UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

I.M.A

Evenimente cu efect asupra dezvoltarii durabile in perioada 2007-2011

Studenti: Bathaei Erfan

Disciplina: Dezvoltare Durabila Miru Cristina

Ropan Andrei
CUPRINS

1. Aderarea Romaniei la UE

2. Dezastrul de la Fukushima

3. Criza economica globala

1. Aderarea Romaniei la UE

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene aceasta data fiind
propusa in 2003 la summitul de la Salonic si confirmata la Bruxelle in 2004. Calitatea de stat
membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii.

Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la

înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul României a fost de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007. La

summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană sprijină acest
obiectiv.

În Raportul de țară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentară

europeană în grupul popularilor creștin-democrați, se menționează că "Finalizarea negocierilor de
aderare la sfârșitul lui 2004 și integrarea în 2007 sunt imposibile dacă România nu rezolvă două
probleme structurale : eradicarea corupției și punerea în aplicare a reformei". Recomandările
destinate autorităților române privesc: măsurile anticorupție, independența și funcționarea
sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei.

Comisia Europeana a publicat în octombrie 2005 un nou raport de tara, privind progresele
înregistrate de Romania în perspectiva aderarii la UE prin care Romania continua sa îndeplineasca
atat criteriile politice pentru a deveni Stat Membru cat si criteriul unei economii de piata
functionale.

După aderare România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu

drepturi depline. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii ,a șaptea după
numărul de vorbitori, în concurență strânsă cu olandeza, urmând ca oricare cetățean al UE să se
poată adresa instituțiilor în această limbă.

Efecte asupra viitorului Uniunii:

Amplasarea geopolitică a României va influența politica UE cu privire la relațiile cu Europa
de Est, Orientul Mijlociu, Turcia și Asia. Prin Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI),
România are o oportunitate de a-și demonstra supremația în regiune.
Integrarea în Uniunea Europeană a influențat și relațiile regionale ale României. În
consecință, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene
precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus și Turcia.

2. Dezastrul de la Fukushima

La 11 martie 2011 regiunea Tōhoku, în care se află orașul, a fost afectată de un

mare cutremur de pământ (a se vedea Cutremurul din Tōhoku). Cutremurul a cauzat
un tsunami puternic care a afectat grav reactorul I din centrala nucleară Fukushima, aflată în
apropierea orașului.

Cutremurul din Tōhoku din 11 martie 2011 a fost

un seism de magnitudine 9,0 MW cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific, în
apropierea orașului japonez Sendai, aflat pe coasta de est a Japoniei. Cutremurul a provocat
valuri tsunami ale Pacificului de până la zece metri în înălțime.

În urma seismului a fost declarată stare de urgență nucleară în Japonia din cauza unor
probleme la centralele nucleare Fukushima I și Fukushima II din Prefectura Fukushima.
 Ca urmare a cutremurului, NASA a calculat că ziua s-a scurtat cu 1,8 microsecunde[11] din
cauza rotației accelerate a Pământului.[12] Tot datorită cutremurului s-a calculat că Japonia s-a
deplasat cu 2,4 m față de poziția anterioară cutremurului.[13][14]

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la

centrala electrică atomică Fukushima din Japonia, care constă din 4 reactoare nucleare, ca urmare
a cutremurului din nord-estul țării de la ora 14:46 urmat de un tsunami de mari proporții. Centrala
nucleară Fukushima I a fost nevoită să recurgă la acumulatoarele electrice de rezervă, dar acestea
au o capacitate limitată.

La 14 martie compania TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administrează

centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o
răcire normală la un reactor se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil
radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui și al unor
explozii.

La 15 martie autoritățile din Tokio au anunțat că la reactorul (blocul) 2 Fukushima a avut loc
o explozie care a avariat învelișul acestuia, provocându-se astfel o creștere a radioactivității în
zona înconjurătoare. Administrația centralei vorbește despre "valori dramatice ale radioactivității".
Drept urmare populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei (care nu era încă
evacuată) a fost avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de
aparatul respirator) radioactivității crescute. După explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un
incendiu la reactorul 4 (care la cutremur era în revizie). De la acesta provine acum creștere
puternică a radioactivității direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar avea două
găuri de dimensiuni metrice în înveliș (carcasă).

Doza de radiație naturală, la care este expus în general tot Pământul, este între 0,0001 -
0,0002 milisievert/oră. Doza de radiație maximă admisă (considerată nevătămătoare omului) este
cuprinsă între 200 și 300 milisievert/oră. În cazuri izolate s-a constatat că doza de 500
milisievert/oră poate cauza la unii oameni forma acută a bolii de radiație. Doza de 1.000 milisievert
s-a constat că a cauzat o mortalitate de 10 % în decurs de 30 de zile , iar doza totală de 6.000
milisievert este letală (mortală). Datele de mai jos indică valorile măsurate în zona reactorului. `

IMPACT SOCIAL

Peste 850.000 de locuințe din nord-estul Japoniei au fost ( în ciuda temperaturilor în jur de
0 °C) fără energie electrică.

La data de 16 martie erau cazate în 2.400 adăposturi de necesitate 440.000 persoane.


15.822 morți,

3926 dispăruți
 440.000 evacuati

IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Institutul de geofizică și vulcanologie din Italia a făcut cunoscut, că seismul din Sendai a
cauzat deplasarea axei de rotație a Pământului cu 10 cm,[40] care ar fi cea mai mare de
la cutremurul de gradul 9,5 din Chile de la 22 mai 1960. Tot în urma acestui cutremur, prin
mișcările provocate în scoarța terestră, insula japoneză cea mai mare, Honshū, s-a deplasat cu 2,4
metri.
IMPACT ECONOMIC

Compania germană de asigurări Munich Re a calculat că pierderile economice ca urmare a

catastrofei au fost de cca 210 miliarde de dolari americani în prima jumătate a anului 2011, fiind
astfel cel mai costisitor cutremur de când firma adună statistici de acest gen (1979).

3.Criza economica mondiala

Totul a inceput in urma cu 30 de ani cand bancile au realizat ca oferind credite la scara
mare aproape oricarui cetatean ele isi vor mari profiturile inzecit si vor pastra riscul scazut de
pierdere pentru care creditele erau recunoscute, bazandu-se de fapt pe platirea acestora la timp in
mod absolut constant.

Majoritatea crizelor au la baza o bula speculativa pe o categorie de active, de exemplu

imobiliar sau actiuni. Uneori este vorba de o inovatie tehnologica care duce la formarea lui, insa in
2008 a fost vorba mai ales de inovatie financiara. Ce s-a intamplat in 2008 a fost de fapt explozia
unei bule speculative care acumulase in timp erori in mod constient.

O bula speculativa exista în conditiile in care un instrument financiar este evaluat la

suprapret de-a lungul unei perioade indelungate. Prezenta clientilor care cumpara un produs
financiar cu speranta că il vor putea re-vinde mai tarziu pentru o suma mai mare este un alt factor
care contribuie frecvent la crearea de bule financiare. Dacă apare o bulă economica pe piața,
atunci exista riscul de "prăbusire" a valorii instrumentului financiar respectiv: clientii vor continua să
cumpere atata timp cat consideră că există si alti cumparatori pe piata, astfel incat cand multi decid
să vanda, pretul va cadea. Din pacate, este dificil de ghicit cand pretul unui produs financiar
reprezinta corect valoarea fundamentala a acestuia, astfel incat bulele economice sunt foarte greu
de detectat.

Urmand strategia introdusa in urma cu 30 de ani, bancile ajunsesera sa acorde credite fara
a mai face verificarile de rigoare in ceea ce priveste posibilitatea beneficiarilor de a-si plati ratele.
Trebuie mentionat faptul ca majoritatea creditelor acordate erau cu rate adjustabile, adica bancile
erau capabile sa mareasca ratele in orice moment.

Cum puteau bancile sa isi asume un asemenea risc? Foarte simplu. Nu si-l asumau de loc.
Ele au gasit un mod ingenios sa inlatureze riscurile si in acelasi timp sa obtina profit instant. Astfel
a aparut ingineria financiara care a declansat criza, numita CDO (Collateralized Debt Obligation).

CDO-urile erau niste pachete financiare formate din obligatiuni ce erau constituite la randul
lor din mii de ipoteci. Ele au fost inventate de banca de investitii Goldman Sachs pentru a putea fi
vandute investitorilor si obligatiunile cu rating de incredere mic.

Obligatiuniile primeau un rating oferit de agentiile de evaluare specializate astfel incat sa fie
ierarhizate in functie de riscul acestora. Cele mai sigure aveau rating AAA si urmau in mod
descrescator astfel: AAA, AA, A, BBB, BB, B. Agentiile de rating ofereau rating maxim la toate
obligatiunile pe care bancile le puneau la dispozitie pentru a nu isi pierde clientii in favoarea
concurentilor si pentru a le castiga increderea investitoriilor terminali. In realitate, majoritatea
obligatiunilor cu rating mare erau formate din ipoteci ale unor oameni aflati in incapabilitate de
plata, someri, etc.

Astfel aceste pachete numite CDO-uri, considerate ”sigure”, erau vandute investitorilor,
care se bazau pe gradul maxim de siguranta de care acestea dispuneau.
 Pentru a pute fi vandute mai usor, bancile au inventat si CDO-urile sintetice. Practic erau
niste CDO-uri formate din alte CDO-uri normale pe care le vindeau la un pret mai mare. Aceste
combinari de pachete financiare au continuat in acest mod, astfel ajungandu-se ca o investitie de
10 milioane de dolari sa insemne 1 miliard de dolari.

In decursul anilor piata imobiliara se afla intr-o continua crestere. Imobiliarele erau
supraevaluate de la an la an. Asta pana la momentul spargerii bulei speculative ce a avut ca efect
scaderea drastica a pietei prin cresterea ofertei intr-un mod foarte rapid. Toata lumea vindea.
Bancile au fost nevoite sa creasca ratele cu pana la 200- 300%, astfel oamenii au ajuns in
incapabilitate de plata, multi pierdandu-si casele.

In tot acest timp bancile erau constiente de problema majora in care se aflau, dar au ales
sa o ignore ca mai apoi ajungandu-se la cea mai mare criza economica din ultimii 100 de ani ce a
afectat majoritatea statelor si milioane de oameni.

Guvernul American a fost nevoit sa intervina, sprijinand financiar bancile. Acesta a fost
defapt si scopul lor, ele bazandu-se pe acest deznodamant fara a le pasa de consecinte. Banii
proveniti de la guvern s-au transformat ulterior in bonusuri pentru directori. Vina a fost aruncata
asupra imigrantilor si asupra celor saraci.

In urma tuturor evenimentelor petrecute, un singur bancher a fost arestat.

In 2015 mai multe banci mari au inceput sa vanda miliarde de dolari in ceva numit ”
oportuniati de transe rezervate” care potrivit bloomberg news este doar un alt nume pentru CDO.

Impact social

-Milioane de oameni ramasi fara loc de munca dintre care 8 milioane doar in SUA

-6 milioane de oameni si-au pierdut casele doar in SUA

-In urma crizei creditele bancare erau obtinute foare greu

-Oamenii au fost nevoiti sa migreze in speranta gasirii unui loc de munca si trai mai bun, astfel
destramandu-se familii

-Bancile au invatat din greselile facute

-Increderea in sistemul bancar a fost pierduta

- Somajul, lipsa de incredere a consumatorilor si senzatia de nesiguranta a cetatenilor au crescut

in majoritatea statelor din UE

Impact asupra mediului

-Cladiri si spatii comerciale abandonate

-Defrisari excesive pentru producere de profit

-Mai putina poluare in urma inchiderii de fabrici si uzine

Impact economic

-5 trilioane de dolari au disparut din banii de pensii, obligatiuni si din favloarea proprietatilor
imobiliare in SUA

-Multe firme si companii au fost nevoie sa isi inchida activitatea

-Sprijinul guvernului american a provenit din banii bugetarilor

-Guvernele au redus impozitele pentru a stimula economia

-PIB-urile tarilor au scazut

-Guvernele ofereau garantii in numele firmelor pentru a putea benefica de imprumuturi

-Productia industriala din tarile europene dezvoltate, precum Germania, Franta, Anglia, Italia si
Spania, a scazut cu 20-25%

-Credibilitatea economica a SUA a fost diminuata

-Interventiile fara precedent ale guvernantilor, prin infuzii masive de fonduri "imprumutate" in
sistemul financiar, prin achizitionarea de actiuni in institutiile falimentare si prin reducerea
impozitelor

-Imprumuturi facute de catre state

-Populatia va fi obligata sa plateasca impozite apreciabile, ca sa acopere datoriile facute de

guvernele respective cu intentia de a stavili daunele recesiunii economice globale