THUCIDIDE ISTORIC CUGETTOR

1. Thuidide- date biografice Thucidide , fiul lui Oloros (cca 460-396 i.e.n.), a fost un om politic si istoric atenian, autor a unei vaste monografii asupra Razboiului Peloponesiac, desfasurat intre Atena (ajutata de Liga de la Delos) si Sparta (impreuna cu aleatele ei) in cea de-a doua jumatate a secolului V in. Hr. Tucidide a beneficiat de o instruire excelenta, a ocupat posture de raspundere in Atena, inclusive postul de militar superior de strateg, deci cunostea bine mecanismul evenimentelor politice ale vremii sale.Nereusind cucerirea orasului Amfipolis a fost expulzat din Atena pe o perioada de 20 ani (424 i.e.n).Tucidide sa stabilit in Tracia si si-a consacrat viata lucrului asupra Istoriei.

*** 460-455 i. Hr. Se pare ca intre acesti ani s-ar fi nascut marele istoric grec Tucidide. Era fiul lui Orolus sau Olorus, un rege trac, si al Hegesypelei. Neamul sau se inrudea cu nume mari ale Atenei, Miltiades (vestit general al razboaielor greco-persane) sau Cimon. Familia sa era bogata, avand mine de aur pe coastele Traciei, intr-un loc numit Scapte Hyle.

Cand a izbucnit razboiul peloponesiac, marea confruntare dintre cetatile grecesti, Tucidide avea aproape 30 de ani. In 424 i. Hr. a fost ales strateg, dar aceasta alegere nu i-a fost de bun augur. A fost exilat deoarece spartanii, dusmanii Atenei, au cucerit orasul pe care Tucidide trebuia sa-l apere, Amphipolis.

Desi l-a admirat pe Herodot in copilarie, i-a criticat opera. Scriind despre scopul lucrarii sale, el arata ca nu vrea sa redea tot ceea ce i-a spus unul sau altul sau ce presupune, ci ceea ce s-a intamplat, la care a fost martor ocular sau ce i-au relatat altii, dupa ce a cercetat fiecare fapt in parte. De aceea respinge legendele si povestile care nu pot fi dovedite si care au fost infrumusetate de preoti si poeti.

Tucidide a incercat totdeauna sa inteleaga cauzele fiecarui eveniment, sa arate conditiile economice si sociale in care au avut loc. El si-a scris opera pentru a fi citita de fiecare, nu recitata, si si-a folosit experienta militara in descrierile evenimentelor.

Pentru ca cititorul sa simta cat mai bine atmosfera evenimentelor, Tucidide reda cat poate de exact diverse discursuri, celebre fiind cele ale lui Pericle, al carui admirator a fost. Tucidide scrie dspre razboi, dar nu-l iubeste si arata grozaviile sale. Scrie el : Razboiul face sa dispara inlesnirile vietii celei de fiecare zi si este un invatator silnic, care potriveste simtamintele m ultimii cu diferitele imprejurari ce se ivesc.

430-404 i. Hr. Probabil in aceasta perioada a trait in Tracia, a calatorit in Pelopones si poate in Sicilia, adunand informatii pentru opera sa, intitulata Istoria razboiului peloponesiac. Aceasta are opt carti si Tucidide relateaza istoria acestui razbo i pana in anul 411 i. Hr.

400 .Hr. A murit in acest an sau la scurt timp dupa aceasta. Se banuieste ca Tucidide a fost asasinat.

2. Tema, coninutul i izvoarele scrierii operei lui Thucidide

O creatie aleasa a gindirii istorice grecesti a fost opera istoricului atenian Tucidide Razboiul Peloponesiac (anii 431-404 i.e.n).El a adunat si a prelucrat critic un enorm material factic privind istoria Razboiului peloponesiac, selectind cu strictete si verificind minutios faptele,inlaturind toate datele indoielnice. Metoda critica de lucru asupra surselor a devenit o remarcabila realizare a istoriografiei antice. Opera lui Tucidide e compusa din opt carti, in care sint redate pe ani aparte, incepind cu 431 si pina in 411 i.e.n., evenimentele Razboiului Peloponesiac.Tucidide nu se margineste insa la caracterizarea amantita a operatiunilor militare.El prezinta de asemenea descrierea vietii interne a partilor beligerante,inclusiv relatiile dintre diferite grupuri ale populatii. Tucidide a devenit unul dintre primii istorici greci, care a vazut in lupta sociala un factor important al dezvoltarii polisurilor elene. Cu o putere deosebita el a aratat,de asemenea, de nenorociri incalculabile adduce razboiul.Prin Istoria sa el ii cheama,parca, pe greci sa se uneasca pe cale pasnica, sa renunte la o metoda atit de distrugatoare, cum sunt razboaiele, aidoma celui peloponesiac.

Inspectnd planul general al lucrrii, observm c Tukydides a avut perspectiva continuitii istorice, astfel Cartea I coni ne dou excursuri imprtante: ()- Archaiologia i Pentekontaetia. n continuare n criile II V este expus rzboiul arhidamic pn la ncheierea pcii a lui Nicias. 421/415 anii Pcii lui Nicias

se regsesc tot n cartea a V a, iar marea expediie din Sicilia 415-413 este relatat de crile VI i VII. n sfrit, ce-a de-a VIII a carte, ultima, este consacrat rzboiului hellespontin i cel egeean. 3.Metoda de cercetare a istoriei. Raionalismul i pragmatismul operei. Critic istoric. Autorul ia contribuit lucrarii Rzboiul peloponesiac funcii pragmatice, fiind destinat educrii publicului: Astfel am g sit eu c au fost evenimentele vechi, fiindu-mi greu s cred n orice dovad la ntmplare. ntradevr, oamenii primesc unii de la aliitradiiile despre faptele svrite mai nainte fr s le cerceteze, chiar dac s-au petrecut n cetatea lor. Totui, opera trebuie s fie compus mai mult ca un bun pentru totdeauna, dect ca o lectur srbtoreasc menit s fie ascultat doa r o clip..Acest program dechide o nou perspectiv n abordarea istoriei care este vzut laTukydides prin dimensiunea ei didactic. Lucrarea lui Tukydides trebuie s fieinstructiv, deoarece dincolo de relatarea faptelor importante, ea putea deve ni unndrumar util pentru aciunile i atitudinile viitoare. n mintea istoricului exist, probabil,credina c opera sa va ajuta generaiile ulterioare s evite greelile dezastroase. Tehnica discursiv, prezent i la Herodot, capt la Tukydides valene majore. Statistic s-acalculat c 24 % din lucrarea Rzboiul peloponesiac este compus din discursuri; nderularea istoriei, discursul a fost perceput ca un factor important. Pericles a fost un mare orator, iar aceast calitate ia permis mereu s -i formuleze clar deciziile.Istoria glorioas a Athenei, ntre rzboaiele medice i conflictul peloponesiac, s -anfptuit sub conducerea lui Pericles, att prin fapte ct i prin cuvinte, acestea din urm fiind vzute ca expresii ale deciziilor polit ice nelepte. Metoda compunerii acestor discursuri este abordat chiar de Tukydides: A fost dificil s-mi amintesc cuvintele exacte folosite n discursul pe care l -am ascultat, iar cei care m-au informat au ntmpinat aceeai dificultate. De aceea, inndu-m ct mai aproape de sensul general al cuvintelor pronunate, am ncercat s-i fac pe vorbitori s spun ceea ce, n opinia mea,a putut fi rostit n orice situaie.

Nuanarea rolului atribuit de Tukydides discursurilor ne conduce spre cteva funcii ale metodei discursive. Discursul arat caracterul i temperamentul indivizilor i popoarelor; poate indica adevruri profunde care nu rezult din firul narativ; poa te oferi o imagine sugestiv despre anumite obiective ce au influenat evenimentul. Din aceast optic, suges tive sunt discursurile rostite de oamenii politici la Athena i la Sparta n preajma rzboiului peloponesiac.Biogafia l-a captivat pe Tukydides, i acest interes este ilustrat de importana pecare o acord personajelor sale. Atenie autorului nu este axat spre personaliti cuvalene moralizatoare, aa cum se ntmpl la Herodot. n vizorul lui Tukydides s-au aflat oamenii politici ale cror caliti sau defecte au avut impact asupra evenimentelor. Un paragraf dedicat lui Pericles este sugestiv n acest sens: Pe durata ct Pericles a fost liderul afacerilor publice, statul a fost bine pzit, i sub coanda lui Athena a atinsapogeul. Cnd rzboiul a izbucnit, el a estimat corect atitudinea Athenei.

Datorit progreselor incontestabile fcute n domeniul reconstituirii critice, David Hywn nota sugestiv: prima pagin a lui Tukydides este nceputul istoriei adevrate.