Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2016
Bibliografia trebuie parcursa
Ideologia și mișcarea sionistă-1
Statul Israel-2
Israelul e singura democrație din Orientul Mijlociu. Societatea evreiasca a fost obligata timp de
200 de ani aproape sa se extinda fara stat. În locul statului a creat comunitatea- diaspora. Avem în
istoria evreiască o identitate politică a comunitații evreiești. Sinagoga la evrei nu era doar loc de
rugăciune era și un fel de agora în care ei discutau și luau decizii. Ei sunt un caz de excepționalitate. În
lupta pentru noul stat ei au creat instituții ale viitorului stat cu mult înainte de apariția statului: bănci,
societăți ec, forțe de securitate chiar și cluburi sportive, sindicatele, partidele politice. Chibuțul este o
structură socială în care proprietatea însemnând totul este comună. Nimeni nu are venitul lui. Salariul
unui profesor care face parte dintr-un chibuț nu-l primește el ci chibuțul. Înseamnă adunare generală.
Este o structură specific evreiască. Spre deosebire de structurile comuniste în care conducătorul e
unul tot timpul, chibuțul nu are un conducător ci o adunare generală în care oamenii se schimbă tot
timpul. Educația e considerată obligația nu a familei ci a comunității.
Bibliografie:
- Paul Johnson- O istorie a evreilor
- Mitchell Coil
- David Engel- O istorie generală...
- Martin Julvert
- Herzberg
- Arthur Schindler (se găsesc în biblioteca SNSPA)
- De la Hertzl până la Rabin- Arthur Rubinstein
- Dani Korn- Politici publice în Israel
Curs 3
Valuri de alya- încep înainte de Hertzl. Primul val- 1882-1903. Este răspunsul
diverselor organizații a celor care stabileau o strategie pt evreii din Europa de Est. Valurile
sunt 3. În acest prim val vin cam 20.000-30.000 imigranți. O grupare importantă de tineri-
Bilu- ca avea program în Palestina organizarea de economi de agricole- erau în general
oameni foarte săraci și au dat de o realitate foarte crudă- faptul că au găsit în mare parte teren
deșertic. Au fost ajutați de baronul Edmund Rotschild- a început să trimită bani în 1883. În
cadrul acestui val este unul intermediar în 1880-1881 care era format din oameni cu o
instrucție școlară mai bună și care vin pe ideea sionismului cultural. Se înființează 2 așezări
importante, una în sud și apoi niște colonii în Nord- Rosh Pina- la granița actuală cu Liban și
o alta Zihron Iahov. În paralel se formează o altă colonie Petah Tigva. A doua alya- 1904-
imigranți din Rusia- 35.000-45.000 oameni în general tineri și cu orientări politice. Cea mai
importantă organizație care a jucat și un rol foarte mare- Poalei Sion. În timpul celei de-a
doua alya au simțit nevoia să creeze instituții în primul rând cu caracter economic- Bank
Leumi. Se dezvolta mișcarea cooperatistă prin chibuțuri și fondarea Tel Avivului. În această
perioadă de a 2- alya începe să se impună limba ebraică prin convingerea oamenilor că ei
trebuie să vorbească aceeași limbă- e un caz unic în lume de reînviere a unei limbi moarte. A
treia alya- a dus la un nou avânt între evreii din Europa- 1919-1923. Caracteristica acesteia-
încep să vină mai ales oameni cu capital deci se ușurează diversele investiții. Continuă
datorită acestora formarea de instituții- de ex Societatea de electricitate evreiască. S-a
construit un combinat de săruri și potasiu la Marea Moartă, unul de ciment și unul de
cărămizi, o industrie producătoare de alimente (elite- producătorul de cafea care acum e
Doncafe). Începe formarea de capital. Mai erau și oameni cu captaluri mai mici, acum venind
familii- se pune problema locuințelor, școlilor. Acum se punea problema structurilor politice.
S-a format un Parlament, în loc de guvern era un comitet național și o universitate, șosele.
Toate acestea vor fi stopate în 1923 de criza economică și un nou val va începe în 1924 care
va veni în special din Polonia (statul polonez își găesește cu greu un drum spre democrație
iar comunitatea evreiască era destul de mare). Două treimi dintre aceștia posedau capitaluri
și se îndreaptă spre orașe spre deosebire de cei din primele valuri care se îndreptau spre
chibuțuri. Polonezii erau o elită pt că ocupaseră poziții- cheie în viața politică.
A cincea alya- 1932-1938- gravele probleme din Europa- Hitler. Pleacă din Germania
217.000 evrei- cel mai mare număr. Au avut probleme pt că mulți uitaseră că sunt evrei și
adoptaseră cultura germană profund. Foarte mulți au refuzat să plece pt că nu-și puteau
închipui viața fără cultura germană.
A șasea- 1939-1948- condiții foarte grele pt că englezii se opuneau foarte tare- cartea
albă a lui McDonald- considera că se va constitui un stat arabo-evreu sub suzeranitate
britanică și nu se mai accepta decât un minim de alya- 70.000 oameni și se interzicea
cumpărarea de pământuri. Una din soluții a fost organizarea unei alya ilegală- 1932-o
competiție sportivă. În timpul lui Antonescu s-au plătit locuri pt plecarea în Israel.
Conferința de pace de la Paris- Stefan Pichon va recunoaște într-o scrisoare către
liderul unei organizații sioniste dreptul evreilor la un cămin național. În 1992 Congresul
american va da o rezoluție î care vor recunoaște faptul că evreii au dr la un cămin național.
Tensiunea dintre evrei și arabi nu era foarte pregnantă și după conferința de la Balfur
Weissman (preș org sioniste) susține crearea unor reforme care să implice și acest aspect.
Organizația sionistă va acționa pe 2 planuri- în lume și în palestina propriu-zisă. W pleacă în
1919 în Palstina și ia legătura cu reprez coloniștilor evrei. Sioniștii încercau să realizeze
colaborări pt sprijinirea comunităților. Americanii se retrag după conf de la Paris iar asta va
influența negativ relațiile. La conferința de la San-Remo se va recunoaște declarația de la
Balfur. 1992- se vor recunoaște drepturile istorice ale evreilor. În general propunerile
organizațiilor sioniste la Paris dădea impresia că după Paris se va crea o strucură politică cu
schimbăi radicale. Marea Britanie acare a dat declarația lui Balfur începe să se teamă de
consolidarea lor în Palestina pt c reprez un perilor la adresa suveranității lor. va încerca să
limiteze formarea structurii evreiești prin limitarea imigrației și prin micșorara dr lor de a
cumpăra pământuri. MB va susține radicalizarea unui naționalism arab.
În plan politic- 1920- au loc alegeri în Palestina la care participa în majoritate evreii
dar și pop arabă care ăși aleg un fel de adunare a deputaților care avea reprez diverselor
curente politice- part muncii, mișcarea revizionistă (noua mișcare sionistă) și 2 partide
religioase. Paralel se creează institușii care fac legătura între stat și religie- institut condus de
2 rabini care vor hotărî pe probleme de drept religios (căsătorii, înmormântări). Se formează
un comitet executiv în 1992 căruia englezii ăi dau competențe în organizarea diverselor
domenii sociale. 1927- lege care spune că în Palestina există o sg comunitate evreiască. În
paralel în lume se consolidează org sionistă mondială cu un fel de ministere care se ocupau
de crearea de așezări, condiții de viață.
1929- se org o conferință de fondare a unei instituții- agenția evreiască= Sohnut care
va prelua gestiunea mișcării de alya și organizarea vieții noilor veniți în Palestina. S-a încercat
o unire a eforturilor sioniștilor cu alte organizații evreiești. În paralel- podgromurile arabe.
1929—are loc un atac din partea populației arabe cu ocazia celebrării zilei căderii templului,
o zi în care evreii țineau post și își întrerupeau orice activitate.
Partidul Muncii- cel mai important partid care a creat statul. În 1977 pierd alegerile
în favoarea dreptei. El avea chibuțurile, sindicatele.
Partidul revizionist- Vladimir Jabotinski- au fost împotriva partidului muncii. Vederile
de st și dr s-au lăsat și cu vărsări de sânge- asasinatul lui Rabin.
Caract ale per interb- deter rel cu Anglia, cu puterea arabă, creșterea antisemitismului
prin consolidarea puterii naziste dar și în Europa Centrală, divergențe în cadrul mișcării
sioniste între st (socialiștii Weissman și Gurion) și mișcarea revizionistă care era pt o
accelerare a tuturor proceselor care au loc în Palestina pt proclamarea unui stat (Vladimir
Jabotinski).