Sunteți pe pagina 1din 4

CONOTAȚII JURIDICO-PENALE PRIVIND PIRAMIDELE FINANCIARE (rezumat)

Importanța practicării ilegale a activității financiare rezultă din încadrarea acestei fapte
penale în grupul de infracțiuni economice, art. 2411 Cod Penal care sancționează practicarea
activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație.
Sub incidența acestui art. cade nemijlocit și elaborarea și punerea în practică a unei
piramide financiare, care reprezintă un circuit financiar, în care investitorilor li se promit câștiguri
substanțiale, într-un timp foarte scurt, și care, practic, trăiește din extinderea bazei de deponenți
până în momentul în care nu se mai poate susține, pentru că nu are din ce să returneze câștigurile.
Pericolul acestor piramide constă în faptul, că ecuația pe care se bazează, lucrează atâta
timp cât există posibilitatea de atragere a noilor deponenți, în momentul în care din motive
demografice, o astfel de posibilitate nu mai există, schema este compromisă, iar majoritate
persoanelor atrase în ea (80-85%), pierd toate investițiile făcute, sumele bănești fiind împărțite de
fondatori și membrii primari.
Cele mai ilustrative exemple pentru acest mecanism infracțional îl reprezintă „MMM”-ul
anilor 90’, autorul căreia a fost Sergey Mavrodi. Numărul victimelor geniului criminal se ridică la
15 milioane de persoane doar în Federația Rusă.
În concluzie putem susține că în Republica Moldova, la capitolul normativ, există probleme
în privința sancțiunilor, care considerăm că urmează a fi înăsprite, în ceea ce ține de amenda
penală, și eliminată privațiunea de libertate.
PARTICULARITĂȚILE EXECUTĂRII SILITE A OBLIGAȚIEI FISCALE (rezumat)

Prin executare silită a obligației fiscale vom înțelege acțiunea întreprinsă de organul fiscal
pentru perceperea forțată a obligațiilor fiscale restante, a penalităților și amenzilor, conform art.
129 pct. 14) Codul Fiscal.
Executarea silită reprezintă un exercițiu de forță pe care statul îl are la îndemână în cazul
în care contribuabilul (persoană fizică ori persoană juridică) este de rea-credință și nu își onorează
obligațiile fiscale în termen.
Premisele executării silite a obligației fiscale sunt: existența unei restanțe, neexpirarea
termenului de prescripție, neexecutarea benevolă a datoriei fiscale/ ori nu a fost constituit un gaj
lega, existența deciziei asupra încălcării fiscale din partea organului fiscal, necontestarea din partea
contribuabilului a restanței, contribuabilii persoanele juridice urmează a nu se află în procedură de
lichidare, ori insolvabilitate.
Executarea silită a obligației fiscale poate fi efectuată prin una dintre procedurile
următoare: încasarea mijloacelor bănești de pe conturile bancare ale contribuabilului, ridicarea de
la contribuabil a mijloacelor bănești în numerar, urmărirea bunurilor contribuabilului, urmărirea
datoriei debitoare.
Trăgând o linie concluzivă, executarea silită reprezintă o metodă de constrângere a
contribuabilului de rea credință de a se conforma legislației fiscale.
VICIEREA LIBERTĂȚII CONTRACTUALE PRIN PUBLICITATEA NEADECVATĂ
(rezumat)

Esența problematicii constă în mecanismele utilizate tot mai des de către producătorii de
publicitate, prin care încearcă să ne influențeze la nivel de subconștient, pentru a procura producția,
ori serviciul reclamat.
Legea RM nr. 1227/1997 cu privire la publicitate reglementează prin art. 1 că publicitatea
(reclama) este o informație publică despre persoane, mărfuri (lucrări, servicii), idei sau inițiative
(informație publicitară, material publicitar) menite să suscite și să susțină interesul public față de
acestea, să contribuie la comercializarea lor și să ridice prestigiul producătorului. Aceeași Lege
stabilește anumite cerințe generale pentru publicitate, precum: să fie loială și onestă; ușor de
identificat fără cunoștințe speciale și fără utilizarea mijloacelor tehnice; nu trebuie să inducă în
eroare și să prejudicieze interesele consumatorului, publicitatea subliminală este interzisă;
publicitatea mascată este interzisă; să conțină informații autentice.
Publicitatea care încearcă să ne influențeze la nivel psihic, prin utilizarea tehnicilor de
manipulare, trebuie să fie exclusă de pe piață, iar persoanele responsabile de distribuirea acesteia,
și subiectele comerciale, urmează a fi sancționate de Consiliul Concurenței.
În concluzie, publicitatea neadecvată potrivit Legii cu privire la publicitate, este un
instrument cu care organele abilitate ale statului urmează să lupte mai aprig, ori situația în
Republica Moldova arată că atitudinea statului este foarte lejer față de subiecții încălcărilor
descrise mai sus.
REPUBLICA MOLDOVA, UN STAT LA LIMITAT DINTRE LIBERALISMUL
RUDIMENTAR ȘI NEOLIBERALISM (rezumat)

Importanța temei abordate derivă din contextul istoric în care s-a poziționat Republica
Moldova pe parcursul ultimilor două secole, în care aceasta a fost supusă diferitor regimuri
politice, iar economia statului a cunoscut o instabilitate continuă.
Apartenența la neoliberalism: intervenția statului la nivel normativ, reglementând
principalele relații economice și juridice dintre comercianți, consumatori și comercianți; existența
unei politici sociale de piață prin Proiectele statale menite să favorizeze tinerii antreprenori,
familiile social vulnerabile, etc.; stabilizarea prețului pe piața unde există monopol de stat și
monopol natural, pentru a nu permite abuzul comercianților.
Apartenența la liberalismul rudimentar: existența unor monopoluri protejate de către cei ce
dețin puterea în stat, spre exemplu în sectorul de reciclare a metalelor; indiferența statului față de
încălcările actorilor pe piața afacerii precum cele ce țin de domeniul concurenței; neîncrederea
consumatorilor de rând în privința protecție ce urmează a le fi oferită de către stat.
Cu titlu de concluzie putem afirma că Republica Moldova de jure tinde să fie un stat cu o
politică economică neoliberală, cu înclinații europene și aspirații democratice, totuși acesta nu se
poate debarasa de caracteristicile liberalismului clasic, sălbatic aș zice eu, alimentat de o corupție
cu care pare-se că ne luptăm ca Don Quijote cu morile da vânt.

S-ar putea să vă placă și