F

PRINCIPALNLE TEHMCI DE RECONSTRUCTIE A VALVEI MITRALE iN

INSTIFICIENTA MITRALA

Insuficienfa mitralil este un defect valvular const$nd in inchiderea incompletii in

sistol[ a valvulelor mitale, ceea ce pemrite refularea sdngelui din ventriculul stdng in atriul
st6ng. Refluxul sistolic produce dilatarea atriului stfuig qi cu timpul, dilatarea qi hiperEofierea

atriului st6ng, prin munca suplimentard pe care kebuie si o depun6.

Etiologic Patologia degenerativi este cea mai frecventi c,auzA de insuficienfi mitall
in Statele Unite, reprezentSnd 50% dinte pacienfii operafi pentru acest diagnostic. Alte cauze

includ: reumatismul articular acut (20-3|o/o), boala ischemicd (15-20VA, endocardita,

anomaliile congenitale qi cardiomiopatia.
Patologie. Cele patru componente structurale majore ale valvei mitrale sunt inelul,
foi{ele valvulare, cordajele gi muqchii papilari. Un defect al oriciruia dinte aceste compo-
nente poate determina insuficienli mitraH. Carpentier a propus o clasificare funcfionalE

pentu insuficienfa mitraH" subliniind trei tipuri principale de valve afectate funclional. Tipul
I de insuficien{d apare datoritii dilatafiei inelului sau perforafiei foitelor valvulare, cu
motilitate nonnalI a acestora- Caracteristic, acest tip este rezultaful ischemiei sau endocar-
ditei, deqi dilatatia izolath a inelului mitral este uneori intehit6 in boli reumatice qi
degenerative. Tipul II de insuficienfl apare secundar motilitiip crescub a foifelor valvulare,
cu prolapsul acestora. Aceastl situalie poate fi secundar6 unui cordaj elongat sau rupt gi este,

III de insuficien{d apare

de cele mai multe ori, de origine degenerativi sau ischemicd- Tipul
datoritii resticliei motilitiilii valvulare, foila valvularE afectati neating6nd planul
corespunzitor de inchidere in timpul sistolei; acest tip se intdlnegte cel mai frecvent la pa-
cien{ii reumatici. Dilata}ia inelului mital se dezvoltil deseori secundar insuficienfei prin
prolaps sau prin motilitate redusi a foilei valvulare gi este, de obicei, o parte aditionali a
tipului II sau a tipului III de insuficienli.
Cordajele tendinoase sunt subliate qi elongate la pacienfii cu boal6 degenerativi. De
obicei, {esutul foi,telor valvulare este in exces gi sublire sau este ingrogat gi albicios la pacientii
cu sin&om Barlow. Frecvenl valva are un aspect umflat qi inelul este invariabil dilatat.
in Uoata reumatismalS, cordajele tendinoase sunt ingrogate pi scurtate, iar motilitatea

foilelor valvulare este redusd. Pot apdrea grade variate de fuzirmi comisurale, fibrozi
valvulari sau calcificiri, produc&rd stenoz6 qi insuficienfi mitraH concomitentE. De obicei,
este prezentii dilatalia asimetici postenoar6 a inelului mitral.
1