Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ca raspuns la stres indivizii pot experimenta episoade psihotice scurte. Daca acestea dureaza mai
mult de citeva minute sau ore aceasta tulburare se poate transforma in schizofrenie. Sunt la risc
major de stari depresive majore, agorafobie, tulburare obsesiv-compulsiva, dependente.
In ciuda suspiciunilor persistente fata de altii, pacientii cu personalitate paranoida nu sufera de iluzii
decit in situatiile rare de stres extrem. In general sunt ancorati in realitate, in afara de interpretarea
gresita a motivelor si intentiilor altora. Pacientii nu sunt psihotici dar sunt convinsi ca altii incearca
sa-i prinda sau sa-i umileasca conducind la ostilitate si izolare sociala.
Tratamentul implica psihoterapie pe toata durata vietii cu un terapeut care are experienta in tratarea
acestor tipuri de tulburari de personalitate.
Cauze si factori de risc:
Nimeni nu stie ce determina tulburarea de personalitate paranoida, desi exista indicii ca factorii
familiali ar influenta dezvoltarea tulburarii in unele cazuri. Se pare ca sunt mai multe cazuri de
personalitate paranoida in familiile cu membrii care sufera de tulburari psihotice cum sunt
schizofrenia sau tulburarea iluzionala.
Alte posibile cauze interpersonale au fost propuse. Unii terapeuti considera comportamentul care
caracterizeaza tulburarea a fi invatat. Ei sugereaza ca astfel de comportament poate fi urmarit pina
in experientele din copilarie. Astfel copii care sunt expusi la furia dultilor fara a putea scapa sau
controla, dezvolta cai paranoide de a gindi in efortul de a face fata stresului.
Studiile pe gemeni monozigoti si dizigoti sugereaza ca factorii genetici pot deasemeni juca un rol
important in cauzalitatea tulburarii. Studiile pe gemeni indica faptul ca genele contribuie la
dezvoltarea tulburariilor de personalitate in copilarie. Mai mult, gradul contributiei la dezvoltarea
tulburarilor de personalitate in copilarie este similar cu contributia genetica la versiunile adulte ale
tulburarilor.
Semne si simptome:
Persoanele cu personalitate paranoida nu au incredere in altii. De fapt, caracteristica principala a
acestora este gradul inalt de neincredere si suspiciune cind interactioneaza cu oamenii. Chiar si
gesturile prietenesti sunt frecvent interpretate ca fiind manipulative sau rauvoitoare. Indiferent de
modelele de neincredere si suspiciune, acestea incep in copilarie sau chiar in perioada de adult si
curind vor domina viata celor afectati. Sunt incapabili sau le este frica sa aiba relatii apropiate cu
altii. Suspecteaza strainii si chiar persoanele pe care le stiu. Ca rezultat al grijii lor constante asupra
neincrederii fata de altii, pacientii cu aceasta tulburare au putini prieteni intimi sau contacte umane
apropiate. Nu sunt buni jucatori de echipa. Interactiunile cu altii sunt caracterizate de atentie
excesiva si nu rar de ostilitate. Daca se casatoresc sau devin apropiati de cineva relatia este
caracterizata mai ales de gelozie psihologica si incercari de a-si controla partenerul.
In ciuda aspectelor neplacute ale stilului de viata paranoid, nu este indeajuns pentru a determina
acesti indivizi sa caute ajutor medical. Nu au incredere in medici, cum nu au incredere in nimeni
altcineva. Intr-o situatie de criza din viata lor, un membru al familiei sau un sistem judiciar reuseste
sa convinga pacientul sa se prezinte la un profesionist. Nu este neobisnuit pentru pacienti sa
abandoneze terapia cind percep o intentie malitioasa din partea terapeutului. Se recomanda
medicatie in doze mici pentru a trata probleme specifice precum anxietatea, dar numai pentru
perioade scurte de timp.
Nu exista teste de laborator sau imagistice care sa poata fi folosite pentru a confirma diagnosticul de
tulburare paranoida a personalitatii. Medicii specialisti cauta cel putin 5 simptome distincte la
pacienti. Primul este un model de suspiciune si neincredere in oameni cind nu exista un motiv
adevarat. Acest model trebuie sa fie prezent cel putin in timpul perioadei de adult tinar.
Profilul de personalitate paranoida