PROIECTAREA UNEI ORTEZE DE MEMBRU INFERIOR

Nicolae – Cristian CRISTESCU

Universitatea Politehnica din Timişoara, România, 300006, Timişoara, P-ta Victoriei nr. 2

cristescuniku@yahoo.com

Rezumat
Lucrarea de faţă îşi propune studiul articulaţiei coxofemurale şi proiectarea unei orteze de
şold precum şi realizarea a două tipuri de balamale ale ortezei pentru pacienţii ce sunt
diagnosticaţi cu diferite afecţiuni şi disfuncţii ale articulaţiei coxofemurale.
În prima parte a lucrării s-a făcut un studiu despre anatomia, patologia şi biomecanica
articulaţiei coxofemurale. Aceste noţiuni fundamentale ale articulaţie coxofemurale dar şi studiul
despre stadiul actual al proiectări ortezelor de şold au ajutat la proiectarea ortezei.
Introducere
Principii şi metode de protezare
Orteza este un dispozitiv medical care susţine, aliniază, previne sau corectează
deformările unei părţi a corpului. Scopul terapeutic al unei orteze poate fi acela de a se opune sau
a asista miscarea, de a transfera o forţă sau de a proteja o parte a corpului. Ortezele sunt de
asemenea utilizate pentru a controla miscarea excesiva sau nedorită.
Unele orteze protejează părţi ale corpului prevenind deformări sau răniri, alte orteze pot fi
concepute pentru a transfera forţe dintr-o poziţie a corpului la alta (orteze de picior care transferă
greutate de la pintenul calcaneu la antepicior). Pe lângă rezistenţa la mişcare aceste orteze pot
menţine un aliniament particular. Toate tipurile de orteze pot fi realizate atât din material plastic,
rezină sau carbon, cu articulaţii din inox sau nearticulate, cu legături anterioare, laterale sau
posterioare, burete de confort de diferite grosimi; orteze corectoare de statică a piciorului
(susţinători plantari) sunt realizate din musa termoformabila de diferite densităţi.

Materiale şi metodă
 Pentru proiectarea ortezei şi pentru desenele de ansamblu şi de execuţie am folosit
programul SolidEdge. Pentru început s-a realizat orteza de şold cu o balama fără blocaj apoi s-a
realizat balama cu blocaj în două poziţii.

Figura 4.25

Figura 4.26

Pentru realizarea şi testarea celor două balamale s-au folosit maşinăriile şi sculele din
incinta Facultăţii de Mecanică – SPM, iar ca şi material tablă cu o grosime de 1 mm.
Prima balama a fost realizată cu un pin sudat iar a doua balama cu un pin cu filet.
 Rezultate
Comparaţiile între valorile maxime a deplasărilor totale obţinute după aplicarea forţelor
în cele două poziţi ale ortezei sunt reprezentate în figurile 4.54, 4.55 şi 4.56.

Deplasarea totală 100 N Deplasarea totală 500 N

42.376 213.27
22.374 mm mm
mm 111.87
mm

pozitia 1 pozitia 2 pozitia 1 pozitia 2

Figura 4.54 Deplasările totale în cele două poziţii de blocaj ale ortezei
Concluzii
S-a realizat un studiu bibliografic despre anatomia şi biomecanica articulaţiei şoldului.
Proiectarea ortezei cu balama fară blocaj şi cu balama cu blocaj în două poziţii.
Analiza numerică s-a realizat pentru orteza cu blocaj în poziţie ortostatică şi în şezut.
S-au realizat două tipuri de balama, prima având un pin sudat iar a doua un pin cu filet.
Rezultatele obţinute după testarea celor două balamale au fost analizate rezultatul fiind
unul favorabil pentru cea de doua soluţie constructivă.
Bibliografie
[1] Baciu Cl. – Anatomia funcţională şi biomecanică a aparatului locomotor, Editura Sport-
Turism, Bucureşti, 1977.
[2] Brook, I., Richard,Processing of Ceramics, Editura VCH, NewYork, 2001
[3] Bunea, D., Nocivin, A.,Materiale biocompatibile, EdituraTipografică, Brev., 1995
[4] Gh. T. Pop, Biomateriale si componente protetice metalice, Ed. Tehnopres, Iasi, 2004
[5] Luxaţii. romedicale.ro.Luxaţia congenitală de şold, Accesat DATA
http://www.romedicale.ro/luxatia-congenitala-de-sold-38/
[6] NICU M.D., DUŢĂ M. Bazele teoretice ale bioingineriei şi tehnologiei, Editura
Garamond, Bucureşti, 1996
[7] Notiţe Curs Prof. Dr. Florian Purghel UMF Carol Davila Facultatea de Medicina
Generala.