt utilizate ca reductoare de turafic (turatia la intrare este mai mare decdt cea a arborelui de iesire al transmisiei), uneori se folosesc inversoarele de sens ale turatiei (vitezei unghiulare), precum si multiplicatoarele de turatie in cazul turbomaginilor. La puteri de transmis mici (pana la 10 kW) — functionare intermitenta sau continua gi la puteri ‘medi (10-100 kW) ~ fanctionare intermitenta, se recomanda transmisii cu gabarite mici, La puteri medi - functionare continua si la puteri mari (peste 100 kW), in orice regim de functionare se recomandi transmisii cu un randament cat mai ridicat (0,9...0,95 pentru puteri medii i 0,98 pentru puteri mari), astfel incat pierderile de putere si fie ct mai mici. Se obtin astfel cheltuieli de exploatare reduse. in tabel 1.17 se fac unele recomandari privind transmisia mecanicd optim’, cu rapott de transmitere constant [11], din punctul de vedere al turatiei, al puteri si al raportului de transmitere. Tabel_1.17 Turatia» | Puterea P| Raportul de m (rovin) (kW) ieee Tipul transmisiei mecanice Transmisii prin curele late, curele Os <10 trapezoidale, curele dintate, roti cu Bae frictiune, planetare. 7 10...200 ‘Transmisii planetare. malta aa Transmisii prin curele Tate, curele > 10000 5..,100 trapezoidale, curele dinate 10.200 ‘Transmisii planetare, 100... 1000 <10 Transmisii prin curele late, roti dinfate | $1000 an ‘Transmisii prin curele late pana la 3700 KW, eZ roti dintate ib0 6.30 Transmisii prin rofi dinate, angrenaje melcate, planetare, armonice. 80... 2000 Angrenaje melcate, planetare, armonice. _| obignuité amet > 2000 Transmisii planetare, armonice dintate, 1000 Angrenaje cu roti dinfate peste 80 kW, reductoare suspendate pané la 600 kW, orice puteri <12 angrenaje planetare, transmisii prin curele pain’ a 3700 KW, transmisii cu lanfuri pnd la 3700 kW. Obiectivul prezentei lucriri, fiind o introducere in proiectarea transmisiilor mecanice, cu raport de transmitere constant, in continuare se fac referinte numai la transmisiile eu roti dinfate (cilindrice, conice), angrenaje melcate, cu elemente flexibile gi articulate, ce se gasesc in mod frecvent in componenta transmisiilor de uz general, necesare diverselor sisteme de actionare. in fig. 1.5 sunt prezentate diverse scheme cinematice ale unor reductoare sau multiplicatoare de uz general cu roti dinate cilindrice, cu una sau mai multe trepte de reducere sau multiplicare in fig. 1.6 sunt ilustrate unele scheme cinematice ale reductoarelor cu roti conice, melcate si combinatii ale angrenajelor cilindrice cu angrenaje conice si cu angrenaje meleate, iar in fig. 1.7 sunt redate © serie de scheme cinematice, frecvent utilizate, ale transmisiilor cu elemente flexibile si articulate Transmisiile mecanice pot avea in componenta lor atat angrenaje cu rofi dintate, cat si transmisii cu elemente flexibile sau articulate, Legitura dintre motorul de actionare si transmisie, precum gi intre 16 diferitele componente ale transmisiei, se realizeazi prin intermediul cuplajelor permanente sau a cuplajelor intermitente comandate sau automate (limitatoare de moment, de sens unic, centrifugale) Sai Bal ec fi F | | Te vax VTL les i ‘ J Fig. 1.6 in fig. 1.18 sunt reprezentate cateva combinatii de transmisii mecanice, formate din reductoare de turafie cu angrenaje intr-o treapti si reductoare cu elemente flexibile sau articulate. Aga cum se observa din aceste scheme cinematice, in anumite situatii sunt necesare mai multe prize de transmitere a energie’ mecanice (prize de putere). In aceast& situafie, fluxul de transmitere al energiei mecanice se poate ramifica in diferite puncte ale transmisiei si, deci, trebuie acordati o atentie deosebita bilantului energetic si regimului cinematic. Datele initiale pentru calculul cinematic si energetic al transmisiei mecanice sunt: © viteza unghiulara a arborelui de intrare in masina de lucra @ yc [rad/s] (sau turagia 1 yy, .. €xprimata in rot/min) : © puterea la acest arbore Pyc., exprimata in kW : © momentul de torsiune rezistent pe arborele de intrare al masinii de lucru M, yy. [Nmm] care se determini in functie de putere si turatie (puterea fiind in VV, ma in rot/min) - relatia (1). May = 72-10% Fa Emm an + Ne in cazul in care se cunoaste ciclograma de incarcare a masini de Iucru (modificarea momentului de torsiune, rezistent in timp), se determina principalii parametri determinangi sau aleatori, functie de yariabila - moment de torsiune. in situatia in care momentul de torsiune este o variabila determinista, trebuiesc determinate valorile maxime Mima, minime Mim si medi Mrm. In cazul in care momen- tul de torsiune este variabil& aleatoare, cu limitarea intre doua valori extreme (minim Mn» si maxima Mas), trebuiesc determinate caracteristicile statistice cele mai importante: media M,, dispersia Day, coeficientul de variafie cy si legea de probabilitate teoretict cea mai adecvata: M,-23M, a2) = oo : 3 Daw ae M,) (113) (1.4) unde: © Mj ~ este momentul de torsiune dintr-o seevent& 7 a ciclogramei, de obicei, ciclograma este ‘imparfita echidistant in m clase; © m-~numirul de clase echidistante al ciclogramei Pe baza analizei detaliate a efectelor momentelor de torsiune variabile, in diferitele puncte ale transmisiei mecanice, se fac predimensionatile si verificarile organelor de masini respective si se adopt solutiile constructive. 1.3. CALCULUL CINEMATIC $I ENERGETIC AL TRANSMISIEI in functie de datele initiale, impuse prin tema de proiectare, se determina puterea si turatia motorului de actionare, iar, atunci cdnd acesta este standardizat, se impune alegerea sa corect Pentru schema cinematicd aleasé sau impusa prin tema, puterea necesar’, dezvoltati de magina motoare Pyar , este Pre = Praca / Mees + Prva / Mora +--+ Prion Moen (1.15) 20 unde © Pyar, Puc2s Pay teprezint& puterile nominale exprimate celor » masini de lucru; © Morte Mtoe 2+ + Mn ~randamentele totale de la masinile de lucru J, 2..n la magina ‘motoare care antrencazA toate cele masini de lucru, in cele mai frecvente cazuri, transmisia mecanica serveste o singuri masin& de lucru; in consecinfa, relafia (1.15) devine: [kW], pe arborii de intrare ai Prog = Pra. / Mot (s’) - Este absolut necesara precizarea momentelor de pornire M,, sia celui maxim M sma, specific procesului tehnologic pe care trebuie si-l realizeze sistemul mecanic, in comparatie cu: momentul de torsiune nominal M, (Mi»/Mj, Memac/ Mu). Randamentul total al transmisiei se objine ca produs al randamentelor partiale care apar i angrenaje, in transmisiile prin element intermediar, in lagare cu rulmenti sau cu alunecare, in cuplaje etc. Legende: MM ~~ masini motoare MAI~— motor cu ardere intern ME~ motor electric C- eaplaj CFO~ cuplaj cu flanse pentru arbori orizontali CEB ~ cuplaj elastic eu boljuri C Card ~cuplaj cardanic AP— ambreiaj plan R—_— reductor de turatie RDC ~ reductor cu rofi dinfate cilindrice cu dingi drepti. RDCI~ reductor cu roti dinjane cilindrice en dingi inelinagi RDCy~ reductor eu ropi dintate conice RM ~ reductor mele roaté meleaté TEF ~ transmisie cu element flexibil sau articulat TCL ~ transmisie prin curea lati TCT — transmisie prin eurele trapezoidale Th,~ transmisie prin lang Mod de simbotizare. MM »C RC -»ML Exemplu: in fig, ¢): MAI > CEB P>CED ~> Mb, > RM > TL, > MT> Aetionarea: motor cu ardere interné, cuplaj elastic cu bolturi, doudt ramificatti ale flucului de forte: direct la masina de lucru ML, 9i indirect prin reductorul meleat RM si transmisie cu ant TL> la ‘mayina de lucru ML» Fig. 1.18 a Randamentul total se determina pentru fiecare flux energetic atunci cind magina motoare antreneazi mai multe masini de lucru. in consecin{a, puterii consumate de masina de lucra i ii corespunde randamentul total 7 we Noe = M2 Ns Me (1.16) in care: 1), 773. me sunt randamentele diferitelor cuple de frecare din transmisie (curea — roatd de curea, lant — roaté de lant, angrenaje cu roti dintate, rulmenfi, lagire cu alunecare etc,), ce fac legitura masini de lucru cu masina motoare. in tabel 1.18 sunt estimate randamentele cuplelor de frecare, utilizate in transmisiile mecanice. Randamentele exacte ale diferitelor cuple de frecare se pot determina atunci cand se cunose parametri. geomettici, conditiile cinematice, natura lubrifiantului i starea de ungere a cuplei de frecare (vezi cap.6). Tabel 1.18 ‘Cupla de frecare inchisa Deschisi Angrengj cilindric 0,97...0,99 0,93...0,95 Angrenaj conic 0,96...0,98 0,92...0,94 Motoreductor melcat 0,40...0,90 0,30...0,85 Angrenaj melcat, melcul avand 1 inceput 0,70...0,75 0,50...0,60 Angrenaj melcat, melcul avand 2 inceputuri 0,75.,.0,82 0,60...0,70 Angrenaj melcat, melcul avand 3 inceputuri 0,80. ..0,85 7 Angrenaj melcat, meleul avand 4 inceputuri 0,88...0,92 : | Rofi cu frictiune 0,90....0.96 0,70...0,88 ‘Transmisie cu lant 0,95...0,97 0,90...0,93 ‘Transmisie cu curea lata sau trapezoidal 5 0,94...0,97 pereche de rulmenti 0,99..0,995 O pereche de lagare cu alunecare 0,98...0,99 in functie de puterea nominala, necesara actionarii, determinata cu relafiile (1.15) sau (115°) si de rapoartele Mp/M 1, Mrms/M,, se alege din catalogul de motoare electrice (daca actionarea se face cu astfel de motor) motorul corespunzator, unde © M,,—momentul de torsiune de pornire la masina de lucru; © Monae ~ momentul de torsiume maxim ce ia nastere la masina de lucru gi se poate transmite la ‘motorul electric; ¢ M, ~momentul de torsiune nominal fa masina de lucra in anexele 1.1 ~ 1.4 se da un extras din catalogul de motoare electrice de curent alternatiy. Dacé actionarea se face cu motor cu ardere interna sau motor hidraulic, trebuie si se tind seama la alegerea motorului de toti consumatorii, indiferent daca fluxul de forta trece sau nu, prin transmisia mecanica ce trebuie proiectata. Odati cu alegerea motorului de actionare, se cunose turafiile nominale si efective ale acestuia, putiindu-se determina raportul de transmitere total al transmisiei Magag Mag (1.17) Feo Org ng (Oven in care © use, Mv —viteza unghiulard efectiva, respectiv turatia efectiva a masini motoare; My. ~ viteza unghiular’ nominald, respectiv turafia nominal a masini de leuru cea indepartata sub aspect cinematic de masina motoare. in functie de schema cinematicé, se repartizeazA raportul de transmitere total pe treptele de reducere a turafiei 2 deer (1.18) for = bra “sy “456 » La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie si se {ind seama de urmitoarele cerinte: obtinerea unei suprafefe minime a transmisiei mecanice, asigurarea unor dimensiuni ale transmisiei minime, in létime sau lungime, greutate minima, capacitate portant egala pe trepte, cufundare egal in baia de ulei a tuturor treptelor. Nu exist pané acum o recomandare a repartitiei rapoartelor de transmitere, care si indeplineascd simultan toate aceste cerinte. in tabel 1,19 sunt date recomandari privind raportul de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o treaptii si cu doua trepte de reducere Tabel 1.19 Rapoarte de transmitere pentru transmisii cu 0 treapti si eu dou trepte de reducere z Valoare Tipul transmi Recomandat Reda Reductor cu rofl dinjate cilindrice i 25...63 125 Reductor cu rofi dintate conice i 2.4 63 Reductor melcat 5...63 80 Reductor planetar 4.14 20 Angrenaj cu roti dintate, deschis 2.71 14.18 | Angrenaj melcat, deschis a 10.,.63 125 Transmi HEH 1...6,3 8 ‘Transmisie cu roti de fricfiune 1.4 8 Transmisie prin curea lata 1.5 63 Transmisie cu rola de intindere 4.63 8 ‘Transmisie prin curele trapezoidale LS 7 Valorile nominale ale rapoartelor de transmitere parfiale (pe trepte) sunt date in tabel 1.20,conform STAS 6012-82. Tabel 1.20 Rapoarte de transmitere nominale (Extras STAS 6012-82) 1 Tr 1 [ 1,00 ne 315 aa 1,25 ro + 400 aa i eae 2,00 _ 630 = [20 Fg] ae Fee Valorile din sirul 1 se vor prefera valorilor din sirul IL Rapoartele de transmitere mai mari decat cele indicate in tabel se objin prin ‘inmultirea acestora cu 10, 100, 1000. 2 Pentru transmisiile cu 0 singurd treapta de reducere se admit abateri ale rapoartelor de transmitere fata de valoarea nominal de +2,5%, iar pentru cele in mai multe trepte de + 3 %. in tabelul 1.21 sunt ficute recomandari privind repartizarea rapoartelor de transmitere ‘intr-un reductor ou roti dinfate cilindrice, cu dows trepte de reducere, in conditiile realizarii unui volum minim Repartizarea poate fi aplicata gi unui reductor conico-cilindric, cu observatia c& intotdeauna treapta rapidi va fi format din angrenajul conic si nu va depasi raportul iyo ~ 4, in eazuri eu tomul exceptionale se admite ca raportul de transmitere al treptei conice si fie ti2 = 6,3 ( iz ~ raportul de transmitere al treptei rapide — prima treapt&; 1s, raportul de transmitere al treptei lente a doua treapta) ‘Tabel 1.21 Rapoarte de transmitere recomandate pentru reduetoare cu o treaptii sau doud trepte de reducere Reductor intr-o Reductor in dowd trepte de reducere: ip =112 “ty treat de-reducere normal cu intrarea gi iesirea coaxial 1,25 28x 2,8 =3,15x2,5 4x2 14 3,15 x2,8 4x2,24=4,5x2 16 355x28=3,15x3,1S | 4,5x2,24=4x2,5 18 3,55 x3,15 4,5x2,5=5%2,24 2,0 4x 3,15 =3,55 x 3,55 5x25 2,24 4x3,55 5x28 28 45 x3, 4x4 5x 3,15 =5,6x 2,8 2.8 45x4 5,6x 3,15 3,15 ASx4,5=5x4 5,6 x 3,55 3,55 5x45 63x35 4,0 Sx5= 56x45 63x4 4s 5.6x5 TAx4 5,0 6,3x5=5,6x5,6 |7,1x4,5 5,6 63 x 5,6 - 63 71x 5,6 = 6,3 x 6,3 - 71 71x 63 - Asigurarea unei adancimi egale de imersare in ulei, a celor dou trepte de reducere ale unui reductor cu roti dinjate, se realizeaz dacd rapoartele de transmitere sunt egale amie (1.19) infate cu intrarea gi iesirea coaxial, se recomanda ca raportul de i (Re) (1.20) Pentru realizarea unui volum minim al reductoarelor de turatie conico-cilindrice in doud trepte, se recomanda: i= Pentru transmisiile cu roti transmitere al primei trepte si fie: 512 = (0,2...0,25) itor (121) La reductoarele melcate in dous trepte de reducere se impune relatia (1.22) pentru fier < 300, respectiv relatia (1.23) pentru fier > 500. i= 0,06" ft (1.22) ip 2 = 0,03" ios (1.23) La reductoarele cilindro-melcate cu dou’ trepte de reducere, pentru treapta cilindrica se va adopta relatia (1.24), dacd ire <80 gi, respectiv, relatia (1.25), dacd tor > 80. 24 siiiiicindl 112 = 0,05" ios (1.24) Ip 2 = 0,025" tux (1.28) Dupa alegerea rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere ale transmisiei, se determina turafia fiecdrui_arbore al transmisiei Observand schemele cinematice, se deduc turatiile efective My Magy My Mp Liyys Nyy = My (1.26) Tindnd seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de energie mecanic’ de la masina motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor componente — x ale transmisiei, se determina puterile pe fiecare arbore ~ x Se determina momentul de torsiune pe arborele x, cunoseind turatia arborelui_ nc, exprimat rot/min i puterea transmis prin intermediul acestuia P,, exprimati in kW. Acesta se calculeazi pe fiecare arbore in parte, M,.. cu momentul de torsiune exprimat in (Nmm] in 38. 198 Pe (1.27) x ” 25 Anexa 1.1 Motoare electrice asincrone (Extras din STAS: 1893-87; 881-88) Tiarafia Ta mers in gol 3000 froumin] Turafia la mers im gol 1500 _[rovinin] Tipul Puterea Turatia Tipul Puterea Turatia motoralui kW] [rot‘min) ‘motorului kW] {rot/min} ig me | oe Ie ee ee oar ce T1_[ ats | 07 | 0.37 | 2700] 2750 [a1_| eats | 025 | 03 | 1350 | 1350 71_[ 6st {0.55 | 0.55 | 2700 | 2765 7 | 6st. _| 0.37 [0.37 [1330 [1360 80_| BoLs | 0.75 | 0,75 | 2750 | 2800 80_| soLr [0.55 | 0.55 | 1350 | 1380 so | gon [i [a1 _[ 2750 | 2st0 80 80L | 0.75 [0.75 | 1350_| 1390 90s {90S | 1.51.5 | 2820 | 2825 908_| 90 [11 | it | 1390 | 1400 9oL | 9OL | 2,2 [ 2.2 | 2850 | 2840 50 | 90L [1.5] 15 [1390 | 1400 Tool | 100L | 3 [3 _| 2850 | 2850 yor | Tour [2.2 | 2.2 | 1425 | 1410 1am [12M {4 [4 | 2880 | 2870 You | won| 3 [3 | 1425 | 1410 1328 | 1328s 5,5_| 5,3_| 2890 | 2890 12M [112M [4 | 4 | 1425 | 1420 1328 | 1328 | 7.5 | 7.5 | 2890 | 2890 152s | 1328 [5.5 | $5 | 1440] 1430 160M. 1 2930 152M | 132M [7.5 |_7.5_| 1435 | 1430 160M. 15 2910 160M i 1440 1601. 185 2930 160L | 15 1440 180M. 22 2920 180M | 18,5 1460 2001. 30 2920 1801. 2 1460 2001. 31 200 |_| 2001. 30. 1460 225M 45 2950 2258 37 1460 225M 45 1460 Turajia lamers in gol 1000 [rot/min] [—Twrafia Ta mers in gor 750 [ro/min] Tipul Puterea Turafia Tipal Puterea Torafia :notorulul IkW {rovmin) motorului [kW {rovnin| 1[ 2 [ipe,ul 2 [ante cat for 30 | Sots _| 037 | 0.37 | 890 | 90s DOS 037 [em s0_| sot {0.55 [0.55 | 900 | 905 SOL 035 670 90S_| 90s [0.75 [0.75 | 940 [915 TOOL To0Lr |"0-75_| 0.75 | 708 | 6x0 90L_| 901. wl [aa [940] 9s. toon | 100L [11 [11 | 705] 68s, Too [ool | 1.5 [1s _[ 940995 12M [aM [1s [1s | 705_| 68s. um | 112M [22 [2.2 | 94s | 935 is2s | 1328 | 22 [22 | 710 | 700 isos | 1328 [3 [3 [95s | 9a. 132M [132M [3 [3 | 710_| 705 132M | 132Ms [4 [4 | 960 [945 10M | 4 70 [132m [132m [35_| 5.5 | 960 | 945 1601. 58 708 160M 75 960 Tool | 73 708 160L. 1 ‘960 1801. I 720 | 180. 360 2001. 15 720 200L, 9701 2258 18.5 720 2001. 970_| 225M 2 720 225M. 70 1 _| Observatie: Tipurile de motoare din coloana | sunt produse de IEM Timisoara, iar cele din coloana 2 de IME Bucuresti 6 * 4. Ro feuour 9p 9j2}09 op wrEye (varosqo vy indy TT bxouy, e Winey ove 821 | OBI | Bre [8/7 9 Weer 09% ort | ost | ste | ez S7zer opt [ spr | 09 | rez ost [war ont err | soc | cre | zs [oot | Toor sei [ost | scz| ost | os [ort] To6| oor | oer | sez | 061 | os | ort $06 oor | cet | oz | sar | oF | szt 08 06 [eet | got | cet | o€ [zit TL wa [av ov avi vv ev] mdr t - A 2 TWIMIAOI QODE [OAT wifey “Ay S| ward an: (06 Hes § 06 anep ajrunisuawp © no or $92 | 00E eee os | se | 68 [azz str 2 s9¢ | 00E ee os | se_| 68 [0% o1z | Szer zs | SW siz | 0st 817 09 [sz [oe oot | WzrT oe [ 8W siz | 0st Est os | sc | 9 ste | sw 07 cee os |__| 9s ost_| 8 oor iad os | $2 out | 9W oor 807 or | 61 ore [sw ovr | s6 | [ost os | rr T | ='s @ | -N| | on va | N Indy va Indiy eT wxouy, ST XIN OT N MHIMIOIOW fe aIeIOU S| TRACY oe ON WSSU H] BTU AN ST Oe Sor [oer | $8 9E G18 [OOP | Os | OSE | OF8 9 6188 | oor | osr | ose | oo8 Us | Sor | veh | oe ZN St 9f rss | oor | ost | ose | Zot zsh 987 | S6p | 9h | 8 S St 9€ 81_[ ose | oor | 00€ | 092 ish Sog | 08h | e6¢ | SL "1007 6 8I_| 00 | ose | ose | oas E0r GLT | 9st | ore | OL Tost 6 8t_[o0¢ | ose | ose | cv9 £0r Ire | 9sr | obs | OL _Wosr dog [ose | os | oF9 CLE vst utr | ree | 02 _T09T oor [ose | ost | 809 TLE ore [ait | ee | 00 Wor ~a] d | oN | T OH =a | OV] av | WV ray Soe TF | Cid “+ wa PT wrauy, ssi- | Le | €> | om | Le ] €8- | 0% | SOI] Tel-] 801- | o6c- | cer | Sor | SLT 7] aos | cor o fo | o | 0 | o | oe | oe | 9 89- | cere | cere | set- ose: |_ 00 opr | 68 [is Poe | se | st | es | Isr 86 [soe Ie | eer Por be o | o}o | o | o | er] st] zo- | szi- | szt- | ser | set- orz-|_oor_| sie oer | te [es | ze | ec- | 69> | ot | Ler | Bor | ae | Ove | tor | oor | cr wT te | ose 0 o | o | et | at | 9s | 9s | 9s | on | ont | ort | on ost-|_* . sur 6c | oc [1 | we | cer | 96 | ol | ste] eer | ovr | 6cr- 66 | oce | ost 0 o | o | st] st} os os- | oot | oor | oot | oot out 0r se [ar | oS [oe | 901 3 | sei- | 8br | ser Port mcr?) oer | oar 0 o | o | pt | ot | er er | sax | ca | cs | oe Soi is we [sr oe [ve | oe 3s [esr [oer [Lor | be aT on | op 0 o | o | a] ar | se ge | ee | ae | we | ae oz te or om [ee | 9L- 6 [Per | 90r | 06- | 6L- Or] og | os 0 0 or | ot- | 0 os: | ox | 09 | a9 | 09 oot ca or ve | st | Ue [zt | os | st- [99 9° Toc | oe 0 0 eo |e | se sz- | os- | os- | os- | os- os | % ws er se [oe | es ee- | co | ex | 1m | ee Bei ros | or 0 0 i ee [tom Oc | oF | oF | oF | OF so er ir ve [ur | ee ie [se [os [os | er 1 [ae a 0 o x | & | ot gi- | ze- | ze | ze- | ze ose oe o oe [or | se te [19 re eT or a 0 0 sie | er six | se sz | oF | oF or OE e or | ar | 8 si [os [se | ce [ae [0s [are | tr Pac |g 7 0 0 & | | or or- | oz | oz- | oz | oz- | os: | o¢- | o€- | os i 5e > wr | ® | oe ar | oe [ae | ve Poe [se [re | or Poe | 7 0 0 ze | x | et- | vt | pte | pt | oz | oz- | oz | oz oH oH 3 Te ow |e [se Te Te To [sp [op [9p | ereued | aasod [ura] ereururou luex2y0} 9p judg vaungsuountg ST vxouy (88-€/0018 SVLS wp svarxq) arzivaad ap royda,y 18 yjuwi9j02 ap myndurys raritzod aavorgzundsa.o> wu gos & yuvd ap axyourep no rogue naquod ya 1] a[eUOISUAUEP LEY 30