Prezentare SSC

“Exploring Causes of the Self-serving Bias”

Explicații cognitive bazate pe tendința de auto-servire

Desi este tentant sa interpretam tendinta de auto-servire ca fiind doar o reflectare a

motivului de a ne intari pe sine sau motivul de a gestiona impresiile celorlalti, aceste motive
spun doar o parte in poveste. Dovezi considerabile sugereaza ca exista un merit in acest
argument – oamenii cantaresc in mod tipic dovezile disponibile si exploreaza explicatiile
concurente atunci cand fac atributii.

Este important sa se opreasca adesea sa examineze toate explicatiile posibile pentru un

rezultat, acceptand prima explicatie logica care vine in minte, o strategie de cautare care este
satisfacatoare in sensul ca necesita cel mai mic efort. In plus, procesul de examinare a dovezilor
poate duce la o iluzie a obiectivitatii in procesul de atribuire si nu la obiectivitate reala. Exista
cateva motive pentru care o evaluare a dovezilor disponibile poate determina oamenii, de cele
mai multe ori, sa faca atributii de auto-deservire.

Rezultate nepotrivite in comparatie cu asteptarile

Oamenii in general au o anumita idee de posibilul rezultat. De exemplu studentii care

sustin un examen au o oarecare idee despre ce au facut si ce nota vor lua. Un barbat care invita
o femeie sa iasa cu el in oras are o idee despre raspunsul pe care l-ar putea primi. Din diferite
motive, aceste predictii sunt de obicei pozitive. Asteptarile sunt adesea lipsite de experienta iar
oamenii poseda o varietate de mecanisme cognitive care servesc la atenuarea sau chiar
stergerea experientelor negative anterioare dar nu si experientele pozitive. Drept rezultat,
memoria pentru experientele pozitive este mai buna decat memoria experientelor negative.

Chiar daca nu au experienta anterioara, pot avea asteptari pozitive bazate pe planurile
lor. De obicei oamenii planuiesc sa aiba succes, nu sa esueze. Spre exemplu, studentii care
planuiesc sa invete bine pentru o materie, planuiesc sa se duca la ore si sa citeasca textele iar
asteptarile lor ar trebui in general sa coincida cu planurile si cu eforturile lor.

Diferite studii ilustreaza rolul crucial pe care asteptarile il joaca in tendinta de auto-
servire prin demonstrarea faptului ca diferite asteptari duc la diferite atributii.
Rezultate nepotrivite in comparatie cu schema de sine (auto-schema)

“Auto-schema se referă la un set de amintiri durabile și stabile, care rezumă

convingerile, experiențele și generalizările persoanei despre sine, în domenii comportamentale
specifice.”

Un alt motiv pentru care oamenii isi pot asuma responsabilitatea pentru rezultate
pozitive, dar nu negative, este ca rezultatele pozitive sunt in concordanta cu propria lor viziune,
in timp ce rezultatele negative nu sunt.

Rezultatele pozitive sunt in concordanta cu “auto-schemele” pozitive ale oamenilor, si

astfel, este probabil ca omaneii sa se considere responsabili de rezultatele pozitive atunci cand
apar. Rezultatele negative provoaca doua concluzii posibile: rezultatul negativ a fost cauzat
intern iar auto-schema este falsa, sau rezultatul negativ a fost provocat extern iar schema
pozitiva de sine ramana corecta.

Mai multe dovezi sugereaza ca persoanele cu schema de sine negativa, in general, nu

indica o inversare a tendintei de auto-servire. In schimb, ele prezinta o tendinta mai slaba de
auto-servire decat persoanele cu schema de sine pozitiva. Se pare ca, la nivel cognitiv,
persoanele cu schema de sine negative intampina dificultati in gasirea credibilitatii feedback-
ului pozitiv, si prin urmare, sunt mult mai probabili decat persoanele cu schema de sine pozitiva
sa respinga feedback pozitiv.

Rezultate nepotrivite in comparatie cu actiunile

Asteptarile pozitive sunt, de obicei, insotite de un comportament orientat catre scopuri

(obiective). Adica oamenii se angajeaza in actiuni orientate spre obiectivele propuse si se
asteapta ca aceste actiuni sa produca rezultatele dorite. Un baiat care invita o fata la intalnire
se va pregati repetand ceea ce va spune, va purta cea mai buna camasa si pantaloni si va incerca
sa fie “fermecator”. Daca ea accepta, este foarte probabil ca eforturile baiatului sa fie cauza
acceptarii. Daca ea refuza, este foarte probabil sa-si vada actiunile directionate spre obiectiv ca
dovada a responsabilitatii personale pentru esec. Dupa refuz, baiatul ar putea face un dus si sa
se spele pe dinti si sa invite fata pentru a doua oara la intalnire. Daca ea refuza din nou, el va
face mai multe schimbari, precum o tunsoare noua, haine noi sau va cumpara flori. Daca in
continuare va refuza, el va concluziona ca problema nu este la el iar cauza este una externa.
Favorizarea testarii ipotezelor

Unul dintre motivele pentru care omaneii fac atributii externe pentru rezultate
neasteptate negative devine in esenta modul in care oamenii cauta informatii. Experiente
neasteptate, cum ar fi esecul atunci cand se asteapta succes, provoaca o intrebare – de ce s-a
intamplat acest lucru?

Cand se adreseaza intrebari stiintifice, oamenii de stiinta formeaza o ipoteza si

colecteaza daca care testeaza acea ipoteza. Semnul ca un om este un bun om de stiinta este
acela al colectarii de date care testeaza foarte bine ipoteza formulata. Oamenii normali se
comporta precum oamenii de stiinta: ei formeaza ipoteze cand experimenteaza rezultate
neasteptate si apoi colecteaza date care sa testeze ipoteza.

Se ridica o problema: faptul ca majoritatea oamenilor nu sunt oameni de stiinta. Ei sunt

predispusi sa confirme partinirea colectand date care confirma ipotezele, nu cele care nu le
confirma. Un student incearca sa-si aduca aminte momentele cand a fost bun la o materie, nu
cand nu a fost bun.

Daca oamenilor li se prezinta informatii care confirma ipoteza lor, este mult mai
probabil sa perceapa aceste informatii ca fiind mai utile decat daca informatiile sugereaza ca
ipoteza lor ar fi falsa.

In cele din urma, omaneii afiseaza adesea o analiza inconsecventa a informatiilor pe

care le acumuleaza. Informatiile inconsecvente din ipoteza sunt examinate si mai atent pentru
defecte decat informatia consistenta a ipotezelor.