1.Introducere in bibliografia studierii epocii Principatului, Dominatului si a migraiilor.

Geografia istorica a Daciei si a Moesiei romane.

Republica romana era in declin fiind sfasiata de conflictul civil dintre Marcus Antonius si
Gaius Julius Caesar Octavianus Augustus.Dupa victoria de la Actium(31 i.Hr.),Octavianus are
calea deschisa catre puterea suprema. Este instaurat rincipatul, un nou re!im politic si o noua
forma de conducere."#itlul oferit de $enat lui Octavian este rinceps $enatus%imparatii vor avea
si functia de tribun al plebeilor(functie cu caracter sacru si inviolabil),apoi &onsulatul din 31 in
'( e"clusiv pentru Roma nu si pentru imperiu e cumulata cu censor stabilind un consul pentru
cetateni si pentru functii ' ordine) ordo senatorio, ordo e*uestrum.
$enatul va fi treptat subordonat,iar imparatul Octovian censor perpertuu avand puterea de
a ale!e senatori,dimus+ imparat defunct, trecut intre ,ei%apoteo,a+trecerea printre
,ei.-mperator+drept de a conduce armate si a or!ani,a armate, imperium+puterea in sine capatata
de cel ce conduce aceasta formatiune..-mparatul are un imperiu proconsularis, maius et infinitus,
impartul preconsular il reinnoieste din 1. in 1. ani. Octavian preia titlul de Au!ustus.
Dominatul a fost ultima fa,/ despotica a celor dou/ fa,e de !uvernare in anticul -mperiu
Roman.Acesta incepe cu domnia lui Gaius Aurelius Valerius Diocletianus Augustus('(013.2).
-nlaturand notiunea de imparat de la formele republicane ale primelor trei secole ale -mperiului,
Diocletian a introdus un sistem de conducere comuna de catre patru persoane, tetrarhia, iar el si
cole!ii si succesorii sai(in doua teritorii imperiale,est si vest,nu patru) au ales sa incete,e u,ul
titlului princeps, infatisand deschis in schimb fata adevarata a puterii imperiale si adoptand un
stil de !uvernare elenistic mai tare influentat de venerarea potentan ilor estici ai E!iptului antic si
ersiei decat prin mo tenirea cole!ialitatii civice printre clasa !uvernanta mostenita din ,ilele
neincoronatei Republicii Romane.
3i!ratia popoarelor este numele dat mi!ratiilor umane din Europa care au marcat
tran,itia dintre Antichitate si Evul 3ediu.Dintre toate inva,iile mi!ratorilor cu care s1a
confruntat omenirea de1a lun!ul istoriei,cele din secolele ---14--- din Europa Occidentala au
ramas in constiinta colectiva ca repre,entand 5marile inva,ii barbare6,model prin e"celenta al
distru!erii in toate planurile si mai ales al bulversarilor a"iolo!ice.entru istorio!rafie problema
nu se poate pune,ins/, 7n termeni at8t de !enerali.3i!ra iile acestei perioade pot fi privite din
multiple puncte de vedere,de la a cerceta resorturile care au pus in miscare masele,pana la a
intele!e consecintele ultime ale fenomenului.
9eo!rafia istorica a Daciei si a 3oesiei romane1surse)
1 ausanias1 a fost un istoric si !eo!raf !rec care a tr/it 7n secolul --,de la care ne1a
ramas :Descrierea Eladei:, in 1. carti
1
2 $trabon(;3 i.Hr1'; d.Hr.)1 vestit istoric si !eo!raf antic !rec. rimele schite
istorice,cuprinse in 0< carti,scrise probabil intre '< i. Hr. si < d. Hr,citate de autori ce
i1au urmat,s1au pierdut aproape in intre!ime.Apoi a scris 9eo!rafia,pe ba,a propriilor
observatii si a operelor predecesorilor sai,inclusiv Homer,Eratosthenes,ol=bius si
oseidonius.>ucrarea contine,pe lan!a material istoric,o serie de descrieri de
locuri(clima,relieful,hidro!rafia) si popoare,cu aspecte etno!rafice si
mitolo!ice,constituind un bo!at i,vor de cunostinte despre lumea antica.4aloarea
lucrarii este ine!ala,in mare masura fiindca $trabon a avut o incrderere deplina in
scrierile lui Homer,considerand ca acesta a avut o cunoastere e"acta a locurilor si
neamurilor despre care narea,a in epopeile sale si deoarece nu a inclus datele din
-storiile lui Herodot.9eo!rafia s1a pastrat aproape in intre!ime,cu e"ceptia unui
fra!ment al cartii a <1a,din care insa au ramas totu i numeroase fra!mente.
3 riscianus1 mentionea,a opera lui #raian,inserand un citat din #raian despre ruta de
avansare a armatei romane prin ?anat
4 tolemeu((<11;2)1a fost un astronom,matematician si !eo!raf !rec din epoca
helenistica tardiva in timpul stapanirii romane a E!iptului.De o importan/ istorica
deosebita este lucrarea sa :9eo!raphia:,in care tolemeu foloseste o retea
asemanatoare paralelelor si meridianelor,care a servit multe secole in orientarea pe
harti.#ot lui tolemeu i se datorea,a unele denumiri !eo!rafice.
2) Romani si barbari pe Columna si pe monumentul triumfal de la damclisi
&olumna lui #raian este un monument antic din Roma construit din ordinul imparatului
#raian care s1a pastrat pana in ,ilele noastre.3onumentul se afla in @orul lui #raian,in imediata
apropiere1la nord1de @orul roman.#erminat in 113,basorelieful in forma de spirala comemorea,a
victoria lui #raian in campania sa de cucerire a Daciei.&olumna are o inaltime de apro"imativ 3.
de metri si contine 1( blocuri masive de marmura de &arrara,fiecare cantarind 0. de tone.-nitial
in varful columnei se afla o statuie a lui #raian,insa ea a fost inlocuita in secolul A4- cu o statuie
a $f8ntului etru.
Dimensiuni
1 inaltimea ba,ei)1.< m
2 inaltimea arborelui) ';.B' m
3 inaltimea blocurilor) 1.2'1 m
4 diametrul arborelui) 3.;B2 m
2
5 inaltimea statuii) 1.1; m
6 inaltimea columnei) 'B.<( m
7 inaltimea scarilor elicoidale) 'B.;( m (C 1.. de picioare romane)
8 inaltimea columnei,cu e"ceptia plintei) '(.B1 m
9 inaltimea piedestalului, inclusiv plinta) ;.1; m
10 inaltimea columnei deasupra solului) 32..<
?asorelieful pre,inta scene de lupta din campaniile lui #raian impotriva dacilor din 1.11
1.'(in partea de sus a columnei) si 1.211.; (in partea de Dos).?asorelieful de pe &olumna lui
#raian contine scene din vietiile dacilor si ale romanilor,din timpul pre!atirii ra,boaielor dar si
scene le!ate de ce s1a intamplat dupa incheierea ra,boaielor daco1romane.$oldatii romani si daci
sunt pre,entati in timpul bataliei.Atin!and apo!eul basoreliefului istoric roman,cele 1'0 de
episoade care imbraca in spirala trunchiul coloanei si care ilustrea,a &omentariile lui #raian
despre ra,boaiele dacice(De bello dacico),prin caracterul lor de document istoric,constituie un
adevarat :act de na tere: al poporului roman.
$cenele de pe &olumna lui #raian, repre,inta pre!atirile de ra,boi a romanilor inclusiv
plecarea acestora catre Dacia,din portul Ancona,armatele romane in ,ona cetatilor dacice,tehnici
de lupt/, asaltul cetatilor dacice,luptele desfasurate,si victoriile obtinute.-ntre basoreliefurile de
pe &olumna apar o serie de lucrari :!enistice: care se datorea,/ arhitectului Apollodor din
Damasc,iar invin!/torul,imparatul #raianus,apare de 2B ori inclusiv la inau!urarea podului de
peste Dunare de la Drobeta.Dacii,desi au fost invinEi, apar 7n numeroase scene pe
&olumna,incepand cu cetatile lor,luptele armate cu romanii,inchinarea unor #ARA?O$#E$ lui
#raian precum si a solilor Re!elui Decebal.&atre final apar scenele normale cu cei
invinsi.$cene,in care $AR3-$E9E#F$A este cucerita,iar aparatorii ei se sinucid,sau parasesc
cetatea pentru a re,ista in alta parte.$cenele privind !rupurile de daci care se supun romanilor
sunt edificatoare.-mportant/ este si scena in care romanii descopera comorile re!elui Decebal.-n
scenele finale apare,prinderea copiilor lui Decebal,moartea re!elui dac si e"punerea capului
re!elui dac in fata trupelor romane.@i!ura lui Decebal apare pe &olumna de ; ori.
#ropaeum #raiani este un monument triumfal roman in Adamclisi,Dud. &onstanta,ridicat in
cinstea imp/ratului roman #raian intre anii 1.;11.B d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor
asupra dacilor in anul 1.' d.Hr.Acesta a fost reconstituit in 1B<<,dupa unul dintre modelele
ipotetice ale vechiului monument aflat in ruine.-n mu,eul adapostit in interiorul acestuia se
!asesc par i din monumentul ori!inal.#ropaeum #raiani este unul dintre cel mai importante
monumente antice de pe teritoriul Romaniei.3onumentul,in varianta 7n care a fost reconstituit de
catre arheolo!i,este alcatuit dintr1un soclu cilindric,care are la ba,a mai multe randuri de trepte
circulare,iar la partea superioara un acoperis conic,cu sol,i pe randuri concentrice de piatra,din
3
miDlocul caruia se ridica suprastructura he"a!onala.>a partea superioara se afla trofeul
bifacial,infatisand o armura cu patru scuturi cilindrice.>a ba,a trofeului se afla doua !rupuri
statuare care con in fiecare repre,entarea trupurilor a trei captivi.-naltimea monumentului
impreuna cu trofeul este apro"imativ e!ala cu diametrul ba,ei si anume circa 0. m.De Dur
impreDur,cele 20 de metope din calcar de Deleni,infatisea,a in basorelief scene de
ra,boi.3etopele erau lespe,i dreptun!hiulare cu inaltimea de 1,0(11,0B m.Din cele 20 metope
initiale,se mai pastrea,a 0(.Deasupra metopelor se afla o fri,a cu '; de creneluri,din care s1au
pastrat numai '3,sculptate si ele in basorelief,care alcatuiesc coronamentul nucleului
circular.Ansamblul,din care facea parte monumentul,mai cuprindea un altar funerar,pe ai carui
pereti se aflau inscrise numele celor apro"imativ 3.(.. de soldati romani ca,uti probabil in lupta
de la Adamclisi,si de asemena un mausoleu,cu trei ,iduri concentrice,in care se pare c/ a fost
7nmormantat comandantul (praefectus castrorum),care,cu pre ul vietii sale,a decis victoria din
anul 1.'.
$unt scene de pe &olumna ce amintesc de calaretii catafracti de ori!ine sarmatica si
bastarna ce au participat alaturi de Decebal,in e"peditia impotriva !arni,oanelor romane din
Dobro!ea.Deosebit de redutabili acestia luptau in armatele statelor orientale si au constituit o
mare provocare pentru le!iunile Romei.ractic,acestia erau de neatins in confruntarea directa si
romanii au reusit sa destrame mitul invincibilitatii lor doar folosind piesele de
artilerie,catapultele si bombardele,spre a rari randurile catafractilor.$ecretul consta in prinderea
lor pe bucati de piele tabacita,astfel incat practic nu era vorba despre o sin!ura piesa de armura ci
de nenumarate placute metalice,ce asi!urau un nivel de protectie nemaiintalnit la nici o alta
armata antica1le!ionarii aveau un punct slab,in sensul ca bratele si picioarele lor nu erau
proteDate de armuri,lucru compensat de inaintarea lor,pe campul de lupta,in formatia numita
Gtestudo6 (testoasa6), pana la contactul direct cu inamicul.
3) Dacii !liberi" din #estul Daciei si relatiile lor cu Imperiul roman.
Dacii :liberi: este o notiune conventionala,care ii desemnea,a pe dacii din secolele --1
-4,!e i 7n 3untenia,carpi in 3oldova,costoboci in &arpa ii Hordici si daci :mari: in nord1vest
($atu 3are,&ri ana,Iarand),care nu au intrat 7n componen a rovinciei romane Dacia,dar care s1
au aflat in diferite sisteme de dependenta fata de -mperiul Roman,poate sub forma re!atelor
clientelare.Acestia au 7ntre inut relatii dinamice cu -mperiul Roman,cu Dacia romana si cu
celelate populatii :barbare:, vecine si contemporane(sarmati,!oti,vandali),asimiland foarte multe
elemente de cultura romana provinciala.&ucerirea si ane"area Daciei lui Decebal (sau poate mai
precis) a ,onei centrale a fostului re!at !eto1dacic) nu insemna supunerea tuturor triburilor traco1
!etice de la nordul Dun/rii si din Arcul &arpatic%o mare parte dintre acestea (poate mai multe
decat cele in!lobate intre hotarele provinciei) au continuat sa traiasca in libertate dincolo de
>imesul nordic,rasaritean ori vestic ale provinciei romane)!eto1daci si tracii liberi
septentrionali(costoboci,carpi,biefi,arsietai etc.).Dacii liberi sunt numiti si Gmar!ina i:,vecini cu
4
provincia daco1romana,cunoscuti pentru actiunile lor ra,boinice in cursul sec. --1---, pana in sec.
-4, mai ales in le!/tura cu istoria Daciei romane si a 3oesiei -nferioare.
Dacii din #est sunt atestati urmare in ,ona &risanei,in 3aramures si pana in
$lovacia.Dupa infran!erea re!atului dacic,incetea,a si ase,arile fortificate de la vest si nord de
provincia romana, ase,arile coborand in ,ona colinarJ si de campie. Dacii din vest au fost
permanent stramtorati de sarmati,cu care sunt 7n contact(iar spre c8mpia un!arJ chiar se
amestecJ),de semintiile !ermanice(vandalii) si indeosebi de romani.-n cursul evenimentelor de la
!ranita de vest a Daciei de la sfarsitul domniei lui #raianus,dacii liberi au ramas se pare
linisiti,nemaiavand forKa sa intreprinda actiuni ra,boinice impotriva romanilor.Dupa cucerirea
Daciei, prima mentiune si!ura despre dacii liberi o intalnim in discursul rostit spre auda Romei
de retorul Aelius Aruistides, in fata impJratului Antoninus ius. Au urmat apoi si alte mentinuni
referitoare la daci liberi. Aici amintim pe ol=ainos dar si lucrarile Oracula Sibyllina si Historia
Augusta, fiind amintit confruntarile imparatului Antonius ius cu triburile dacilor liberi de la
!ranitele -mperiului. Eusebius din &aesarea, aminteste pe triburile dacice in conte"tul unei
confla!ratii de la !ranita dunareana din timpul lui 3arcus Aurelius. Dacii liberi din vest si1au
pastrat o or!ani,are politica si militara proprie) dintr1o inscripKie de la Roma, aflam cJ Zia, de
neam dac, fiica lui Tiatus era sotia re!elui !ie"orus al costobocilor% #iatus era probabil un
tarabostes dac, daca nu cumva un descendent al casei re!ale a dacilor, scapat din mana romanilor.
$tirile despre dacii liberi continua si in timpul lui &ommodus si al lui &aracalla. -n Historia
Au!usta se preci,ea,a ca in timpul lui &ommodus, triburile de mauri si daci au fost invinse iar
Dio &assius arata ca $abinianus a adus sub ascultare 1' ... de daci din vecinatate, care fusesera
alun!ati din tara lor de bastina, fa!aduind ca le va da pamant in Dacia. #ot Dio &assius aduce
aminte ca Dacia a fost amenintata cu inva,ia pe timpul lui &aracalla si ca in timpul lui 3acrinus,
provincia este pustiita. &onflictul cu Roma continua si sub 3a"imin #racul. imparatului fiind
atribuit numele Dacicus, dovada ca acesta a purtat ra,boaie cu dacii. $ub semn de intrebare este
acest titlu atribuit incidental lui Decius si 9allienus (in cateva inscriptii din Hispania si Africa de
nord). De asemenea, Aurelianus este numit Dacicus in cateva inscriptii (din 9allia si Dalmatia)%
s1ar putea ca imparatul sa fi purtat lupte cu dacii liberi patrunsi pe teritoriul provinciei. Astfel, din
Historia Au!usta aflam ca in cursul reprimarii rascoalei monetarilor, imparatul a pierdut <... de
soldati, intre care si daci% acestia ar putea proveni din cei ce s1au supus imparatului in timpul
luptelor si au fost inrolati in armata romana. #ot dintre acestia pot proveni si acei daci ce apar pe
arcul de triumf de la #hessalonic al imparatului 9alerius.
$)Costobocii si relatiile lor cu Imperiul Roman
&ostobocii au fost un trib dacic situat in nordul Daciei,3oldovei si in ?asarabia pana in
sudul 9alitiei(olonia).Ei au locuit in ,ona &arpatilor nordici si au ramas independenti pana la
sfarsitul secolului -- ca i alte triburi !eto1dacice.&ostobocii apar in marii !rupe tracice si sunt
traci in aceeasi masura ca si !eto1dacii.Humele tribului este important din punct de vedere
lin!vistic i istoric,putandu1se face comparatie cu marea familie indo1european /.Atesta i de
tolemeu printre cele 12 triburi dace,costobocii au aparut distinct in istorie dup/ cucerirea Daciei
de c/tre romani,ca fiind un trib apartinand asa1,isilor :daci liberi: 3aDoritatea istoricilor au
ar!umentat ori!inea daca a costobocilor,dar unii considera ca ori!inea acestui trib din nordul
Daciei Romane este incerta.E"ista i opinii privind o ori!ine !ermanicaL!otica,sau o ori!ine
sarmato1scitica M13N sau o ori!ine slava.&aracterul traco1dacic al costobocilor este si!ur si dupa
5
3ullenhoff, care afirma ca costobocii nu sunt slavi deoarece in acea perioada slavii nu se aflau in
acea ,ona.&ostobocii sunt creatori culturii >ipita,o cultura atestata arheolo!ic care este prin
e"celenta dacica.O inscriptie descoperita la Roma atesta si un re!e numit ieporis al acestui trib
dacic.-n Dacia Romana,orasele asociate cu costobocii si re!ele lor ieporis par sa fi fost
iroboridava (capitala),#amasidava,Ftidava si #rifulon etc.-nterpretand hartile lui tolemeu,9.
$chutte,arata ca au e"istat la un moment dat dou/ triburi diferite de daci costoboci) costobocii
:transmontanoi:(e"tremitatea nordica a &arpa ilor,locuitori ai orasului $etidava) si costobocii din
Dacia Romana.Atributul transmontanoi a fost ad/u!at de tolemeu tocmai pentru a diferentia
!eo!rafic cele doua !rupuri de costoboci.-n 9etica,4asile arvan a admis si el aceast/
interpretare.Fn alt nume asociat cu un re!e costoboc este ?ithoporus,ieporus,Hatoporus si
?ithoporus sunt nume daco1trace
otrivit lui Oulius &apitolinus costobocii au luptat impotriva imperiului roman in primul
ra,boi 3arcomanic 1;;11<' en,alaturi de alte triburi dace biessoi i saboPoi.-storia Au!usta
vorbeste despre o mare coalitie antiromana a populatiilor barbare de la frontierele Daciei romane
si 3oesiei -nferior,cuprin,and triburi sarmate,!ermanice(marcomani) si !eto1dace.-ntre 1<.11<1
pe vremea lui 3arcus Aurelius, costobocii aliati cu bastarnii si sarmatii,traversea,a
Dunarea,pustiind 3oesia,#racia,3acedonia, aDun!and pana in 9recia.Dio &assius aminteste ca
un numar de 1(.... daci independenti au fost primiti in Dacia Romana,probabil intemeind
orasele iroboridava si #amasidava,ale caror nume arata o ori!ine dacica mai tar,ie.
%) Carpii & istoria 'i cultura materiala
&arpii erau un trib dacic care traia in 3oldova,de la 3untii &arpati(despre care se
crede ca au mostenit numele de la carpi) pana la Histru,cele mai multe situri arheolo!ice
!asindu1se in partea de vest a ,onei.-n ce1i priveQte pe carpi,prima mentiune pare a fi la
Ephoros stire preluata de seudo1$P=mnos%locuinKele lor erau fie sub forma de bordeie,fie
de suprafata.Hu e"ista ase,ari fortificate.$e cunosc de asemenea circa 2. de necropole
carpice (unele pe lan!a ase,ari) in care s1au cercetat peste 12.. de morminte%cele mai
multe erau de incineratie,cu depunerea resturilor funerare in urne sau direct in !roapa.
Ocupatiile sunt caracteristice pentru o populatie sedentara)a!ricultura(atestata in
special prin unelte a!ricole) si cresterea animalelor,precum si unele mestesu!uri(obtinerea
fierului si prelucrarea lui%olaritul) si indeletniciri casnice (in special tesutul).Descoperirile
arheolo!ice (ceramica) demonstrea,a caracterul pre!nant dacic al culturii carpice%in acest
sens se poate invoca si un fra!ment de vas descoperit la ?ornis (com. Dra!omireQti, Dud.
HeamK), pe care s1a ,!8riat 7n pasta arsJ numele Scorilocunoscut in antroponimia
dacica.&um au subliniat toti cercetatorii istoriei carpilor,civili,aKia lor materialJ
repre,intJ o forma evoluata a >atRne1ului !eto1dacic,cu unele influente sarmatice si in
special romane%se cunosc astfel pe teritoriul 3oldovei numeroase descoperiri de amfore si
alte obiecte ceramice,obiecte de metal(fibule,catarame,chei),precum si monede(piese
i,olate,dar in special te,aure monetare,provenind probabil din subsidii).Descoperirile
arheolo!ice su!erea,a e"istenta unei or!ani,ari de tip politic si militar%se pot cita in acest
sens te,aurul de vase de ar!int de la 3uncelul de $us,piesele de harnasament de bron,
placate cu foita de ar!int de la $abaoani (Dud. HeamK) sau inventarul unei urne funerare de
la adureni(fra!mente de tesatura cu fire de aur si alte obiecte de podoaba,apartinand unei
5nobile6 carpe).
Anonimatul in care raman pana in secolul al ---1lea se e"plica probabil prin faptul
ca ei traiau inca sub tutela altor populaKii de la est si nord1est de &arpaKi%aQa se face ca nu
apar intre popoarele din aceste parKi care presea,a !ranitele -mperiului Roman pe timpul
6
lui 3arcus Aurelius.Abia dupa infran!erea costobocilor,carpii au putut sa1si manifeste
propria personalitate in spatiul de la est de &arpati.rima manifestare a carpilor are loc in
'3(,cand triburile carpilor patrund in Dobro!ea. -mparatul 3a"imin #racul trimite pe
#ullius 3enophilus cu armata si reuseste sa ii tina in frau pana in '01 ca apoi sa incheie
pace,convenind sa le plateasca o suma de bani !otilor.&arpii,care luptasera alaturi de
!oti,va,and ca acestia primesc bani,cer si ei invocand faptul ca sunt mai puternici ca
!otii.3enophilus refu,a si,dupa retra!erea armatei romane din Dobro!ea,tinutul dintre
Dunare si 3area Hea!ra este atacat din nou de carpi('0').-mparatul 9ordian --- este silit
de aceste impreDurari sa se intoarca din ersia si sa ii respin!a pe navalitori.-n '02,carpii
ataca din nou Dacia ce il determina pe @ilip Arabul sa poarte mai multe lupte cu ei in urma
carora ia titlu de &arpicus.El este nevoit sa abandone,e fasia de teritoriu din 3untenia si
sa retra!a !ranita provinciei pe Olt.&arpii apar si in anii urmatori luptand alaturi de alte
populatii din marea coalitie a neamurilor 5scitice6.Decius respin!e un atac al
!otilor,spriDiniti probabil de carpi dar pierde lupta de la Abrritus,unde moare.-n timpul lui
9allus, au loc Dafuri comise in '23 de !oti,borani,uru!un,i si carpi.Havalirile continua si
sub 9allienus.Din cau,a infran!erii de la Haissus(';() a !otilor,carpii or!ani,ea,a o
incursiune pe timpul lui Aurelian,dar sunt invinsi in Dobro!ea.
Fn sir de informatii despre carpi datea,a din perioada primei tetrarhii.rimele si
cele mai importane stiri le detinem de la episcopul Eusebius din &aesarea,urmat de edictul
de toleranta al lui Gaius Galerius Valerius Ma#imianus Augustus din 311, imparatul poarta
titlul de Car"icus Ma#imus.$e stie ca 9alerius,raspun,ator de !uvernarea provinciilor
dunarene,a respins carpilor spriDiniti de sarmati si bastarni la frontiera dunareana.Humele
de Car"icus Ma#imus il intalnim si la &onstantin -(Gaius $lavius Valerius Aurelius
Constantinus).-n urma acestui conflict,dupa cum sustinea Aurelius 4ictor, Eutropius,
Ammianus 3arcellinus,Orosius,unii dintre carpi au fost transferati in -mperiul Roman,iar
altii au continuat s/ traiasc/ pe teritoriul lor de bastina,alaturi de !oSi,huni.Retinem totusi
din informatia lui Orosius,ca 9alerius i1a raspandit pe captivi printre posturile de pa,a de
pe frontierele romane.Fltima mentionare a fost a istoricului !rec Iosimos in 3(1 sub
numele de carpo1daci,scriind despre infr8n!erea incursiunii acestora de catre imparatul
@lavius #heodosius(3<B13B2)
() Configuraia demografic) a Munteniei *n sec. II+III p.C,r. Cultura C,ilia+
Militari.
&um se stie,acest teritoriu s1a aflat sub autoritatea romana pe timpul lui #raianus%la
sfarsitul domniei acestuia sau la inceputul domniei succesorului sau a fost abandonata,in
intre!ime sau in cea mai mare parte%mai tar,iu,vestul 3unteniei a fost din nou ane"at,pana
la o linie pe care se va ridica sistemul militar1defensiv cunoscut in literatura de specialitate
sub numele conventional de limes transalutanus.
&ultura materialJ a populaKiei !eto1dace din 3untenia este cunoscuta sub
denumirea conventional de C%ilia&Militari dupJ numele aQe,Jrilor eponime unde s1au
fJcut primele cercetari)) cartierul 3ilitari din ?ucuresti si &hilia (Dud. Olt).Ea s1a
de,voltat pe ba,a aspectului tar,iu al >atRne1ului !eto1dacic,sub influenta civili,atiei
romane si cu un important aport sarmatic.Operatiunile de evacuare intreprinse de Aelius
&atus Qi #i. lautius $ilvanus Aelianus au afectat in special ,ona de campie%dar catre
miDlocul secolului al --1lea,populatia !eto1daca va cobori din ,ona subcarpatica si de
7
dealuri,umpland !olul demo!rafic.$e cunosc pana in pre,ent,pe teritoriul 3unteniei,peste
1'. de ase,ari de tip &hilia13ilitari%ele se situea,a in ,ona de dealuri si de campie,in
apropierea surselor de apa.Hu e"ista ase,ari fortificate.&imitirele sunt plane,iar ca rit
funerar se practica incineratia(cu urne sau cu depunerea resturilor de incineratie direct in
!roapa).Ocupatiile principale erau a!ricultura si cresterea animalelor(dar ca ocupatie
a!ricola)%dintre mestesu!uri trebuie mentionata mai intai confecKionarea
ceramicii,prelucrarea lemnului si metalur!ia fierului.-n cursul cercetarilor au aparut o serie
de obiecte de u, curent de import(ceramica,metal),precum si un numar insemnat de
monede romane (i,olate sau in te,aure). Din punct de vedere cronolo!ic,ase,arile acestei
culturi se intind din prima Dumatate a secolului al --1lea pana in primele decenii ale
secolului al -41lea.O privire asupra hartii arheolo!ice a Daciei in secolele --1--- arata ca
ase,area eponima de la &hilia si altele apartinand acestei 5culturi6 sunt situate intre Olt si
limes transalutanus'Dar acest teritoriu a apartinut,cel mai tar,iu de la inceputul secolului
al ---1lea,provinciei Dacia 3alvensis.Dacii din vestul 3unteniei pot fi,prin urmare,inclusi
printre locuitorii autohtoni ai Daciei Romane.Ei locuiau in teritoriul militar al
castrelor,fiind obli!ati sa dea decima (diDma) si sa preste,e corve,i pentru !arni,oanele
romane de pe limes'e de alta parte,cultura lor materiala nu se deosebeste intru nimic de a
altor daci 5liberi6 din 3untenia1aflati si ei sub o puternicJ influenta romana.
-).rgani/area militara si administrati#a a pro#inciilor de la Dunarea de 0os in epoca
Dominatului.
4orbind despre parasirea Daciei,istoricul Eutropius arata ca imparatul Aurelian a
ase,at populatia evacuata in 3oesia si a creat o nouJ provincie.>e!iunile retrase din Dacia
#raiana au fost fi"ate pe Dunare,in noua provincie) legio V Macedonica la Oescus, iar legio
())) Gemina la Ratiaria.-n perioada primei tetrarhii,a avul loc o ampla reor!ani,are
administrativa a -mperiului.Acesta a fost impartit in 1' dioeceses&
Oriens!ontusAsianaT%raciaMoesiae!annoniae)taliaA*ricaHis"aniaVienensisGallia
e+rittaniae,la randul lor,acestea erau impartite in provincii,al caror numar se ridica la
aproape 1...$e considera ca aceasta reforma era incheiata in linii !enerale in ultimii ani ai
secolului ---.&onform acestei impartiri,3oesia $uperioara si Dacia aureliana aparKineau
dioecesei 3oesia(din 3'< se va numi Dacia),iar 3oesia -nferioara($ecunda) si $c=thia
dioecesei #hracia.-n infaptuirea acestei reor!ani,ari,Gaius Aurelius Valerius Diocletianus
Augustus a fost calau,it de !andul de a slabi autoritatea !uvernatorilor provinciali,pentru a
impiedica orice incercare de u,urpare.Atributiile !uvernatorului civil -"raeses. au fost
separate de cele ale comandantului militar -du#.care comanda trupele uneia sau mai multor
provincii.Humarul le!iunilor a fost aproape dublat,dar cu diminuarea efectivelor.Armata
-mperiului (circa 2.. ... de oameni) cuprindea doua cate!orii de trupe)milites ri"enses
(sau limitanei), cu !arni,oanele pe limes, comitatentes unitJtile mobile (armata de
manevra), la dispo,itia imparatului.Reforma a fost de,voltata de $lavius Valerius Aurelius
Constantinus Augustus(&onstantin cel 3are).-mperiul a fost impartit in patru prefecturi
(Gallia)talia )llyricum Oriens), fiecare avand in frunte un "rae*ectus
"raetorio%prefecturile erau impartite in dioecesesconduse de vicarii (5loctiitori6 ai
prefectilor pretoriului)iar acestea la rand in provincii conduse de "raesides'Astfel,3oesia
$uperior a fost impartita in Moesia !rimaDardania si !raevalitanaiar Dacia (aureliana)
in Dacia Ri"ensis si Dacia Mediterranea'Reforma a fost desavarsita treptat%frontierele
8
prefecturilor,datea,a de la sfarsitul secolului -4 1 inceputul secolului 4.&onform acestei
reor!ani,ari,3oesia rima si cele doua Dacii faceau parte din prefectura -ll=ricului,iar
3oesia $ecunda si $c=thia din prefectura Orientului.
Moesia Prima suprave!hea porKiunea de limes de la vest de $in!idunum,pana in
,ona orKilor de @ier.-n aceasta provincie continua sa statione,e cele doua le!iuni)))))
$lavia la $in!idunum si V)) Claudia la 4iminacium%sunt mentionate de asemenea un
numar de trupe au"iliare,cavalerie,precum si flota.O stampila te!ulara de la 9radaT lasa sa
se intelea!a ca autoritatea romana se intindea si dincolo de Dunare,care se va fi numit "ars
ulterior.-ntr1adevar,pe malul stan! al Dunarii,in ?anat,romanii si1au asi!urat cateva puncte
fortificate)la ?anatsPa alanPa,oDeDena,9ornea,$vinita.
>imita de vest a provinciei Dacia Ripensis era la vest de Dierna (raul oreRPa),iar
la est se intindea pana la varsarea raului 4it-/tus. in Dunare si avea resedinta la
Ratiaria.Armata acestei provincii era formata in primul rand din cele doua le!iuni,V
Macedonica (la Oescus) si ())) Gemina (la Ratiaria).3ai sunt mentionate o serie de trupe
au"iliare ,precum si doua escadre navale.O atentie deosebita s1a acordat ,onei ortilor de
@ier%s1au refacut vechile fortificatii si s1au construit altele noi.De menKionat construirea
edificiului central de la DonDe ?utorPe lan!a &ladova in epoca primei tetrarhii.De
asemenea,s1au ridicat o serie de fortificatii pe malul de nord al Dunarii)la Dierna,Ostrovul
?anului,Drobeta.Frmea,a o serie de alte fortificatii,in sudul Olteniei, nu 7ndeaDuns de bine
cunoscute, dar care datea,a probabil tot din epoca tar,ie)-,vorul
@rumos,-,voarele,Desa,?istret.&ea mai importanta este insa cetatea Sucidava (&elei, a,i
cartier al orasului &orabia),construita de &onstantin cel 3are,care a le!at cele doua maluri
ale Dunarii printr1un pod.
Dupa reor!ani,area infaptuita de Diocletianus,teritoriul 3oesiei -nferioare s1a
scindat in doua provincii) Moesia Secunda si Scyt%ia.
e teritoriul provinciei Moesia Secunda continua sa statione,e doua le!iuni
ri"arienses)) )talica si () Claudia'orKiunea de ri"a suprave!hiata de fiecare le!iune era
impartita in doua "edaturae & una su"erioralta in*erior (denumite in functie de cursul
Dunarii) si !rupand fiecare cate cinci cohorte.$i aici intalnim o serie de formatiuni
au"iliare,precum si efective navale.e malul stan! al Dunarii,&onstantin cel 3are a ridicat
o alta cetate)Da*ne'Ea este mentionata de Ammianus 3arcellinus,iar mai tar,iu de
rocopius din &aesarea.Ea se afla deci pe malul stan! al Dunarii,in fata cetatii
#ransmarisca%imparatul &onstantin a ridicat1o probabil pe locul victoriei contra
barbarilor,numita Da"%ne dupa e"emplul lui #raian(care 7ntemeiase Hicopolis1ad1-strum).
-n privinta provinciei 1c2t,ia,ea beneficia,a de reformele lui Diocletianus,ea facand
parte din dioce,a #raciei.>inia fortificata a Dunarii este consolidata,pe teritoriul dobro!ean
stationand la #roesmis 1 le!iunea ) )ovia Scyt%ica,iar la Hoviodunum 1 le!iunea )) Herculia'De
asemenea,sunt mentionate si o serie de au"ilii, precum si efective navale la @laviana si
Hoviodonum.Deosebit de aceste date,inscriptiile ne informea,a despre opera de fortificare
intreprinsa pe teritoriul Dobro!ei.Astfel,o inscriptie de la 3uri!hiol mentionea,a constructia
unei fortificatii in epoca primei tetrarhii.De asemenea, de la Histria se cunoaste o inscriptie
fra!mentara din timpul lui Diocletianus.-n anul 312131<,se construieste ,idul cetatii #ropaeum
#raiani,din porunca imparatilor &onstantin (cel 3are) si >icinius.Opera de fortificare continua
sub urmasii lui &onstantin cel 3are.O inscriptie de la &arcaliu (la nord de #roesmis) din anii
33<130. arata ca imparatii 5au inchis acest loc ase,at la hotar si mereu e"pus cute,antei
neamurilor !otice,prin ridicarea acestei fortificatii,cu scopul de a intari vesnic si!uranta
9
provincialilor,si au oprit prin aceasta durabila fortificare atacul raufacatorilor.
3)Crestinismul in teritoriul fostei pro#incii Dacia si in 1c2t,ia 4sec. I5+5II).
&restinismul in spatiul carpato1danubiano1pontic a patruns inca din primul secol al erei crestine,
insuli Apostolul Andrei predicand noua credinta in $c=tia 3inor (Dobro!ea).
&restinismul, pri!onit de autoritatile imperiale in primele 3 secole ale erei crestine, a avut insa
un rol important in ceea ce priveste inte!rarea populatiilor mi!ratoare ce s1au ase,at pe teritoriul
-mperiului.
-n secolul al -41a, in spatiul nord1dunarean e"ista dove,i literare si arheolo!ice (!ema de la
otaissa, donariu de la ?iertan, un disc cu mono!rama lui Hristos, mai multe opiate de bron,
decorate cum semnul crucii, precum si parti dintr1un candelabru de bron,) care atesta pre,enta
unor lacasuri de cult. Astfel pe ruinele fostului castru roman de la sloveni si in orolissum sunt
atestate biserici crestine.
Alte urme de ba,ilici au fost !asite la $ucidava si la 3orisena.
E"istenta unor locasuri de cult presupun automat si e"istenta unor preoti si ierarhi.
e lan!a dove,ile arheolo!ice e"ista si marturii lin!vistice care sa ateste e"istenta crestinismului
aici, cuvinte ce se pastrea,a si asta,i in le"ic) basilica,credinta, le!e, inviere etc.
-n sc=tia minor crestinismul s1a de,voltat mai repede decat in Dacia in primul rand din cau,a
faptului ca Dobro!ea a ramas mult timp in componenta -mperiului roman, acest lucru permitand
e"istenta vietii urbane si implicit a structurilor reli!ioase.
>a primul $inot ecumenic participa si un episcope din #omis, 3arcu iar in anul episcopul
?etranion.
-n sec al 41lea sunt atestati episcopii) #imotim, #imotei,-ona si Ale"andru, primii doi participand
chiar la cel de1al doilea sinod ecumenic.
-n sec al 4-1lea in Dobro!ea e"ista 10 episcopii in principalele orase ale provinciei.
6)Pre/enta romana pe malul stang 4de nord) al Dunarii in epoca Dominatului 4sec. I5+5II)
aralel cu opera de refortificare a limes&ului dunJrean, 7mpJraKii romani s1au
preocupat sJ rec8Qti!e controlul asupra teritoriului de la nord de fluviu.Un realitate,pe ba,a
informaKiilor de care dispunem,influenKa romanJ la nordul DunJrii s1a limitat,7n epoca
primei tetrarhii, la un numJr de puncte fortificate (care dublau deobicei pe cele de pe
malul drept) Qi la o f8Qie de si!uranKJ de1a lun!ul fluviului.>upte s1au purtat numai cu
carpii, unii dintre ei fiind strJmutaKi pe teritoriul -mperiului% evenimentele sunt su!erate Qi
de o inscripKie de la &otiaeum (7n @ri!ia), unde este menKionatJ Car"ia.
3ai t8r,iu, profit8nd de conflictul politic (apoi Qi militar) dintre &onstantin Qi
>icinius, !oKii Qi alKi barbari au pJtruns 7n c8teva r8nduri la sud de DunJre% 7nfr8n!erea Qi
alun!area acestora aduc lui &onstantin, 7n 31(131B, titlurile de Got%icus Ma#imus Qi
Car"icus Ma#imus' Un iarna 3''L3'3, thervin!ii (vi,i!oKii), conduQi de Rausimodus, pradJ
3oesia Qi #hracia% dar inva,ia barbarJ este respinsJ)9oKii mai apar, ca aliaKi ai lui
>icinius, 7n bJtJlia dela &hr=sopolis (1( septembrie 3'0).
RJmas sin!ur, &onstantin cel 3are acordJ atenKie deosebitJ teritoriului de la
nordul DunJrii. Aurelius 4ictor (Caesares 01,1() notea,J) !ons "er Danuvium ductus,
castra castella0ue "luribus locis commode "osita (5peste DunJre s1a fJcut pod% 7n multe
10
locuri au fost ridicate 7n mod adecvat castre Qi castele6). odul mai este amintit la anul 3'(
7n C%ronicon !asc%ale (5&onstantin cel $f8nt a trecut de mai multe ori DunJrea Qi peste
aceasta a construit pod de piatrJ6), apoi de autorii bi,antini #heophanes &onfessor Qi
Vedrenos. De asemenea, este repre,entat pe un medalion de bron,, bJtut la Roma 7n anul
3'(. odul avea o lun!ime de '03< m Qi le!a localitJKile Oescus (a,i 9hi!hen) din Dacia
Ripensis de $ucidava (&elei1&orabia)% pentru protecKia acestuia, la $ucidava a construit o
cetate. De asemenea, la mar!inea de nord a satului &elei, a fost descoperit un milliarium
din anul 3'(% D. #udor, istoricul Olteniei romane, considera cJ acest st8lp marca 7nceputul
refacerii drumului p8nJ la Romula. robabil atunci s1a construit ori s1au refJcut Qi alte
fortificaKii de pe malul de nord al DunJrii. O menKiune aparte meritJ cetatea Daphne,
construitJ, dupJ pJrerea noastrJ, pe locul victoriei din anul 3'3.
Fn interesant epidsod s1a consumat 7n ?anat. Un anul 33', sarmaKii Argaragantes
au fost atacaKi de taifali Qi vi,i!oKi% pentru a face faKJ situaKiei, ar!ara!anKii se vJd
nevoiKi sJ 7narme,e pe supuQii lor, 1imigantes Qi sJ cearJ aDutor romanilor. #rec8nd
DunJrea, &onstantius &aesar 7i 7nvin!e pe !oKi 7ntr1o bJtJlie ('. aprilie 33'), 7n care circa
1.. ... de barbari sunt nimiciKi (unii pier de foame Qi fri!). ?arbarii cer pace% fiul lui
Ariaricus (probabil viitorul re!e Athanaricus) este trimis ostatic la romani. 9oKii devin
*oederati ai -mperiului% 7n aceastJ calitate, ei vor primi alimente Qi subsidii de la romani,
av8nd dreptul de a face comerK 7n t8r!urile de la DunJre.Dar 7n anul 330, limi!anKii se
rJscoalJ 7mpotriva stJp8nilor lor% 3.. ... de ar!ara!anKi scapJ prin fu!J 7n -mperiu sau la
victoali. -mperiul nu mai intervine 7nsJ 7n acest conflict. 3ai t8r,iu, 7n 32; Qi 32(,
limi!anKii se vor 7ncumeta chiar sJ atace 3oesia rima% 7mpJratul &onstantius -- trece
DunJrea (av8nd Qi spriDinul taifalilor, care atacJ din spate, prin Oltenia). >imi!anKii sunt
crunt bJtuKi, fiind obli!aKi la plata tributului Qi sJ furni,e,e mercenari romanilor% sarmaKii
ar!ara!anKi se pot 7ntoarce, iar re!ele lor (Ii,ais) devine client al romanilor.
acea impusJ neamurilor barbare a avut urmJri benefice pentru populaKia paQnicJ
(daco1romani, carpo1daci, dar Qi alo!eni sedentari)% are loc o adevJratJ 5e"plo,ie
demo!raficJ6, reflectatJ din punct de vedere arheolo!ic prin creQterea numJrului
aQe,Jrilor. rodusele de import Qi moneda romanJ sunt realitJKi curente pe teritoriul fostei
provincii romane, precum Qi 7n aria culturii $8ntana de 3ureQ. De asemenea, creQtinismul
face pro!rese notabile, nu numai printre romanici, dar chiar Qi printre !oKi (nu are nici o
importanKJ faptul cJ ei adoptJ do!ma arianJ).Din acest motiv, 7n anul 30( re!ele vi,i!ot
Athanaric de,lJnKuie o pri!oanJ anticreQtinJ% Flfila este obli!at sJ se refu!ie,e la sud de
DunJre (fiind numit episcop la Hicopolis1ad1-strum).Dar !oKii nu 7ndrJ,nesc sJ rupJ
tratatul cu romanii Qi sJ atace -mperiul. rileDul se va ivi abia dupJ stin!erea dinastiei
constantiniene (anul 3;3)% invoc8nd DurJm8ntul de fidelitate depus de Ariaricus faKJ de
casa domnitoare a lui &onstantin, vi,i!oKii spriDinJpe pe u,urpatorul rocopius. entru a
pedepsi insolenKa barbarilor, 7mpJratul 4alens vine la DunJre) 7n 3;<, lea!J pod de vase Qi
urmJreQte pe duQmani 7n Kinutul lor% 7n 3;(, din cau,a revJrsJrii DunJrii, este obli!at sJ
aQtepte toatJ vara l8n!J un sat al carpilor (coloni,aKi probabil de Aurelian)% 7n 3;B lea!J
alt pod de vase la Hoviodunum. 9oKii cer pace 1 7ntJritJ printro 7nt8lnire 7ntre 7mpJrat Qi
re!ele Athanaric, pe o corabie ancoratJ 7n miDlocul DunJrii. &onform 7nKele!erii, se
permitea comerKul 7ntre barbari Qi romani 7n douJ t8r!uri de la DunJre.
Flterior, trecerea unei pJrKi a vi,i!oKilor (supuQi ai lui @riti!ern Qi Alaviv), precum
Qi a ostro!oKilor (conduQi de 4itheric), la sudul DunJrii crea,J o situaKie primeDdioasJ.
#rataKi cu duritate de demnitarii romani, vi,i!oKii se rJscoalJ, provoc8nd romanilor un
11
adevJrat de,astru la Adrianopol (B au!ust 3<()% 7nsuQi 7mpJratul 4alens 7Qi pierde viaKa.
&ur8nd dupJ aceasta, presaKi de huni (care 7Qi fJcuserJ apariKia la ?u! Qi Histru, 7n anul
3<2), re!ele Athanaric cu ultimii supuQi trebuie sJ se refu!ie,e pe pJm8nt roman (anul
3(1).
17) Gotii si relatiile lor cu populatia auto,tona.Cultura 18ntana de Mure'+Cernea,o#

9otii de neam !ermanic,si anume ramura lor de apus(vi,i!otii) sunt primii mi!ratori ce isi
fac aparitia in teritoriul Daciei parasite de Aurelian,lasand vesti!ii materiale cum ar fii cimitirul
de la $antana de 3ures si, poate,te,aurul de la $imleul $ilvaniei. Descoperirile apartin !otilor,
incadrate alaturi de vesti!iile altor populatii, in asa1numita cultura $antana de 3ures1&erneahov,
sunt insa mult mai numeroase in campia munteana(cimitirile de inhumatie de la $pantov si
#ir!sor,unele morminte de incineratie), ceea ce dovedeste ca masa lor se afla in sec.-4 in afara
fostei provincii Dacia.#ocmai in re!iunile rasaritene e"tracarpatice, !otii sunt batuti de huni(3<;)
impreDurare care va determina o masiva mi!rare a lor la sud de Dunare% putini !oti ramasi pe loc
vor dispare treptat in masa populatiei autohtone.-n !eneral stapanirea !otica asupra fostei Dacii
romane a fost mai mult nominala decat reala% descoperirile arheolo!ice ne fac sa vedem pre,enta
!otilor ca pe un fel de tabere militare in miDlocul populatiei autohtone, de la care !otii se
mar!ineau sa perceapa tribut. Asa stand lucrurile, !otii nu au avut o influenta insemnata asupra
populatiei autohtone din Dacia romana.&at despre ia,=!ii de neam sarmatic si pe vandalii de
neam !ermanic, primii patrund in ?anat, iar ceilalti se asea,a in ,ona &risanei, dar fara a trece
muntii. Ostro!otii, ramura rasariteana a !otilor, ne1au lasat, dupa cum se constata a,i, te,aurul de
la ietroasa din Dud.?u,au(sec.4)
11) Dominatia ,unica la Dunarea de mi9loc si de 9os.1urse ar,eologice si literare
Hunii au fost un popor nomad de ori!ine turcica, probabil si uralica.Dupa victoria asupra
!otilor(3<;), ei nu patrund in Dacia intracarpatica, ci pornesc spre nord1vest si, trecand prin
pasurile &arpatilor de mia,anoapte, coboara si se stabilesc in &ampia Fn!ara la vest de #isa. De
aici, hunii vor declansa, mai ales in prima Dumatate a sec.4, sub conducerea lui Attila, numeroase
e"peditii de prada spre apus si sud. Aceste navaliri afectea,a cetatile dunarene, printre care si
$ucidava. $tapanirea ferma a lui Attila asupra unor tinuturi intinse a avut insa si un aspect
po,itiv, asi!urand pentru aproape Dumatate de veac stabilitatea politica in aceste re!iuni. Dupa
moartea lui Attila(023), puterea hunilor slabeste si in anul urmator sunt batuti si imprastiati de
!epi,i. E"ercitand o stapanire de la distanta asupra teritoriilor dacice, pe care le supun Dafurilor
periodice, hunii au lasat putine urme arheolo!ice pe melea!urile noastre. Antichitatile hunice
propriu1,ise au putut fi identificate pe ba,a studiului antropolo!ic, tipolo!iei obiectelor !asite
in morminte si pe anali,a ritului si a practicilor rituale. Ele sint formate din obiecte de
podoaba (diademe de aur,podoabe de caciulite cu incrustatii de pietre semipretioaae etc.)care
provin in !eneral din morminte(Rotopanesti in Dud. $uceava) si din ca,ane de bron,, intre!i sau
fra!mentare, specifice hunilor descoperite la ?uhaeni,?alteni(Dud. -asi), Dulceanca (Dud.
#eleorman), Desa (Dud. DolD),Hotarani,$ucidava (Dud. Olt), ?osnea!u (Dud. lalomita). $urse
literare pretioase despre huni ne lasa Ammianus 3arcellinus, contemporan cu navalirile hunilor
din a doua Dumatate a sec.-4 si -ordanes. -n &antecul Hibelun!ilor !asim si numeroase referiri la
personalitatea lui Attila, care in opinia mai multor lin!visti nu ar fi de fapt numele marelui
12
conduc/tor al hunilor, ci ar desemna mai curand un titlu sau o funcSie, traducerea sa din limba
!erman/ veche, in care a fost redactat iniSial poemul, fiind cea de Gparintele6 sau Gtatucul6.
12) Gepi/ii pe teritoriul Daciei si relatiile lor cu populatia auto,tona.1urse ar,eologice si
literare.
9epi,ii,de neam !ermanic fusesera un timp supusi hunilor, impotriva carora se rascoala si
ii invin! in 020, preluand stapanirea asupra anoniei. Hici ei nu stapanesc efectiv asupra fostei
provincii romane Dacia, desi o parte a lor aDun! si aici. -n sec.4- ase,ari !epide(in reaitate tabere
militare) sunt atestate la 3oresti,pe 3ures si la orumbenii 3ici in estul #ransilvaniei, unde s1au
!asit bordeie ce rasnite de piatra, vase de lut ars si !reutati pentru ra,boiul de tesut.Fnele obiecte
din inventarul unor asemenea ase,ari au apartinut insa autohtonilor cu care !epi,ii au convietuit
fara ca acestei convietuiri sa i se poata da proportiile si importanta ce i se atribuia mai mult in
istorio!rafia romaneasca.Dar faptul ca avem de1a face aici si cu ase,ari si nu numai cu cimitire
!epide pledea,a pentru o convietuire cu populatie autohtona. ?atuti in 2;< de lon!obar,i si avari,
!epi,ii se imprastie si sunt asimilati pana in ;2. de autohtonii teritoriilor stapanite inainte de ei.
1:) Cultura material; a populatiei auto,tone din Dacia in sec. I5+5II
Jtrunderea !oKilor 7n ,ona nord1ponticJ determinJ aparitia unei noKiuni etno1
!eo!rafice noi) Got%ia' rima atestare se 7nt8lneQte 7n inscripKia deDa amintitJ Din @ri!ia,
7n care sunt meKionatea Got%ia Qi Car"ia% cum !oKii nu pJtrunseserJ 7ncJ pe teritoriul
Daciei (7n calea lor stJteau carpii), denumirea de Got%ia se referJ fJrJ 7ndoialJ la
Kinuturile de la ?u! Qi Histru, de unde ei 7Qi porneau raidurile de pradJ. De asemenea, pe
emisiunile lui &onstantin de la #rier -Augusta Treverorum., apare le!enda 9O#H-A,
alJturi de Alamania, @rancia, $armatia% aceste ale!orii se lea!J de popoarele care au
recunoscut autoritatea romanJ.
DupJ 33', !oKii se aflau 7n c8mpia 3unteniei 7n calitate de federaKi ai -mperiului%
este su!estivJ o menKiune din anul 332,anume cJ Dalmatius, nepotul 7mpJratului
&onstantin cel 3are, avea 7n pa,J ri"a Got%ica' &8t timp locuiserJ 7n spaKiul nord1pontic,
!oKii apar catalo!aKi 7n i,voare printre populaKiile 5scitice6. #ot astfel, c8nd aDun! la
DunJrea de Dos, ei 7ncep a fi numiKi ge2i) mai 7nt8i 7n sens !eo!rafic, dar treptat
aDun!8ndu1se la o totalJ confu,ie de ordin istoric 7ntre !eKi Qi !oKi (la hilostor!ius,
Eusebius din &aesarea, -ulian Apostatul Qi la alKi autori de mai t8r,iu).
#otuQi, Dacia ca noKiune !eo!raficJ, persistJ 7n scrierile autorilor t8r,ii, p8nJ 7n
secolul al 4-1lea (-ordanes, -sidor din $evilla, 9eo!raful din Ravenna)% noKiuni etnice
precum Got%ia sau Ge"idia sunt efemere. Un acelaQi timp, persistJ Qi unele vechi
toponime.&ele mai persistente au fost hidronimele, chiar dacJ apar Qi unele forme ciudate
(corupte sau influenKate de fonetica alo!enilor% la riscus anites, -ordanes). $e poate
presupune cJ Qi alte toponime au re,istat 7ncJ o vreme dupJ abandonarea provinciei.
AceastJ persistenKJ este 7n le!JturJ cu continuitatea vieKii urbane 7n Dacia, cel puKin p8nJ
7n Durul anului 0.. (atacurile hunilor).
$e cunosc astfel urme de locuire t8r,ie pe cuprinsul tuturor aQe,Jrilor urbane ale
fostei provincii% 7n toate ca,urile, aria de locuire s1a restr8ns apreciabil, iar unele edificii
capJtJ rol de fortificaKii (precum amfiteatrul de la Flpia #raiana $armi,e!etusa).
-nteriorul vechilor castre ($lJveni, RJcari, 3icia, Apulum, otaissa etc.) pre,intJ urme de
13
locuire civilJ. 4iaKa urbanJ continuJ sJ e"iste, at8t timp c8t oraQele romane 7Qi pJstrea,J,
fie Qi parKial, menirea) centre meQteQu!JreQti (cercetJrile arheolo!ice au pus 7n evidenKJ
continuarea confecKionJrii ceramicii, cu forme tradiKionale, romane% prelucrarea
metalului, osului etc.), locuri de schimb, centre bisericeQti (se construiesc basilici creQtine)
la $ucidava Drobeta Qi orolissum, unde au fost identificate arheolo!ic% 7n acelaQi scop se
adaptea,J porKiuni din vechi edificii romane) 7n "rinci"ia castrului de la $lJveni sau 7n
thermele de la Apulum 1 care servesc Qi ca !ropniKe pentru unele personalitJKi creQtine%
alte basilici creQtine e"istau desi!ur la Recidiva Qi >itterata, precum Qi 7n ,ona ?iertan
(unde a apJrut cunoscutul donarium). Aceste aQe,Jri deveneau probabil foarte animate 7n
,ilele de t8r! -nundinae., care adunau laolaltJ oameni numeroQi, de ori!ini etnice diferite
(daco1romani Qi barbari)% ele repre,entau 7ncJ un prileD important pentru rJsp8ndirea limbii
latine printre barbari. @JrJ 7ndoialJ, cele mai importante rJm8n t8r!urile din ,ona de
frontierJ.. >e!Jturile comerciale sunt vitale pentru populaKiile transdanubiene, ceea ce
reiese din cererea lui Attila (transmisJ de riscus anites), ca 5t8r!urile sJ fie deschise
deopotrivJ Qi fJrJ primeDdie at8t pentru romani, c8t Qi pentru huni6.
&ucerirea Qi distru!erea centrelor urbane de la DunJre de cJtre huni afectea,J !rav
le!Jturile economice Qi spirituale dintre lumea romanJ (-mperiu) Qi Dacia (carpaticJ)%
astfel, viaKa urbanJ 7n Dacia primeQte lovitura decisivJ nu numai 7n formJ (arhitecturJ Qi
urbanism), ci Qi 7n funcKiile ei umane cotidiene. 3iQcJrile de populaKii antrenate de
tJvJlu!ul hunic produc modificJri esenKiale 7n or!ani,area Qi funcKionarea aQe,Jrilor
umane. #reptat, vechile toponime cad 7n uitare% c8nd 7n Kinuturile de la DunJre Qi &arpaKi
7Qi fac apariKia slavii, ei rJm8n ad8nc impresionaKi de ,idurile vechilor oraQe Qi cetJKi
romane (numindu1le 9rJdiQte, Oidova, ?Jl!rad).
1$) <tapele etnogene/ei romanilor
-. 9eneralitati

>imba romana repre,inta un idiom romanic, care isi tra!e ori!inea din vechea latina. @iind o
limba romanica de rasarit, limba romana, apartine in acelasi timp de marele !rup al limbilor
neolatine din care mai fac parte italiana, france,a, spaniola si portu!he,a. Dintre toate acestea,
limba romana, datorita conditiilor specifice de evoluare, a conservat cele mai multe elemente
arhaice, din care cau,a anume ea, in raport cu alte limbi neolatine, se !aseste in cea mai
apropiata relatie cu latina antica. -n acelasi timp, spre deosebire de alte limbi romanice, limba
romana este unitara in tot spatiul etnic romanesc, fara a avea dialecte re!ionale.
Humele etnic propriu al romanilor sau etnonimul (de la :etnos: 1 popor si :n=me: 1 nume) se
!aseste in le!atura directa cu numele vechilor romani. Etnonimul Roman repre,enta o forma
lin!vistica evoluata a etnonimului Romanus
#impul etno!ene,ei romanilor repre,inta o perioada indelun!ata de restructurari etnoculturale,
lin!vistice si spirituale, desfasurate pe parcursul a circa B.. ani, avand drept limita inferioara
sec. --1- a.&hr. si limita superioara sec. 4--14--- p.&hr. rocesul etno!ene,ei romanilor s1a
14
inceput din momentul declansarii e"pansiunii civili,atiei romane in Dacia si s1a sfarsit odata cu
consolidarea daco1romanilor pe o ba,a etnolin!vistica calitativ noua.
@actorii etno!ene,ei repre,inta elemente care determinata caracterul noului popor. -n dependenta
de conditiile istorice pot fi evidentiati diferiti factori ai etno!ene,ei. -n ca,ul etno!ene,ei
romanilor rolul decisiv l1au avut doi factori de natura spirituala) romanitatea si crestinismul.
Romanitatea a determinat profilul etnolin!vistic al poporului roman, limba si constiinta lui
nationala. rin factorul roman, poporul roman a devenit un etnos romanofon.
&restinismul a determinat mentalitatea romanica a neamului romanesc, spiritualitatea, unitatea si
continuitatea lui in conditiile mi!ratiunii popoarelor. rin crestinism romanii au devenit un etnos
profund spiritual, un etnos reli!ios, calitati care in mare masura au contribuit la pastrarea fiintei
romanice a neamului.
remisele etno!ene,ei repre,inta conditiile care au !enerat noul etnos. >a ba,a procesului de
etno!ene,a a romanilor s1au aflat trei premise fundamentale. rima premisa a constituit1o
civili,atia traco1!eto1daca, care servit drept teren al etno!ene,ei romanilor. A doua premisa a
re,ultat din incadrarea traco1!eto1dacilor in sec. 4--1-- a.&hr. in sistema valorilor antice !recesti.
&ea de1a treia premisa a etno!ene,ei romanilor a fost inte!rarea !eto1dacilor in sec. - a.&hr. 1
sec. -4 p.&hr. in cadrul civili,atiei antice de tip roman. &ivili,atia traco1!eto1daca a constituit
materialul primar al etno!ene,ei romanilor. -nfluentele eline au format conditiile necesare pentru
distantarea traco1!eto1dacilor de lumea barbara si apropierea lor de valorile civili,atiei antice. -n
fine, includerea traco1!eto1dacilor in sistema civili,atiei romane a creat cele mai favorabile
conditii pentru desfasurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor si de constituire
a unei noi etnii.
Etapele etno!ene,ei ilustrea,a fa,ele de constituire a noului etnos rocesul etno!ene,ei
romanilor cuprinde doua etape de ba,a)
etapa primara (sec.--1- a.&hr. 1 sec.4 p.&hr.) cand se formea,a comunitatea romanica de rasarit
(daco1romanii)
etapa finala (sec. 4-14---) cand se constituie poporul roman propriu1,is.
--. Romani,area !eto1dacilor
Romani,area a cuprins doua fa,e consecutive) asimilarea economico1culturala si asimilarea
lin!vistico1spirituala. rocesul romani,arii traco1!eto1dacilor a avut o durata cronolo!ica destul
de mare si o raspandire teritoriala foarte lar!a. #impul romani,arii cuprinde perioada dintre sec.
--1- a.&hr. si sec. -414 p.&hr., iar spatiul romani,arii include intre!ul teritoriu al Daciei istorice,
15
inclusiv re!iunile dacilor liberi si Dumatatea de nord a #raciei balcanice.
Premisele romani/arii. Romani,area traco1!eto1dacilor a avut la ba,a un sir de premise
favorabile, printre care se evidentia,a) ori!inea comuna, indo1europeana, a traco1!eto1dacilor si a
romanilor% includerea traco1!eto1dacilor in sistema relatiilor de tip antic prin intermediul lumii
!recesti% !radul relativ inalt de de,voltare al civili,atiei traco1!eto1dace% !radul inalt de
compatibilitate dintre civili,atia traco1!eto1daca si cea romana.
Caile romani/arii. @enomenul romani,arii a decurs pe doua cai de ba,a) oficiala si populara.
&alea oficiala a romani,arii repre,enta politica de stat a Romei Antice de asimilare a altor
popoare. &alea populara a romani,arii repre,enta procesul de implementare a civili,atiei romane,
inclusiv a limbii latine, in mediul traco1!eto1dacic.
=actorii romani/arii. Romani,area traco1!eto1dacilor s1a reali,at datorita unor factori, care in
dependenta de timp, spatiu si alte conditii au contribuit la asimilarea relativ rapida a traco1!eto1
dacilor. rintre factorii de ba,a ai romani,arii traco1!eto1dacilor pot fi evidentiati urmatorii)
limba latina, coloni,area romana, armata romana, institutia cetateniei romane, dreptul roman,
sistem administrativa provinciala, cultele reli!ioase romane, reli!ia crestina, casatoriile mi"te
daco1romane, educatia de tip roman, valorile culturale si morale romane, urbani,area, ase,arile
rurale romane, relatiile economico1comerciale, sistemele de aliante cu dacii liberi, limesul dacic,
etc. @actorii hotaratori ai romani,arii au fost limba latina si crestinismul.
<tapele romani/arii. rocesul romani,arii s1a desfasurat in trei etape de ba,a) etapa preliminara
din sec.--1- a.&hr. 1 1.; p.&hr., etapa decisiva din perioadei de e"istenta a provinciei Dacia intre
anii 1.;1'<2 p.&hr. si etapa finala din perioada antica tar,ie, de la retra!erea administratiei
romane din provincia Dacia in anul '<2 pana la definitivarea procesului de formare a comunitatii
daco1romane, in sec. 4.
Procesul romani/arii geto+dacilor. -n procesul romani,arii a fost antrenat tot spatiul !eto1dacic,
atat re!iunile incluse in cadrul provinciilor romane (Dacia, 3oesia -nferior, $cithia 3inor, etc.)
cat si re!iunile dacilor liberi, ramase in afara limesului roman.
Orasele din provinciile dunarene (Flpia #raiana, Apullum, Hapoca, otaisa, Drobeta, Dierna,
#ropaeum #raiani, Hoviodunum, etc.) erau cele mai efective nuclee de iradiere a romani,arii
romane, constituind retele inche!ate si bine or!ani,ate. -n cadrul oraselor romane erau
concentrate maDoritatea institutiilor purtatoare a procesului de romani,are, care repre,entau in
acelasi timp factori fundamentali ai romani,arii) administratia, instantele Dudiciare, marile centre
reli!ioase, teatre, scoli, con!re!atii mestesu!aresti, etc.
#abere militare romane au repre,entat un alt nucleu important al romani,arii. #eritoriile
provinciilor Dacia si $cithiei 3inor erau impan,ite cu tabere militare romane de tip castrum si
castella si ase,ari civile ale familiilor ostasilor romani de tip canabae.
16
>imba latina a repre,entat principalul factor al romani,arii. Raspandirea rapida a limbii latine
printre daci s1a datorat faptului ca latina era unicul miDloc de comunicare in administratie, in
instante Dudiciare, in unitati militare, in relatiile comerciale, in centrele reli!ioase, in educatie,
etc.
-nstitutia cetateniei romane a repre,entat unul dintre cele mai efective instrumente ale
romani,arii, dat fiind ca titlul de cetatean al Romei deschidea numeroase drepturi de ordin social,
economic, politic, etc. $emnarea de catre imparatul &aracala a decretului din anul '1' privind
acordarea cetateniei romane tuturor oamenilor liberi din imperiul roman, inclusiv populatiei
dacice a repre,entat un eveniment crucial pentru procesul de romani,are a populatiei autohtone
din Dacia.
&el mai important factor a romani,arii !eto1dacilor din perioada de dupa anul '<2 a fost reli!ia
crestina, care patrunde la nordul Dunarii in mod sporadic inca in timpul stapanirii romane
---. @ormarea poporului roman si a limbii romane
Rolul sla#ilor in etnogene/a romanilor. opulatia slava veche a mi!rat in spatiul &arpato1
Dunarean in sec. 4-14--. E"tinderea acestor triburi in ?alcani, a avut drept consecinta divi,area
lumii romanice orientale in doua parti distincte) romanici nord1danubieni si romanici sud1
dunareni. Romanicii nord1dunareni (daco1romanii), in secolele urmatoare vor supravietui in
valtoarea mi!ratiunilor, ii vor asimila pe slavii ramasi in re!iunea &arpato1Danubiano1Histrean si
vor sfarsi cu formarea unei etnii noi, a poporului roman. -n acelasi timp, romanicii sud1dunareni
se vor pierde in cea mai mare parte in masa slavilor si vor pastra doar unele insule i,olate in
diferite re!iuni ale peninsulei ?alcanice.
=inali/area etnogene/ei romanilor. -n sec. 4--14---, in conditiile presiunii tot mai puternice din
partea diferitor popoare mi!ratore, la nord de Dunare are loc un proces de !enerali,are
etnoculturala si etnolin!vistica a populatiei romanice. -n acest conte"t se finali,ea,a procesul
etno!ene,ei si profilarii poporului roman, popor nou cu trasaturi distincte si ori!inale.
Aparitia limbii romane. Odata cu incheierea etno!ene,ei s1a finali,at si procesul formarii limbii
romane, care a parcurs practic aceleasi etape si a cuprins aceiasi durata de timp. >imba romana s1
a format din latina populara (vul!ara) raspandita in provinciile romane dunarene si preluata de
catre traco1!eto1daci. -n sec.
-4. $ocietatea veche romaneasca
&ivili,atia veche romaneasca purta un caracter profund rural. -n comparatie cu civili,atiile a!ro1
urbane din Europa Occidentala, civili,atia veche romaneasca s1a constituit ca o civili,atie pur
a!rara, o civili,atie taraneasca, o civili,atie a obstilor satesti alcatuite din tarani liberi, care au
format uniuni de obsti, sau tari, care au constituit nucleele viitoarelor state medievale romanesti.
17
$urse
Rufius @estus a scris in anul 3<' A.D. despre situatia din Dacia post1romana in lucrarea sa $curta
istorie a poporului roman
3entionarea romanilor in &intecul nibelun!ilor sub denumirea de vlachi.
18