Mincu Ana-Maria-Alexandra

RISE Anul I

Economie și societate la sfârșitul evului mediu și începutul modernității

Curs

Examenul constă în două părți:

- Preexamen: 10 întrebări grilă, 20 minute- 5 puncte înseamnă intrarea în examen
- Examen oral cu două subiecte: un subiect individual, un subiect comun=bibliografie
alternativă (discutarea cărții alese)
Seminarul reprezintă 1/3 din notă- minim 4 prezențe+ completarea temelor de la seminar.

19.02.2018
Ev Mediu- Epoca Modernă timpurie- Epoca Modernă
Ev= epocă, perioadă
Mediu= de mijloc
↓
Se poate discuta despre perioada dintre Antichitate si Epoca Modernă (dacă se analizează din
perspectiva unui istoric contemporan) sau despre intervalul dintre perioada clasică și Renaștere
(dacă se privește prin ochii unui renascentist).
Termenul de Ev Mediu a început să se folosească în timpul Renașterii. Cel care a fixat termenul în
istoriografie a fost germanul Christopher Keller (Cellarius), scriind o istorie a lumii în 3 volume:
Historia Anticva-1685, Historia Mediievi-1688, Historia nova-1696. El este cel care a fixat această
formă de periodizare, în trei etape. Nucleul de periodizare s-a menținut până în zilele noastre.
Ev Mediu
* Definirea unui concept:
- definiții substanțialiste: consideră că există o trăsătură definitorie a subiectului discutat; un aspect
care să definească în întregul său tot subiectul și care să fie deosebit de restul lucrurilor
identificate în cadrul unei perioade istorice, legâdu-se de perioada de dinainte și perioada de
după.
- definiții convenționale: tot limbajul este o convenție- s-a împământenit.
În cazul Evului Mediu, definirea substanțialistă s-a referit la existența și aplicarea feudalismului.
**Feudalism: termenul feudum (lat.) vine de la fehuod (cuvânt franc, din lumea germană), care la
început însemna „vite”, fiind folosit ulterior desemnând avuția. În secolul al IX-lea, în timpul
Carolingienilor, a fost latinizat și a ajuns să definească instituția care înainte purta numele de
beneficium. Aceste beneficii au evoluat în timp pentru a deveni proprietate asupra pământului și
asupra oamenilor, iar în acest timp s-a folosit cuvâtul feudum care desemna tot ceea ce primește
vasalul pentru a-l servi pe seniorul său. Feudalism este un termen apărut în secolul al XVIII-lea.
Începâd cu acest secol, cuvântul feudal a început să definească vechiul regim. Istoricii au folosit
termenul de feudalism cu două sensuri:
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

-mai întâi istoricii pe linia lui Marx (și din alte școli de gândire) =mod de producție și de organizare
a societății, bazat pe relația dintre țărani și deținătorii de feude;
-alți istorici consideră că prin feudalism se desemnează raporturile în interiorul nobilimii.
Feudalismul nu este o situație generală în întreaga lume și nici pe întreaga perioadă a Evului
Mediu.
Henri Stahl (sociolog român din școala lui Dimitrie Gusti)- despre feudalism- nu este un mijloc de
producție, ci de exploatare.
Definirea Evului Mediu prin feudalism a fost un eșec pentru că nu se suprapun destul de bine cei
doi termeni. Deci, Evul Mediu nu se poate defini substanțialist.
Așadar, Evul Mediu este o convenție (ceva acceptat prin uz) vagă, neexitând o înțelegere deplină
nici pe limite temporale, sau pe ceea ce urmează după Evul Mediu.
Există mai multe date care se consideră a fi începutul Evului Mediu: intrarea în legalitate a
creștinismului (330), căderea Imperiului Roman de Apus (476- detronarea împăratului copil,
Romulus Augustullus lui de către Odoacru. Imperiul însuși era deja o ficțiune, a cărui teritoriu era
stăpânit în proporție de 90% de către alți regișori din zonă. Decizia lui Odoacru nu a stârnit nicio
emoție, nu a fost un eveniment care a schimbat fața istoriei- așadar, acest mic eveniment nu se
poate lua în considerare ca începutul uneia dintre perioadele istoriei-Evul Mediu), Henri Pirenne
susține că Evul Mediu a început după expansiunea arabă în spațiul european (aprox. 700), alți
istorici spun că Evul Mediu a început cu criza secolului III, alții legau apariția Evului Mediu de
crearea Constantinopolului etc. Fiecare părere a avut un anumit sens când a fost emisă, însă
fiecare are și hibă.
Finalul Evului Mediu: (la fel de complicată) cucerirea Constantinopolului de către otomani,
reforma lui Luther, inventarea tiparului de către Gutenberg, revoluțiile politice, revoluția industrială
etc.
S-a observat că există un set de mutații mari la 1500 legat de Marile Descoperiri, unificarea lumii
și un set de mutații mari la 1800 legat de revoluția industrială, de trecerea la sistemele politice.
Așadar, este o epocă distinctă între aceste două mari mutații- perioada Early Modern.

26.02. 2018

Arabii și Islamul medieval

Arabii înainte de Muhammad aveau o organizare tribală, în societăți patriarhale,

precumpănitor de crescători de animale, dar uneori practicau și activități comerciale.
Din punct de vedre religios, majoritatea arabilor erau politeiști, dar existau și comunități
mozaice, creștine, zoroastriene etc. Din punct de vedere politic erau organizați în triburi, dar deja
cu unele structuri politice mai stabile, mai ales la limitta Imperiului Bizantin și Persan: Ghassamizii,
Lakhimizii.
În Mecca se afla tribul kuraișiților, veniți din Palestina. Aici căzuse un meteorit de mari
dimensiuni, numit de ei kaaba, considerat a fi trimis de divinitate și devine loc de pelerinaj. Centrul
de pelerinaj atrage funcția comercială; au loc schimburi comerciale între triburi (între kuraișiți și
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

ceilalți, sau între alte triburi). În trib, unele claunri câștigă mai mult, altele mai puțin și apar diferențe
chiar și în interiorul clanurilor. Așadar, este o polarizare socială crescândă.
Muhammad – născut  570, mort în 632. Este membru al unui clan de mijloc, Banu Haishim,
este orfan de ambii părinți, deci are o poziție relativ inferioară, dar este crescut de unchil său, Abu
Talib. La 25 de ani se căsătorește cu o văduvă bogată, Khadija, mai vârstnică. Devine activ ca
negustor. Pentru Muhammad, căsătoria cu văduva este benefică prin prisma ascensiunii sociale pe
care o are datorită ei. Pentru Khadija este bună căsătoria pentru că nu se mai află la mâna rudelor
ei masculine din prima căsătorie. De asemenea, averea ei provenea din comerț activ – este o
preponderență masculină în acest comerț, deci avea nevoie de Muhammad pentru a merge el cu
caravana. După moartea Khadijei, are un număr semnificativ de neveste. Muhammad începe să fie
un om umblat, cu experiență.
Începuturile profeției:
- Fire mistică, Muhammad are revelații: la el vine Arhanghelul Gabriel; acest lucru îl va
împărtăși mai întâi cu Kadija, iar apoi cu restul lumii.
- Două mari aspecte îi sunt transmise de Allah prin Arhanghel:
 Allah este supărat pe meccan pentru că se închină la idoli; Allah susșinea că el este
unicul Dumnezeu  monoteism radical, similar cu mesajul monoteist din Vechiul
Testament.
 Oamenii au început să fie nedrepți unii cu alții, ar fi firesc ca cei care au mai mult să
facă milostenie
Muhammad ajunge să predice că slujba ar trebui să se țină vinerea, iar ca să îi cheme pe
oameni la slujbă și la cele 5 rugăciuni zilnice, unul dintre credincioși (un sclav negru) avea această
îndeletnicire, fapt care șoca elita meccană. Monoteismul predicat de el înstrăinează triburile
politeiste,a dică amenință negoțul și prosperitatea Meccăi. Bogații devin din ce în ce mai ostili cu
privire la Muhammad.
Odată cu moartea lui Abu Talib (unchiul său) și a Khadijei (619), Muhammad începe să aibă
probleme. Noul lider al clanului îl scoate de sub protecția clanului.
Are loc hegira în 622 – plecarea lui Muhammad de la Mecca la Iahtrib (Medina). Nu pleacă
singur și nici nepregătit. Cei care l-au însoțit pe Muhammat, muhajirun, („cei care și-au părăsit
căminele pentru a lupta pe calea lui Allah”, sau „cei care au făcut hicra” sau „credincioșii de primă
oră”). Problema lui Muhammad a fost modalitatea de sudură a noilor-veniți și a băștinașilor (ansar);
ideea e că toți formau o comunitate de credincioși – umma – formată din cei pentru care calitatea
de credincioși, mu’min, trece înaintea oricăror alte solidarități.
Elementul-cheie, așa-numita cartă de la Yachtrib: „(...) Credincioșii sunt aliați unii cu alții,
prin excluderea (celorlalți) oameni”.
Muhammad își asumă rolul de arbitru al oricăror diferende.
Demarcarea netă între credincioși (mu’min) și necredincioși stă la baza ideii de război sfânt
(jihad/hital = lupta pe drumul lui Allah, care poate fi spirituală sau concret-războinică, ambiguitate
care a născut destule dispute doctrinare).
622-630: războiul dintre Muhammad și Mecca; inițial, meccanii erau mai puternici, dar
războiul se lungește și era tot mai clar că nu se îndreaptă spre câștigul vreunei tabere. Așadar, are
loc un armistițiu în 628, pentru a putea permite pelerinajul musulmanilor la Kaaba. Acest armistițiu
va fi baza unui compromis mai larg cu elitele meccane.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

În primă instanță, Arhanghelul i-a spus că este mai bine ca rugăciunea să se facă cu fruntea
îndreptată spre Ierusalim; a doua venirea a Arhanghelului, i-a arătat lui Muhammad că rugăciunea
trebuie făcută cu capul îndreptat spre Mecca. Arhanghelul i-a spus și că măcar o dată în viață orice
musulman trebuie să vină la Mecca în pelerinaj.
Profesiunea de credință: Allah este unicul și Muhammad este profetul său (Allah illa Allah...)
= unul dintre stâlpii de credință – este esențialul unei constrângeri politice și religioase.
Garanții de amnistie – date de Muhammad către cei cu care avusese conflictul inițial:
episodull cu Amr ibn al-As, viitorul cuceritor al Egiptului – vine la Yachtrib și își oferă supunerea „cu
condiția să-mi ierți trecutul”. Muhammad răspunde: „Hiera și Islam anulează tot ce a fost înainte”.
Pe baza acestei înțelegeri, meccanii se supun. Muhammad reintră în Mecca în 630, dar nu rămâne
aici permanent. Incepe convertirea triburilor. În 632 Muhammad moare la Medina.
Totul a depins de „credincioșii de primă oră”, cei care au avut o adunare fix în ziua în care a
murit Muhammad; aici, un anume Omar a luat inițiativa și a zis că au nevoie de cineva care să-i țină
locul profetului; îl consideră calif (=locțiitor) pe Abu Bakr. Așa se instaurează Califatul arab, care
are 3 faze:
 632-661: cei 4 califi bine călăuziți = rașidun
 661-750: Califatul Omeiad
 750-1258: Califatul Abbasid
Califul combină 2 funcții: Imam = cel care conduce slujba de vineri – Imam al-Unmah
Emir = conducător militar – Amir al – Mu’minin
Prima etapă: cei care erau dintre meccani, care făcuseră hegira împreună cu Muhammad;
nu au fost aleși propriu-zis. Desemnare de muhajirun:
- Abu Bakr (632-634)
- Umar (634 – 644)
- Uthman (644 – 656)
- Ali (656-661)
Când Abu Bakr a simțit că îi vine sfârșitul, l-a pus pe Umar calif. La moartea lui Umar a existat
singura alegere competitivă.
Abu Bakr s-a confruntat cu două probleme mari:
1. Unele dintre triburile care acceptaseră profesiunea de credință nu întelegeau de ce profetul
este muritor (apostazia)
2. Consolidarea comunităților de credincioși
Soluții: moartea este soluția pentru cei care vor să părăsească Islamul.

Expansiunea arabă – 633: începe în timpul lui Abu Bakr. Atacă simultan Bizanțul și Imperiul
Persan. Au succese majore în 633-643: Siria, Palestina, Egiptul de la Bizanț și în 633-651: întregul
Imperiu persan.
Explicații ale succesului: între Persia și Bizanț fusese un război între 602-629, cu abele
imperii la limita puterilor. Bizanțul a fost salvat de Heraclus, care a ascționat asupra liniilor de
comunicații persane. S-a lansat cu campania până în inima Persiei și a câștigat. Ambele imperii
erau secătuite. În Persia erau și lupte pentru tron după înfrângeerea suferită. Mai existau și
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

distensiunile regligioase din Bizanț: varianta miceeană a creștinismului (ortodoxă) și doctrina

monofizită; nemulțumirea provinciilor orientale față de guvernarea de la Constantinopol. Umar a dus
o politică abilă; nu a întâmpinat cine știe ce rezistență.
Califatul lui Uthman (644-656) – Uthman nu făcea parte din clanul lui Muhammad, totuși
fusese alături de profet mereu. El a fost preferat lui Ali când au fost alegerile. Uthman a decis să fie
pus în scris Coranul: stoparea (din acest moment nu se mai pot face adăugiri) și monopolizarea
(rămâne forma aprobată de Uthman) revelației. Unii dintre „credincioșii de primă oră” au această
sarcină de a ajunge la o versiune comună a Revelației. Uthman urma să revizuiască volumul.
Decizia finală a fost a lui Uthman (în condiții de bun-simț). A existat o campanie în care oamenii lui
Uthman au distrus orice scriere care a fost găsită la alți credincioși.
Structura Coranului: 114 sure, aranjate în ordinea lungimii revelațiilor (nu cronologic),
amestecând astfel pe cele din perioada meccană cu cele din perioada medineză.
Cei 5 stâlpi ai Coranului:
1. Profesiunea de credință (șahada)
2. Rugăciunea (salat)
3. Milostenia (zakat)
4. Postul Ramadanului
5. Pelerinajul (hajj)
Un grup de soldați egipteni dezertori iau cu asalt Medina și reședința lui Uthman ș îl
asasinează în 656. Aceștia se duc la Ali și îl numesc Calif; acesta acceptă și este proclamat Calif
fără a fi ales și se pornește un război civil 656-661.
Ali
Aișa = una dintre soțiile lui Muhammad
Kharidjiții nu îl recunosc pe Ali; ei voiau să fie ales cel mai vrednic din comunitate.
Moawiya = nepotul lui Uthman – fiu al adversarului lui Muhammad; este desemnat de Uthman
în funcția de guvernator al Siriei (pe nepotism); s-a vorbit despre un guvernator foarte capabil.
A aplicat politica de cooperare cu elitele locale, a pus administrația la punct. Este fondatorul
flotei arabe; reușește să învingă flota bizantină și ocupă Ciprul. Este prima cucerire arabă
insulară.
Moawiya își organizează o intrare în scenă frumoasă: intră în moschee, vineri la slujbă,
văduva lui Uthman, care povestește credincioșilor asasinarea lui Uthman. Moawiya se angajează
să îl răzbune pe califul asasinat. Îi trimite lui Ali un mesaj prin care îi cere pe asasinii califului. Ali se
decide să nu-i predea li Moawiya neagă legitimitatea lui Ali. Ali bate clanul Aishei, îi bate pe kharidjiți.
Moawiya avea mai multe resurse decât Ali, dar nu s-a ajuns la o unltimă bătălie deoarece kharidjiții
trimit grupuri de asasini la Moawiya, la Ali și în Egipt, dar aceste grupuri își îndeplinesc sarcina doar
în cazul lui Ali. Războiul civil se încheie și Moawiya e recunoscut calif în 661  Califatul Omeiad.
Califatul Omeiad (661-750) – este o dinastie, dar de fapt este o succesiune în interiorul
aceluiași clan. Începe cu primul calif, Moawiya (care reușește să îl înfrângă pe Ali). Omeiazii derivă
dintr-un clan privat, Hashi. Baza puterii se află în Siria, iar principala reședință este la Damasc.
Ali face parte din opoziția internă, nu neapărat din opoziția lui Moawiya. Ali avea centrul într-
un oraș aflat la 150 km de actualul Bagdad (în Persia). Prin asasinarea lui Ali în 661, iese învingător
clanul kharidjiților, reprezentat de Moawiya, care va sta la putere până în 680.
Continuarea expansiunii: principalele cuceriri – nord-vestul Africii (Maghreb) și Spania în
711; Asia Centrală – Valea Indului (în Pakistan și în nordul Indiei) – aici e un succes parțial, cuceririle
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

nu s-au putut menține în această dinastie (710-712). Bizanțul – se organizează primele asedii
sistematice. Constantinopol – 674-678, 717-718. Cel mai spectaculos asediu este în
Constantinopol. Leon al III-lea Sirianul își începe domnia prin apărarea Constantinopolului.
***Moawiya I – primul calif care constituie o flotă.
În această perioadă a expansiunii apar și probleme: menținerea cuceririi în Asia Mică.
În 718, peninsula Iberică e aproape integral cucerită; arabii reușesc să pătrundă și în sudul
Franței actuale. În 732 sunt blocați de Carol Martel – victorie a creștinilor.
Probleme ale Califatului Omeiad:
 Iazid, succesorul lui Moawiya, înăbușe încercarea lui Hussein (fiul lui Ali) de a recupera
califatul, prin revoltă.
 Imensitatea teritoriului: capitala este mutată succesiv în timpul primilor califi; e înglobată o
varietate de populații, fiecare cu particularitățile sale tribale și provinciale.
 Contestările din interiorul lumii arabe- mai ales clanul Banu Hushim, dar și locuitorii Meccăi
și ai Medinei.
 Războiul civil din timpul lui Iazid, care asediază Mecca și Medina.
 Contestare din partea guvernatorilor locali din Persia (Chorasan – centru de putere al
kharidjiților).
Răspunsuri:
 Ideologie afirmand faptul ca Omeiazii detineau khalifate Allah (erau “locțiitori” nu ai Profetului
ci ai lui Allah- majoritatea teologilor sunt reticenți)
 Organizarea adminitratiei în 2 faze:
1. Initial- pe linia lui Umar, Moawiya atrage elitele provinciale si tolereaza formele
traditionale; rezerva totusi functiile de guvernatori si comandanti militari pentru
arabi din tribul kuraișiților
2. Faza 2- Abd Al Malik (685-705) trece la omogenizarea administrative si impune
limba arabă.
 Represiune militară
 Adopta o structura de uniformizare a califatului. Toti functionarii care intra in sistemul de
functionare a statului trebuie sa cunoasca araba si sa fie adepti ai islamului (nu trebuie sa
fie arabi).
 O diversitate lingvistica este pe depin asumata de Moawiya
 Convertirea la Islam este descurajata, printr o politica care permite practicarea oricarui cult
religios. Fie prin stabilirea unor taxe mari pentru musulmani.

Are loc rebeliunea lui Abu Muslim în Chorasan – victorie asupra Omeiazilor (750). În
Chorasan exista (înainte de cucerirea arabă) o aristocrație care trece doar parțial la Islam și
reprezină un punct al puterii locale; califii vor uza de sediul aristocrației locale.
Persia revendică un loc bine stabilit în Califatul Omeiad. Omeiazii nu vor face nicio încercare
de întoarcere la Mecca (ei știu că cel mai sigur loc pentru menținerea puterii este în Siria)
În locul Omeiazilor, vin la putere descendenții lui Muhamad. Noua dinastie este Abbasidă.
Abes- unchiul lui Muhammad.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Califatul Abbasid (750-1258)

Califatul nu se recentralizeaza intr-un singur centru chiar daca a fost schimbata dinastia.
Centrul de putere se muta din N la Bagdad. Ei trebuie sa permita intrarea elementelor nearabe. Ei
obligă populatia la convertire (spre deosebire de Ommeiazi), punand mult accent pe dezvoltarea
culturii. Largirea bazei puterii prin cooperarea noilor convertiți mai ales din rândurile nobilimii
persane
 Toate funcțiile din sistem, inclusiv guvernatori si marele vizirat.
 Incurajarea convertirii la Islam a populatiilor supuse (deosebire fata de Omeiazi)
 Mutarea centrului puterii in Irak
 Ridică o nouă capitală la Bagdad, formată in 762, temporar Samara si chiar Merv (in Persia)
 Stimularea sintezei culturale arabe
Apogeul dinastiei Abbaside este reprezentat de domnia lui Harun al-Rașid (786-809).
El infinteaza Casa Întelepciunii (adunare de intelectuali se ocupa cu traducerea documentelor
furate de arabi in urma cuceririlor, în limba arabă). Aceasta biblioteca a fost formata la Bagdad si a
atras multi intelectuali. Ea se transforma treptat intr-o adevarat universitate, care există și astăzi.
Opera de traducere a reprezentat o aculturare, de uniformizare a cunostintelor. Fiecare centru urban
are cel putin o scoala de Coran. Intelectualii arabi se folosesc de un nou material de scriere din
secolul 8 - hârtia, fata de secolul 12, când apare în Europa. Hârtia permite sa fie un numar mult mai
mare de manuscrise sa fie impartite si sa ajunga in scoli.
Problemele califatului Abbasid
 Teritoriu mai intins decat perioada dinastiei Omeiade (accentuare si dezintegrare a vechiului
Califat in mai multe califate de dimensiuni mai mici). Primul Califat concurent este Califatul
de Cortova in secolul X = emirat condus de unul dintre ultimii Omeiazi; primul stat care se
desprinde de Califatul Abbasid.
 Șiiții se revoltă în 786 la Mecca, printr-o rebeliune reprimată dur; mulți șiiți fug spre Iran și
Magreb - Dizidențele șiite din N Africii (Maroc – regatul Idrisizilor 788-974, Ifikia)
 Fatimizii (909-1171) – pornesc din Tunisia și ocupă Egiptul.
 Au parte de multe revolte – particularități provinciale
 Ei au autoritatea necontestata doar in Irakul de azi, pe care o pierd in secolul al X-lea
 In 750 Spania devine Emirat
 Pierd puterea intre 945-957.
 In 1258 se confruntă cu Mongolii,
Dezintegrarea califatului nu inseamna oprirea expansiunii islamice. Desi teritoriul dispare,
Islamul se extinde mult mai mult. Fiecare stat care devine independent continuă politica de
expansiune. Prezenta Islamului devine din ce in ce mai pregnanta in Asia Centrală
Pierderea unitatii politice a Califatului => nu înseamnă declin economic sau cultural
dimpotrivă, multiplicarea centrelor politice a condus la emulație cultural si urbanistică
Pierderea unitatii politice a Califatului nu înseamnă încetarea expansiunii dimpotrivă,
expansiunea este promovată cu mai multă energie de către noii dinaști. Puterea militara a Califilor
scade.
Bilanțul Islamului medieval
- Unitate economica- aproximativă
- Mari progrese economice in secolele 8-9 “revolutia Agricolă”
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

- Califatul Abbasid reprezinta epoca de aur a Islamului, procesul de uniformizare culturala este
la apogeu (raspandirea scolilor musulmanice, textelor sacre musulmane) sec VIII-IX. El
influenteaza cultura si economia asupra altor zone de civilizatie inclusiv asupra Occidentului.

China

Reprezintă o realitate schimbătoare de-a lungul istoriei, atât din punct de vedere politic, cât
și geografic.
Dinastia Shang este prima, fiind formata din populatia HAN - era poziționată de-a lungul
Fluviului Galben, din estul Chinei, din secolul al XVIII-lea î.Hr., până în sec XII î.Hr (conform
cronologiei tradiționale - conform cronologiei mai scurte, bazate pe Analele din Bambus, perioada
a fost între 1556 î.Hr. și 1046 î.Hr.)

Dinastia Zhou (mileniul I î.Hr.) este momentul in care China devine un Imperiu ce tine de o
guvernare centrală. Aceasta centralizare a administrației se bazeaza pe neutralizarea aristocratiei
din provincii care isi impuneau pana atunci vointa in fata Împăratului, neutralizarea facandu-se pe
căi militare, sau prin confiscarea pamanturilor ce sunt atribuite țăranilor (o parte dintre tarani vor
deveni soldati).
In timpul dinastiei Zhou, in China de nord in mileniul I î.Hr., pe langa procesul de centralizare
politică, ce se întamplă pt prima data in China, are loc si o organizare a armatei chineze, punand
mare accent pe cavaleria auxiliara si pedestrași (astia sunt cei mai importanti, fiind formati din
tarani). Are loc si ridicarea unei birocratii de stat numeroase, bine pregatite, educate, care
inlocuieste aristocratia la varful puterii imperiale.
Dinastia Zhou reuseste sa se mentina la putere cateva secole, ce va induce in memoria
colectiva modelul de guvernare al acestora chiar si dupa caderea ei. Guvernarea centralizata de
catre un Imparat aflat intr-o resedinta bine pazita si izolata, devine ceva firesc in China. Modelul
este asumat chiar si de guvernantii locali(preluat pana si de pop. nechineza, ex: mongolii).
Rolul crestinismului in China actuala este unul extrem de important, destul de puternic aflat
in fruntea statului, constituie un model alternativ la modelul politic traditional al Chinei.
Populatiile chinezesti apar intai in nordul Chinei si locuiesc in special acolo.

POZITIA AGROGEOGRAFICĂ

China este un subcontinent, o zonă de civilizație caracterizată de o foarte mare diversitate,

pe mai multe paliere:
 Condiții geografice diverse (climă, relief)
 Tipuri de agricultură, economie
 Diversitate etnico-rasială
 Lingvistică (pe lângă limba chineză standard, mai există și alte sub-limbi, neinteligibile între
ele)
 Religioasă (cultele strămoșilor, taoism, budism, confucianism etc)

A fost si este impartita in doua regiuni: China de nord locuita de tarani ce cultivă cereale si
alternativ sunt si numeroase comunitati nomade/crescatori de animale. In sud, in Evul Mediu, pana
in sec al VIII-lea, este o zona extrem de saraca, populata de etnii nechineze (tibetanii sau pop.
înrudite cu cele care locuiesc acum in peninsula IndoChina). Si acolo se practica agricultura dar
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

cereala importanta este orezul, pana in sec al 8 lea este cultivata o varianta de orez uscat (pe
pamant, doar ca era mult mai slab).
Marea populatie a Chinei este concentrata in nord. In 900 erau circa 90 mil. Loc. in Nord, in
sud erau 3 mil.
Populatiile Chineze incep sa patrunda de la nord la sud in timpul dinastiei Tang (618-907),
dinastie care in sec VII-VIII reuseste sa marcheze perioada de maxima expansiune a Chinei - prima
„vârstă de aur” a Chinei medievale. Ocupa intreg sudul, ocupa Coreea si in Asia Centrala, ajungand
sa fie vecini cu Califatul Arab, cu care deschid si relatii politice.
Dinastia Tang stabileste pt prima data in Istoria Chinei, pe langa cuceririle fara precedent, un
sistem de impartire a fondului funciar, care este constituit prin confiscari de la aristocratii rebeli din
perioada regatelor combatante (peste 10 regate) pe care le-au impartit taranilor, cu conditia sa
plateasca taxele pt teren si sa participe la lupte. Acest sistem de impartire, care sa facea in functie
de nr de barbati, femei, batrani, copii si nou-nascuti, fiind foarte precis si foarte complex ce necesita
resurse importante administrative (era nevoie de cadastru, ce intindere avea terenul, cum era
terenul si de un recensamant).
Dupa decaderea dinastiei Tang, care se produce pe fondul succesiunii unor imparati super
slabi, vine o perioada de diviziune politica si apoi apare un singur stat Chinez in sudul Chinei,
Dinastia Song (960-1279), iar in nord este acel stat numit Jing/Kin, ce se formeaza pe la inceputul
sec al 10-lea, iar la jumătatea secolului al XII-lea, reuseste sa ocupe teritoriile din nord detinute de
Song.
Are loc invazia imperiului de nord în 1209-1234, cu cucerirea integrala a imperiului Kim de
catre mongoli, acestia reusind in 1279 sa integreze si imperiul Song, iar in acelasi an, clanul
nustiucare fondeaza prima dinastie mongola din China, dinastia Yuan (1271-1368).

Periodizare pe dinastii:
 Secolele III-VI – diviziune politică
 581-618: dinastia Sui
 618-907: dinastia Tang
 907-960: diviziune politică (5 dinastii și 10 regate)
 960-1279: dinastia Song (nu controlează încă toate teritoriile nordice, iar după 1127 pierde
și valea Huang He)
 1271-1368: dinastia Yuan (mongolă)
 1368-1644: dinastia Ming
 1644-1911: dinastia Qing (manciuriană)

Problemele centrale ale istoriei Chinei

În funcționarea statului chinez se folosesc 3 tipuri de elite ce se ocupa cu administrarea imperiului

– una este întâlnită in toate statele antice medievale, una specifică chinezească, una răspândită
într-un număr de state, dar nu peste tot.

1. Elita militara – cam in toate statele, un grup de capetenii militare care conduc armatele si au
un rol important in asigurarea puterii si functionarii unui stat. o particularitate – in unele situatii
capeteniile sunt recutate din triburile aflate in vecinatatea Chinei sau din triburile cu care
China avea un contact oarecare (machurieni, mongoli, etc.);
2. Birocratia civila (mandarinii) – sunt speciali prin felul in care sunt recrutati => prin intermediul
unui sistem de examene imperiale. Acest sistem a fost instituit in timpul imparatului Yang
(604-617), extins in Taizong (626-649) si de imparateasa Wu Zeitan (690-705). Sistemul
reprezinta o organizare a 3 niveluri de examene si in esenta examenele sunt scrise. Se
verifica doua lucruri: o anumita stiinta de redactare de acte oficiale si cunostintele generale
din zona filosofiei si doctrinei confucianiste. Cine ia examenul este eligibil sa ia un post in
administratie, dar nu era garantat cu un loc de munca. Imparatii chinezi au facut acest sistem
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

deoarece doreau limitarea puterii aristocratiei militare. Sistemul nu garanteaza ca toti sunt
destepti, dar asigura ca cine nu era potrivit deloc (unul care era complet bâtă), nu ajungea
sa ia examenul. Au creat de devreme sistemul lucrarilor anonimizate. Merge pe meritocratie,
dar nu chiar una 100% reala. Sistemul este precursorul celor moderne și contemporane de
certificare.
Sistemul nu este perfect democrat (să nu folosim termenul ăsta), favorizeaza persoanele din
patura mijlocie a societatii, dar incurajeaza conformismul si un anumit tip de conservatorism
si cultural (Negativ). Totuși, este cel mai bun sistem până pe la 1800.
Cei care vor să dea examen ucenicesc pe lângă funcționari un număr de ani, pentru a putea
avea o șansă să prindă postul.

3. Eunucii – barbatii castrati, erau folositi pt a fi pusi sa se ocupe de familia/haremul suveran.

In unele state, unii eunuci au primit si functii care depaseau stricta lor îndeletnicire, slujbe ce
puteau capata o componenta publică (administrarea visteriei, comenzi militare – Narcis,
administrarea teritoriala, etc.). In lumea Chineza au fost folositi sporadic, cel care i-a favorizat
a fost imparatul Hong-Wu (1368-1398), intemeietorul Dinastiei Ming, liderul militar al armatei
chineze impotriva mongolilor. A considerat ca eunucii sunt potriviti pentru a-l ajuta, fiind
oameni fideli ce i se dedicau complet ca nu aveau ce face altceva cu viata lor. Tensiunile au
fost tensionate intre mandarini si eunuci.

Istoricii au observat niste schimbari de echilibru în societatea chineză, între aceste elite. Elita
militara este treptat echilibrata de birocratia civila. Dinastia Song este apogeul mandarinilor. Dinastia
Ming creste rolul eunucilor si scade rolul mandarinilor. Forta Imperiului Chinez sta tocmai in folosirea
celor 3 tipuri simultan, diferentiindu-i prin dozajul acordat acestora.

Problema echilibrului agro-demografic

Prag ------------------------------------------------------------

- Tendința e întotdeauna de creștere

Echilibrul este unul dintre mecanismele cruciale ale tuturor societatiilor preindustriale sau chiar
industriale. Este valabil si pt societățile de vanatori-culegatori, epoca fierului, evul mediu.
La un anumit nivel tehnologic, o anumita regiune poate hrani un anumit numar de oameni
= prag agro-demografic
Numarul de oameni depinde de natalitate, mortalitate si de sporul migrator care poate sa fie si
deficit migrator. Din punctul de vedere al echilibrului, natalitatea este foarte importanta. Era ridicata,
o medie de 6 copchii pe femela, 3 mor, raman 3 si populatia creste.

Sporul demografic= natalitatea – mortalitatea + soldul migrator

China nordica conteaza demografic, agricol, tot. Se introduce o noua cultura, cea a orezului
inundat. Are o particularitate, acesta fiind mult mai productiv. Adoptarea se produce intre 600-1200,
numai in anumite parti ale Chinei, pe malurile Fluviului Albastru și în zone mlăștinoase. Se ajunge
ca per total China sa aiba populatia dubla. De la cca. 50 mil. se ajunge la cca. 100 mil. Intervine o
schimbare a echilibrului dintre China sudica si China nordica. 2/3 traind in sud, 1/3 in nord, tot
echilibrul din China este rasturnat.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Cultura orezului inundat prezinta anumite probleme economice, pentru ca nu prea mai pot creste
animale in zonele alea (singurul animal adaptat este bivolul de apă), in schimb sunt mult mai multi
oameni. Sunt foarte puține animale în raport cu numărul de oameni, ceea ce înseamnă din ce în ce
mai puține proteine în alimentație - acest lucru are consecinte asupra inaltimii chineziilor. Pentru a
inlocui lipsa de proteina animala, acestia mananca broaste, viermi, chestii... In esenta, incepe sa se
dezvolte bucataria chineza cu multe forme speciale, pt a da gust mancarurilor chinezesti.
Forta de tractiune prezinta lipsuri. In consecinta, oamenii tineau locul animalelor.
Deficitul de cavalerie la fel, prezinta lipsuri. China sudica este mai vulnerabila decat inainte.
In schimb, productivitatea agricola este mare, ceea ce permite urbanizarea, pentru ca pot fi
hraniti oameni care nu lucreaza neaparat in agricultura si are loc dezvoltarea sectoarelor secundar
si tertiar din economie.

Bilantul lumii chineze in Evul Mediu

China a avut rol de centru de civilizatie pentru Extremul Orient- influențează Japonia, Indochina,
Coreea. Se poate spune ca in sec XI-XIII China a fost regiunea cea mai dezvoltata a lumii, a depasit
lumea araba si a devenit polul dezvoltat al lumii vechi.
Chinezii cumpărau ambră, chihlimbar, sclavi.
China exceleaza prin productivitatea agricola. In dezvoltarea oraselor, e discutabil Kaifeng
(cc.1100) – 1,4 mil. locuitori, mestesugurile sunt mult mai performante, comertul creste.
Inventii: hartia (difuzată și în lumea arabă), praful de pusca, busola, bancnotele.

19.03.2018

Curs 1 – Ev Mediu, Epoca Modernă timpurie,

concepte şi periodizare
Etimologic: ev este perioada, epoca, mediu inseamna de mijloc intre Antichitate si Epoca
Moderna, intre Perioada Clasica si Renastere.
Acest cuvant apare in scrierile umanistilor italieni care incercau sa isi faca o conceptie asupra
timpului, renascentistii au fost cei ce au realizat aceasta schema.
Cel care a fixat termenul intr o schema cronologica aplicata istoriei omenirii a fost Christoph
Keller, a fost profesor universitar sf sec 17, zis si Cellarius in scrieri, el are o Istorie a lumii in 3 vol :
Istoria Antiqua primul volum publicat in 1685, Istoria Medii Erii 1688 si Istoria L
1696. De la el acest tip de impartire a ramas fixata in istoriografie.
Definitiile unor concepte, si cu atat mai mult a unor per istorice, pot fi de doua feluri : definitii
substantialiste si conventionale. Definitiile substantialiste fac referire la o stare si, în esenţă,
consideră că există o trăsătură, un aspect, definitoriu pt ceea ce numim într-un anume fel. Atunci
cand incercam sa definim ar trebui sa gasim un aspect care sa defineasca in intregul său si care sa
fie deosebit de restul lucrurilor in cadrul unei perioade istorice.
Feudalismul vine de la termenul de feudum (cuvant franc feuchod care însemna in lumea francă
la început vite şi care a fost folosit mai apoi intr-un sens de generalizare insemnand bogaţia, avuţia.
Apoi în secolul 9 în timpul caroligienilor, cuvântul a fost latinizat luând forma feudum şi a ajuns să
desemneze o instituţie ce însemna înainte in textele latineşti care însemna « beneficiu ».
Beneficiu = sistem introdus de Carol Martel, majordomul regatului francilor în prima jumatate a
sec VIII 714-741, bunicul lui Carol cel Mare. El a stabilit ca anumiti razboinici primeau in schimbul
serviciului militar venituri – institutia ce conditiona veniturile se numea beneficium. Sistemul de
beneficii a devenit ereditar după o evolutie in timp in care a inceput ca acest cuvant sa fie inlocuit
de cuvantul feudum care a rămas stabil si a ajuns să desemneze din vite, avuţie, a desemnat tot ce
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

primeşte vasalul pt a l servi pe senior.) Au inceput sa apara derivate. Cuvântul cu ism la final a ajuns
sa fie preluat in sec 18. Din secolul al 18 cuvântul feudal a început să desemneze de fapt vechiul
regim si la Rev Franceză se dă un decret de abolirea privilegiilor feudale. La istoricii de sec 19
cuvantul feudalism este preluat de istorici si il folosesc cu 2 intelesuri diferite : au fost istorici care
au considerat pe linia lui Marx si nu numai, si istorici din alte scoli de gandire, ca feudalismul este
unul dintre modurile de productie si de org a soc si se bazeaza pe relatiile dintre feudali si o taranime
dependenta la baza in care feudalii preiau din ceea ce produce taranimea dependenta. Asadar,
termenul de feudalism inseamna legatura dintre detinatorii de feude, feudalistii si tarani. Exista o a
doua scoala de gandire care a pus accentul pe relatiile dintre senior si vasal pt ca seniorul dadea
vasalului o feuda beneficiu in schimbul oblig militare ale acestuia, asadar termenul de feudalism in
termeni medievali se raportau la relatiile din interiorul clasei dominate in interiorul nobilimii. Oricum
definesc feudalismul nu este o situatie generala pentru intreaga lume pe intreaga durata a ceea ce
in mod obisnuit zicea in Ev Mediu.
Aşadar apare problema: Cum definesc Evul Mediu prin feudalism? Definirea evului mediu prin
feudalism a fost un esec, nu se leagă pentru că nu toate lumile care teoretic sunt medievale aveau
o structura de tip feudal, iar feudalismul nu este raspandit nici pe toată epoca. Evul Mediu este o
conventie, ceva acceptat prin uz.

Mongolii
 populație crescătoare de animale, semi-nomadă, care trăia la nord de granița Chinei;
 destul de instabilă dpdv administrativ;
Temugin (cca. 1162-1227) este cel care i-a scos din anonimat pe mongoli; a avut o tinerețe
agitată, a trebui să fugă de adversarii tatălui său, Yesughei. A reușit să învingă triburi rivale și triburi
de alte seminții - a creat o putere militară relativ importantă în zonă.
În 1206 el convoacă o adunare a căpeteniilor de trib și căpeteniilor militare: Kuriltai-ul din
1206:
 el este recunoscut kagan (han al hanilor) și își ia numele de Ginghis han
 reorganizează armata din punct de vedere zecimal (pt mongoli e ft ciudat)
1 tumen=10.000 = 10 minghan=100 yaghun= 1000 arban
A ales multiplu de 10 pt că înainte, armata era alcătuită din efectivul fiecărui trib, existând
mai multe triburi inegale; astfel, fiecare căpetenie ar fi putiut să acționeze după bunul său plac.
Așadar, unități de mărimi stabile sunt mult mai ușor de manevrat; se evită pierderea efectivelor
(pentru că înainte, când fiecare căpetenie decidea pentru unitatea sa).
În unitățile mari sunt cu siguranță luptători din mai multe triburi; în aceeași unitate sunt
amestecate mai multe triburi, iar un trib nu va lupta doar într-o singură unitate. O intenție de
întoarcere a armelor se poate afla foarte repede, pentru că o căpetenie nu va avea sub comanda
lui doar luptători din tribul său.
Așadar, marele han își intăreste puterea. Dă o mare lege, așa numită Marea Yasa și îl pune
pe fratele său judecător suprem- cod de legi cu diverse pedepse; disciplină strictă, ierarhie clară.
Șefilor de clan li se oferă perspectivă expansiunii mondiale.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

 În primii ani au fost în campanii împotriva triburilor care se aflau la nord de granița
imperiului Chinez și împotriva raionului Xixia (1207)
 1209: atacă imperiul Qin, alături de cei din Imperiul Song
 1211: își mută atenția către Asia Centrală

********În lumea chineză existau 3 state: Imperiul Song, statul Jin și statul Xixia (statul tanguților) .

 Prima pătrundere în Europa - 1221-1222: Un corp de armată de două tumene –

condus de generalii nush cum și Subutai, trec prin nordul Persiei, Caucaz și ajung în
Ucraina de astăzi, unde în bătălia de pe râul Kalka îi înving pe umani și pe ruși și se
retrag înapoi în Asia Centrală cu pradă bogată de război.
 A încercat și tatonări la granița Indiei
 A anexat regatul Xiaxia, care nu-și mai plătea tributul și pe care îi face zob.
 Moare în 1227.
Succesiunea lui Ginghis han: avusese 4 băieți din căsătoria cu nevasta legitimă: Djuci
(murise înainte de tatăl sau), Djagatai, Ogodai, Tolui. Toți cei 3 care rămăseseră în viață aveau
experiență militară, resurse, unii aveau deja băieți de 18-20 de ani. Existau fie riscuri de dispute
între frați, fie de plecare a unora dintre căpeteniile triburilor; nu s a întâmplat asta pentru că văduva
lui Ginghis han i-a pus pe băieți să se inteleaga între ei și s-a creat un tratat de pace între ei, prin
care s-a stabilit un aranjament, în 1229, cu valoare APROAPE constituțională. Djagatai și Tolui l-au
susținut pe Ogodai să preia funcția tatălui. Totuși, rămân eligibili toți descendenții masculini ai lui
Ginghis han- nu pot fi aleși alți comandanți care nu sunt din familie (pot fi și nepoții)-

Ogodai (1229-1241)

Se stabilește că marile decizii vor fi luate de Kuriltai, nu de către conducătorul singur. Kuriltai-
ul poate decide și împotriva stăpânului. S-au stabilit viitoarele expansiuni
 se cucerește nordul Persiei, Azerbaijan și Imperiul Kin până în 1234.
 Se adună Kuriltai-ul din nou în 1235 și se decid să se ducă spre apus.
Moștenitorii lui Djuci vor să întregească teritoriul pe care acesta îl avea în administrare de la
tatăl sau. Ogodai renunță la conducerea unei noi expediții.
Unul dintre băieții lui Djuci, Batu, alături de o căpetenie experimentată, Subutai, care are să fie ochii
și urechile celorlalți și să îl spioneze pe băiat ??? n-avem predicat în propoziția asta Acum se desfășoară o
“expeditie a verilor”- 2 băieți ai lui Djagatai, 3 ai lui Toului șamd. Expediția durează 6 ani și ceva din
1236 până în 1242 = expediția mongolă în Europa (nu invazia mongolă din 1241, care era doar
pătrunderea în Europa catolică??)
 inițial îi atacă și îi bat pe cumani
 se duc spre nord, în Bulgaria mare pe Volga
 Invadează lumea rusă-
 ajung în Caucaz, Crimeea
 Ocupă Kiev (1240)
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Invadarea regatului Ungariei și a regatului Poloniei: au trecut și pe la noi pentru că atacul a

fost concentric, existând mai multe corpuri de oaste. Astfel, i-au înfrânt cumplit pe unguri și au
ocupat Regatul Ungariei, al cărui rege se refugiază pe o insulă în Marea Adriatică.
Urmarea nu era cunoscută foarte bine nici de Batu sau Subotai. Până în acel moment, nu
reușise nimeni să îi oprească cu forță militară. Doar că în iarna din 1241-1242, moare Ogodai și
trebuie să fie ales un nou mare han. Nimeni nu voia să fie absent de la reuniunea Kuriltai-ului, așa
că se intorc acasă prin Serbia și Bulgaria.
Urmează negocieri complicate în vederea stabilirii marelui han și, până la urmă, este ales
mare han Guyuk, unul dintre fii lui Ogodai, unul dintre verii cu care se certase (îl trimisese pachet
acasă, la ta-su, nu îl executase pentru nesupunere) .
Încep conflicte din ce în ce mai mari în interiorul familiei. Guyuk și Batu se pregateau de
război civil; Guyuk moare în 1248 și urmează alt Kuriltai. Până la urmă, se aliază ramura Djuci și
ramura Tolui și îl aleg pe un anume Mongke, fiu al lui Tolui.
Începuseră expedițiile împotriva Imperiului Song înainte de Mongke, acestea se continuă; pe
alt front, un alt frate, Hulagu, este trimis în expediția în teritoriile musulmane în orientul Mijlociu.
Hulagu are succes: pune capăt Califatului Abasid, iar în 1258 ocupă Bagdad-ul. Hulagu intră în
conflict cu urmașul lui Batu, un anume Berke, pentru controlul Azerbaijanului.
Moare Mongke în 1259. Logic, ar fi trebuit să fie un nou Kuriltai, dar era din ce în ce mai greu
să alegi mare han, relațiile dintre veri erau din ce în ce mai tensionate, în Mongolia s-a proclamat
mare han Arikboga, iar în China se proclamă Kubilai.
Se alege praful de unitatea lumii mongole, nu se mai poate reuni niciun Kuriltai și are loc
destrămarea unității lumii mongole.
Unitatea se bazase pe faptul că urmașii lui Ginghis han hotărâseră că este mai bine să fie
împreună decât să se certe. Legăturile dintre veri sunt inevitabil mai proaste decât cele dintre frați
așa începând să prevaleze concepția fiecăruia către considerentul că interesele zonei sale sunt mai
importante decât interesele lumii mongole în general. Au început discuții despre cine ce resurse să
controleze (oameni, animale, pământuri, pășuni). Unul dintre conflictele pentru Azerbaijan se baza
pe faptul că acesta era bogat și în pașuni, dar și în multe alte resurse.
Tentativa lui Arikboga de a prelua puterea și proclamarea lui Kubilai au determinat un război
civil, care este una dintre cauzele slăbirii puterii.
Statele mongole au avut câteva probleme de rezolvat:
 cum ții echilibru militar sau social;
 cum împaci tradiția de guvernare mongolă (a lui Ginghis han- care guvernase de pe
cal), cu nevoile unor societăți agricole. Acum se preiau elemente din societatea
chineză și persană. În Persia, treptat au fost preluate elemente din administrația
persană centrală.
 Cum se negociază reformele religioase? Sincretism sau opțiunea pentru religia
dominantă; de la început, mongolii au încurajat libertatea religioasă a fiecărui popor.
La un moment dat au intrat în componența imperiului state care aveau religie
puternică, cu biserici și adepți numeroși (creștinism, budism, islam). Deci era un semn
de întrebare încotro va fi înclinată balanța- ori va fi o religie unică, ori se vor păstra
religiile existențe.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

 Nevoia de surse de venit – veniturile veneau din prăzi, deci trebuie găsite noi resurse-
la început tributuri, convertite în impozite mai apoi, iar mai târziu vor fi vămile. Hanii
mongoli au incurajat negustoria la distanță- jefuirea negustorilor era pedepsită cu
moartea. Negustorii aduc la reședințele căpeteniilor mongole produse, mărfuri care nu
sunt produse local; negustorii sunt esențiali pentru valorificarea prăzii (jefuiești ce
găsești, iar mai apoi trebuie să scapi de lucrurile care nu sunt necesare- aici intervin
negustorii). Vămile pot fi percepute în cote din obiecte și în bani. S-au favorizat
legăturile între Extremul Orient și Europa, dar și cu lumea arabă.

Tendința de diviziune politică a continuat, unele state mongole au avut războaie civile. Marea
Ciumă din 1345-1351 a lovit puternic cea mai mare parte a lumii mongole. La mijlocul secolului al
XIV-lea, are loc criza statelor mongole, destrămarea graduală a ulusului lui Djagatai .
1335-destrămarea Ilhanatului Persiei;
1340- ofensivă a Ungariei și Poloniei (de această ofensivă se leagă crearea mărcii Moldovei și
ulterior a statului Moldova) asupra teritoriilor de margine a Hoardei de Aur;
1358- începe revolta Turbanelor Roșii După marea ciumă izbugneste și o mare revoltă în China;
1368- mongolii sunt siliți să se retragă și vine la putere împăratul Timur Lenk (1359/1370-1405) el
s-a ridicat în Asia Centrală- Uzbekistan etc
 Dobândeste puterea în Asia Centrală, ocupă Persia, impune un favorit în conducerea
Hoardei de Aur, cu care poartă un război pe care îl și câștigă în 1391-1395.
 1398-1399: Ocupă nordul Indiei, inclusiv capitala Delhi – cere tribut, instalează conducători
locali;
 Pleacă spre apus, are o serie de expediții - ocupă temporar Siria (1400) și Bagdad (1401) iar
în 1402 dobâdește victoria asupra lui Baiazid la Ankara.
 Deci, stăpânea Aisa centrală, Persia, domină Asia Mică, India, Hoarda de Aur și mai rămânea
doar China.
 1405- moare în marș spre China. Urmașul lui nu a mai continuat capania. Imperiul Timurid a
rămas un stat important în Asia pentru un timp.

Statele mongole târzii:

 Imperiul Timurid- puternic până la mijlocul secolului al XV-lea, lichidat de uzbeci în 1507;
 Babur este silit să se retragă spre sud- cucerește nordul Indiei (Delhi 1526) => Imperiul
Marilor Moguli (1526-1858);
 Hoarda de Aur- a fost înfrântă de Timur Lenk;
 Secolul al XV-lea: emanciparea graduală a mai multor hanate;
 1480- Hoarda de Aur pierde și suzeranitatea asupra hanatelor rusești- Moscova;
 1502- lichidarea Hoardei de către Mengli Ghirai, hanul Crimeii;
Statele succesoare Hoardei de Aur:

- Hanatul Kazan- cucerit de Rusia;

- Hanatul Astrahan- cucerit de Rusia;
- Hanatul Siberiei- cucerit de Rusia;
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

- Hanatul Crimeii- vasal al Imperiului Otoman între 1474 și 1775.

Bilanțul cuceririlor mongole:

Mongolii au întreprins cea mai mare stăpânire a lumii medievale = 30 mil km2.
Inițial, cuceririle au reprezentat bulversări demografice: nr. considerabil de morți;
- în calea mongolilor, multe populații au luat-o la fugă: exemplul unor triburi din Asia Centrală,
unul va fi cel fondator al Emiratelor Arabe;
- mongolii mută populația, aduc prizonieri în anumite regiuni, aduc meșteșugari în capitalele
lor, în China decid că anumite provincii trebuie să aibă mai multe pășuni și mută populație
pentru acest scop;
- distrugeri materiale;
Ulterior, a fost stimulată producția meșteșugărească și mai ales comerțul la mare distanță.
S-au intensificat contactele pe drumuri de uscat între Europa și Extremul Orient.

26.03.2018

Criza secolului al XIV-lea

***** Introducere:
Intre secolele al X-lea al XIII-lea, Europa a cunoscut o perioada de crestere economica si
demografica- a fost legata de dezvoltarea productivitatii agricole cum ar fi inventarea asolamentul trienal ?????,
folosirea unor noi metode de injugare a bovinelor si cailor pentru plugarit. Asadar, creste calitatea muncii
agricole, iar efectul s-a vazut la nivelul productiei. Astfel, au avut loc dublari (in toate domeniile vietii?)

Criza agro-demografica din prima jumatate a secolului al 14 lea:

Populatia Europei (de la Atlantic la Urali)
1000- cca 37 mil loc
1340- cca 73 mil loc
Sunt cateva probleme care au apartut odata cu cresterea agricola si demografica:

”umplerea spatiului”-se schimba raportul intre pamant si oameni- pamantul devine mai valoros decat
oamenii; se epuizeasza posibilitatea cresterii agricole extensive

incepe o perioada de racire a vremii, deci randamentul mediu (din toate motivele de mai sus) incepe sa
scada. Productia de resurse alimentare se plafoneaza, dar populatia tinde sa creasca. Apar factorii de
corectie negativa din ce in ce mai des

foamete:1315-1317 Europa nord-vestica

Razboaie: razboiul de 100 de ani - 1337-1453

Epidemii: 1322-1323 tifos in Germania centrala

Marea ciuma- Black Death: boala epidemica transmisa printr-un baccil purtat de purici, care paraziteaza
sobolanii, dar care trece si la oameni-2 varietati: ciuma bubonica si ciuma pulmonara
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

In secolul 14 a fost o epidemie cvasi-globala izbucnita in Asia centrala, a afectat si Asia si Europa si
anumite parti ale Africvii, in mai putin de 6 ani (1345-1351)
Ciuma a continuat sa fie recurenta in Europa pana in s XIX In Romania, ultima ciuma a fost “ciuma
lui Caragea” s XIX.
Focarul a inceput in Asia Centrala, la granitele apusene ale Chinei. In 1345, ciuma se raspandeste
spre China. In 1346, continuarea expansiunii in Orient spre Indochina, iar aceasta patrunde spre Hoarda de
Aur- ciuma este transmisa si genovezilor si venetienilor- poarta de aur colabora cu genovezii prin comertul
de sclavi, dar mai colaborau si cu venetienii. In 1346, hanul Hoardei de Aur intra in conflict cu genovezii-
venetienii si genovezii fac front comun impotriva Hoardei de Aur. Epidemia se raspandeste si in lumea medit
in 1347- Constantinopol-Siria-Liban-Egipt-Italia. In acelasi timp, alta directie este din Indochina-India-Iraq.
1348: din Italia se rasp in Europa occidentală- Sudul Frantei (ft multa circulatie la Avignion) - vezi
Decameronul. In Franța erau trupe englezesti cu ocazia razboiului de 100 de ani, care duc ciuma
acasică. Istoricii au observat ca ciuma se transmite mai mult prin soldati si prin negustori.
1349: apare si la Mecca ciuma; in Europa: pen Iberica, Germania, Scandinavia, Salonic.
1350-51: continua raspandirea.
Rusia a capatat- o de la Hoarda si prin marea Baltica- 2 directii
Faptul ca in paralel existau focare autonome in Africa nu conteaza cand vine vb de ciuma asta, pt ca
ea a pornit din Asia.
Bilantul Marii Ciume
Bilant demografic direct- creste mortalitatea, dar variabil de la o comunitate la alta:
Se estimeaza ca in Europa a murit un sfert- o treime din populatie
Egipt: 35-40%
China: nu se stie, dar exista o scadere mare de populatiee, care se suprapune cu pierderea autoritatii
statului in anumite zone, si cu ciuma si cu revoltele impotriva mongolilor. Deci nu se poate spune câți
au murit de ciuma, câți căsapiti de mongoli.
Per total, o cincime din populația teritoriilor afectate moare. Aprox 100 de mil de loc.
Marea Ciuma este un element care a rasturnat situatia lumii, stergând excedentul de populatie.
Criza agrodemografica era cauzata din faptul ca productia de hrana nu mai putea sa se dezvolte si sa
hraneasca un nr de oameni, dar ciuma a venit si i-a ras pe mulți din acești oameni.

Consecinte economico-sociale
Destramarea unor familii/ comunitati- in maj dintre familii moare cineva
Are loc si o destabilizare psihologica: comunitatile au actionat diferit la aceasta realitate- flagelanti
(Dumnezeu ne pedepseste pt pacatele noastre- deci ne pedepsim noi insisi, ne căim), persecutii,
pogromuri (Dumnezeu ne pedepseste pt pacatele altora- evreii) etc
Orizonturi temporale mai scurte pentru multi oameni – voiau sa se bucure de prezent. Nu isi mai
planificau ft mult viata. (carpe diem)
Dezorganizarea temporara a activitatilor economice- unele raman temporar in aer, stand-by (renunta
sa stranga recolta, sa insamanteze, sa cumpere marfa, sa dea datorii, sA ia datorii)- lucrurile astea
se regleza in timp.
Contractie a economiei, conform potentialului uman mai redus. In unele zone, 15%- 30%-60% din
populatie murise, deci anumite szsone marginase pot deveni complet abandonate.
Asezari abandonate
Restrangerea suprafetelor cultivate
Restrangerea comertului transcontinental

Dispute cu privire la impartirea rezultatelor activitatii economice:

Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

intesnificare a luptelor sociale dupa M Ciuma, in s 14- disputa ampla intre tarani si proprietarii de
pamanturi- taranii care lucrau erau pusi sa cedeze cuiva o parte din ceea ce munceau ei -cota parte
din recolta, un anumit nr de animale- impozit. Intotdeauna cat se ducea era o problema- taranul voia
sa dea cat mai putin, cel care primea voia cat mai mult.
Forme ale rezistentei taranesti:
eschivarea in prestarea/achitarea obligatiilor fata de stapanii feudali: te faci ca faci si nu faci
petitiile- te plangi la superiorul superiorului tau
fuga de pe domeniu- forma cea mai dura; e ft mare risc pt stapan- se da legislatie pt aducerea lor
inapoi si pedepsirea lor
“haiducia”- mult mai putin romantica decat suna- se adapostesc in locuri unde nu pot fi prinsi, incep
sa jefuiasca pe cine pot si nu dau neaparat saracilor din mila, ci dau pt ca in padure nu au toate
resursele, plus ca au nevoie de oameni in interior- reciprocitate intotdeauna. Mai este varianta in care
devin mercenari, care prada in mod organizat cu o armata formata ad-hoc. Haiducia se incheie prin
dobandirea dreptatii sau alăturarea la o armata (mercenara sau nu) sau mor de foame, sau sunt prinsi
si ucisi.
rascoalele: Nu sunt forme superioare ale luptei de clasa, ci de cele mai multe ori momente de
disperare/ exasperare. Nu este o treaba placuta, ceva la care oamenii se grabesc sa o faca cu
placere. Cele mai frecvente sunt revoltele locale, spontane. Acestea sunt repede reprimate, se
termina cu scaune de judecata, care se termina cu taieri de cap, maini, confiscari pt a se evita
repetarea lor. Rare sunt marile rascoale, dar au existat si asfel de cazuri. (supra-locale, deseori cu
participarea si a altor grupuri sociale) ex: Franta-Jacqueria-1358; Anglia-Walt Tyler-1381;
Razboaiele husite (componenta taraneasca+chestii religioase)- 1419-1434; Rascoala de la
Bobâlna 1437-1438 etc.

Unele au avut in mod clar legatura cu criza secolului al 14-lea. Deci rascoalele au fost de obiciei infrante, pe
termen mediu taranii si-au imbunatatit situatia economico-sociala in secolul care a urmat Marii Ciume
(“bonusul supravietuitorilor”)
Chiar daca taranii au pierdut confruntarea politico-militară, cei care au supravietuit nu datorită rascoalei, ci
datorita schimbarii raportului-nr de oameni/suprafata de pamant.
Per total, situatia taranilor dupa marea ciuma s-a imbunatatti,
-ciuma a fost eradicata in s XIX dpdv medical, in secolele din urma oamenii erau bagati in carantina intr-un
fel sau altul.

Aspectele politice ale Crizei secolului XIV

Resursele s-au redus cantitativ dupa M Ciuma, aceasta a diminuat capacitatea de actiune a statelor
si-a multiplicat conflictele. Marea ciumaaa a lovit si familiile regale= sincope dinastice+ sicope politice legate
de complicatii politice cum ar fi lupte pt distrib resurselor, revolte. Per total, majoritatea statelor europene
sunt sensibil mai slabe la 1400 decat la 1300=slabire a puterii centrale.

Criza bisericii catolice in secolul al XIV-lea

-criza distincta, nue cauzată de criza agro-democrafica si mai putin de marea ciuma. Se impleteste uneori cu
acestea, dar este separata de ele.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Cauze: dificultatea papalitatii de a face fata consolidarii puterii monarhilor si ridicarii unor centre social
politice concurente; papalitatea iesise invigatoare din razboiul cu imparatul german (s XIII- mai multe dinastii
de impărați germani), dar in realitate sunt slabiti de faptul ca in timp ce luptau cu imparatii, se ridicau mai
multe centre de put in lumea catolica; regi puternici, orase. In plus, papalitatea avea dificultati in a se mentine
in centrul Italiei pt ca acolo era o nobilime extrem de agresiva. In plus, odata cu crestedea economica si
dezvoltarea oraselor medievale, multi oameni aveau nevoi de religiozitate si indrumare – multi incepusera sa
stie carte.- CAUZE PE TERMEN LUNG
Conflictul Bonifaciu VIII- Filip al IV-lea cel Frumos al Frantei- conflict care incepe la sf s XIII,
conflict contondent; tine de localizarea puterii – la papa sau la rege si de impartirea averilor intre cei doi. In
cadrul acestiu confl Filip convoca Adunarea Starilor Generale- cler, nobilime, orase. Episcopii zic ca regele
are dreptate si Papa e ticalos.
- incidentul de la Anagni (1303)- papa este luat prizonier de un corp mai mic de armata al regelui Fr+
o trupa a familiei Colona din Italia. Unul dintre membrii familiei Colona il palmuieste public cu manusa
de otel pe papa. Acest fapt a fost un exces, care a avut efect imediat- populatia din Anagni se revolta
impotriva trupei.
Papa nu mai traieste ft mult si urmasii săi practic si-au invatat lectia- nu puteau fi siguri de securitatea
lor in Italia centrala, in concecinta, unul dintre urmasii lui Bonifaciu, Clement V (1305-1314) isi stabileste
resedinta in afara Italiei -> Papalitatea de la Avignon (1309-1377). In acel mom, Avignon nu era propriu-zis
parte a Fr, era oras stapanit de papalitate, aflat la granita dintre fr si imp romano-german. Aici mai avea
legaturi relativ bune cu contele de Provence si astfel papa putea sa aiba o pozitie destul de stabila. Totusi,
controlul reg Fr s-a aextins ft repede- papii de la Avignion sunt la mana reg Fr. 7 decenii, papii nu au mai stat
la roma.
Papalitatea de la Avignon
- papa era inca recunoscut ca sef al Bisericii Catolice deci nu mai rezida la Roma
Papii au realizat Progrese in gestiunea de ansamblu a problemelor bisericii (mai ales in plan
administrativ si financiar- papa Ioan XXII 1316-1334 a fost extraordinar de priceput in finante si administatie)
Probleme:
 concentrarea pe aspectele organizationale (finante, administratie) a generat impresia de indepartare
de cele sfinte – biserica, teoretic, se ocupa cu altceva, pt oameni papa trebuie sa fie cineva religios,
pios, care sa dea confort spiritual.
 legitimitate diminuata de dependenta prea mare fata de regii Frantei- ii deranjeaza pe englezi, flamazi,
germani.
 accentuarea framantarilor spirituale dupa Marea Ciuma
Solutie: Ideea ca papalitatea ar fi intarita prin intoarcerea la Roma - pregatiri indelungate- sunt trimiși delegați
papali care sa pacifice regiuni, sa duca tartative
Realizare 1377 papa Grigore XI 1370-1378, francez- reintra in Roma etc.

02.04.2018

Papalitatea din Avignon (1309-1377)

Remarcabil: Papa este recunoscut ca sef al Bisericii Catolice, desi nu rezida la Roma
 1377: Grigore al XI-lea si-a restabilit resedinta principala la Roma- s a pus capat perioadei papalitatii
de la Avignon. A inceput o distensiune intre cardinali cu privire la succesorul lui Grigore- murise un
an mai târziu.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

 1378- cardianlii nu s au inteles, unii au ales un papa, altii alt papa; n a iesit o majoritate clara
 Urban VI- la Roma
 Clement VII- la Avignon
Incepe schisma bisericii apusene- mai multi papi in interiorul lumii catolice 1378-1417
Este o problema pentru toti credinciosii, dar mai ales pentru episcopi si monarhi: fata de cine se indreapta
obedienta, supunerea?
Solutia se aseaza pe criterii politice, cuv decisiv il are regele. Regele Franșei alege Avignon, regele Angliei
alege Roma, regele Napoliului zice Avignon:
Avignon: Franta, Napoli, Scotia, Castilia, Aragon, Savoia, Cipru
Roma: Imperiul Romano-German, Anglia, majoritatea statelor din Italia nordica si centrala, tarile din Europa
nordica, central-rasăriteana, Portugalia.
Împarțirea aceasta nu e singura problema: unii dintre invatatii vremii realizeaza ca biserica
functioaeaza cam prost- necesitatea reformarii.
Au existat 2 teologi importanti care au avut opinii destul de severe in leg cu biserica:

 John Wyclif (1320-1384): spune ca biserica si impartasania nu sunt decisive la mantuire; spune ca
cea mai importantă este Biblia, pe care o traduce din latina in engleza, ajutand sa fie o relație directa
intre credinciosi si Dumnezeu; neaga rolul conducator al papalitatii, ordinele monastice lucruri care
picau prost multora.
 Jan Hus (1372-1415): nu neaga rolul impartasaniei, dar spune ca biserica trebuie sa se intoarca la
idealurile spuse de Iisus: biserica trebuie sa ii slujeasca pe credinciosi - de aici atacuri contra practicii
indulgentelor, la un moment dat dat germanii pleaca de la Praga si Hus este rector al Universitatii –
tensiuni si probleme care se amesteca cu tematica religioasa.
Genul acesta de idei, chiar dca erau o minoritate fata de intreaga lume religioasa, totusi zguduiau
putin si multi dintre episcopi actioneaza impotriva celor doi. Si-au pus problema ca sunt intr-o situatie nu
tocmai buna pentru ca nu se putea alege un singur papa, fiecare rege si episcop negociaza pe cine sustine
din cei 2 si in felul asta nu se mai poate continua.

Tentative de reunificare a Bisericii:

1. Proiectul intalnirii de la Savona (1407) - S-au gandit sa negocieze un singur papa, asadar
unii cardinali au zis sa se intalneasca cei 2 papi să vadă cine ramane. Cei doi papi nu erau
incantati de idee, dar cardinalii insistau unde sa se faca intalnirea, intalnirea a fost la Savona
in N Italiei relativ la jum dintre Roma si Avignon, teren neutru, fortat mana celor 2 papi sa
accepte intalnirea. Cei doi papi accepta initial si dupa au gasit pretexte sa nu vina, ceea ce s-
a dovedit o mare eroare pt ca cine s-ar fi dus acolo ar fi castigat.
2. Conciliul de la Pisa (1409)- alegerea unui al treilea papa, Alexandru V (1409-1410) Dupa
marele esec de la Savona, cardinalii hotarasc sa se intalneasca ei la Pisa N Italiei in 1419 si
au zis sa aleaga ei un papa inafara celor 2: Alexandru al 5 lea, a murit repede, dar au ales un
papa la Pisa, unul la Avignon, unul la Roma.
->simultan 3 papi!
Rezumat: Unii cardinali ar fi vrut sa se intalneasca cei doi papi si sa se inteleaga care sa ramana, deci la
Savona asta s-a intamplat; cei doi papi accepta initial si dupa gasesc pretexte sa nu calce niciunul pe la
Savona, lucru care n a fost in avantajul lor. Cardinalii, supy rau, s-au intalnit ei (si de la Roma si de la
Avignon)- la Pisa s-au declarat cei 2 papi OUT, si este ales Alexandru V. Dupa moartea lui Alexandru V este
ales un nou papa la Pisa.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Cel care a rezolvat probl a fost Sigismund de Luxemburg (a domnit 50 de ani in Ungaria + ales si
suveran german)- a convocat Conciliul de la Konstanz (Constanta- oras pe RIN) si in urma negocierilor
acestuia cu majoritatea monarhilor catolici, care au fost reprezentati la conciliu de procuratori.
Conciliul condamna si executa pe Jan Hus, deci Sigismund ii spusese ca va fi safe sa vina si el-
(chestia asta o sa il coste pe Sigismund cand, 4 ani mai trz, el mosteneste tronul Cehiei, oamenii spun ca nu
il vor rege => 15 ani de razboaie) (1415), afirma primatul sau (al conciliului) asupra papilor (decretul Haec
sancta – 1415)
Conciliul se proclamă superior față de papi și ii elimina pe toti cei 3 papi existenti:
Ioan XXIII (Pisa) a fost arestat si depus
Grigore XII (Roma) a consimtit sa abdice dupa ce a asigurat legalitatea conciliului
Benedict XIII (Avignon) a fost excomunicat si a trebuit sa se refugieze la Aragon
Conciliul alege in 1417 pe Martin V (Odo Colonna, 1417-1431); consimte insa la promulgarea
decretului Frequens (inainte sa fie instituit papa) cu privire la convocarea unor noi concilii (dupa 5, apoi 7,
ulterior cate 10 ani) deci accepta un sistem care sa contoleze autoritatea papala de catre concilii.
- 1423-24: Conciliul de la Pavia-> Siena
- 1431: conciliul de la Basel
Conciliul de la Basel a fost scena unui conflict deschis, violent, intre adeptii papei si majorit
participantilor la conciliu, care considerau ca prerogativele papale trebuie ingradite. Noul papa, Eugen IV a
incercat sa negocieze, apoi a incercat sa dizolve conciliul, dar pana la urma a fost infrant si trebuie sa accepte
sa dea un pas inapoi. Conciliul a realizat si un inteles cu Husitii: Compactele (1433) se recunosteau
schimbarile introduse de husiti in biserica si o cerere doctrinara a husitilor care privea impartasania cu vin si
pentru laici (inainte doaar clericii primeau paine si vin, laicii numai cu paine). In schimb, husitii il recunosteau
ca rege pe Sigismund de Luxemburg
1437: Eugen IV isi cheama adeptii sa se reuneasca la Ferrara, hotaraste sa sparga Conciliul, facand
un conciliu separat:
 Conciliul de la Ferrara-Florenta (1438- 1445)= in acel moment, conciliul de la Basel
fusese parasit de unii participanti, deci exista 2 consilii si 2 papi
Conciliul de la Basel alege pe ducele de Savoia, ca un nou papa Felix V.
Eugeniu IV avea sa iasa biruitor:
Uniunea religioasa de la Florenta (1439): conditiile pentru acceptearea ortodocsilor:
Primatul papal: papa este supremul bisericii, ceea ce priveste organizarea bisericii.
Filioque: esenta dubla a sfantului Duh care purcede si de la Tata si de la Fiu, doctrina stricta
Purgatoriul: ortodocsii spun ca exista doar rai si iad, catolicii spun ca au inventat (carti Jacque Leroque
? «Nasterea purgatoriului» care explica felul in care s-a conturat si ideea ca exista un al 3 lea spatiu)
purgatoriu spatiu intermediar unde se ispasesc seria de pacate si permite celor purificati la judecata finala sa
fie mantuiti si sa treaca in Rai
Impartasania cu azima
- Politica de cruciada
- Intelegerile cu diversii monarhi, mai ales cu regele Frantei si cu imparatul Frederic III
Marea problema pt Bizant erau turcii otomani care voiau sa cucereasca Constantinopolul;
regele/imparatul cere ajutor lui Eugeniu IV; papa ii cheama la Florenta pe delegatii bizantini + imparatul. Papa
pune cateva conditii alea 4 de sus, pentru a-i ajuta si a-i primi in biserica (patriarhul DE COnstantinopol e in
subordinea papei, esenta dubla a Duhului Sfant, care purcede si de la Tata si de la Fiu, ortodocsii spun ca
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

exista numai iad si rai, purgatoriul este inventat de catolici ca etapa intermediara, iar impartasania nu va fi
facuta doar cu paine, ci doar cu azima)
Imparatul accepta cele 4 conditii in prima faza si in schimb primesc cruciada impotriva turcilor; decizia
a fost una pragmatica; Papa a lansat chemarea la cruciada pt ca dpddv lui era cel care primeste supunerea
ortodocsilor si chestia asta il plaseaza ft bine ideologic fata de conciliul de la Basel; o parte dintre suveranii
crestini au alte prioritati si probleme (Imp German- haos, Fr cu Anglia- r de 100 de ani etc)
Papa se gandeste mai profund si cruciada va fi facuta cu cei care au interese impotriva turcilor-
Regatul Ungariei (urmasul lui Sigismund moare, Ladislau Postumul e sugar + r. Ungariei avea probleme cu
Polonia). Deci papa pune la punct venirea regelui Poloniei ca rege si in Ungaria, asa se concentreaza
resursele a doua regate- Iancu de Hunedoara e liderul militar, sub conducerea suprema a Papei. Semneaza
armistitiu la Seghedin- papa ia foc si il trimite pe unul sa ii schimbe parerea regelui Poloniei si campania
antioto continua- a doua cruciada s-a termiant prost prin batalia de la Varna- regele Ladislau moare pe
campul de lupta si otomanii castiga. In cruciada participa mai multi, nu numai regatul poloniei. O a treia
batalie se termina cu chestia de la Kossovopolje.
Pana la urma, cruciada e infranta, dar papa chiar isi da interesul. La constantinopol, este incercat sa
se impuna cele 4 conditii; mehmed al II lea cucereste constantinopolul in 1453; Mehmed vrea sa puna un
patriarh dintre cei care fusesera ft vocali impotriva unirii bisericii- Ghenadios.
Toata campania pt cruciada i-a intarit pozitia fata de Conciliul de la Basel.
1449- ultimii participanti la conciliu, alungati de la Basel la Lausanne, se supun noului papa Nicoale V (1447-
1455)
Victoria papalitatii asupra conciliilor
Ingroparea tentativelor de reforma a Bisericii din interior
Diminuarea capacitatii Bisericii Catolice de a raspunde nevoilor religioase ale credinciosilor

Reforma religioasa din secolul al XVI-lea

= miscare de innoire religoasa cu 3 ipostaze de renovare – organizarea bisericii ; - credinta religoasa; -

practivile religioase
Miscari de reforma mai fusesera si in alte perioade in evul mediu.
Cauza fundamentala: distanta dintre concretul functionarii Bisericii si idealul hristic (cei care citesc
Biblia sunt cei mai periculosi oameni)
Modalitatile de reactie ale Bisericii: cooptarea (cei care au idei de reforma sunt atrasi in institutie
cu o aparenta sau roluri reale si lasati sa se confrunte cu problemele; spre exemplu: calugarii franciscani,
reformatorii bisericii din s XI- reforma gregoriana) - represiunea – ardere pe rug, executii, cruciade. Marea
problema a bisericii in s XVI este ca niciuna dintre metode nu da roade.

Reforma a inceput prin actiunea lui Martin Luther (1483-1546)- calugar augustinian, devenit
profesor la Universitatea din Wittenberg (resedinta ducelui de Saxonia, pe raul Elba, intre Leipzig si Berlin).
Isi punea probleme si lanseaza in dezbatere un numar de idei referitoare la functionarea bisericii:
31 octombrie 1517- “cele 95 teze” afisate pe poarta bisericii castelului din Wittenberg – acestea ar
fi urmat sa fie baza unei dezbateri in interiorul universitatii; ideile erau destul de dure, una dintre
probleme era cea a manturii si vanzarea de indulgente- mare incalcare a normei religioase; mantuirea
e decizia lui Dumnezeu; deci preotii ii mint pe credinciosi ca prin cumpaarea de indulgente vor primi
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

mantuirea- Biserica il fura pe Dumnezeu; indulgentele erau vandute de sus pana jos ( de la cel mai
inalt rang al Bisericii) deci, Luther loveste aparatul administrativ
1518-1520 escaladare a polemicii: 2 disputatii publice – biserica a incercat sa il convinga in public sa
renunte + noi scrieri polemice- nu s a ajus la o conciliere. se raspandisera foarte repede odata cu
tiparul, tezele sunt scrise in latina, altii le traduc in germana; raspandirea il protejeaza pe Luther pt ca
multi ii dadeau dreptate;
excomunicarea papala -> Luther arde bula papala in piata din Wittenberg; trebuia sa urmeze
represiunea; totusi, in Germania Biserica nu avea prea multe parghii pentru a l prinde pe Luther
Convocarea in fata dietei de la Worms (aprilie 1521) pentru a se rezolva situatia -> Luther refuza sa
abjure decat daca ii vor dovedi cu textul evangheliei ca el se afla in greseala
“rapirea” Lui Luther a fost aranjata de ducele Saxoniei->l-au dus la castelul de la Wartburg a stat
aici aproape un an, timp in care realizeaza traducerea Noului Testament.

Intre timp, multi oameni lansau idei de reforma in Germania, miscarea scapa de sub controlul lui
Luther, multi incepand sa-si dea cu parerea.
Ex: Nicholas Storch si Markus Stubner, “profetii de la Zwickau”, se stabilesc la Wittenberg si predica
o versiune diferita a reformei.
Cand Luther se intoarce este intampinat de cel putin 10 versiuni de reforma
Intre timp, in Germania izbucneste atat un razboi taranesc 1524-1525 (motive sociale si religioase)
cat si o miscare a nobililor care voiau sa puna mana pe pamatul bisericilor de la Rin. Luther ii condamna pe
tarani, sustine ridicarea de biserici și scrie un catehism in care isi scrie conceptiile.

 1525: Prusia condusa de ordinul cavalerilor teutoni, vasali ai uniunii polono-lituaniene

 Marele maestrul al Lordului trece la lutheranism
 Ia nastere ordinul libonian care ii continua pe teutoni
 1527- Regatul Suediei care stapanea si finlanda trece si ea la reforma
 1536-1537-Danemarca si Norvegia
 1543- Brasov (pana in 1550 toate orasele sasesti din Transilvania- Johannes Honterus)
In Germania, Carol Cvintul nu are timp sa se ocupe de reprimarea lutheranismului pt ca izbucn razb
cu imparatul frantei, pe care il castiga, dar au fost ani pierduti in care reforma casttiga teren ingermania;
incheie pace cu regele frantei – 1529: in hotarul imperiului era un oaspete de seama care voia sa intre:
Suleyman Magnificul care asediaza Viena; atunci, Carol isi da seama ca e mai bine sa se impace cu
lutheranii. In tabara reformatilor erau ft multe idei, asadar carol cere o pozitie religioasa unica – principii de
la acel mom au o probl pt ca fiecare a adoptat o varianta a reformei. Deci trebuie ajuns la un compromis: il
conving pe Filip cumva, apropiat al lui Luther, care se bucura de increderea lui Luther, sa radcteze “Confesio
Augustan” in care sintetizeaza cele mai imp puncte ale doctrinei lutherane si a constit baza doctrinei
luctheranisme mai trz; nu s a ajuns la compromis tho, iar principii lutherani au format Liga de la Schmalkalden
pt a se apara in cazul in care regele ii va ataca.
In 1544, Carol Cvintul a facut o pace mai trainica cu fr si s a hotarat ca e timpul sa rezolve probl
lutherana; 46 razb cu lutheranaii, ii invinge, parea sa reuseazazsca sa transf imp intr o monarhie centralizata,
doar ca principii care initial il ajutasera se rascoala, raman neutri, regele frantei intra in razb impotriva
imparatului, turcii s au activat si ei, imparatul pierde controlul asupra imperiului in 1552-55, no more monarhie
centralizata

 Intai armistitiul la Passau 1552

 Pace religioasa la Augburg 1555- recunoaste confesiunea lutherana ca egala cu catolicismul in
imperiu
Inceputurile tolerantei religioase - - -
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Refoma in Anglia <3

Henric VIII considera necesar pt binele regatului sa aiba un fiu- Regatul Angliei ajunsese traumatizat
de sansele existentei unui razboi civil. El vrea sa divorteze de sotie Ecaterina de Aragon pentru a se casatori
cu o amanta- Anne Boleyn. Papa nu ii da acordul pt ca in aceasta perioada papa era complet la mana
imparatului carol cvintul. Carol era acontra acestei idei pt ca ecaterina era matusa lui + interesele lui erau
indreptate in alta directie =
1531: regele Henric VIII (1509-1547) obliga clerul sa l recunoasca “unic protector si sef suprem al
Bisericii si clerului in Anglia”
1532: subordonarea dreptului canonic fata de rege, interzicerea apelului judiciar la papa si reducerea,
apoi incetarea platii, anatelor
1533: anularea casatoriei cu Ecaterina de Aragon; casatoria cu Anne Boleyn- se numise un nou
arhiepiscop de Canthebury
1534: Actul de Suprematie
1536-39: “marele jaf” = inchiderea manastirilor si secularizarea proprietatilor bisericesti
Reforma in Anglia la inceput a fost o chestiune dinastica, au existat oscilarii doctrinare intra 1540-1558
1559- Parlamentul adopta Actul de Suprematie, Elisabeta I a devenit “guvernator suprem al Bisericii
Angliei”
Se semneaza Actul de Uniformitate – noua versiune
Siteza anglicana

Calvinismul
Jean Cauvin (Calvin) – 1509-1564 s-a stabilit la Geneva si a fost omul forte al Genevei din 1541 pana
la moartea sa; ideie sale au fost propagate in multe tari europene; Elvetia, o parte din Franța (hughenotii)
Țarile de Jos, Anglia (puritanii), Scotia, Germania, Ungaria inclusiv in Transilvania.

Reforma catolica – Contrareforma

Nu toata lumea a fost de parere ca biserica a procedat corect, altii considerau ca exista unele idei
corecte de care era nevoie pt a se face curatenie in biserica Au existat si oameni influenti care au incercat
sa reformeze: Carol Cvintul, Papa Adrian VI, Erasmus din Rotterdam ("Elogiul nebuniei", 1509 - dedicat lui
Thomas Morus, o satiră la adresa teologiei scolastice, imoralității clerului și a curiei catolice)
Avansul reformei + pacea de la Crepy dintre carol Quintul si Francisc I (1544) s-au inteles sa sustina
amandoi organizarea unui conciliu-> papa n a mai avut scapare, nu i ar fi placut sa o faca; deci papa paul III
(1534-49) accepta convocarea conciliului – conciliul de la Trento (1545-1563)
Conciliul ordoneaza organizarea bisericii:
- Clarificari dogmatice: reformularea crezului
- Masuri organizatorice si disciplinare: - rezistenta episcopilor; - organizarea invatamantului teologic +
obligatia absolvirii unui seminar pentru preoti; rigoare la spovedanii; evidenta credinciosilor (registre
parohiale); indicele Cartilor Interzise; control mai sever asupra artei bisericesti (barocul)

Concilul traseaza cadrul pt o reactie a catolicismului in raport cu reformatii

Au mai existat si alte initiative a catolicilor impotriva reformatilor, unele chiar din dinaintea conciliului.
Un catolic spaniol, Ignatiu de Loylola, intemeiaza ordinul Compania lui Isus, IEZUITII, in 1534,
aprobat papal 1540. Pt multi, a fi iezuit insemna a fi duplicitar; insa iezuitii au fost remarcabili dpdv intelectual,
foarte angajati in dezv seminariilor teologice, dar si a altor forme de pregatire mai inalta; importanti si pt
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

cultura romana – carturarii moldoveni s XVII-XVIII sunt educati de iezuiti. Au fost hotarati sa vaneze avansul
reformei, sa ii impinga inapoi.
- Revitalizarea Inchizitiei mai ales din spania.

Per total, de la mijlocul secolului XVI catolicismul se reinnoieste si el.

- Reforma este un fenomen care antreneaza ansamblul Europei apusene si centrale
- Impact chiar si in lumea ortodoxa (tiparituri, polemici, folosirea limbilor nationale etc) prima tipaaritura
in lb romana este una lutherana.

Probleme generale ale Reformei

Interpretari legate de cauzele si natura Reformei
a. Reforma a fost o miscare economico-sociala
b. Reforma = miscare in care au predominat motivatiile religioase si morale
c. Reforma = miscare de natura politica
= divergenta imposibil de transat; combinatii variabile si dinamice ale cauzelor si motivatiilor

Raportul Renastere- Reforma

- Elemente comune: principiul ad fontes (la izvoare, indiferernt de ce inseamna ele)+ spiritul critic +
rolul tiparului + reformatorii folosesc achizitiile culturale ale Renasterii
- Divergente: reformatorii resping arta renascentista de inspiratie antica pagana + accentul religios
marginalizeaza umanismul si obliga la inregimentari polemice
- Exemplara: pozitia lui Erasmus din Rotterdam fata de reforma

23.04.2018

Criza secolului XIV cca 1300-1450

Urmata de o perioada de crestere demografica, economica si poarta denumirea de “lungul

secol XVI” – cca 1450- cca. 1620/1640
Populatia europei:

 Inainte de marea ciuma - 70 milioane oameni;

 La mijlocul secolului al XVI-lea - 50/55 milioane oameni;
 Cca. 1600 - 100 milioane oameni.
Problema principala: raportul dintre nr oamenilor si resursele alimentare
In s XVI creste nr oamenilor si a exsitat o crestere a productiei de resurse alimentare: extinderea supr
cultivare, dar si prin adoptarea a noi plante de cultura – porumb
- Amplificarea comertului intra-european cu produse agricole si animale vii
- Catre 1600 nr oamenilor devine tot mai mare si se contureasza o noua criza agro-demografica :
recesiunea s XVII (amplificata de razboiul de 30 ani, de inflatie, de “revolutia preturilor” etc)
Alte nevoi economice: - sectorul extractiv – sectorul prelucrator – sectorul tertiar: serviciile (comert,
transporturi, finante)
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Problema aparitiei si extinderii relatiilor capitaliste

Capitalismul= concept crucial pentru stiintele sociale si istoriografia ultimelor 2 secole

 Folosit cu sensuri ft diferite

Etimologie: capital – capitalist – capitalism
Capitalism: neologism in sec XIX
Primele folosiri: cercurile socialiste din Fr cca 1840 (Proudhon, Louis Blanc)
= sistem in care mijloacele de productie nu sunt detinute de producatorii directi

Teoretizari majore ale capitalismului

Karl Marx (1818-1883)

 Das Kapital (3 vol. 1867, 1885, 1894)

 Nu foloseste decat in 2 randuri decat in 2 randuri termenul “capitalism”; analizeaza mai ales sistemul
capitalist si modul de productie capitalist
 Teoria modurilor de productie – combinatii dintre un anumit tip de forte de productie si relatiile de
productie corespunzatoare acestora
 Modul de productie capitalist apare incepand cu s XVI si se dezvolta plenar in Anglia; caracteristici
principale:
 - relatii de proprietate de tip capitalist
 - economie de schimb generalizat de marfuri
 - mod de productie bazat pe relatia dintre capital si forta de munca salariata – structura de clasa axata
pe contradictia dintre burghezie si proletariat
 Ampla discutie asupra fenomenelor de alienare din sistemul capitalist,a supra mecanismelor de
functionare (ex: acumularea primitiva a capitalului; producerea de plusvaloare; reproductia largita etc)
si asupra contradictiilor interne ale modului de productie capitalist.)

Werner Sombart (1863-1941)

Der moderne Kapitalismus (1902 prima editie)
- Opera nascuta prin raportarea critica la marx
- Elementul central nu este proprietatea ci spiritul capitalist care inseamna cautarea rationala a unor
solutii de maximizare a profitului
- Etape: capitalism comercial, industrial, financiar
- Vb despre rolul crucial al evreilor in dezvoltarea capitalismului

Immanuel Wallerstein (1930-still alive)

- Este un sociolog in America; cea mai imp lucrare este The Modern-World System ( 4 vol)
- Viziune structuralista: desi porneste de la problemele subdezvoltarii postcoloniale a tarilor din “Lumea
a Treia”, respinge ideea impartirii lumii si pune in centrul analizei sistemele definite prin auto-suficienta
economica, politica si culturala
- De-a lungul istoriei au existat: mini-sisteme; imperii-univers; economia univers-capitalista = o unica
arie de diviziune a muncii, pe cuprinsul caria coexista mai multe state si mai multe arii culturale;
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

In cadrul sistemului, regiunile pot ocupa una dintre cele 3 pozitii structurale: centru (exploateaza
intregul sistem), periferie (zone mai putin dezvoltate care pierd resurse in raport cu centrul si cu
semiperiferia), semiperiferie (pierde resurse in raport cu centrul, dar castiga in raport cu periferia)
Discuta caracteristicile fiecarei pozitii structurale, precum si dinamica sistemului (dar in cadrul unui
joc cu suma zero= imbunatatirea pozitiei relative a unei regiuni inseamna ca o alta regiune
retrogradeaza)- in istorie o zona poate sa si schimbe pozitia (It e in sentru la 1500 si la 1700-1800 este
la semiperiferie; Anglia este in semiperiferie la 1600, fiind in centru la 1800)
Economia univers capitalista a aparut in Europa in lungul secol XVI si a incorporat restul sistemelor
co-existente, devenind globala in secolul XIX.

Fernand Braudel (1902-1985)

- Un important istoric al s XX
- marile sale lucrari sunt: Mediterana; Civilizatie materiala, economica si capitalism; Identitatea Frantei.
Conceptia lui este complet diferita a supra capitalismului. Capitalismul nu este o etapa, nu este un mod de
organizare a ansamblului, a intregii economii, ci este un nivel al economiei, dominat de afacerile marilor
capitalisti in cautare de superprofituri – capitalimul nu este piata.
 Economii-univers de tip capitalist au existat de foarte multa vreme in istorie
 Respinge si ideea lui Sombart despre succesiunea capitalismelor comercia, industiral si financiar;
pentru Braudel, capitalistii evita imobilizarea capitalurilor si exceleaza prin oportunism si mobilitate
 Incearca sa evidentieze mecanismele de functionare ale economiilor-univers capitaliste si topologia
capitalismului in secolele XV-XVIII (perioada studiata de el)
Dincolo de eventualele preferinte alea acestor autori, se creeaza imaginea pluralitatii sensurilor
capitalismului.

Probleme generale ale organizarii statale in Europa la sfarsitul

evului mediu si la inceputurile epocii moderne
Monarhie absolutista si stat modern

Statul= ansamblu de institutii care exercita oficial puterea pe un anumit teritoriu si asupra unei anumite
populatii
Clasificari posibile: monarhii ↔ republici
a. Sefii traditionale de grup tribal
b. Monarhii traditionale
c. Republici urbane
(pentru perioada la care ne referim)
Probleme comune tuturor tipurilor de state:
 Asigurarea monopolului asupra exercitarii legitime a violentei
 Asigurarea legitimitatii stapanirii
 Asigurarea mijloacelor materiale necesare pentru functionarea statului (trebuie intr-un fel sau altul o
parte din rezultatele activitatii economice pentru a putea exista)
 Consolidarea aparatului institutional
 Gestiunea relatiilor cu alte state: intre s XV-XVIII apare sistemul ambasadelor permanente, dar
inaintea aparitiei ambasadelor, relatiile inter-statale se stabileau prin intermediul unor solii ocazionale.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Soliile ocazionale erau utilizate intr-un moment de interes pentru un stat; soliile trebuie sa aiba
neaparat un anumit rang in stat si vor pleca cu o anumita suita la curtea regele/partenerul de dialog
dorit si urmeaza sa poarte tratative, sa ajunga sau nu la un acord; se intoarce fie cu “hartia biruitoare”,
fie cu mana goala. Solii sunt selectati mai mult dupa rang si mai putin dupa abilitati, pentru ca la
momentul respectiv nu prea existau abilitati in domeniu.

Sistemul ambasadelor permanente incepe sa functioneze in Italia in secolul XV. Incepe intre statele
italiene, intre legatii papali si exteriorul statului papal; papii incearca sa foloseasca si un sistem de nuntii
papali – persoane trimise stabil pe langa un suveran. Sist. ambasadelor permanente s a institurtionalizat
dupa pacea de la ....... intre 5 state: rep Venetia, ducatul Milano, Florenta, statul Papal, regatul Napoli.
Sistemul acesta a fost preluat de Ferdinand de Aragon si de spania in 1480. La sf secolului XV si francezii,
mai tarziu si regatul angliei si alte state europene in s XVI-XVII.
Ambasada permanenta inseamnă ca ambasadorul sta un nr de ani acolo- 3/4/5 ani sau pana la
numirea unui inlocuitor. Ideea ambasadei permanente este ca si daxa a murit ambasadorul ramane cineva
sa gestioneze institutia si va fi numit cineva in loc. Ambasada este permanenta, persoana este schimbabila.
Ambasadorii stau relativ multa vreme in statul in care au misiunea si incep sa invete despre realitatile
statului gazda si au obligatia sa trimita rapoarte scrise in tara ded origine, relatand evenimentele de zi cu zi,
sau problemele, relatiile statului gazda. Aceste scrisori sunt stocate de un aparat birocratic care se formeaza
in statul trimitator. Un nr de oameni formeaza nucleele viitoarelor ministere de externe. Aceste persoane
incep sa realizeze relitatile statale in sensul interesului statului-mama; apare o anumita institutionalizare a
dreptului international, se promoveaza profesionalismul.
(mai multe detalii in suportul de curs)
Legitimitate = acceptarea de catre anumite grupuri sociale/ intreaga populatie supusa a unei anumite puteri
Teoria sociala distinge 3 tipuri de legitimitate: caristmanica, traditionala si institutionala?

Monarhia absolutista:
- In a doau jum a s XV monarhii din mai multe state europene au reusit in tentativele de centralizare a
puterii: Franta )Ludovic XI, Carol VIII), Rusia (Ivan III), Spania (Isabela de Castilie si Ferdinand de
Aragon) Franta (Henric VII Tudor)
- Concluzia e ca in europa s a trecut de la monarhia starilor la monarhia absolutista
- Monarhia absolutista= stat in care monarhul detine puterea absoluta asupra supusilor (independent
de statutul sau social)
-teoria: monarhul detine puterea de la DUmnezeu
-practica:
 Limite istorice (nivelul tehnicilor de comunicare si transport)
 Existenta unor forte concurente: alte state, Adunarile de Stari, partidele nobiliare, autonomiile locale
si provinciale
Wallerstein: “Un monarh era absolut in masura in care avea sanse rezonabile de a precumpani asupra altor
forte in cadrul statului cand apareau confruntari politice”
- Autoritatea monarhilor “absoluti” se exercita: inegal in teritoriu; diferit fata de diverse categorii de
supusi; variabil in timp.
Lungul secol XVI= in multe state europene se dezvolta regimuri de putere foarte centralizata (monarhii
absolutiste)
- Nu este un model universal european: Imp Romano-german; Unitatea Polono-Lituaniana
- Statele cele mai prospere si mai bine organizate: Venetia, Provinciile Unite
Statele cele mai moderne nu sunt monarhii.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Explicartia lui Wallerstein: Citat mai mult il gasim si in suportul de curs

- Monarhia “absolutista” este specifica semiperiferiei
- Periferia= state slabe
- Centrul = state moderne, dar nu autoritare
Burgheziile locare vor ajutorul aparatului de stat, dar totodata evita apasarea prea mare din partea factorilor
politici si reusesc sa controleze aparatul de stat.

07.05.2018

Polonia si uniunea Polonia-Lituania

Regatul Poloniei este constituit in a doua jum a secolului al X-lea; fondatorul este ducele polanilor
Mieszko I (ca. 960-992) din dinastia Piast, creștinat 966; titlul de rege a fost asumat in 1025 de fiul si urmasul
saau Boleslaw (922-1025)
- S XI-XIII- alternanta de perioade de destramare politica si scurte ceva

Regatul Poloniei sub ultimii regi din dinastia Piast

Vladislav Lokietek – duce al Kujaviei din 1288, preia controlul asupra Poloniei Mici in 1296, apoi restabileste
regatul Poloniei, fiind recunoscut ca rege 1320-1333
- Se sprijina pe mica nobilime si pe parti ale clerului
- - aliat cu Carol Robert al Ungariei
- Opreste expansiunea Ordinului Teuton

Cazimir III (1333-1370)

Cazimir al III lea e important pt ca a reorientat politica Poloniei, daca pana atunci Polonia a avut
dispute cu teutonii, in 1355 Cazimir III face o intelegere prin care stabiliseaza granitele apusene ale Poloniei
acceptand ca a piredut teritorii si incheie o alianta cu Ungaria.
- 1335 intelegerea de la Visegrad cu Carol Robert al Ungariei si Ioan de Luxemburg, regele Cehiei ->
securizare la apus si orientare spre srasarit
- 1340: atacuri asupra cnezatului Halici-Volinia, vasal al Hoardei de Aur, in alianta cu Ungaria; anexare
Halici (Galitia) 1349; Volinia este impartita cu Lituania
- Consolidare interna: cod de legi + colonizare evrei + privilegii pe comert
- 1364 – întemeierea Universității din Cracovia (ulterior cunoscută ca Jagiellona)
- Tronul sau a fost mostenit de Ludovic I de Anjou care era nepot de sora

Ludovic I de Anjou (din 1342 rege al Ungariei; rege al Poloniei 1370-1382)

- stă putin in Polonia si ofera privilegii mari nobilimii, creste ft mult put nobilimii in balanta puterii,
diminuandu se puterea regelui = privilegiile de la Koszyce 1374
- lasa cele 3 regate fara mostenitor masculin, dar are doua fete care puteau mosteni, Maria care devine
regina a Ungariei si Jadwiga si se cauta un sot pentru ultima, marea gaselnita a fost marele duce al
Lituaniei vecine, stat puternic, inca păgân, aranjamentul este sa se casatoreasca cu Jagiello
- 1382-1385= razboi cibil intre factiuni nobiliare
- 1384: Jadwiga, fiica lui Ludovic I, este incoronata regină
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

- 1385- intelegerea de la Krewo

- 1386= crestinarea lui Vladislav Jagiello (botezat Vladislav), care se casatoreste cu Jaswiga si este
ales rege al Poloniei; asa ia naștere uniunea polono-lituaniană.

Uniunea Polonia-Lituania
- Initial doar o uniune personala, a fost consolidata treptat prin tratate succesive sec XV-XVI
- 1569- Uniunea de la Lublin: Alegerea comuna a monarhului ca rege al Poloniei si mare duce al
Lituaniei
- Dureaza pana in 1795

Dinastia Jagiello (1386-1572)

Vladislav II Jagiello (1386-1434 rege al Poloniei, dar din 1377 este duce al Lituaniei)
- Antagonsim durabil cu Ungaria
- Prioritate: sa se rezolve problema teutonilor; uniunea polonia-lituania schimba raportul de forte,
devenind superioare ordinului teutonilor
- Victoria de la Grunawald 1410
- Anexarea Samogitei

Vladislav III (1434-1444, din 1440 si rege al Ungariei)

Cazimir al IV-lea (1444-1492)

-1454-1466 cu Ordinul Teuton, incheiat cu victoria uniunii Polonia-Lituania prin pacea de La Torun; polonia
dobandeste controlul asupra gurilor Vistulei (prusia regala) si suzeranitatea asupra Ordinului Teuton
- expansiunea agricola + cresterea exporturilor de cereale prin marea baltica
- 1417- fiul sau, Vladislav, devine rege al Cehiei

Sigismund I (1506-1548)
- Esecuri in confruntarile cu Moscova
- Apropiere strategica de Imp Ot (1525- armistitiu, 1533 tratat de pace perpetua) + razboi victorios cu
Petru Rares (1530-38)
- 1525: recunoaaste secularizarea ordinului teuton, pastrand suxeranitatea asupra ducatului Prusiei
- Regina Bona Sforza favorizeaza influenta renasterii italiene

Sigismund II August (1548-1572)

- 1559: intervine in Livonia impotriva Rusiei
- 1569: Uniunea de la Lublin
- 1572: moare fără descendenți direcți

Uniunea Polonia-Lituania 1572-1586

Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Henric de Valois= rege fara putere (1573-75, din 1574 rege al Frantei)
- Ales cu pretul unei mari concesii facute nobilimii – Acta Henriciana (1573) – Uniunea Polonia-Lituania
= republica nobiliara avand in frunte un rege ales cu puteri limitate

Stefan Bathory ( 1576-1586, principe al Transilvaniei din 1571)

- Se casatoreste cu Anna Jagiello (batranache, nu putea avea copii deci e clar ca nu vor avea urmasi),
sora lui Sigismund II August
- Tranșează în favoarea Uniunii Polonia-Lituania războiul pentru Livonia cu Rusia

Dinastia Wasa (1587-1668)

Sigismund III (1587-1632)

- Ales cu sprijinul unei partide nobiliare conduse de Jan Zamoyski (cancelar 1578-1605; din 1581
cumuleaza si functia de mare hatman)
- Esueaza tentativa de a fi rege al Suediei (1592-1600); pierde apoi al doilea razboi pentru Livonia
(1600-1629); esecul se asociaza cu scaderea preturilor la cereale si a veniturilor din exporturi dupa
1620
- Profita de criza Rusiei; succese efemere in preluarea totala a controlului in Rusia, dar anexeaza mai
multe teritorii de graniță (pacea de la Deulino – 1618)

Vladislav IV (1632-1648; 1610-1612 țar al Rusiei)

- Război victorios cu Rusia 1632-1634
- 1648: începe revolta cazacilor zaporojeni conduși de Bogdan Hmelnițchi, care declanșează o gravă
criză a Uniunii Polonia-Lituania

Rusia (secolele XIV- XVII)

Statul Rusiei ia viata în secolul IX, fiind o creatie a normanzilor, fiind creat ca Statul Rusiei Kievene
care a fost si crestinat in sec IX
- A inceput sa se destrame in secolul al XII si au existat 2 fenomene:
- 1. Au luat nastere o multitudine de cnezate
- 2. A avut loc un proces de colonizare rurala- extindere a populatiei spre N-E (cnezatul Vladimir-
Suzdal)
- 1236-1240 – invazia mongolă; cnezatele ruse au devenit vasale ale Hoardei de Aur
- Accentuarea fărămițării diverselor cnezate

Ridicarea Moscovei

= 1 din 11 cnezate rezultate din divizarea cnezatului Vladimir-Suzdal

Moment cheie- domnia lui Ivan Kalita (1325-1341)
- Colaborarea cu hanul Ozbek al Hoardei de Aur
- Colaborarea cu viserica: mutarea mitropolitului de la Vladimir la Moscova
- Atragerea de coloniști  bază economică puternică
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Probleme in a doua jumatate a secolului al XIV-lea

- Hoarda de aur intra in declin, iar statul care va profita cel mai mult este Lituania, care se extinde
ft mult, ocupand si Kievul si aduce o multime de cnezate ruse sub hegemonie lituaniana; cnezii
incearca sa mentina o relatie buna cu mongolii, doar ca observa si ei ca lituanienii sunt cei care sunt
ft puternici in zona
- Episonul Kulikovo (1380) – mongolii sunt opriti din a ocupa Moscova – foarte prezenta in
istoriografia Rusiei
- Restabilirea dominatiei Hoardei 1382
Urmeaza o perioada stabila, mai importanta este domnia lui Ivan III (1462-1505)– anexeaza multe
cnezate rusesti cu mare succes; supranumit “strangatorul de pamanturi rusesti”
- Anexari: Jaroslavl, Rostov, Novogorod, Tver
- Independenta fata de Hoarda de Aur
- Victorii contra Lituaniei (1499-1503)

Centralizare interna:

 Adoptarea tradiției imperiale bizantine (căsătoria cu Sofia Paleolog)

 Adoptarea unui cod de legi (Sudebnik – 1497)
 încetarea practicii atribuirii de teritorii pentru fiii mezini = instituirea indivizibilității statului
 sprijină pe curteni (dvoreni) în raport cu vechea boierime

Domnia lui Ivan al IV-lea (1533- 1584)

- Preia puterea de facto in 1545-47; incoronat ca tar cu coroana lui Monomah- coroana are forma
mongola de sec IV + o cruce in varf
- 1549: infiinteaza “Departamentul solilor” (Posolski prikaz) = stramosul ministerului de externe rusesc,
nu este inca sistem de ambasade permanente, ci doar un mic nucleu de secretariat pt rel externe
- Cuceriri: Kazan, Astrahan = deschiderea spre colonizare a teritoriilor de pe Volga + deschiderea spre
Siberia: 1580 familia de negustori Stroganov organizeaza expeditia lui Iemark Timfteevici spre Siberia
apuseaza = inceputul cuceririi Siberiei
Esecuri:
- 1571- tatarii din Crimeea ard suburbiile Moscovei
- 1558-1583: razboiul pentru Livonia
- Politica absolutista in interior- tensionarea relatiilor cu boierimea si biserica

Rusia la inceputul secolului al XVII-lea

Sfarsitul secolului al XVI-lea + inceputul secolului al XVII-lea = epoca marilor tulburari

- Criza economico-sociala: exod al taranilor, inflatie etc
- Stingerea dinastiei Rurikide (1598) – dispute pentru tron
- Atacuri suedeze și polone
- 1610: Vladimir, fiul regelui Poloniei Sigismund III Vasa, cucerește Moscova și este proclamat țar,
alungat în 1612
- 1613: alegerea ca țar al lui Mihail Romanov
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Africa Neagră
= Africa de la sud de Sahara
Sahara = barieră de civilizație (deșertificare relativ recentă)
- Procesul de desertificare a inceput cam acum 7-8000 de ani si zona sahariana e o bariera de cifilizatie
care separa Magrebul de Africa sub-sahariana
- Africa neagra- diversitate considerabila, cauzata de relief, clima, vegetatie
- In Africa neagra au coexistat multe tipuri de societati: vanatori-culegatori, soc agricole, societăți de
crescatori de animale
- Si-au pastrat particularitati tribale puternice si o anumita segregare de la un trib la altul

Etiopia este o exceptie, dezvoltandu-se aici o civilizatie agricola ft veche (aprox 3000 iHr) care
cuprinde sorg, mei, orz,cafea
- Aici ia nastere regatul Axum (secolul I- cca 960)
- Adopta crestinismul relativ devreme – 324 regele Ezana II adoptă creștinismul; in momentul in care
au fost in competitie mai multe variante ale crestinismului, ei au ramas adepti ai monofizitismului (s.
V), care ii plaseaza la marginea religiilor orientale
- Axum cucereste si Yemenul; pierdut in 572
- S VII- expansiunea araba – Axum se repliaza din regiunile de coasta spre interiorul platoului etiopian
- Cca. 960 – regatul Axum este nimicit de o misterioasă regină Gudit

Etiopia medievală
Regatul Etiopiei medievale se reface in secolul al XIII-lea, de un anume Yekuno Amlak (1270-1285)
inlatura dinastia Zagve si instaureaza dinastia solomonică.
- Afirma ca este descendentul unltimului rege din Axum si ca se trage din Menelik, fiull lui Solomojn si
al reginei din Saba
- Se sprijina pe manastiri si pe clerul crestin
- Este in expansiune in XIV-XV
- Au o anumita apropiere de portughezi, care incearca sa ii folos pe etiopieni impotriva otomanilor,
miscare nu prea buna pentru etiopieni pt ca pierd iesirea la mare
- Regatul Etiopiei ramane prezent pana in s XX, evita ocupatia coloniala (una dintre cele 2 teritorii
africane care raman necolonizate de europeni)
- 1528-1543: raiduri ale unor triburi musulmane
- 1552-1555: otomaanii orgaanizzeaza privincia Habes
- Regatul Etiopiei se repliaza in platoul etiopian

Imperiile sahariene:

1. Ghana (ca. 790-1076)

2. Mali (ca. 1235- s XVII)
3. Songhai (ca. 1340- 1591)

Aceste state au luat nastere datorită legaturilor intre lumea araba musulmana de la N de Sahara si
lumea africii negre de la S de Sahara.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Arabii cautau in Africa cateva lucruri care ii interesau: sclavi, fildes si aur
Tot arabii ocupa in s VII Africa de nord (egipt, tunisia, maroc) si voiau sa aduca de aici diversele
bunuri care ii interesau. Pt a tredce din N africii spre centrul continentului trebuie sa treci prin sahara- dandana
mare- necesita sa faci o caravana, distanta se parcurgea greu, dincolo de desert esti vulnerabil pentru ca nu
stii cum te intelegi cu bastinasii; atunci au constatt ca ar fi interesant sa aiba protectie la S de Sahara; cei
care au trecut la afaceri au fost regii Ghanei care au considerat ca e profitabil sa faca nengot cu arabii.
Marea problema a oricarui sef de trib sau de uniune de triburi din Africa N : chiar daca ai o putere
miltiara mare si invingi triburi vecine, cu cei pe care ii invingi ai 3 variante : 1. ii omori 2. ii obligi sa plateasca
tributuri, dar sa fii pregatit ca s-ar putea sa se intoarca roata, este mai rentabil decat sa ii omori, dar nu este
intotdeauna sigur, adica s-ar putea sa lasi unii care nu te vor las ape tine sa traiesti si cand vin negustorii
arabi constata ca mai bine ii transforma in sclavi si ii vand, ii poti scoate din spatiu, este la fel de sigur ca si
cand i-ai omori, dpdv al sigurantei este bine, dar poti obtine ceva in schimb pt ei. (Cine nu se joaca cu arabii,
pierde). Sefii locali care coopereaza cu arabii au avantaje comparativ cu rivalii lor - > expansiune &
posibilitatea de a percepe dari moderate.
Probleme: patrunderea portughezilor

14.05.2018

America precolumbiană

Zona care nu a fost de antopogeneza, oamenii nu au aparut in America, ci au colonizat o venind din asia, iar
in asia au ajuns din africa; deci a existat o colonizare a unor vanatori-culegatori cca 15000-8000 i Hr. Ei n au
avut legaturi cu restul lumii, s-au imprastiat pe un teritoriu foarte larg, deci si-au dezvoltat limbi si obiceiuri
diferite. CCa 6000-2000 in Mexix se trece la cultivarea plantelor: cartof, fasole, tomate etc. aceste plante au
fost foarte productive, iar in zonele de cultura a plantelor a existat crestere demografica. Amerca
precolumbiana a capatat o str duala:
Pe 90% din terit americii au ramas populatiile de vanatori-culegatori pana la momentul venirii europenilor si
chiar si dupa aceea, relativ multa vreme; aici e cam 10% din populatia aamericii
In cateva zone au aparut societati agricole: mexic, pen. Yukadan, platourile Andine, zone pe valea
Mississippiului; aici aveam 80-90% din populatia americii
Exista si cateva elemente comune: nu sunt domesticite animalele pentru ca anumite animale care au fost
domesticite in eurasia nu existau in america- cai, bovine obisnuite- existau bizoni, mai greu de domesticit
decat un bou obisnuit. Lama este domesticita in zona Andina. Hergheliile de cai, cirezile de vite din western-
uri au fost aduse de europeni. Alt element comun al civilizatiilor americane este nefolosirea metalurgiei
prelucrata la temperaturi mari- bronz, fier = erau la un nivel eneolitic; folosesc doar metale moi. De asemenea,
nu folosesc nici roata.

Marile descoperiri geografice

Se vorbeste din perspectiva europenilor, care au calatorit si au descoperit – reprezentare europocentrica a

procesului istoric.
Expeditii maritime si terestre, realizate mai ales de catre europeni, care au condus la stabilirea unor contacte
durabile si substantiale intre arii de civilizatie anterior separate.
Reprezinta o etapa intr-un proces mai larg de unificare a lumii.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Chiar daca alte populatii au trecut pacificul inaintea europenilor, nu au exitat legaturi durabile si stabile.
De ce marile descoperiri nu au plecat de altundeva? – vezi poza-
 Populatiile de vanatori-culegatori: Caraibe, Oceania, Australia, parti ale Africii Negre, Siberia, cea mai
mare parte a Americii. Acestea nu au masa necesara pentru sustinerea expeditiilor
 Civilizatiile agricole in America precolumbiana – nu sunt civilizatii maritime
 Africa Neagra – populatii care nu sunt orientate spre mare
 India – fatada maritima este controlata in mare masura de musulmani
 Islamul – are traditie maritima, dar are o pozitie centrala in Lumea Veche si deci nu resimte nevoia
cautarii unui drum nou
 China: cele 7 expeditii maritime ale lui Zheng He; in esenta, a strabatut zona litoralului indochinez,
ajunge in Indonezia, India, la intrarea in M. Rosie si in estul Africii. Expeditiile lui Zheng He au fost
foarte sustiute in prima faza, intre a 6-a si a 7-a a fost o perioada de 9 ani, care s-a datorat, in parte
mortii imparatului, iar o a 8-a nu a mai existat. O prima explicatie este ca expeditiile nu s-au bucurat
de dedstul sprijin din partea societatii. Expeditiile au fost facute din dorinta imparatului, cu oamenii
acestuia. Zheng He a beneficiat de sprijinul imparatului Yongle (1404-1424), dar a avut un statut dublu
de marginal- era musulman si eunuc. O alta explicatie este ca mandarinii confucianisti erau impotriva
expeditiilor. Aceste expeditii nu erau rentabile dpdv comercial, deci Zheng He aduce din calatoriile lui
pasari exotice, animale, iar visteria imperiala plateste pentru calatorii, fara a avea profit. Pe de alta
parte, cand apar atacuri mai multe la granita de N, imperiul chinez si-a concentrat resursele pentru
combaterea acestor atacuri. Expeditiile maritime au fost abandonate. Wallersterein considera ca in
China, cand nomazii au atacat, imparatul a oprit expeditiile, si-au rezolvat problema cu nomazii si au
murit si expeditiile, n-au mai fost continuate. In Europa crestina, in perioada marilor descoperiri, exista
amenintarea otomana, Europa pierzand teritorii importante, iar nimeni nu i-a deranjat pe regii
Portugaliei, Spaniei pentru a incheia expeditiile. Tocmai faptul ca in Europa nu exista o structura
unitara a ajutat continentul sa devina prima putere care cunoaste lumea.
De ce Europa? De ce Portugalia?
 Cauze economice: interesul pentru metale pretioase (“goana dupa aur”) – aurul Africii Negre, mirajul
bogatiilor Asiei; catre 1480 aparte si ideea de ajungere la mirodenii.
 Cauze socio-politice: centralizarea – multi nobili trebuie sa-si caute spatiu de manifestare departe de
bratul justitiei regale; concurenta dintre state in cautarea de venituri suplimentare
 Cauze cultural-mentale: misionarismul crestin; mitul “tarii preotului Ioan”

Marile descoperiri geografice

-continuare-

Exploratori portughezi

Henric Navigatorul (1394-1460)- a pus bazele marelor descoperiri portugheze, nu era un navigator, ci era un
prinț al familiei regale, nu a ajuns niciodată rege. Era cel care a organizat expedițiile de-a lungul coastei
africane, într-un mod foarte sistematic.
Scopul era cucerirea zonelor ce ieșeau din zona de influență marocană și să obțină diverse resurse (ex: aur)
Expedițiile au început prin 1430, după niște eșecuri din zona marocană.
După moartea lui Henric Navigatorul, organizarea expedițiilor portugheze a fost un mare negustor de la
Lisabona, Fernao Gomes (1469-74), care a negociat cu regele Portugaliei pentru ca el să meargă în fiecare
an într-o expediție, iar în schimb el primea exclusivitatea comerțului cu Africa. În timpul lui, navele portugheze
au intrat cu adevărat în Golful Guineii. De aici s-a întors cu aur, sclavi și fildeș.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

În a treia fază, cel care preia inițiativa este regele Portugaliei, Joao II al Portugaliei (1481-1495), care începe
să organizeze expediții pentru a găsi drumul pentru ocolirea Africii pentru a ajunge în India, dar obține și
numeroase resurse.
Bartolomeu Diaz este cel care descoperă Capul Bunei Speranțe, extremitatea sudică a Africii. Regele a
deumit punctul în acest fel. Se organizează și o mică expediție pe drumurile normale (Mediterana-Egipt-
Marea Roșie) pentru a vedea dacă au vreo șansă să ajună în Indii ocolind Afica. S-a primit confirmarea:
există mare deschisă, se poate ajunge, corăbiile vor ajunge aici până la urmă.
Regele Portugaliei află în 1493 că există un Italian care ajunge în Indii (este vorba de Cristophor Columb –
nu în Indii ajunsese, dar nu se știa) și face o mică depresie. După ce se întoarce Columb, el se întoarce plin
de bogății, iar urmașul lui Joao II îl finanțează pe Vasco da Gama să plece în Indii, care se va întoarce cu
corăbiile pline la Lisabona. Portughezii vor începe să distribuie gradual mirodeniile în Europa, afacere foarte
profitabilă pentru regele Portugaliei.
A doua expediție portugheză spre India a fost condusă de Cabral (i se pare) și a făcut un mic accident de
deviație și dă peste litoralul Brazilian, Brazilia începând să devină colonie portugheză. Ajunge și în India,
încep dispute mai serioase cu negustorii arabi și unii suverani indieni, iar portughezii se hotărăsc că este
nevoie să-și facă imperiu colonial acolo.
Portughezii s-au organizat foarte bine, s-au instalat în câteva puncte în Oceanul Indian, mai ales pe litoralul
Indiei și au încercat să controleze câteva puncte strâmtela intrare-iesire din ocean, au ocupat diverse insule,
porturi, strâmtoarea Malacca. Astfel, se puteau interceptau toate corăbiile care duceau mirodenii. Cel mai
supărat pe treaba asta a fost sultanul Egiptului, dar s-au supărat și venețienii. Egiptenii își trimit o flotă, pe
care cea portugheză o scufundă, portughezii devenind hegemoni. Flota portugehză și-a dat seama că exista
pelerinaj la Mecca, așa încât au început să-i ia pe acești pelerini drept prizonieri, pentru ca să obțină
răscumpărări. De mai multe secole, sultanul Egiptului era protectorul locurilor sfinte, garantând siguranța
pelerinului. Astfel, sultanul Egiptului își pierde din prestigiu din cauza acțiunior portughezilor, iar în 1516-17
sultanatul Egiptului Mameluc este anexat de puterile din zonă. Când sultanul otoman ocupă Egiptul, el
moștenește și interesele egiptene, ajungând la un război complicat între portughezi și Imperiul Otoman,
război purtat prin interpuși de cele mai multe ori.
De pe la 1510, portughezii practic au controlat aproape tot comerțul cu mirodenii dintre Indii și Europa. Către
1540, datorită ingerinței otomane, portughezii nu mai controlează tot comerțul, realizâdu-se un anumit
echilibru între portughezi și otomani.
Portughezii au controlat și mai multe insule din Indonezia, câteva puncte pe litoralul African.

Descoperirile spaniole

Situația este mai complicată, deoarece omul-cheie nu este spaniol, ci un italian, Cristofor Columb, care în
tinerețe făcuse comerț cu portughezii. Când a început febra Indiilor, Columb a avut o idee diferită- să meargă
spre Apus, pentru a scurta drumul. A făcut propunerea lui Joao II, regele Portugaliei refuză, pentru că drumul
pe care Joao îl avea deja în plan, cel pe litoralul African, putea fi controlabil. Un drum prin Apus, pe oceanul
deschis, era incontrolabil, deci dacă se descoperea drumul pe ocean, profiturile nu se puteau monopoliza.
Calculele lui Columb s-au dovedit a fi proaste. Columb a încercat și pe la regele Franței, regele Angliei, pe
la soțul Mariei de Burgundia, iar până la urmă, a încercat în Spania. Ferdinand de Aragon și Izabela au fost
reticenți, Columb a fost insistent.
Columb primește green light pentru pornit la drum, Coroana dându-i 3 corăbii, dintre care doar una era
propriu-zisă, două fiind o amendă pe care trebuia să o plătească orașul Palos. Aceste corăbii au fost
încredințate, cu oameni cu tot, lui Columb. Acesta pleacă spre Vest. După o lună vede doar ocean, au existat
tensiuni, revoltele erau pe punctul de a se declanșa. După două luni de expediție a fost zărit uscatul, o insulă
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

pe care Columb a numit-o San Salvador, insulă din bahamas. Expediția merge mai departe, ajunge în Marea
Caraibilor, în Haiti. Apar probleme – o corabie eșuează, una se întoarce fără aprobare, iar Columb consideră
că este cazul să se întoarcă și el, iar când ajunge, acostează întâi în Portugalia, este primit de rege, iar apoi
pleacă în Spania și raportează că a ajuns în Indii. Se impune necesitatea unei noi expediții, primește imediat
toate resursele, 15 corăbii, 1500 de oameni, trebuind să facă selecție. Acum, toată lumea miza că vor da de
bogățiile Indiei.
Refac drumul, ajung iar în Haiti, cucerește unele părți ale insulelor etc. Apar anumite probleme, nu prea
găsesc mirodenii și se întorc fără mari provizii. Primește și comanda celei de-a treia expediții, dar în timpul
acesteia ajunge vorba că s-a întors Vasco da Gama din Indii, plin de mirodenii. Atunci, Ferdinand de Aragon
hotărăște să schimbe foaia- se pot face două lucruri: să pornească mai multe expediții, care să plece pe
diverse drumuri. În aceași timp, dând drumul la mai multe expediții, se încalcă acordul cu Columb, deci regele
poruncește să îl aducă în lanțuri ca să renegocieze. Până la urmă, Columb pornește în a 4-a expediție, dar
nu mai este singurul. Speranța este găsirea unui drum spre India, care să treacă prin continentul American.
Una dintre aceste misiuni, de găsire a unei trecători spre Indii, o primește un portughez, Magellan (Fernao
de Magalhaes), care găsește trecerea pe foarte departe, strâmtoarea Magellan. Trece Oc Pacific, ajunge în
Filipine, se încaieră cu niște băștinași și este omorât. Una dintre corăbiile care plecaseră cu el, reușește să
ocolească Oc Indian, Africa și să ajungă în Spania. Expediția lui Magellan de la început până la întoarcere a
durat din 1519 în 1522, din care s-a întors doar o singură corabie.
S-a mai încercat încă o expediție pe acest drum, dar a eșuat în Pacific. Tot lovindu-se de litoralul american,
spaniolii au descoperit că aici sunt populații interesante, care au ceva bogății. Un anume Cortez, a debarcat
cu o trupă de oameni, fără nicio aprobare de la nimeni, și a început să cucerească Mexicul(1519-1521) Când
a anunțat că a cucerit Mexicul, ajunge guvernator, vicerege etc etc. Foarte importantă mai este și cucerirea
Peru de către Francisco Pizzaro (1532-33).
A existat o competiție între cuceririle spaniole și cele portugheze, dar cele două țări au reușit să nu o dea în
război, semnându-se și înțelegeri în acest sens: Tratatul de la Tordesillas: crea o linie de demarcație între
zonele rezervate Portugaliei și Spaniei șa 370 leghe marine vest de Insulele Capului Verde, pe o linie
imaginară. Tratatul era menit să evite războiul. A fost respectat pentru zona Atlanticului, dar nu însemna
nimic pentru zona Indii-mirodenii.
S-a stabilit încă o linie de demarcație pentru oc Pacific, prin tratatul de la Zaragoza – America rămânea
spaniolilor, India portughezilor.

Descoperirile engleze
N-au fost numai spanioli și portughezi în jocul acesta; unul dintre cei care urmărea de la distanță a fost regele
Angliei, Henric VII Tudor, care era foarte interesat de descoperiri. El, când aude chestia cu mirodenii, aur, îi
suna foarte bine. Află și de Columb și tatonările lui și cheamă un italian ca să ajungă înaintea lui Columb în
India.
Henric VII: Giovanni Caboto – John Cabot acesta este italianul.

 1496 – primă tentativă; ajunge în Islanda, pe care o cunoșteau de mai demult

 1497 – Newfoundland – nici aici nu se găsesc mirodenii și aur
 1498 – o nouă expediție (5 corăbii; 1 se întoarce) – piere în Atlanticul de Nord, foarte mare eșec.
Vestea cea proastă este că nu se mai face o a patra expediție, ia rvestea și mai proastă, în 1499 se
întoarce Vasco da Gama plin de mirodenii și :(. Neufoundland va fi folosit pentru pescuit.
Englezii abandonează expedițiile serioase pentru multă vreme.

 1553-1554 – are loc expediția lui Hugh Willoughby și Richard Chancellor pentru căutarea unui pasaj
nord-estic spre China; Chancellor ajunge la Arhanghelsk, deci se creează o legătură cu Rusia.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Mai interesantă pentru englezi va fi pirateria la adresa spaniolilor, care va înflori în timpul Elisabetei,. Englezii
începuseră să jefuiască corăbiile spaniole care aduceau aur.

 1577-1580 – Francis Drake se gândește să se ducă în Oceanul Pacific, în zona Peru și să-i ia prin
surprindere pe spanioli și să le ia argintul. Drumul de întoarcere este mai interesant – a doua
circumnavigare a Terrei & explorarea litoralului pacific al Americii de Nord
Au mai continuat expedițiile spre China, fără succes din cauza frigului din nord

 1576, 1577, 1578 – Martin Frobisher

 1585, 1586, 1587 – John Davis
 1608-1609, 1610-1611 – Henry Hudson
 1616- William Baffin

Descoperirile frnaceze
În perioada Columb-Vasco da Gama, francezii aveau o altă ocupație, să ocupe Italia. Deci regii francezi nu
se implică în prima rundă de descoperiri. Lucrurile se schimbă odaată cu Francisc I (1515-1547) care intră
în conflict cu Carol Quintul.
Își trimite și el un italian, Giovanni da Verazzano (1524) și explorează ceea ce este astăzi litoralul Americii
de Nord din Carolina în Newfoundland, care este un mare eșec, pentru că aici trăiau doar
Au mai existat și alte expediții – Jacques Cartier
Discontinuitate din cauze religioase.
Henric al IV-lea
- începe colonizarea Canadei (Qebec)

Descoperirile olandeze
Vezi poza
Până atunci, corăbierii olandezi participaseră la expediții ca supuși ai regelul Spaniei. Olalndezii au avut
mai multe idei, prima era a unui pasaj N-Estic spre China, vestea fiind însă proastă, nereușind pătrunderea.
Ei au descoperit Marea Barents, Marea Kara și ghețuri.
În aceași timp, Olanda era în război cu regele Spaniei. Acesta din urmă, în 1580 devenise și rege al
Portugaliei, ceea ce însemna că și Portugalia era inamicul Provinciilor Unite. Încep expediții împotriva
coloniilor portugheze, ajungând în Indonezia. Olandezii constată că trebuie să-și pună niște baze, evitând
coasta Africii.
- 1596
- 1598
- 1602-1619
- 1641
- 1652
- 1656-1658
Imperiul pe care regele si-l formează în Indonezia a fost foarte important, pentru comerțul cu indiile etc.
Accidental, expedițiile olandeze s-au abătut mai la dreapta, unde au dat de niște uscat, pe care l-au numit
Noua Olandă, care avea să se numească Australia. Cele mai importante sunt expedițiile lui:
Abel Tasman
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

- 1642-1643 – Tasmania – Noua Zeelandă – Fiji

- 1644 – Litoralul nordic

Descoperirile ruse
După ce cucerise Ivan IV Kazan și Astrahan, au existat familii de mari negustori, care dăceau comert cu
blănuir, care au constatat că există multe blănuri de adus din Siberia, de preferat de luat direct de la localnici.
Au făcut mici expediții pentru colectarea de blănuri; începe cucerirea propriu-zisă a Siberiei. 1580 – instalarea
câtorva puncte ca niște insulițe în Siberia, nu era cucerirea unui teritoriu extins, ci mai ales pe cursul râurilor.
Fluviile siberiene curg de la s-e la n-v, ceea ce însemna că dacă încercat să te duci cu ambarcațiunile pe
acolo, te tot duceai spre N, direcție proastă.
S-au gândit rușii că prin Nord, pot ajunge în China
1639- Ivan Moskvitin atinge Marea Ohotsk, în esență ajung la Oc Pacific
1648- Simion Dejnev și Fedot Alexeev pleacă de la vărsarea râului Kolîma – Kamceatka. În felul acesta se
poate spune că s-a finalizat explorarea N și N-E Asiei.
Colonizarea masivă a Siberiei este o realitate a sec XIX.

Consecințele marilor descoperiri geografice

O primă consecintă este formarea imperiilor coloniale. Mai întâi portughezii și spaniolii, apoi olandezii,
englezii, francezii și rușii.
Există mari diferențe între imepriile spaniol și portughez:
- Spaniolii au cucerit teritorii compacte, cu mulți locuitori în America
- Imperiul portughez este mai degrabă un lanț de puncte navale, baze, cu un număr mult mai mic de
locuitori, rareori stăpâniri teritoriale extinse
Această diferență se datorează faptului că există caracteristici și probleme diferite în teritoriile în care ajung
spaniolii, respectiv portughezii. În America, zonele care au fost cucerite sunt ocupate de o populație relativ
numeroasă și stabilă și dpdv al armamentului stau foarte prost, fiind vulnerabili la luptă. În Africa sunt
necazuri pentru că litoralul nu este foarte bun, nu se poate urca cu corăbiile pe fluvii; problema în Africa
este că erau triburi mai bine înarmată decât amerindienii, dar Africa este un agent microbian foarte
dezvoltat – Africa este mai protejată de țânțari, musca țețe, decât de oameni. În Asia de Sud sunt populații
destul de numeroase, dar problema este că asiaticii erau foarte mulți, cu state organizate și înarmate
aproape la fel de bine ca europenii.
Organizarea coloniilor este bazată pe un organ coordonator în metropolă și o multitudine de organe
administrative în colonii (viceregi, guvernatori, etc.)
Excepții: Compania Unită a Indiilor Orientale (VOC)
 Dificultatea gestiunii distanțelor (timp, costuri materiale, nesiguranță, riscuri)

Consecintele marilor descoperiri geografice

Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Imperiile coloniale (mai intai portughezii si spaniolii, apoi olandezii, englezii, francezii si rusii) au adoptat unele
solutii similare si au intampinat probleme asemanatoare.
Dintre solutii este o anumita dualitate care e organizata pe de o parte intr un consiliu care coordoneaza in
numele regelui ce se intampla in colonii + organe administrative la fata locului datorita distantelor; pe langa
guvernatori si ce era pe acolo, si spaniolii si portughezii au optat pt folosirea institurtiei a viceregelui, care
avea ceva mai multa influenta. Exceptie au fost olandezii- la ei, cea mai mare parte a Imperiului colonial
(zona oc indian si indonezia) au fost administrate nu de un vicerege, pt ca provinciile unite nu aveau un rege,
ci de o companioe comerciala: comoania unita a indiilor orientale – deosebire fata de coloniile strict ale
statului sau ale regelui cum sunt cele spanione, portugheze, franceze.
Timpul, costuri materiale, riscuri, nesiguranta = oamenii din sec XVI-XVII aveau mult mai multe dificultati
decat avem noi in a domina distanta. Distantele erau gestionate fie in timpul in care il petreceau pe drum –
aproximativ 1 luna, 1 si ceva – pana in M caraibilor; pana in mExic – 2 luni; pana la Lima- 6 luni; nu toate
expeditiile vor ajunge la destinatie – ex: expeditia lui Magellan – au plecat 5 corabii si s-a intors 1. Exista si
riscul bolilor, accidentelor, nu se pot planifica astfel de lucruri, de aia e grea gestionarea imperiilor coloniale.
Totodata, si daca guvernatorii de la fata locului isi fac de cap, nu se poate afla la curtea regelui foarte repede.
Secolul XIX aduce telkegraful, medicamente, vase cu abur si lucrurile se schimba.
Punerea in contact si schimburile reciproce dintre Lumea Veche si America

 “unificarea microbiana a lumii”- s-a intamplat sa existe acest schimb, cele mai vulnerabili au fost
populatiile americii precolumbiene, iar bolile care i-au afectat cel mai tare au fost cele ale copilariei
(ale europenilor) -> catastrofa demografica a amerindienilor (cca 75%): NIVELUL ante 1500 a fost
atins din nou abia in sec XVIII
 Trauma psihica (dintr-o generatie, jumatate din oameni din familie, trib mor) – vulnerabilitate (isi
pun intrebari despre zeii lor, poate e mai puternic zeul celor care i-au decimat) – crestinare (de
multe ori aparenta)
 Nevoie acuta de forta de munca – sclavi din Africa
 “nisa ecologica” pentru animalele aduse de europeni = animalele se inmultesc ft usor pentru ca
nu mai sunt animale si oameni care sa ti faca concurenta in spatiul natural (cabaline, cirezi de
vite)
 Europenii aduc in Lumea Noua:
 Oameni, idei, tehnici, institutii, stiluri de viata, boli
 Plante: cereale, vita de vie, trestia de zahar, ulterior cafeaua
 Animale: bovine, cabaline, porcine
 Europenii aduc din Lumea Noua in Europa:
 Sifilisul
 Plante: porumb, rosii, cartof
 Animale: curcanul
 Metale pretioase- o dinamica mai interesanta = la inceput, Columb n-a gasit mare lucru. Cei care
au gasit au fost Cortez si Pizaro– comorile Aztecilor si incasilor – prada mare la inceput. Dupa
aceea s-a pus problema exploatarii- sa te duci la minele de unde au acumulat autohtonii comorile;
europenii au adus mesteri germani ca sa faca treaba asta, deci au inceput sa aduca aur si argint.
Au constatat ca exista muuuult mai multe mine de argint decat de aur.
*cafeaua columbiana, braziliana este aclimatizata din Africa – shock

 Aflux de metale pretioase:

 Aur din Africa neagra
 Aur si argint acumulat de la amerindieni
 Argint din minele din Peru si Mexic
Se ajunge la cresterea masei monetare in europa – cresterea preturilor (“revolutia preturilor”). Finantarea
“secolului de aur” al Spaniei si a politicii de hegemonie a Habsburgilor. S-a produs stimularea comertului
tarilor din Europa apuseana.
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

“Mutarea axei comerciale a lumii”: Atlanticul depaseste ca volum comercial Mediterana si Baltica
De fapt, Atlanticul cuprinde 2 tipuri de comert:
 Comertul transatlantic – volum mic, valoare mare
 Comertul “din Europa in Europa” prin marile periferice ale Atlanticului – inclusiv bunuri de larg consum
= comert modern

Economia-univers europeana a incorporat parti ale Americii LAtine

 Totusi, in secolele XVI-XVIII ea nua reusit incorporarea altor sisteme-univers (economii- univers;
imperii-univers)
 De exemplu, in oceanul indian, europenii trebuie sa se adapteze la cerintele asiaticilor
 Pluralitatea sistemelor-unvers a continaut pana in sec XIX
Totusi, europenii apuseni au castigat “lungul secol XVI” un avantaj strategic

 Dominatia marilor – europenii decid daca si cu cine intra in contact

 + posibilitateaa de expansiune inspatii aproape goale – merica de n siberia
 + superioritatea militare

Renasterea si inceputurile revolutiei stiintifice

Renasterea- acceptiunile conceptului:

= ideea ca renasterea inseamna redescoperirea artelor antice – incepe cu Cimbaue (1240-1301) si Giotto
(1267-1337) – se inspira din pictura antica
= sec XIX Jakob Burckhard – este vb si de afirmarea individului si a umanismului (fiinte umana devine
centrala) – niciunul dintre renascentistii pe care ii stie proful nu a zis clar ca fiinta umana este superioara
divinitatii si de obicei renascentistii sunt neconflictuali.
= (Jean Delumeau ) renasterea este perioada in care Orientul preia primatul la scara lumii
+ multiple dispute in legatura cu periodizarea, componentele si semnificatia Renasterii

Caracteristicile Renasterii (selectie)

1. Radacinile urbane (rolul central al burgheziei, desi principii si inaltii prelati sunt comanditari majori ai
artei renascentiste)
2. Idealul lui uomo universale (termenul “umanism” a fost folosit abia incepand din sec XVIII –
Teoretizare: Pico della Mirandola, De hominis dignitate (1486)
- Exemplu: Leonardo Da Vinci, Michelangelo Buonarotti
3. Aparitia unor forme noi de circulatie a operelor culturale
- Tiparul
- Tabloul de perete - inovatie a Renasterii, spre deosebire de fresca sau mici medalioane, acesta
a devenit popular in timpul Renasterii
- Statui amplasate in spatii publice
Componentele Renasterii:
 Arta renasterii
 Literatura
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

 Filosofia
 Teoria politica
 Muzica polifonica
 Stiinta
REnasterea si “revolutia stiintificA”
- STIMULATA de recuperarea referintelor antice, ca si cde achizitiile cognitive pricinuite de marile
descoperiri geograffice
- Dar si limitata de deferenta uneori excesiva fata de autoritatea autorilor clasici
Ex: Nicolaus Copernicus, De revolutionibus orbium celestium (1543)
- Afirma heliocentrismul (in centrul universului se afla soarele)
- Structura cartii lui urmeaza fidel pe cea a lui claudius ptolemeu, almagestum
Copernic a ezitat mult pana la publicarea cartii, iar dupa publicare i-au sarit toti in cap
Revolutia stiintifica a fost in sex XVII cand abordatrile tehnologico – logice au fost combinate cu metoda
experimentala enuntata deja de Leonardo Da Vinci (accent pe onservatia directa si experimente) dar
teoretizata sistematica de Francis Bacon in Novul Organum (1620)
- Matematizare
- Institutionalizarea stiintei
- Sinteza- Isaac Newton

Starea lumii la inceputurile epocii moderne si cu Europa in

raport cu celelalte mari zone de civilizatie
Populatia totala a lumii la 1650: ~ 560 milioane
Din care Asia ~380 milioane
Europa ~ 110 mil
Africa ~ 60 mil
America ~ 10 mil

Populatie covarsitor rurala (85-90%)

Agricultura= ramura economica dominanta
Cateva zone de intensa urbanizare= tarile de jos (Olanda, Flandra, parti ale Belgiei)
= N It
= S-E Chinei
= Valea Yangtze
= Anumite parti ale Infiei
Mari capitale = Beijing, Istambul, Lontra, Paris, Agra, Delhi, Ispahan
Mincu Ana-Maria-Alexandra
RISE Anul I

Speranta de viata la nastere ~ 25 ani

Jumatate mor in primul an, daca scapi dupa un an, creste la 40 de ani
Putini depaseau 60 de ani
Rata de crestere demografica
- Globala 1500-1820: 0,27%
Rate de crestere economica:
- Global: 1500-1820: 0.32%
- Europa: 0.40%
- Dar, global pe cap de locuitor, doar 0.05%
- - cea mai mare parte a cresterii = extensiva
Arii de diviziune a muncii:
- O multitudine de mini-sisteme
- - cateva sist univers: \
 Extremul Orient (China)
 Oc Indian
 Occidentul
 Imp Ot
 Japonia etc
Avantajele Europei:
- Superioritatea martitima
- Infrastructura culturala (tiparul) – acumulare de cunoastere – dinamism stiintific cu implicatii
tehnologice
- Esecul imperiului = nicio put nu reuseste sa domine intreaga europa, pluralitatea fortelor politico-
militare – nivel superior de inarmare
- Nivel superior de mobilizare a resurselor financiare (institutii)
- Nivel superior de organizare a relatiilor interstatale – ambasade permanente

8 iunie examen 9:00 in iorga