Gastroenterologie – 2012 D.

Somn cu extramitatea craniană ridicată

E. Purtarea corsetelor
Complement simplu Răspuns: E
1. Disfagia apărută iniţial la lichide (sau este mai pronunţată la
lichide decât la alimentele solide) este caracteristică pentru: 8. Care din elementele de mai jos confirmă prezenţa cancerului
A. Esofagul Barrett esofagian ?
B. Acalazia cardiei A. Prezenţa regurgitaţiei
C. Diverticuli esofagieni B. Prezenţa disfagiei
D. Boala de reflux gastroesofagian C. Pierderea în greutate
E. Tumori ale esofagului D. Anemia
Răspuns: B E. Nici unul din elementele enumerate
Răspuns: E
2. În acalazia cardiei se pot întâlni următoarele semne:
A. Regurgitaţii 9. Herniile transhiatale pot conduce la următoarele complicaţii,
B. Tuse iritativă cu excepţia:
C. Scădere ponderală A. Esofagită peptică
D. Dureri retrosternale B. Încarcerare supradiafragmatică a stomacului
E. Toate semnele enumerate în funcţie de forma şi stadiul C. Obstrucţie esofagiană prin inelul Schatzki
clinic de evoluţie D. Disfagie funcţională
Răspuns: E E. Gastrită erozivă a pungii herniare
Răspuns: D
3. Pirozisul este semnul patognomic pentru:
A. Cancerul gastric 10. Semnele radiologice posibile ale acalaziei:
B. Acalazia cardiei A. Lipsa camerei de aer gastrice
C. Boala de reflux gastroesofagian B. Îngustarea segmentului inferior al esofagului
D. Gastrita cronică tip A C. Dilatarea esofagului
E. Toate cele enumerate D. Esofagul cu peristaltism redus sau lipsă
Răspuns: C E. Toate criteriile enumerate sunt valabile
Răspuns: E
4. Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasă
metaplasică gastrică sau intestinală este prezentă în: 11. Herniile diafragmale se pot solda cu următoarele complicaţii,
A. Ulcerul esofagian excluzând:
B. Stenoza peptică A. Hemoragii gastrointestinale superioare
C. Sindromul Barrett B. Esofagita de reflux
D. Esofagita erozivă C. Strangularea herniei
E. Toate cele enumerate D. Diverticuli esofagieni
Răspuns: C E. Gastrita cronică a pungii herniane
Răspuns: D
5. Manevra „Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în
sus) este necesară pentru evidenţierea: 12. Mucoasa esofagului este prezentată de:
A. Herniei gastrice paraesofagiene A. Epiteliu scuamos pluristratificat
B. Esofagului Barrett B. Epiteliu columnar
C. Diverticulilor esofagieni C. Epiteliu glandular
D. Acalaziei cardiei D. Ţesut conjunctiv lax
E. Bolii de reflux gastroesofagian E. Ţesut muscular
Răspuns: A Răspuns: A

6. Boala de reflux gastroesofagian se caracterizează prin:

A. Prezenţa refluxului gastroesofagian
B. Prezenţa refluxului gastroesofagian patologic (> 50
epizoade / 24 ore)
C. Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii
D. Metaplazia mucoasei obligatorie
E. Creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior
Răspuns: B
7. Măsuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux
gastroesofagian sunt cele enumerate, cu excepţia:
A. Regimul alimentar în prânzuri mici şi dese
B. Evitarea alimentaţiei înainte de somn
C. Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)
13. Anastomozele formate de colateralele v.gastrice stângi din
sistemul venei porte şi venele sistemului venei cave
(anastomoze porto-cavale esofagiene) sunt situate:
A. În partea proximală a esofagului
B. În treimea medie a esofagului
C. În porţiunea distală a esofagului
D. Pe tot traiectul esofagului
E. Lipsesc la nivelul esofagului
Răspuns: C
14. Odinofagia este:
A. Miros neplăcut din cavitatea bucală
B. Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie
1
 C. Dificultate de înghiţire Răspuns: D
D. Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului
E. Obligator însoţeşte hipersalivaţia 21. Boala Menetrier reprezintă:
Răspuns: B A. Gastrita cronică hipertrofică gigantică
B. Gastrita eozinofilă
15. Examenul radiologic baritat al esofagului oferă următoarele C. Gastrita cronică granulomatoasă
informaţii, cu excepţia: D. Gastrita cronică polipoasă
A. Particularităţi de formă şi poziţie ale esofagului E. Gastrita cronică limfocitară
B. Caracterul unghiului His Răspuns: A
C. Activitatea propulsivă a esofagului
D. Gradul esofagitei 22. Cel mai răspândit factor etiologic al gastritelor cronice
E. Stenoza esofagiană hiperacidice este:
Răspuns:D A. Refluxul duodeno-gastral
B. Infecţia Helicobacter pylori
16. Endoscopia digestivă superioară este utilă în determinarea, cu C. Alcoolul
excepţia: D. Acidul acetilsalicilic
A. Gradului esofagitei E. Fumatul
B. Activităţii propulsive a esofagului Răspuns: B
C. Stenozelor esofagiene
D. Malformaţiilor esofagiene 23. Cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice
E. Metaplaziei Barrett medicamentoase este utilizarea:
Răspuns: B A. Colereticelor
B. Prochineticelor
17. Alegeţi afirmaţia incorectă pentru esofagospasm: C. Steroizilor anabolici
A. Poate fi consecinţa influenţelor psihoemoţionale D. Glicozidelor
B. Esofagul îşi păstrează capacitatea de a propulsa în mod E. Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
peristaltic bolusul alimentar către stomac Răspuns: E
C. Diagnosticul se confirmă prin examen endoscopic
D. Simptom frecvent este disfagia pentru solide şi lichide, cu 24. Durata terapiei complexe antihelicobacteriene constituie:
caracter brusc şi tranzitoriu A. 2-3 săptămâni
E. Se manifestă prin dureri retrosternale, pot iradia în spate, B. Mai mult de 3 săptămâni
umeri, mandibulă, cedează la nitroglicerină şi nifedipină C. 1-3 zile
Răspuns: C D. 7 zile
E. 30 zile
18. Cele mai informative metode de diagnostic al bolii de reflux Răspuns: D
gastroesofagian sunt:
A. pH-monitorizare intraesofagiană 25. Care dintre factorii numiţi nu posedă agresivitate pentru
B. Prezenţa semnelor clinice tipice celulele mucoasei gastrointestinale ?
C. Endoscopia digestivă superioară A. Bicarbonatul
D. Testul cu IPP B. Acizii biliari
E. Complex de metode (test IPP, pH-monitoring, C. Pepsina
endoscopie) D. Ioni de H+
Răspuns: E E. Fosfolipaza şi proteazele secretate de Helicobacter
pylori
19. Valoarea diagnostică a testului cu IPP în boala de reflux Răspuns: A
gastroesofagian este mai mare în caz de:
A. Boală de reflux gastroesofagian endoscopic negativă 26. Care dintre următoarele afirmaţii nu este caracteristică pentru
B. Boală de reflux gastroesofagian cu esofagită de reflux ulcer la senili:
C. Overlap al bolii de reflux gastroesofagian cu dispepsia A. Frecvent se complică cu hemoragii
funcţională B. Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă
D. Boală de reflux gastroesofagian manifestată atipic prin C. Se localizează de obicei în stomac
durere toracică noncardiacă D. Se localizează de obicei în duoden
E. Boală de reflux în prezenţa semnelor de alarmă E. Au dimensiuni mari, dar nu sunt adînci
Răspuns: D Răspuns: D

20. Gastrita cronică tip „B" se defineşte prin: 27. Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai
A. Gastrită rigidă frecvent sunt localizate în:
B. Gastrită granulomatoasă A. Stomac
C. Gastrită autoimună B. Duoden
D. Gastrită antrală indusă de Helicobacter pylori C. Ganglionii limfatici
E. Gastrită hipertrofică D. Splină
2
 E. Pancreas D. Leiomiomul
Răspuns: E E. Fibromul
Răspuns: A
28. Care din condiţiile patologice de mai jos pot evolua cu
gastropatie ? 35. Care dintre factorii numiţi nu nust prioritari în apariţia
A. Diabetul zaharat ulcerului cronic duodenal:
B. Ciroza hepatică A. Hipersecreţia acidului clorhidric (HCl)
C. Mixedemul B. Duodenita
D. Insuficienţa cardiacă C. Patologia căilor biliare
E. Toate enumerate D. Infecţia cu Helicobacter pylori
Răspuns: E E. Fumatul
Răspuns: C
29. Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor
cronice ? 36. Gastrina
A. Dureri epigastrale A. Este crescută în secreţia gastrică la bolnavii cu ulcer
B. Inapetenţă duodenal
C. Greţuri B. Există o eliberare crescută la mesele bogate în carne
D. Sialoree C. Evacuarea gastrică întîrziată la cei cu ulcer duodenal
E. Nici unul din simptomele enumerate explică hipergastrinemia
Răspuns: E D. Acţionează pe celulele G-17 şi G-37
E. Are rol patogenic în gastrite nu şi în ulcere
30. Srandardul de aur a unui diagnostic de gastrită cronică este: Răspuns: B
A. Examen clinic
B. Examen radiologic 37. Pepsina:
C. Examen morfologic A. Este digerată sub acţiunea HCl
D. Examen biochimic B. Este secretată de mucoada stomacului şi duodenului distal
E. Toate cele enumerate în funcţie de forma clinică de C. Se activează din pepsinogen la pH >5
gastrită D. Este utilă în digestia proteinelor
Răspuns: C E. Este transportată în sînge legată de antitripsină
Răspuns: D
31. La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal
necomplicat se pot întâlni semnele:
A. Dispariţia matităţii hepatice (la percuţie) 38. Refluxul duodeno-gastric:
B. Semnul Murphy pozitiv A. Este facilitat de incompetenţa sfincterului piloric şi antral
C. Dureri la percuţia apofizelor spinoase T10 - T12 B. Determină trecerea secreţiei biliare din duoden în stomac
D. Dureri la palpare în regiunea epigastrică C. Refluează tripina, histamina şi fosfolipaza
E. Toate semnele enumerate în funcţie de durata bolii D. Apare la 70% din bolnavii cu rezecţie gastrică
Răspuns: D E. Determină creşterea potenţialului transmucos
Răspuns: B
32. Numiţi preparatele care formează o peliculă de protecţie pe
baza ulcerului: 39. Helicobacter pylori:
A. Gastrocepina A. Trăieşte sub stratul mucos şi în celulele epiteliale gastrice
B. Cimetidina B. Preia amoniacul şi-l transformă în uree, care este nocivă
C. De-nolul la nivelul mucoasei gastrice
D. Metronidazolul C. Se găseşte numai la nivelul sfincterului pyloric
E. Metiluracil D. Determină gastrită tip B
Răspuns: C E. Se găseşte pe insule de metaplazie duodenală în stomac
Răspuns: D
33. Indicaţi dieta necesară pacientului cu Dumping - sindrom:
A. Dieta cu glucide uşor asimilate 40. La camera de gardă se prezintă Vasile Popescu cu un sindrom
B. Alimentaţie lichidă dispeptic de tip ulceros. Fumează, bea cafea şi ia aspirină
C. Dietă solidă şi semisolidă bogată în proteine pentru migrenele care-l chinuie. Lucrează ca şef de aeroport şi
D. Dieta lacto-vegetală este donator onorific, fiind donator universal. Tatăl său a mai
E. Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale fost internat în clinică cu hematemeză prin ulcer perforat.
Răspuns: C Câţi factori patogenici genetici şi externi
pentru ulcer are pacientul?
34. Care dintre formaţiunile enumerate au un potenţial de A. 2
malignizare înalt? B. 3
A. Polipii adenomatoşi C. 4
B. Polipii hiperplazici D. 5
C. Hamartomul
3
 E. 6 D. Cisaprid
Răspuns: E E. Gluconat de Ca
Răspuns: C
41. Fumatul în ulcer are aceleaşi acţiuni ca:
A. Gastrina asupra secreţiei de HCI 48. Boala Crohn este o afecţiune idiopaticã definitã prin:
B. Furosemidul asupra secreţiei de prostaglandine A. Inflamaţia difuză a colonului
C. Acizii biliari asupra secreţiei de bicarbonat B. Inflamaţia difuză a ileonului
D. H. pylori asupra mucusului gastric C. Inflamaţia segmentară a oricărui segment al tractului
E. Sucralfatul asupra factorului epidermal de creştere gastrointestinal
Răspuns: A D. Inflamaţia difuză a oricărui segment al tractului
gastrointestinal
42. Examenul endoscopic în ulcerul gastro-duodenal: E. Inflamaţia difuză a colonului si ileonului
A. Este preferabil precedat de examenul radiologie Răspuns: C
B. Ulcerul duodenal se biopsiază mai rar ca cele gastrice
C. Vede leziunea: localizare, număr, prezenta infiltratului 49. Pentru colita ulceroasã nespecificã sunt caracteristice:
inflamator, dimensiune A. Fistule
D. Mugurii roşietici de la nivelul craterului pot pune B. Stenoze
problema malignizării C. Ulceraţii superficiale
E. Ulcerele floride sunt cele cu formă de floare D. Granulom sarcoid
Răspuns: D E. Fisuri
Răspuns: C
43. Sediul cel mai frecvent de apariţie a unei stenoze ulceroase
este la nivel
A. Antral 50. Preparatul recomandat pentru menţinerea remisiunei colitei
B. Piloric ulceroase nespecifice este:
C. Mica curbura gastrică A. Prednisolonul
D. Duodenal B. Azatioprina
E. Eso-tuberozitar C. Mesalazina
Răspuns: D D. Metronidazol
E. Penicilina
44. Sediul cel mai frecvent de apariţie a unei stenoze ulceroase Răspuns: C
este la nivel
A. Antral 51. Medicamentul de elecţie în giardioza intestinală este:
B. Piloric A. Ampicilina
C. Mica curbura gastrică B. Ciproflaxacina
D. Duodenal C. Mesalazina
E. Eso-tuberozitar D. Metronidazolul
Răspuns: D E. Tetraciclina
Răspuns: D
45. Excluderea glutenului din alimentaţia unui subiect cu
enteropatie glutenică durează: 52. Cea mai frecventă patologie a intestinului gros este:
A. Până la ameliorarea clinică A. Diverticuloza intestinului
B. Până la normalizarea funcţiei intestinului B. Colita pseudomembranoasă
C. Toată viaţa C. Colita ulceroasă nespecifică
D. Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale D. Tumori ale intestinului gros
E. Până la normalizarea concentraţiei folaţilor serici E. Sindromul colonului iritabil
Răspuns: C Răspuns: E

46. Manifestările clinice ale diareei secretorie sunt: 53. Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin
A. Materiile fecale cu mucus şi puroi simptoame, cu excepţia:
B. Diaree cu polifecalie A. Diaree
C. "Diaree falsă" B. Dureri şi disconfort în abdomen
D. Alternarea constipaţiilor şi diareelor C. Eliminarea mucusului la defecaţie
E. Rectoragii D. Hemoragie digestivă inferioară
Răspuns: B E. Constipaţii
Răspuns: D
47. Pentru încetinirea funcţiei de propulsare a intestinului subţire
în diarea cronică se indică: 54. Complicaţiile sindromului colonului iritabil sunt:
A. Domperidon A. Hemoragiile intestinale
B. Metoclopramid B. Malignizarea procesului patologic în intestin
C. Loperamid C. Pseudopolipi ai intestinului
4
 D. Stricturi ale intestinului Răspuns: D
E. Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute
Răspuns: E 62. Care din nozologiile enumărate se întîlnesc cel mai des în
patologia intestinului subţire:
55. Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt: A. Colita ulceroasă nespecifică
A. Pseudopolipoza B. Diverticuloza intestinului
B. Mucoasa neschimbată C. Boala Cron
C. Ulceraţii unice în intestin D. Cancerul intestinal
D. Erozii unice ale mucoasei intestinale E. Sindromul colonului iritabil
E. Prezenţa diverticulelor intestinale Răspuns: C
Răspuns: B
63. Care este pronosticul în sindromul colonului iritabil:
56. Care sunt căile de diseminare ale cancerului de colon ? A. Nefavorabil
A. Invazia locală B. Favorabil
B. Diseminarea prin implantare C. Complicat cu hemoragii
C. Diseminarea hematogenă D. Complicat cu pseudopolipi
D. Diseminarea limfatică E. Complicat cu fisuri
E. Toate enumerate Răspuns: B
Răspuns: E
64. Care este simtomul principal în sindromul colonului iritabil:
57. Cum definiţi steatoreea ? A. Durere în hipocondriul drept
A. Prezenţa în scaun de fragmente de carne nedigerată B. Durere în hipocondriul drept
B. Scaune frecvente şi abundente C. Disconfort abdominal
C. Cantităţi mari de grăsimi eliminate prin scaun D. Dureri în formă de semicentură
D. Scaun acolic E. Scădere ponderală
E. Toate elementele enumerate în funcţie de gravitatea Răspuns: C
steatoreei
Răspuns: C 65. Ce este caracteristic macroscopic pentru sindromul colonului
iritabil:
58. Consumul crescut de fibre alimentare are rol: A. Hiperemie şi edem
A. De factor de risc pentru cancerul rectocolic B. Eroziuni punctiforme
B. De factor de risc pentru cancerul gastric C. Pseudopolita
C. De factor protector faţă de cancerul rectocolic D. Mucoasă neschimbată
D. Nu are nici un rol faţă de cancerul rectocolic E. Diverticuli intestinali
E. Nu se cunoaşte rolul lor Răspuns: D
Răspuns: C
66. Care din simptoamele colonului iritabil sînt caracteristice cu
59. Cancerul rectal debutează cel mai frecvent prin: excepţia:
A. Rectoragii masive A. Durere abdominală
B. Rectoragii oculte B. Durerea nocturnă lipseşte
C. Ocluzie intestinală C. Ameliorarea durerii prin defecaţie
D. Fisuri D. Emisie de gaze
E. Proctalgie E. Mase fecale dure, fragmentate
Răspuns: B Răspuns: B

60. Din nozologiile enumerate ce este caracteristic pentru colita 67. Ce reprezintă steatorea?
ulceroasă nespecifică: A. Scaun acolic
A. Polipi B. Scaune frecvente şi abundente
B. Fistule C. Mari cantităţi de grăsimi eliminate prin scaun
C. Fisuri D. Prezintă un scaun de fragmente de carne nedigerată
D. Ulceratii superficiale E. Toate elementele enumerate
E. Prolaps rectal Răspuns: C
Răspuns: D
68. Din testele de laborator pentru sindromul colonului iritabil
61. În colita ulceroasă preparatul de elecţie pentru menţinerea este caracteristic:
remisiei este: A. Leucocitoză
A. Salofalc B. Anemie
B. Dexametazon C. Mucus în masele fecale
C. Azatioprina D. VSH-majorat
D. Mesalazina E. Depistarea microorganismelor patogene
E. Metronidazol Răspuns: C
5
 A. Ulcer gastroduodenal
69. Cum debutează cancerul rectal mai frecvent: B. Pancreatită cronică
A. Proctalgie C. Colecistită cronică
B. Fisuri D. Hepatopatie alcoolică
C. Rectroragii masive E. Enteropatie glutenică
D. Rectroragii oculte Răspuns: D
E. Ocluzie intestinală
Răspuns: D 77. Care sînt semnele ce nu pot fi întâlnite într-o hepatită alcoolică
acută ?
70. Ce este caracteristic pentru indicii de laborator în Boala A. Scăderea IgA seric
Crohn: B. Creşterea gama GT
A. Leucocitoză C. Creşterea transaminazelor
B. Trombocitopenie D. Trombocitopenie
C. Hemoglobina crescută E. Hiperleucocitoză
D. Fibrinogenul normal Răspuns: A
E. VCA normală
Răspuns: A 78. Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN?
A. Hepatita A
71. Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt: B. Hepatita B
A. Celulele Ito C. Hepatita C
B. Celulele Kupffer D. Hepatita D
C. Celulele Pit E. Toate
D. Plasmocitele Răspuns: B
E. Macrofagii alveolari
Răspuns: B 79. În sânge pot fi decelaţi markerii infecţiei HBV, cu excepţia:
A. HBcAg
72. Steluţele vasculare se datorează: B. HBsAg
A. Hipoestrogenemiei C. Anti-HBc
B. Hipoaldosteronemiei D. HBeAg
C. Hiperestrogenemiei E. Anti-HBe
D. Hiperaldosteronemiei Răspuns: A
E. Hiperglucagonemiei
Răspuns: C 80. Infecţia HCV se priveşte ca un „mecanism declanşator"
(trigger) în dezvoltarea:
73. La inspecţia cavităţii bucale puteţi identifica următorul aspect A. Hepatitei autoimune
tipic pentru hepatopatia cronică: B. Colangitei sclerozante
A. Afte bucale C. Cirozei biliare primare
B. Gingivită necrozantă D. Infecţiei HDV
C. Edeme labiale E. Infecţiei HBV
D. Glosită atrofică Răspuns: A
E. Nici unul din elementele enumerate
Răspuns: E 81. Evoluţia cronică a hepatitei virale B este cauzată de:
A. Toleranţa imunologică
74. Ce vă poate sugera prezenţa unei hiperecogenităţi hepatice B. Răspunsul imun normal
difuze la examenul ecografic ? C. Reacţia hiperergică a sistemului imun
A. Hemangiom hepatic D. Imunodeficienţe secundare sau primare
B. Steatoză hepatică E. Toate enumerate
C. Metastaze hepatice Răspuns: D
D. Cancer hepatic
E. Hematom 82. Care este singurul element de certitudine ce diferenţiază
Răspuns: B hepatita cronică activă de cea persistentă ?
A. Evoluţie peste 6 luni
75. Sindromul biologic de citoliză hepatică cuprinde: B. Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul
A. Creşterea ALAT C. VSH accelerat
B. Hipoalbuminemia D. Aspectul histologic
C. Scăderea ASAT E. Hipergamaglobulinemia importantă
D. Hipergamaglobulinemia Răspuns: D
E. Creşterea 5-nucleotidazei
Răspuns: A 83. Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatită
cronică activă ?
76. În ce condiţii creşte gama glutamiltranspeptidaza ? A. Icter
6
 B. ALT > de 5 % activă ?
C. Hipoalbuminemie A. Prezenţa de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal
D. Leziuni bioptice de tip necrotic B. Necroza celulară
E. Trecut de hepatită virală C. Prezenţa de ţesut fibrotic difuz
Răspuns: D D. Nodulii regenerativi
E. Toate elementele enumerate
84. După ce interval minim de evoluţie putem vorbi de o hepatită Răspuns: E
cronică ?
A. 3 luni 91. Denumiţi sindromul care caracterizează stadiul de
B. 5 luni decompensare a cirozei:
C. 6 luni A. Sindromul de hipersplenism
D. 9 luni B. Sindromul imuno-inflamator
E. 12 luni C. Sindromul insuficienţei hepatice
Răspuns: C D. Sindromul asteno-neurotic
E. Sindromul de colestază
85. Terapia antivirală în caz de infecţia HBV cronică este indicată: Răspuns: C
A. În faza integrativă
B. În faza replicativă 92. Hemoragia digestivă superioară din ciroză se produce mai
C. În ambele faze frecvent prin unul din mecanismele următoare:
D. Independent de faza infecţiei, în caz de A. Ruptură de varice esofagiene
hiperaminotransferazemie B. Sindrom Mallory-Weiss
E. Independent de faza infecţiei, în caz de C. Ulcer gastric
normoaminotransferazemie D. Eroziuni esofagiene de reflux
Răspuns: B E. Gastrită hemoragică
Răspuns: A
86. Prezenţa anticorpilor antimitocondriali este caracteristică
pentru: 93. Encefalopatia hepatică la un cirotic poate fi declanşată de
A. Hepatita acută A următoarele cauze, cu excepţia:
B. Ciroza biliară primară A. Regim alimentar hiperproteinic
C. Ciroza alcoolică B. Regim alimentar hiperglucidic
D. Boala Wilson - Conovalov C. Hipokaliemie
E. Hepatita acută B D. Hemoragie digestivă
Răspuns: B E. Tratament neurosedativ
Răspuns: B
87. Simptomul precoce în ciroza biliară primară este:
A. Icterul 94. Hipoalbuminemia din ciroză se explică prin:
B. Pruritul cutanat A. Hipercatabolism
C. Febra B. Insuficienţa sintezei hepatice
D. Dureri în hipocondrul drept C. Gastroenteropatie exsudativă
E. Ascita D. Sindrom de malabsorbţie
Răspuns: B E. Proteinurie
Răspuns: B
88. Tratamentul cirozei biliare primitive include următoarele, cu o
excepţia: 95. Care din manifestările clinice nu sunt caracteristice pentru
A. Imunodepresive cancerul hepatic?
B. Colestiramină A. Ascita
C. Vitamine liposolubile (A, D, E, K) B. Hepatomegalia
D. Acidul ursodeoxicolic C. Dureri în hipocondrul drept
E. Repermeabilizare prin endoproteză a căilor biliare D. Icterul tegumentelor
Răspuns: E E. Diarea
Răspuns: E
89. Denumiţi sindromul pe baza căruia putem presupune evoluţia
hepatitei spre ciroză hepatică. 96. Cea mai frecventă tumoare hepatică malignă este:
A. Sindromul asteno-vegetativ A. Hepatocarcinomul
B. Sindromul de citoliză B. Colangiocarcinomul
C. Sindromul imuno-inflamator C. Angiosarcomul
D. Sindromul de hipertensiune portală D. Hepatoblastomul
E. Sindromul de colestază E. Carcinosarcomul
Răspuns: D Răspuns: A

90. Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o ciroză 97. Marker caracteristic al cancerului hepatic este:
7
 A. Eritrocitoza B. Abdomen acut, care necesită tratament chirurgical urgent
B. Trombocitoza C. Ascita la debut
C. -fetoproteina D. Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
D. Hipercalciemia E. Suspecţie la tuberculoză
E. CA -19-9 Răspuns: B
Răspuns: C
104.Enumeraţi categoriile de persoane cu factori de risc al infecţiei
98. Care este boala ce determină hipertensiune portală la nivel VHB, cu excepţia:
sinusoidal? A. Utlizarea drogurilor injectabile
A. Sindromul Budd-Chiari B. Transplant sau hemotransfuzia
B. Tromboza venei cave inferioare C. Parteneri sexuali multipli, homosexualism masculin
C. Boala venoocluzivă hepatică D. Insuficienţa renală cronică cu dializa
D. Schistosomiaza E. Graviditatea
E. Ciroza hepatică Răspuns: E
Răspuns: E
105.Profilaxia secundară al infecţiei VHB include următoarele
99. Numiţi care sunt dimensiunile normale ale ficatului apreciate măsuri, cu excepţia:
prin metoda Curlov: A. Evitarea folosirei alcoolului
A. 10 x 9 x 8 cm B. Vaccinarea contra hepatitei C
B. 9 x 8 x 7 cm C. Evitarea folosirei medicamentelor hepatotoxice fără
C. 8 x 7 x 6 cm prescripţia medicului
D. 11 x 9 x 8 cm D. Vaccinarea contra hepatitei A
E. 10 x 10 x 9cm E. Evaluarea medicală pentru boală cronică a ficatului
Răspuns: B (diagnosticul) şi tratamentul adecvat
Răspuns: B
100.Hiperbilirubinemia se manifestă clinic prin icter atunci cînd
valorile bilirubinei totale ating cifrele: 106.Enumeraţi căile de transmitere al VHC:
A.  20 mcmol/l A. Calea percutană şi parenterală
B. 20- 30 mcmol/l B. Sexuală
C. 34-43 mcmol/l C. Habituală
D.  0,2 mcmol/l D. Perinatală – transimterea verticală
E. 10- 20 mcmol/l E. Toate cele enumerate
Răspuns: C Răspuns: E

101.Mecanismele ce determină dezvoltarea icterului sunt 107.Pentru a preîntâmpina infectarea cu virusul hepatitei virale B,
următoarele, cu excepţia: toate instumentele medicale se prelucrează:
A. Sporirea producţiei de bilirubină, ce depăşeşte A. Prin fierbere timp de 10 minute
posibilitatea hepatocitului de captare şi metabolizare B. Timp de 1 oră se menţin în alcool etilic de 70%
B. Alterarea procesului de captare a bilirubinei la nivelul C. Se autoclavează 20 minute la presiunea de 2 atmosfere
suprafeţei sinusoidale a hepatocitului D. Prin iradiere ultavioletă timp de 1 oră
C. Scăderea producţiei de bilirubină E. Se prelucrează minuţios cu apă şi săpun
D. Defecte de glucuronconjugare Răspuns: C
E. Alterarea excreţiei fie prin leziuni hepato-membranare ale
polului biliar al hepatocitului, fie prin obstrucţia canalelor 108.Coloraţia galbenă a palmelor şi plantelor fără ictericitatea
biliare intra- şi extrahepatice sclerelor este caracteristică pentru:
Răspuns: C A. Icter
B. Carotinemie
102.Apariţia comei pseudohepatice(electrolitice) este condiţionată C. Hepatita toxică medicamentoasă
de: D. Persoane sănătoase
A. Tulburări electrolitice (hipokaliemie, hipocloremie, E. Hepatita cronică
hiponatriemie) Răspuns: B
B. Necroze masive ale parenchimului hepatic
C. Prezenţa şunturilor porto-cave 109.Perioada de incubaţie a hepatitei virale acute B constituie:
D. Icter A. 60-180 zile
E. Hiperkaliemie B. 120-160 zile
Răspuns: A C. 60-80 zile
D. 30-90 zile
103.Numiţi care din următoarele este contraindicaţie absolută E. 5-7 zile
pentru paracenteza diagnostică: Răspuns: A
A. Ascita refractară

8
110.Hepatita medicamentoasă cel mai frecvent se dezvoltă după 117.Care criteriu este decesiv pentru stabilirea diagnosticului de
administrarea de: hepatită cronică:
A. Acid acetilsalicilic A. Suportarea hepatitei virale în anamnestic
B. Izoniazidă B. Rezultatele examenului histologic al ficatului
C. Metotraxat C. Prezenţa în ser a HBsAg
D. Furadonină D. Periodic subfebrilitate, icter, dureri în hipocondriul drept
E. Paracetamol E. Alfa-fetoproteina serică crescută
Răspuns: E Răspuns: B

111. Care sunt indicii normali ai bilirubinei serice: 118.În care patologie se constată nivel crescut al bilirubinei directe
A. 0,10-0,68 mcmol/l şi indirecte:
B. 8,55-20,52 mcmol/l A. Sferocitoza erditară
C. 2,50-8,33 mcmol/l B. Sindrom Gilbert
D. 3,64-6,76 mcmol/l C. Coledocolitiază
E. 7,62-14,88 mcmol/l D. Hepatită
Răspuns: B E. Cancer al pancreasului
Răspuns: D
112.Cea mai frecventă helmintoză hepatică este:
A. Echinococoza 119.Semnul patognomonic pentru ciroză hepatică este:
B. Ascaridoza A. Prezenţa sindromului citolitic
C. Lamblioza B. Prezenţa sindromului de colestază intrahepatică
D. Enterobioza C. Prezenţa hipertensiunii arteriale
E. Cistocomatoza D. Dezorganizarea arhitectonicii ficatului
Răspuns: A E. Icter extrahepatic
Răspuns: D
113.Care este criteriul cel mai important pentru stabilirea
diagnosticului de hepatită cronică: 120.Semn precoce în ciroza biliară primitivă este:
A. Suportarea hepatitei virale în anamnestic A. Ascita
B. Rezultatele examenului histologic al ficatului B. Pruritul cutanat
C. Prezenţa în ser a HBsAg C. Varice esofagiene
D. Subfebrilitate periodică D. Icter
E. Dureri în hipocondriul drept E. Splenomegalie
Răspuns: B Răspuns: B

114.Selectează preparatul de elecţie utilizat pentru tratamentul 121.Care produse se limitează în alimentaţia pacienţilor în comă
hepatitei cronice virale C în faza de reactivare: hepatică:
A. Azatioprina A. Glucide
B. Peg-Interferon B. Proteine
C. Prednisolon C. Grăsimi
D. Delaghil D. Lichid
E. Fosfolipide esenţiale E. Vitamine
Răspuns: B Răspuns: B

115.Masa ficatului la o persoană matură constituie: 122.Deosebirea principală a hepatitei virale B de alte afecţiuni
A. 1,5 kg hepatice este:
B. 0,5 kg A. Creşterea esenţială a aminotransferazelor
C. 3 kg B. Prezenţa ADN NBV prin PCR
D. 2 kg C. Splenomegalia
E. 2,5 kg D. Hepatomegalia
Răspuns: A E. Icterul
Răspuns: B
116.În care maladie hepatică este indicat tratamentul
imunosupresiv: 123.Care este investigaţia cea mai informativă pentru determinarea
A. Ciroză biliară secundară nivelului de obstrucţie a circulaţiei portale:
B. Hepatita autoimună A. Pancreatografia retrogradă endoscopică
C. Hepatită cronică virală B. Laparoscopia
D. Adenocarcinom hepatic C. Ecografia abdominală
E. Hemocromatoză D. Angiografia
Răspuns: B E. Biopsia hepatică
Răspuns: D

9
124.Hepatosplenomegalia şi melena sugerează: B. Intoxicaţia cronică alcoolică
A. Hemoragie din ulcer duodenal C. Hipercalciemia
B. Ciroză hepatică complicată cu hemoragie din varicele D. Obezitatea
esofagiene E. Diabetul zaharat
C. Tromboza arterei mezenterice Răspuns: B
D. Colită ulceroasă nespecifică
E. Hemoragie din ulcerul gastric 131.Care investigaţie este mai informativă pentru diagnosticul
Răspuns: B diferenţial între pancreatita cronică şi neoplasmul pancreatic ?
A. Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)
125.În care maladie sindromul citolitic are expresivitate maximă: B. Testul combinat la secretină şi colecistokinină
A. Hepatita acută C. Testarea curbei glicemice
B. Sindrom Gilbert D. Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)
C. Hepatită cronică E. Biopsia pancreatică percutană sub ghidaj ecografic
D. Litiază biliară Răspuns: E
E. Ciroză hepatică
Răspuns: A 132.Dozarea preparatelor enzimatice complexe în caz de
insuficienţă exocrină pancreatică se efectuează după
126.Deficitul căreia dintre enzime se constituie mai rapid în conţinutul de:
pancreatita cronică? A. Amilază
A. Amilaza B. Lipază
B. Lipaza C. Tripsină
C. Tripsina D. Elastază
D. Elastaza E. Chimotripsină
E. Chimotripsina Răspuns: B
Răspuns: B
133.Care dintre manifestările clinice ale malabsorbţiei în
127.Care caracteristică a durerii în pancreatita cronică nu este pancreatita cronică se întâlneşte mai frecvent?
adevărată? A. Scaune anormale, steatoree
A. Durerea poate fi intermitentă, pregnantă, cu durată de ore, B. Anemia
zile şi chiar săptămâni C. Dermatita
B. Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stâng, D. Hemoragiile
cu iradiere în spate sau "în centură" E. Diareea secretorie
C. Durerea se ameliorează după prânzuri Răspuns: A
D. Durerea se ameliorează la aplecarea anterogradă a
trunchiului sau în poziţie şezând 134.Cum credeţi că poate fi obiectivizată stetoreea ?
E. Durerea poate fi persistentă, profundă, sâcâitoare, A. Prin coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale
perioadele dureroase fiind relativ continue B. Prin dozarea azotului din fecale
Răspuns: C C. Prin efectuarea unei pancreatografii
D. Prin explorări radioizotopice
128.Când este indicat testul cu secretină-pancreozimină pentru E. Prin radiografie abdominală
diagnosticul pancreatitei cronice? Răspuns: A
A. Prezenţa calcificărilor pancreatice
B. Prezenţa steatoreei pancreatice 135.Ce semnificaţie poate avea instalarea icterului pe fondul unei
C. Prezenţa diabetului zaharat pancreatogen suferinţe pancreatice ?
D. Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi A. Hemoliză sporită prin creşterea enzimelor pancreatice în
diabetului zaharat ser
E. Prezenţa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei B. Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas
şi diabetului C. Insuficienţă hepato-celulară în cadrul sindromului de
Răspuns: D malabsorbţie
D. Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas
129.Care dintre bolile pancreatice numite se întâlneşte mai E. Toate cele enumerate
frecvent? Răspuns:B
A. Pancreatita cronică ereditară
B. Pancreatita cronică indurativă 136.Pentru aprecierea funcţiei exocrine a pancreasului se utilizează
C. Pancreatita cronică recidivantă testul:
D. Chistadenocarcinomul pancreatic A. Toleranţa la glucoza
E. Adenocarcinomul ductal B. Testul la secretină - pancreozimină
Răspuns: C C. Activitatea serică a transaminazelor
D. Coeficientul amilază serică / creatinină serică
130.Cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la adult este: E. Fosfataza alcalină
A. Disfuncţia sfincterului Oddi Răspuns: B
10
 C. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 500 μg/g
137.Eficacitatea enzimelor pancreatice indicate pentru corecţia fecale
insuficienţei pancreatice se asigură prin asocierea cu: D. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale > 200 μg/g
A. Medicamente hipotensive fecale
B. Medicamente antisecretoare E. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale > 300 μg/g
C. Antibiotice fecale
D. Probiotice Răspuns: A
E. Prochinetice
Răspuns: B. 144.Care investigaţie nu este informativă pentru diagnosticul
pancreatitei cronice:
138.Pentru menţinerea activităţii fermenţilor pancreatici cea mai A. Cercetarea elastazei-1 în fecale
admisibilă valoare a pH trebuie să fie: B. Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale
A. Mai mică de 6 C. Cercetarea chimotripsinei în fecale
B. Mai mică de 4 D. Tomografia computerizată a organelor abdominale
C. Mai mică de 3 E. Cercetarea tripsinogenului în serul sangvin
D. Mai mare de 6 Răspuns: B
E. Mai mare de 2
Răspuns: D. 145.Care dintre sindroamele clinice numite se manifestă în
perioada precoce a pancreatitei cronice?
139.Se consideră că malabsorbţia din pancreatita cronică apare A. Dolor abdominal
cînd distrugerea masei exocrine a pancreasului depăşeşte: B. Endocrin
A. 10% C. Al insuficienţei exocrine a pancreasului
B. 30% D. Dispeptic
C. 50% E. Alergic
D. 70% Răspuns: A
E. 90%
Răspuns: E 146.Măsurile de suprimare a progresiei bolii în pancreatita cronică
includ:
140.Care dintre manifestările numite sunt patogmonice pentru A. Excluderea consumului de alcool.
pancreatita cronică ? B. Renunţarea la fumat.
A. Durerea abdominală C. Renunţarea utilizării medicamentelor cu efect dăunător
B. Calcificările pancreatice asupra pancreasului
C. Steatorea D. Alimentaţia conform cerinţelor dietetice, raţională,
D. Obezitatea fracţionată de 4-5 ori/zi.
E. Scăderea ponderală E. Toate cele enumerate.
Răspuns: B. Răspuns: E

141.Leziunile marcante din pancreatita cronică alcoolică constau 147.Scăderea secreţiei de enzime şi bicarbonaţi, cu volum secretor
în: în normă este caracteristică pentru dereglări în secreţia
A. Fibroza perilobulară şi intralobulară exocrină a pancreasului de tip:
B. Prezenţa dopurilor obturaţionale de proteină, care ulterior A. Hipersecretor
se calcifică în ductele dilatate B. Hiposecretor
C. Prezenţa ductelor interlobulare dilatate C. Obstructiv, bloc superior
D. Atrofia parenchimului exocrin şi a lobulilor reziduali D. Obstructiv, bloc inferior
E. Toate cele numite E. Ductular
Răspuns: E Răspuns: B

142.Semnul cardinal în diagnosticarea pancreatitei cronice este: 148.Tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună:
A. Scăderea ponderală A. Corticoterapia
B. Durerea cronică abdominală specifică B. Antibioticoterapia
C. Icterul C. Terapia cu prochinetice
D. Diareea D. Terapia cu spasmolitice
E. Constipaţia E. Antidepresante
Răspuns: B Răspuns: A.

143.Indicator al insuficienţei exocrine a pancreasului este: 149.Numiţi factorul dominant de risc în dezvoltarea pancreatitei
A. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 200 μg/g cronice:
fecale A. Consumul excesiv de alcool
B. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 300 μg/g B. Consumul de nicotină
fecale C. Hiperlipidemia
D. Pancreas anular
11
 E. Hipercalciemia C. Astenie
Răspuns: A D. Hepatomegalie
E. Toate cele enumerate
150.La cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice Răspuns: E
nivelul lipazei pancreatice atinge valori maximale în serul
sanguin? 157.În tratamentul colicii biliare este contraindicată administrarea
A. La 2 - 4 ore de:
B. La 6 - 8 ore A. Atropină
C. La a II – IV-a zi B. Algocalmină
D. La a II – IV-a săptămână C. Papaverină
E. La 5 ore D. Morfina
Răspuns: C E. Nitraţi
Răspuns: D
151.La cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice
nivelul α-amilazei pancreatice atinge valori maximale în serul 158.Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru
sanguin? tabloul clinic al litiazei biliare?
A. La 2 ore A. Dureri în hipocondrul drept
B. La 8 ore B. Iradierea durerilor în umărul şi omoplatul drept
C. La a II – IV-a zi C. Sindrom dispeptic
D. La a II – IV-a săptămână D. Iradierea durerilor în regiunea inghinală
E. La 10 ore E. Manevra Murphy pozitivă
Răspuns: A Răspuns: D

152.Care dintre simptomele numite nu sunt caracteristice pentru 159.Metoda cea mai larg utilizată pentru identificarea litiazei
pancreatita cronică? biliare este:
A. Dureri abdominale A. Examenul radiologic panoramic al abdomenului
B. Steatoree B. Colangiografia endoscopică retrogradă
C. Creatoree C. Ecografia abdominală
D. Diaree osmotică D. Colecistografia orală
E. Diabet zaharat E. Tomografia computerizată
Raspuns: D. Răspuns: C

153.Care dintre cercetările numite este infomativă pentru 160.Factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice sunt
diagnosticul sindromului de malabsorbţie? următoarele:
A. Testul cu D-xiloză A. Calculi biliari
B. Testul de toleranţă la glucoză B. Infecţia
C. Testul Şilling C. Suferinţe ale unor organe adiacente
D. Cercetarea radiologică a intestinului gros D. Tulburări hormonale
E. Testul de toleranţă la lactoză E. Toate cele enumerate
Raspuns: A. Răspuns: E

154.Alegeţi cel mai informativ test pentru reflectarea funcţiei 161.Sindromul postcolecistectomic include diferite afecţiuni
exocrine a pancreasului: morfofuncţionale, cu excepţia:
A. Testul cu D-xiloză A. Calcul restant în căile biliare
B. Testul cu secretină-pancreozimină B. Anastomozita
C. Indicii activităţii tripsinei şi lipazei în serul sanguin C. Colangită
D. Coeficientul amilază-creatinină D. Disfuncţia sfincterului Oddi
E. Indicii activităţii amilazei în serul sanguin E. Sindromul de bont lung
Raspuns: B Răspuns: B

155.Care este cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice? 162.Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru
A. Duodenita cronică clinica litiazei biliare?
B. Duodenostaza A. Diaree osmotică
C. Disfuncţia sfincterului Oddi B. Dureri în hipocondrul drept
D. Alcoolismul cronic C. Constipaţii
E. Colecistita cronică D. Stază veziculară
Răspuns: D E. Dispepsie
Răspuns: A
156.Care este clinica unei colangite sclerozante primitive ?
A. Icter 163.Care din factorii numiţi nu are însemnătate în etiopatogenia
B. Prurit litiazei biliare?
12
 A. Hipertensiunea arterială norme şi mai mult
B. Hipodinamia D. Simptome recurente cu diferite intervale (nu neapărat
C. Obezitatea zilnice)
D. Hiperlipidemia E. Toate cele enumerate
E. Vârsta înaintată Răspuns: E.
Răspuns: A
171.Standard de aur în diagnosticul disduncţiei sfincterului Oddi
164.În terapia de dizolvare orală a litiazei biliare se indică: se consideră:
A. Spasmolitice A. Hepatobilioscintigrafia
B. M-holinolitice B. FEGDS
C. Miolitice selective C. USG
D. Acidul ursodeoxicolic D. Manometria sfincterului Oddi
E. Ulei de măsline E. Efectuarea testului cu morfină
Răspuns: D Răspuns: D.

165.Numiţi cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei: 172.Morfopatologic colangita sclerozantă primară se
A. Stafilococii caracterizează prin:
B. Pneumococii A. Fibroză periductală (în foi de ceapă)
C. Streptococii B. Proliferare ductulară, ductopenie
D. Esherihia coli C. Infiltrat inflamator periductular
E. Fungii D. În parenchim aspect de hepatită cronică sau ciroză biliară
Răspuns: D secundară
E. Toate cele enumerate
166.Infectarea căilor biliare intra-şi extrahepatice se produce pe Răspuns: E.
următoarele căi:
A. Hematogenă 173.Care dintre autoanticorpii numiţi se întâlnesc în 60 - 80%
B. Limfogenă cazuri în colangita sclerozantă primară?
C. Ascendentă A. Anticorpi anti antigen-solubil hepatic: SLA
D. Per continuitatem B. Anticorpi anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
E. Toate cele enumerate C. Anticorpi antinucleari: ANA
Răspuns: E D. Anticorpi antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
E. Anticorpi antimitocondriali: AMA
167.Tratamentul colecistitei cronice include: Răspuns: B.
A. Antibiotice
B. Drenante biliare 174.În care dintre patologiile enumerate colangiografia retrogradă
C. Spasmolitice endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu aspect neregulat,
D. Regimul igieno-dietetic aspect de “arbore mort în picioare” , de “şireag de mărgele” ?
E. Toate enumerate A. Ciroza biliară primară
Răspuns: E B. Ciroza hepatică de geneză virală
C. Carcinomul hepatocelular
168.Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ? D. Colangita sclerozantă primară
A. Dispepsia E. Boala alcoolică a ficatului
B. Febra Răspuns: D.
C. Eructaţia
D. Colica biliară 175.Indicaţiile pentru colecistectomie în litiaza veziculei biliare
E. Steatoreea asimptomatică:
Răspuns: D A. Pacienţi sub corticoterapie de durată sau cu deplasări în
zone unde nu vor beneficia de asistenţă medicală
169.Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu excepţia: calificată
A. Dureri biliare B. Veziculă de porţelan, calcificată
B. Icter C. Pregătirea unui transplant
C. Febra D. Calculi peste 3 cm
D. Pirozis E. Toate cele enumerate
E. Hepatomegalie Răspuns: E.
Răspuns: D
176.Criterii de diagnostic al hipotoniei vezicii biliare sunt:
170.Disfuncţia sfincterului Oddi de tip pancreatic veridic (I) A. Episoade de durere continuă, localizată în epigastru sau în
include: hipocondriul drept, cu durata > de 30 min;
A. Durere tipică cu durata mai mare de 20-30 min B. Simptomele se manifestă > de 1-2 ori timp de 12 luni;
B. Reţinerea contrastului în ductul pancreatic > 10 min C. Nu sunt dovezi de afectare organică, care ar favoriza
C. Elevare în timpul accesului a lipazei/amilazei serice 2 simptomele caracteristice;
13
 D. Este prezentă dereglarea funcţiei vezicii biliare şi
afectarea evacuării (dovedită ecografic, radiologic, prin
sondaj duodenal polifracţional).
E. Toate cele enumerate
Răspuns: E

177.Colangita sclerozantă primară este diagnosticul probabil, dacă

în anamneza bolii pacientul relatează:
A. Artrită reumatoidă
B. Colecistectomie
C. Alcoolism
D. Colită ulceroasă nespecificî
E. Tuberculoză pulmonară
Raspuns: D.

178.Care dintre investigaţiile numite este de elecţia în diagnosticul

dischineziei veziculei biliare şi căilor biliare?
A. USG
B. Colecistografia perorală
C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
D. Colegrafia intravenoasă
E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic
”HIDA” Tc
Raspuns: B.

179.Care dintre investigaţiile numite este de elecţie în diagnosticul

coledocolitiazei?
A. USG
B. Colecistografia perorală
C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
D. Colegrafia intravenoasă
E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic
”HIDA” Tc
Raspuns: C.

180.Care dintre investigaţiile numite este de elecţia în diagnosticul

litiazei biliare?
A. USG
B. Colecistografia perorală
C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
D. Colegrafia intravenoasă
E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic
”HIDA” Tc
Raspuns: A.

14
Compliment multimplu D. Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă
1. În care din circumstanţele de mai jos credeţi că poate apare esofagiană
disfagie ? E. Manometria monitorizată a esofagului
A. Obezitate Răspuns: B, D
B. Sclerodermie sistemică
C. Miastenia gravis 8. Pentru stabilirea diagnosticului de disfagie funcţională:
D. Acalazia cardiei A. E suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţie
E. Cancerul esofagian B. Este necesar de exclus patologia esofagiană organică
Răspuns: B, C, D, E C. Este necesar de exclus acalazia
D. Sunt necesare evaluări pentru excluderea refluxului
2. Acalazia cardiei se caracterizează prin: gasroesofagian patologic
A. Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în E. Nu este valabilă nici una din strategiile enumerate
timpul deglutiţiei Răspuns: B, C, D
B. Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
C. Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice 9. În producerea herniilor transhiatale intervin următorii factori:
D. Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior A. Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-
E. Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului tuberozitar
esofagian B. Lărgirea hiatusului diafragmatic
Răspuns: A, E C. Creşterea presiunii abdominale
D. Refluxul gastroesofagian
3. Numiţi complicaţiile posibile ale bolii de reflux E. Dispepsie funcţională
gastroesofagian. Răspuns: A, B, C
A. Sindromul Barrett
B. Ulcerul esofagian 10. Diferenţierea durerilor toracice de origine esofagiană de
C. Stenoza pilorică durerea în angina pectorală se bazează pe:
D. Hemoragia digestivă superioară A. Localizarea retrosternală a durerii
E. Cancerul esofagian B. Încetarea la ingestia de antiacide
Răspuns: A, B, D, E C. Modificarea durerii la administrarea de β-blocante
D. Apariţia durerilor este în legătură cu stresul
4. Tratamentul patogenetic al bolii de reflux gastroesofagian psihoemoţional
include: E. Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină
A. Tratament anti-Helicobacter pylori Răspuns: B, C
B. Medicaţie antisecretorie
C. Citoprotectori 11. Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice
D. Prokinetice pentru sindromul dispeptic funcţional?
E. Beta- adreno blocante A. Disconfort în regiunea epigastrică
Răspuns: B, D B. Dureri abdominale, care se amiliorează după defecaţie
C. Saţietate precoce
5. Care preparate pot agrava sau provoaca refluxul D. Meteorism
gastroesofagian ? E. Dureri în epigastru
A. Domperedonul Răspuns: A, C, E
B. Isosorbid dinitrat
C. Atropina 12. Se disting următoarele variante clinice ale dispepsiei
D. Metoclopramidum funcţionale:
E. Theophyllina A. De tip ulceros
Răspuns: B, C, E B. De tip dismotilitate
C. Forma nespecifică
6. Numiţi metodele de diagnostic instrumental, care obligator D. Cu predominarea balonării, distensiei abdominale şi
confirmă prezenţa bolii de reflux gastroesofagian durerilor
A. Monitorizarea pH-ului esofagian E. Cu predominarea diareei
B. Endoscopia digestivă superioară Răspuns: A, B, C
C. Manometria monitorizată a esofagului
D. Examenul ecografic 13. Cine necesită o explorare paraclinică pentru deosebirea dintre
E. Analiza histologică dispepsia funcţională şi cea organică?
Răspuns: A, C A. Bolnavii cu subfebrilitate
B. Bolnavii cu simptome nocturne
7. Complicaţiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi C. Bolnavii peste 45 ani
puse în evidenţă prin: D. Bolnavii sub 45 ani
A. Monitorizarea pH-ului esofagian E. Scăderea ponderală nemotivată
B. Endoscopia digestivă superioară Răspuns: A, B, C, E
C. Test cu D-xyloză
15
14. Peristaltismul fiziologic al esofagului include: D. Dobândiţi
A. Unde peristaltice primare E. Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-
B. Unde peristaltice secundare esofagiene
C. Unde peristaltice terţiare Răspuns: B, D, E
D. Contracţii segmentare nonundulare
E. Lipsa contracţiilor 21. Diverticulii esofagieni medii (de bifurcaţie) pot să apară în
Răspuns: A, B caz de:
A. Presiune esofagiană intraluminală crescută
15. Alegeţi afirmaţiile valabile pentru sfincterul esofagian B. Noduli mediastinali hiperplaziaţi, necrotizaţi
inferior (SEI): C. Achalazie
A. SEI corespunde zonei cu presiune crescută în locul D. Tuberculoză pulmonară
trecerii esofagului în stomac E. Hipotonie a stratului muscular al esofagului
B. SEI conţine fibre musculare netede şi se supune Răspuns: B, D
influenţelor neurohormonale
C. SEI corespunde cu linia Z 22. Hipotonia esofagului poate fi consecinţa următoarelor
D. Deglutiţia scade tonusul bazal al SEI situaţii:
E. Presiunea SEI este stabilă pe parcursul diurnei A. Sclerodermie
Răspuns: A, B, D B. Dereglări de inervaţie a esofagului
C. Achalazii decompensate
16. Disfagia este simptom posibil în următarele patologii: D. Prezenţa hipersensibilităţii viscerale
A. Pareze, paralizii ale nervilor glosofaringian, hypoglosus E. Administrare de preparate colinomimetice
B. Achalazie Răspuns: A, B, C
C. Boala de reflux gastroesofagian
D. Esofagite 23. Diagnosticul achalaziei cardiei este facilitat de:
E. Dispepsie funcţională A. Tablou clinic predominat de disfagie
Răspuns: A, B, C, D B. pH-metrie intraesofagiană
C. Manometrie esofagiană
17. Hemoragia esofagiană este posibilă în următoarele situaţii: D. Examen baritat al esofagului
A. În esofagite eroziv-ulceroase E. Testul Bernstein
B. În caz de pirozis funcţional Răspuns: A, C, D
C. La bolnavii cu cancer esofagian
D. La bolnavii cu ciroză hepatică 24. Boala de reflux gastroesofagian:
E. În sindrom WPW A. Se asociază în mod constant cu leziuni ale mucoasei
Răspuns: A, C, D esofagiene
B. Esofagita este posibilă în 30-50% cazuri
18. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru metoda de monitorizare a C. Diagnosticul se exclude în caz de prezenţă a leziunilor de
pH-ului intraesofagian: esofagită
A. Prezintă “standardul de aur” în diagnosticul refluxului D. Este factor de risc pentru adenocarcinom esofagian
gastroesofagian E. Este cea mai frecventă patologie esofagiană
B. Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul Răspuns: B, D, E
gastroesofagian
C. La persoanele sănătoase nu înregistrează pe parcursul 25. Leziunile esofagiene în boala de reflux gastroesofagian se
diurnei nici o secvenţă de reflux datorează:
D. Apreciază prezenţa şi gradul leziunilor esofagiene în A. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a
boala de reflux gastroesofagian conţinutului gastric acid
E. Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene B. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a
Răspuns: A, B Helicobacter pilory
C. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a acizilor
19. Manometria esofagiană este contraindicată în: biliari
A. Esofagite acute destructive D. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a factorului
B. Anevrism de aortă ischemic
C. Diabet zaharat E. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a florei din
D. Sclerodermie cavitatea bucală
E. Vomă Răspuns: A, C
Răspuns: A, B, E
26. Boala de reflux gastroesofagian endoscopic negativă,
20. Diverticulii faringoesofagieni Zenker sunt: comparativ cu varianta cu esofagită de reflux, se
A. Diverticuli de tracţiune caracterizează prin:
B. Diverticuli de pulsiune A. Prognostic mai favorabil şi risc minimal de dezvoltare a
C. Congenitali complicaţiilor

16
 B. Simptomele de reflux cedează mai rapid la tratamentul D. Poate fi efectuată în caz de teste pozitive la dorinţa
antisecretor pacientului
C. Prevalenţă mai mare a esofagului Barrett E. Sporeşte efectul clinic al tratamentului antisecretor
D. Cea mai informativă metodă de obiectivizare este pH- Răspuns: C, D
monitorizarea intraesofagiană
E. Necesită examen endoscopic repetat în termeni mai scurţi 33. Esofagul Barrett reprezintă:
Răspuns: A, D A. Metaplazie a epiteliului squamos esofagian cu celule
intestinale specializate
27. Simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian sunt: B. Displazie de diferit grad al epiteliului squamos esofagian
A. Eructaţiile în porţiunea distală a esofagului
B. Regurgitaţiile C. Orice modificare a aspectului mucoasei esofagiene
C. Pirozisul proximal de linia Z
D. Disfagia D. Complicaţie a bolii de reflux gastroesofagian cu risc
E. Voma crescut pentru adenocarcinom de esofag
Răspuns: B, C E. Un diagnostic endoscopic şi histologic
Răspuns: A, E
28. Endoscopia digestivă superioară este necesară în caz de:
A. Suspecţie la boala de reflux gastroesofagian indiferent de 34. Pirozisul funcţional este diagnosticat:
vârsta pacientului şi vechimea simptomelor A. La orice persoană ce prezintă pirozis în lipsa
B. Pacient cu simptome de reflux cu vârsta >50 ani modificărilor endoscopice esofagiene
C. Simptome de reflux prezente mai mult de 10 ani B. În caz de rezultate pH-monitoring normale şi pirozis
D. În dinamica tratamentului cu IPP după ameliorarea prezent
simptomelor C. În caz de examen endoscopic normal şi pH metrie
E. Boală de reflux gastroesofagian cu disfagie normală
Răspuns: B, C, E D. Se datorează hipersensibilităţii receptorilor esofagieni la
expuneri fiziologice la acid
29. Pacienţii cu simptome de reflux nonresponderi la tratamentul E. Deseori nu poate fi strict delimitat de boala de reflux
empiric cu IPP timp de 8 săptămâni necesită următoarele endoscopic negativă
tactici: Răspuns: C, D, E
A. pH-monitorizare intraesofagiană
B. Testul Bernştein 35. Complicaţiile posibile ale esofagitelor sunt:
C. Endoscopie digestivă superioară A. Hemoragii
D. Continuarea tratamentului substituind IPP cu antiacidele B. Stricturi esofagiene
E. Operaţie antireflux C. Perforaţii de esofag
Răspuns: A, C D. Boala de reflux gastroesofagian
E. Atrezia esfoagului
30. Pacienţi cu risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux Răspuns: A, B, C
gastroesofagian sunt:
A. Nonresponderii la tratamentul acidosupresiv empiric 36. Criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună sunt
B. Istoric îndelungat al simptomelor de reflux următoarele:
C. Boala de reflux endoscopic negativă A. Autoanticorpii serici anti-celule parietale
D. Pacienţii după operaţii antireflux B. Gastrita atrofică fundală
E. Asocierea bolii de reflux cu sindromul de intestin iritabil C. Anemia Biermer (pernicioasă)
Răspuns: A, B D. Autoanticorpii anti-factor intrinsec
E. Gastrita antrală
31. Tratamentul empiric cu IPP la pacienţii cu simptome de Răspuns: A, B, C, D
reflux este indicat în caz de:
A. Asociere cu durere la deglutiţie 37. Gastrita cronică de tip „A" reprezintă:
B. Prezenţa sindromului anemic A. Gastrita fundală
C. Pacient tânăr B. Gastrita de reflux biliar
D. Debut al simptomelor după vârsta de 50 ani C. Gastrita autoimună
E. Istoric al simptomelor de reflux cu vechime mai mare de D. Gastrita asociată cu Helicobacter pylori
10 ani E. Gastrita limfocitară
Răspuns: C, E Răspuns: A, C

32. Eradicarea Helicobacter pilory în caz de boală de reflux 38. Gastrita biliară de reflux necesită tratament cu:
gastroesofagian: A. Metoclopramid
A. Este necesară în caz de teste serologice pozitive B. Propranolol
B. Este contraindicată C. Domperidon
C. Nu majorează efectul clinic al tratamentului antisecretor D. Atropină
E. Prednisolon
17
Răspuns: A, C
46. Care sunt indicaţiile de tratament chirurgical în ulcer cronic ?
39. Tabloul clinic al sindromului Zollinger-Ellison include: A. Hemoragie digestivă unică, fără tulburări hemodinamice
A. Diareea B. Perforaţia
B. Ulcerele refractare la tratament standart C. Ulcerul postbulbar
C. Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu D. Ulcerul gastric
tratamentului antiulceros standart E. Stenoza decompensată
D. Constipaţiile Răspuns: B, E
E. Leucopenia
Răspuns: A, B, C 47. Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca
precanceroase ?
40. Afecţiuni precanceroase ale stomacului sunt: A. Gastrita Menetrier
A. Gastrita hiperclorhidrică B. Ulcerele de stres
B. Gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală C. Polipii gastrici adenomatoşi mai mari de 2 cm
C. Gastrita de reflux biliar D. Ulcerul cronic duodenal
D. Boala Menetrier E. Gastrita hiperacidică
E. Gastrita eozinofilică Răspuns: A, C
Răspuns: B, D
48. Un pacient cu neoplasm gastric poate descrie:
41. Gastrita granulomatoasă e legată etiopatogenetic cu: A. Dureri abdominale colicative
A. Boala Crohn B. Anorexie selectivă, mai ales pentru carne
B. Tuberculoza C. Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24
C. Sarcoidoza ore
D. Sifilisul D. Epigastralgii cvasicontinui care nu sunt ameliorate de
E. Helicobacter pylori alimentaţie
Răspuns: A, B, C, D E. Diaree cu polifecalie
Răspuns: B, C, D
42. Care este conduita terapeutică într-o gastrită acută simplă ?
A. Se administrează preparate cortizonice sau 49. Ce alterări biologice pot apare în neoplasmul gastric ?
antiinflamatoare nesteroidiene A. Prezenţa antigenului carcinoembrionar
B. Se administrează propranolul per os sau în lavaj B. Scăderea hemoglobinei
C. Se întrerupe contactul cu substanţe iritante C. Leucopenie
D. Se aplică pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică D. Creşterea VSH-ului
E. Se administrează Omeprazol E. Creşterea acidului uric
Răspuns: C, E Răspuns: A, B, D

43. Care din simptomele enumerate mai jos caracterizează 50. Numiţi factorii ulcerogeni în patogenia bolii ulceroase.
ulcerul duodenal ? A. Prezenţa Helicobacter pylori
A. Dureri epigastrale B. Hipersecreţia HCl
B. Simptoame dispeptice C. Hiperproducerea de pepsină
C. Xerostomie D. Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
D. Alternanţa diaree-constipaţie E. Mărirea sintezei de prostaglandine
E. Meteorism Răspuns: A, B, C
Răspuns: A, B
51. Numiţi factorii de protecţie în patogenia bolii ulceroase.
44. Care credeţi că sunt indicaţiile fibroendoscopiei A. Mărirea sintezei de prostaglandine
gastroduodenale ? B. Mărirea secreţiei de pepsină
A. Abdomenul acut C. Creşterea concentraţiei serice de gastrină
B. Hemoragia digestivă superioară D. Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
C. Ulcerul anastomotic postoperator E. Regenerarea normală a mucoasei
D. Ulcerul duodenal Răspuns: A, D, E
E. Varicele esofagiene
Răspuns: B, C, D, E 52. Numiţi semnele caracteristice ulcerului duodenal:
A. Vârsta înaintată (50-70 ani)
45. Care credeţi că sunt complicaţiile ulcerelor ? B. Ritmicitatea şi periodicitatea sezonieră a sindromului
A. Perforaţia dolor
B. Stenozarea C. Mărirea secreţiei gastrice
C. Malignizarea D. Lipsa poftei de mâncare
D. Penetraţia E. Durere difuză în abdomen
E. Esofagita de reflux Răspuns: B, C
Răspuns: A, B, C, D
18
53. Numiţi preparatele cu acţiune asupra factorului acido-peptic C. Polip hiperplazic
în patogeneza bolii ulceroase: D. Mărimea mai mult de 20 mm
A. Famotidina (ranitidina) E. Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare
B. Almagelul (fosfalugelul) Răspuns: A, B
C. Retabolilul
D. Omeprazolul 61. Care sunt semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune?
E. Metronidazolul A. Sindrom anemic
Răspuns: A, B, D B. Sindrom de intoxicaţie
C. Fenomene neurologice degenerative
54. Numiţi preparatele care acţionează asupra Helicobacter pylori D. Sindrom dispeptic
în tratamentul bolii ulceroase: E. Diaree hemoragică
A. Platifilina Răspuns: A, C, D
B. Cimetidina
C. Amoxicilina 62. Inflamaţia granulomatoasă a mucoasei gastrice este posibilă
D. Preparate de bismut în:
E. Metronidazolul A. Tuberculoză
Răspuns: C, D, E B. Sarcoidoză
C. Boala Crohn
55. Care sunt semnele caracteristice pentru Dumping-sindrom? D. Sifilis
A. Palpitaţii postprandiale E. Amiloidoză
B. Astenie fizică pronunţată postprandială Răspuns: A, B, C, D
C. Disfagie
D. Necesitatea în alimentaţie lichidă 63. Despre ulcerul gastro-duodenal se poate spune:
E. Ameliorarea stării în poziţie verticală A. Este un defect al mucoasei gastrice şi duodenale care
Răspuns: A, B depăşeşte în profunzime musculară mucoasei
B. La nivelul niţei poate exista infiltrat inflamator
56. Numiţi maladiile cu risc oncologic. granulomatos
A. Ulcerul duodenal C. Ulcerul peptic defineşte ulcerul determinat de peptidele
B. Gastrita cronică a bontului gastric intestinale
C. Duodenita cronică D. Ulcerul se poate manifesta exclusiv prin complicaţii:
D. Sindromul de ansă aferentă durere, hemoragie
E. Ulcerul gastric E. Putem avea un defect al mucoasei gastrice fără ca acesta
Răspuns: B, E să se manifestă clinic
Răspuns: A, E
57. Numiţi factorii implicaţi în patogeneza duodenitei cronice.
A. Agresiunea acido-peptică 64. Ulcerul gastric:
B. Dereglarea troficii mucoasei A. Are incidenţa maximă între 50-60 de ani
C. Hipertensiunea arterială B. Raportul femei-bărbaţi este 2/3
D. Staza duodenală C. Este mai frecvent decât ulcerul duodenal
E. Boală de reflux gastro-esofagian D. Fatalitatea este ceva mai mică decât a celui duodenal
Răspuns: A, B, D E. Consumul de unt a redus incidenţa
Răspuns: B, E
58. Numiţi factori etiologici ai duodenitei cronice:
A. Helicobacter pylori 65. Ulcerul duodenal:
B. Corticosteroizi A. Are incidenţă maximă între 30-40 de ani
C. Antiinflamatorii nonsteroidiene B. Helicobacter pylori nu este implicat în patogenie
D. Clostridium difficile C. Factorii ulcerogeni intervin în prima parte a zilei
E. Lamblioză D. Mortalitatea este de 2-3 ori mai mare ca în ulcerul peptic
Răspuns: A, B, C, E E. Raportul bărbaţi/femei a scăzut în timp
Răspuns: A, E
59. Simptomatologia posibilă în duodenita cronică:
A. De tip ulceros 66. În ulcerul gastro-duodenal fumatul:
B. Colică abdominală A. Scăderea fumatului în ultimii 20 de ani a redus incidenţa
C. De tip dispeptic ulcerelor refractare
D. Asimptomatică B. Este considerat agentul etiologic
E. Pierdere ponderală manifestă C. Inhibă sinteza leucotrienelor în stomac şi duoden
Răspuns: A, C, D D. Scade secreţia de mucus gastric
E. Scade secreţia de bicarbonat din pancreas, stomac şi
60. Indicaţiile polipectomiei endoscopice sunt. vezica biliară
A. Adenoamele gastrice ce nu au devenit maligne Răspuns: A, B, D
B. Mărimea până la 20 mm
19
67. În ulcerul gastro-duodenal sunt adevărate, cu excepţia: Răspuns: A, D, E
A. Mecanismele fiziopatologice sunt complet elucidate
B. Sunt exacerbaţi factorii de agresiune 73. Se asociază cu ulcerul duodenal:
C. Există factori ulcerogeni şi de apărare A. Golirea gastrică tardivă
D. Sunt exacerbaţi factorii de apărare B. Factor epidermal de creştere scăzut în salivă
E. Tonusul parasimpatic prin nervul vag este un factor de C. Reflux duodeno-gastric
agresiune D. Postprandial, prostaglandine scăzute în mucoasa
Răspuns: A, D, E duodenală
E. Secreţie redusă de bicarbonat în mucoasa duodenului
68. În ulcerul duodenal: proximal
A. La puţini pacienţi există hiperproducţie de HCl Răspuns: B, D, E
B. HCl este mai mult timp în contact cu epiteliul duodenal
C. Poate creşte masa de celule parietale duodenale 74. Se asociază cu ulcerul gastric, cu excepţia:
D. Poate creşte secreţia de HCl şi datorită epifizei A. Golire gastrică precoce
E. Starea dissecretorie reprezintă secreţia continuă norturnă B. Reflux duodeno-gastric
Răspuns: B, E C. Secreţie redusă de bicarbonat în mucoasa gastrică
D. Postprandial, prostaglandinele reduse în mucoasa gastrică
69. Fiziopatologia ulcerului gastro-duodenal: E. Factor epidermal de creştere redus în salivă
A. Excesul de HCl apare mai ales la cei cu antecedente Răspuns: A, C, D, E
familiale de ulcer şi gastrita
B. Alimentele stimulează secreţia gastrică prin intermediul 75. În ulcerul gastric şi duodenal avem:
distensiei gastrice şi duodenale A. Strat de mucus mai subţire
C. Vagotomia scade eliberarea de histamină din mucoasa B. Evacuare gastrică precoce
gastrică C. Refacere deficitară a mucoasei după diverse injurii
D. Un mic dejun cu brînzeturi va duce la creşterea calciului D. Pepsinogen 1 crescut
în celula parietală prin stimularea receptorilor muscarinici E. Factor epidermal de creştere scăzut în salivă
şi direct Răspuns: A, C
E. Dacă n-ar exista celule parietale n-ar exista secreţie de
acid clorhidric 76. Pot fi implicate în apariţia ulcerului gastro-duodenal:
Răspuns: C, E A. Peptidele cerebrale
B. Corticostreroizii în doze mici administraţi 2 săptămâni
70. Despre factorii de apărare în ulcerul gastro-duodenal se poate C. Grăsimile animale
spune: D. Vinul de tară
A. Inhibiţia secreţiei gastrice este identică la pacienţii cu E. Fumatul
ulcer şi la normali Răspuns: A, D, E
B. Stratul de mucul este dispus extra şi intracelular
C. Mucusul nu previne retrodifuzia H+ dinspre epiteliu spre 77. Sindromul dispeptic de tip ulceros:
lumen A. Este specific doar pentru ulcerul gastric, nu şi duodenal
D. Secreţia de bicarbonat este stimulată de prostaglandine B. Cancerul gastric poate evolua cu astfel de simptome doar
E. În duodenul proximal se secretă bicarbotar, dar şi pepsină dacă e ulcerat
Răspuns: A, B, D, E C. Ulcerul duodenal se poate manifesta prin durere calmată
de alimentaţie
71. Prostaglandinele în ulcerul gastro-duodenal D. Durerea este caracterizată prin ritmicitate: perioade libere
A. Fumatul, alcoolul şi cafeaua scad secreţia alternând cu perioade dureroase
B. Au rol în secreţia de bicarbonat în bulbul duodenal E. Durerile care apar la 60 de minute după masă sugerează
C. Au ca precursori acidul arahidonic şi linolenic ulcer gastric
D. Enprostil, derivatul de prostaglandină E2 scade secreţia Răspuns: C, E
de HCl
E. Sucralfatul, carbenoxolona şi nu bismutul coloidal cresc 78. Durerea în ulcerul gastro-duodenal:
secreţia de prostaglandine A. Poate lipsi numai în ulcerele mici
Răspuns: B, D B. Poate determina scădere ponderală la cei cu ulcer gastric
C. Apare fără legătură cu mesele
72. Alcoolul în ulcerul gastro-duodenal: D. Dacă nu dispare după închiderea ulcerului atunci ulcerul
A. Irită mucoasa gastrică, dar ulterior aceasta se adaptează este malign
B. Poate favoriza ulcerul prin inhibarea secreţiei de E. Nu apare de regulă în prima parte a zilei
bicarbonat, mucus şi prostaglandine Răspuns: B, E
C. Poate determina hepatită cronică şi astfel favorizează
ulcerogeneza 79. Clinica ulcerului gastro-duodenal:
D. Trebuie redus consumul în perioadele dureroase ale A. Faciesul ulceros apare la puţini pacienţi, mai ales la
ulcerului bătrâni
E. Creşte agresiunea clorhidropeptică B. Pot apare greaţă şi vomă care ameliorează durerile
20
 C. Poate exista împăstare epigastrică la palpare
D. La palpare, durerea în ulcerul gastric este localizată mai
ales la 2-3 cm sub xifoid, pe linia xifo-ombilicală
E. Durerea cedează prompt la ingestia de alimente
Răspuns: B, C, E
80. Examenele radiologice în ulcerul gastric:
A. Semnul direct este nişa
B. Dacă evidenţiază ulcerul nu mai este necesar examenul
endoscopic
C. Ulcerul benign iese din conturul gastric
D. Ulcerul malign iese din conturul gastric
E. Printre semnele indirecte se numără pliurile convergente
spre nişă
Răspuns: A, C
81. Examenul radiologie cu substanţă de contrast al ulcerului
gastric:
A. Evidenţiază cel mai frecvent localizarea pe marea
curbură, porţiunea verticală
B. Pliurile converg spre nişa care nu iese din contur
C. Descrie uneori imaginea de lacună
D. Leziunea este net delimitată
E. Poate exista edem periulceros
Răspuns: D, E
82. Examenul radiologie cu substanţă de contrast al ulcerului
duodenal:
A. Pot apare imagini fals pozitive de ulcer
B. Nu apare stenoză ca în ulcerul gastric
C. Leziunile se văd mai bine pentru că duodenul e mai mic
D. Sunt evidenţiate în peste 90% din cazuri
E. Poate apare bulb în trifoi
Răspuns: A, E
83. Explorarea paraclinică în ulcerul gastro-duodenal poate
include:
A. Radiologia
B. Endoscopia
C. Evidenţierea Helicobacter pylori
D. pH-metria esofagiană
E. CT cu substanţă de contrast în stomac
Răspuns: A, B, C
84. Diagnosticul diferenţial al ulcerului gastro-duodenal se face
cu:
A. Dispepsia de tip ulceros
B. Duodenita
C. Esofagita de reflux
D. Colita pseudomembranoasă
E. Cancerul esofagian
Răspuns: A, B, C
85. Despre complicaţiile UGD sunt adevărate următoarele
A. Hemoragia digestivă este cea mai frecventă complicaţie
B. Perforaţia / penetraţia ulceroasă este cea mai frecventa
complicaţie
C. Stenoza reprezintă una din complicaţiile obişnuite ale ud
sau ug, incidenţa globală fiind < 5 %
D. Malignizarea este o complicaţie posibilă pentru ulcer
gastric, de aceea este obligatorie endoscopia
E. Ulcerele refractare sunt incluse în rândul complicaţiilor
Răspuns: A, C, E
86. Perforaţia ulceroasă este favorizată de următoarele asocieri
A. Este mai frecventă la tineri
B. La pacienţi cu ciroză hepatică
C. La cei cu hipertiroidie
D. Bolnavi cu insuficienţa renală
E. Pulmonari cronici, BPOC
Răspuns: B, D, E
87. Perforează liber în cavitatea peritoneala
A. Ulcerele duodenale anterioare
B. Majoritatea ulcerelor gastrice localizate pe marea curbură
C. Peste 50 % din ulcerele gastrice localizate pe mica
curbură
D. Ulcerele gastrice posterioare
E. Ulcerele duodenale posterioare
Răspuns: A, C
88. În stenozele digestive de etiologie ulceroasă
A. Scăderea ponderală este constantă şi marcată
B. Simptomele de insuficienţă evacuatorie sunt relatate de
pacienţi ca având o durata medie de 2 - 3 săptămâni
C. Pacientul poate prezenta saţietate precoce
D. Se poate asocia diaree
E. Pacienţii pot prezintă constipaţie
Răspuns: A, C, D, E
89. Antiacidele care conţin aluminiu au următoarele caracteristici
A. Induc diaree
B. Fixează acizii biliari din stomac
C. Pot deveni toxice la pacienţii cu insuficienţă hepatică
severă
D. Influenţează absorbţia unor medicamente antiaritmice
E. Scad absorbţia intestinală pentru corticosteroizi
Răspuns: D, E
90. Următoarele afirmaţii despre antagoniştii H2 sunt adevărate
A. Acţiunea antiandrogenică a cimetidinei se exprima numai
după timp îndelungat/doze mari
B. Cimetidina are ca reacţii adverse leuco / trombocitopenia
C. Ranitidina se administrează în doze zilnice de 40 mg
D. Nizatidina este foarte eficientă în tratamentul ulcerului
duodenal asociat cu esofagită
E. Efectele secundare ale famotidinei sunt minime
Răspuns: A, B, D, E
91. Omeprazolul
A. Inhibă Na+/ K+- ATP - aza
B. Determină inhibarea secreţiei de gastrină
C. Blocarea enzimei parietale gastrice este reversibilă
D. Are efect antibacterian pe H. Pylori
E. Inhibă şi secreţia de pepsina
Răspuns: C, D
92. Sunt medicamente cu proprietăţi antiulceroase
A. Unele antidepresive triciclice
B. Benzodiazepinele
C. Beta-blocantele
D. Hidroclortiazida
21
 E. Parasimpatomimeticele Răspuns: A, C, E
Răspuns: A, C,
100.Paraclinic sindromul de malabsorbţie se manifestă prin
93. Următoarele afirmaţii sunt false simptomele:
A. Metronidazolul potentează acţiunea bismutului A. Hipoalbuminemie
B. Rata vindecării ulcerului cu antibacteriene este B. Creşterea ceruloplasminei
semnificativ mai mică faţă de cei trataţi cu antisecretorii C. Hipovitaminoză
şi aprox. Similară cu cea de la antiacide D. Steatoree
C. Metronidazolul are efect antibacterian pe h. Pylori E. Scăderea nivelului fierului seric
D. Antiacidele pot constitui medicaţia de baza Răspuns: A, C, D, E
E. Efectul antibacterian al antibioticelor creşte în asociere cu
antisecretorii 101.Clasificarea fiziopatologică a diareilor cronice înclude:
Răspuns: B, D A. Diareea osmotică
B. Diareea secretorie
94. Helicobacter pylori este în principiu rezistent la C. Diareea prin tulburări de motilitate
A. Ciprofloxacină D. Diareea prin leziuni inflamatorii ale mucoasei
B. Eritromicină E. Diareea hipoostomică
C. Tetraciclină Răspuns: A, B, C, D
D. Rifampicină
E. Tinidazol 102.Diareea hemoragică poate fi cauzată de:
Răspuns: A, D, E A. Şhigella
B. Helicobacter pylori
95. Care sînt mecanismele patogenetice ale diareei cronice? C. Entamoeba histolitica
A. Insuficienţa veno-mezenterică D. Salmonella
B. Mărirea presiunii osmotice intralumenale E. Eh. coli enteropatogenă
C. Tranzitul intestinal accelerat Răspuns: A, C, D, E
D. Hiperexudaţie intestinală
E. Scăderea presiunii osmotice intralumenale 103.Metoda de bază a tratamentului enteropatiei glutenice este
Răspuns: B, C, D excluderea din alimentaţie a produselor:
A. Grîu
96. Enumeraţi maladiile ce decurg cu diaree osmotică: B. Orz
A. Pancreatită cronică cu insuficienţă exocrină C. Secară
B. Boala Hirschsprung D. Orez
C. Dizenteria E. Ovăz
D. Sindromul de intestin scurt Răspuns: A, B, C, E
E. Insuficienţa dizaharidică
Răspuns: A, D, E 104.Testele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei
intestinului subţire:
97. Clinic sindromul de malabsorbţie se manifestă prin: A. Examen radiologic
A. Scădere progresivă în pondere B. Examen endoscopic
B. Edeme şi ascită C. Examinare coprologică
C. Dureri în oase şi parestezii D. Test de toleranţă la lactoză
D. Sîngerarea mărită E. Test cu secretina - pancreozimină
E. Artrite Răspuns: A, B, C, D
Răspuns: A, B, C, D
105.Tratamentul enterocolitei virale acute înclude:
98. Sindromul de malabsorbţie poate fi condiţionat de: A. Preparate antivirale (interferone)
A. Insuficienţa exocrină a pancreasului B. Preparate antibacteriene
B. Deficitul acizilor biliari în rezultatul bolii colestatice a C. Preparate antifungice
ficatului D. Reechilibrare hidroelectrolitică
C. Ischemia cronică a intestinului subţire E. Loperamida
D. Patologia funcţională a intestinului gros Răspuns: D, E
E. Sindromul colonului iritabil
Răspuns: A, B, C 106.Complicaţiile extraintestinale în boala Crohn sunt:
A. Diabetul zaharat
99. Tratamentul sindromului de malabsorbţie include: B. Pioderma gangrenosum
A. Administrarea parenterală de vitamine C. Spondilita anchilozantă
B. Indicarea preparatelor de antifermenţi D. Eritemul nodos
C. Administrarea parenterală de preparate proteice E. Artrita
D. Administrarea prokineticelor Răspuns: B, C, D, E
E. Administrarea parenterală de microelemente
22
107.În tratamentul patogenetic al bolii Crohn se utilizează: A. Polipoza familiară multiplă
A. Mesalazina B. Polipii adenomatoşi intestinali
B. Corticosteroizii C. Diverticulii intestinali
C. Azatioprina D. Cancerele familiale nepolipoase
D. Papaverina E. Colita ulceroasă nespecifică
E. Famotidina Răspuns: A, B, D, E
Răspuns: A, B, C
115.Sindromul colonului iritabil se caracterizează prin:
108.Macroscopic pentru colita ulceroasã nespecificã este A. Dereglarea tranzitului conţinutului intestinal
caracteristic: B. Proces inflamator cronic în intestin
A. Leziuni cu caracter segmentar C. Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen
B. Aspect de „piatră de pavaj" D. Proces distrofic în mucoasa intestinului
C. Friabilitate mucosală E. Lipsa substratului organic de afectare
D. Ulceraţii superficiale Răspuns: A, C, E
E. Fistule
Răspuns: C, D 116.Medicul poate exclude sindromul colonului iritabil la
prezenţa simptoamelor:
109.Examenul endoscopic în colita ulceroasă nespecifică A. Diaree cu mucus
constată: B. Dureri în abdomen
A. Relief în „piatră de pavaj" C. Hemoragie intestinală
B. Ulceraţii polimorfe superficiale D. Temperatură subfebrilă
C. Ulcere liniare profunde E. Scăderea progresivă a masei corpului
D. Friabilitatea mucoasei Răspuns: C, D, E
E. Ştergerea luciului, edem, hiperemie
Răspuns: B, D, E 117.Tratamentul sindromului colonului iritabil include:
A. Psihoterapia
110.Irigoscopia în stadiile avansate ale colitei ulceroase B. Tratamentul de substituţie
nespecifice denotă: C. Gimnastica curativă
A. Scurtarea colonului D. Spasmoliticele miotrope
B. Dehaustrarea colonului E. Fizioterapia
C. Spiculi marginali/pete baritate Răspuns: A, C, D, E
D. Fistule
E. Colonul cu aspect tubular 118.La tratamentul medicamentos al sindromului colonului
Răspuns: A, B, C, E iritabil se indică:
A. Mesalazină
111. Complicaţiile colonice în colita ulceroasă nespecifică sunt: B. Mebeverină
A. Megacolonul toxic C. Beladonă
B. Hemoragia digestivă inferioară D. Drotaverina
C. Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute E. Lactuloză
D. Perforaţia Răspuns: B, C, D, E
E. Fistule viscero-viscerale
Răspuns: A, B, D, E 119.Bolnavilor cu sindromul colonului iritabil cu diaree se indică
preparatele:
112.Formele clinice de constipaţie cronică sunt: A. Smecta
A. Constipaţia osmotică B. Loperamid (Imodium)
B. Constipaţia idiopatică C. Cărbune activat
C. Constipaţia secretorie D. Carbonat de calciu
D. Constipaţia prin tulburarea defecaţiei E. Levomicetină
E. Boala Hirschprung Răspuns: A, B, C, D
Răspuns: B, D, E
120.Notaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu diaree:
113.Constipaţia cronică poate fi în: A. Dizenteria
A. Hipotiroidism B. Ulcerul duodenal
B. Diverticuloză intestinulă C. Carcinoidul
C. Hipertiroidism D. Ileita terminală
D. Sindromul colonului iritabil E. Colita ulceroasă nespecifică
E. Megacolon Răspuns: A, C, D, E
Răspuns: A, B, D, E
121.Notaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu constipaţie:
114.Factorii de risc în dezvoltarea cancerului intestinului gros A. Hipertiroidismul
sunt: B. Hipotiroidismul
23
 C. Diabetul zaharat E. Dureri abdominale, mai frecvent postprandiale
D. Anism Răspuns: A, B, C, D
E. Boala Hirschsprung
Răspuns: B, D, E 129.Care sînt sinonimele bolii Crohn:
A. Ileită terminală
122.Cauzele diareei care nu răspunde la foame sunt: B. Enterocolită granulomatoasă
A. Sindromul carcinoid C. Colită regională
B. Vipomul D. Enterită regională
C. Deficitul de dizaharidaze E. Boala ischemică a intestinului
D. Carcinomul medular de tiroidă Răspuns: A, B, C, D
E. Insuficienţa pancreatică exocrină
Răspuns: A, B, D 130.Ce este caracteristic macroscopic pentru boala Crohn:
A. Ulceraţii intense şi profunde
123.Care din preparatele de mai jos pot modifica culoarea B. Fisuri transversale
scaunului, conferindu-i aspect pseudomelenic? C. Mucoasă intactă
A. Preparatele cu conţinut de fier D. Fisuri şi stenoze
B. Cefalosporinele din generaţia a III - a E. Eroziuni punctiforme şi ulceraţii
C. Preparatele de bismut Răspuns: A, B, C, D
D. Cărbunele medical
E. Preparatele cortizonice 131.Ce este caracteristic microscopic pentru boala Crohn:
Răspuns: A, C, D A. Inflamaţie transmurală
B. Edem limfatic
124.Care din afecţiunile de mai jos prezintă risc crescut de C. Infiltraţie limfocitară
malignizare ? D. Microabcese
A. Colita ulceroasă nespecifică E. Leziunile se limitează la mucoasa şi stratul superficial al
B. Iersinioza intestinală submucoase
C. Diverticuloza colonică Răspuns: A, B, C, D
D. Polipoza colonică
E. Sindromul colonului iritabil 132.Care sînt simtomele locale intestinale în boala Crohn:
Răspuns: A, D A. Dureri abdominale postprandiale
B. Garguiment intestinal
125.Ce consecinţe clinico-biologice poate avea steatoreea ? C. Diaree
A. Scăderea ponderală D. Meteorism
B. Hipovitaminoze E. Scaun cu sânge, mucus, puroi
C. Apariţia edemelor Răspuns: A, B, C, D
D. Instalarea ascitei
E. Icter 133.Care sînt simtomele generale extraintestinale în boala Crohn:
Răspuns: A, B A. Anemie
B. Febră
126.Forme clinice ale sindromului colonului iritabil sunt: C. Scăderea ponderală
A. Cu predominarea constipaţiei D. Artrite reactive, iridociclită
B. Cu predominarea disfuncţiei vegetative E. Sclerodermie
C. Cu predominarea diareei Răspuns: A, B, C, D
D. Cu predominarea balonărilor şi durerilor
E. Cu predominarea asteniei 134.Prin ce se manifestă sindromul de malabsorbţie clinic:
Răspuns: A, C, D A. Edeme şi ascită
B. Dureri în oase
127.Giardiaza clinic se poate manifestă prin: C. Scădere în pondere
A. Diaree cronică D. Artrite
B. Constipaţie cronică E. Sângerare mărită
C. Dureri în abdomen, crampe abdominale Răspuns: A, B, C, E
D. Anorexie, greaţă
E. Malabsorbţie secundară 135.Ce include tratamentul în sindromul de malabsorbţie:
Răspuns: A, C, D, E A. Tratament paranteral cu microelemente
B. Administrarea paranterală cu preparate proteice
C. Preparate cu antifermenţi
128.Pentru stabilirea sindromului intestinului iritabil sînt: D. Administrarea prokineticelor
A. Tenesme E. Tratament paranteral cu vitamine
B. Senzaţia evacuării incomplete Răspuns: A, B, E
C. Defecaţie cu efort
D. Emisie cu mucus 136.Testele de laborator caracteristice pentru sindromul de
24
 malabsorbţie: 143.Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea
A. Steatoree bilirubinei neconjugate.
B. Hipoalbuminemie A. Cancer hepatocelular
C. Creşterea ceruloplasminei B. Talasemie
D. Hipoavitaminoză C. Hepatită alcoolică
E. Nivelul ferului seric scade D. Hepatită medicamentoasă
Răspuns: A, B, D, E E. Sindrom Gilbert
Răspuns: B, E
137.Care este clasificarea fiziopatologică a diareilor cronice:
A. Diareea secretorie 144.Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea
B. Diareea osmotică fracţiei bilirubinei conjugate.
C. Diareea prin leziuni inflamatorii A. Sindromul Gilbert
D. Diareea hipoosmotică B. Cancerul papilei Fater
E. Diaree prin tulburări de motilitate C. Talasemia
Răspuns: A, B, C, E D. Anemia B12 - deficitară
E. Cancer al capului pancreasului
138.Ce este caracteristic macroscopic pentru colita ulceroasă Răspuns: B, E
nespecifică:
A. Ulceraţii superficiale 145.Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei
B. Fistule cu acid glucuronic.
C. Sîngeraţie spontană şi la atingere A. Icterul fiziologic al nou-născuţilor
D. Leziuni cu caracter segmentar B. Cure de foame îndelungată
E. Pseudopolipi C. Sindromul Gilbert
Răspuns: A, C, E D. Sindromul de colestază
E. Sindromul Crigler-Najjar
139.Care sunt simptomele vegeto-neurologice în sindroamele Răspuns: A, C, E
colonului iritabil:
A. Migrenă 146.Care din testele serologice enumerate sunt caracteristice
B. Nod în gît pentru hepatita cronică virală B?
C. Insomnie A. AntiHBcor IgM
D. Dismenoree B. Anti HBcor
E. Slăbiciuni musculare C. Anti HCV
Răspuns: ABCD D. Anti HDV
E. Ag HBe
140.Care sunt simptomele dereglărilor psihice în sindromul Răspuns: A, B, E
colonului iritabil:
A. Depresie 147.Care din maladiile de mai jos nu induc tulburări excretorii ale
B. Fobie bilirubinei?
C. Isterie A. Hepatitele (acute, cronice) şi cirozele
D. Insomnie B. Colestaza medicamentoasă
E. Ipohondrie C. Icterul recurent din cadrul sarcinii
Răspuns: A, B, C, E D. Hemangiomul hepatic
E. Calcinate hepatice
141.Care sunt simptomele bolilor concomitente funcţionale ale Răspuns: D, E
tractului gastrointestinal în sindromul colonului iritabil:
A. A.Greutate în epigastru 148.Hepatomegalia este caracteristică pentru:
B. Greţuri A. Tromboza venelor hepatice
C. Regurgitaţii B. Boala Wilson
D. Dureri în formă de semicentura C. Boala Crohn
E. Dureri în rebordul costal drept D. Hemocromatoză
Răspuns: A, B, C, E E. Steatoza hepatică
Răspuns: A, B, D, E
142.Ce este caracteristic la examenul coprologic pentru sindromul
colonului iritabil: 149.Din punct de vedere etiologic clasificarea hepatitelor cronice
A. Prezenta leucocitelor în masele fecale include:
B. Mucus în masele fecale A. Hepatita autoimună
C. Steatorea B. Hepatita virală B
D. Disbioza intestinală C. Hepatita medicamentoasă
E. Eritrocite în masele fecale D. Boala Wilson
Răspuns: B, D E. Boala Caroli
Răspuns: A, B, C, D
25
150.Care sunt cauzele insuficienţei hepatice fulminante? 157.Ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în
A. Hepatitele virale acute prezenţa icterului ?
B. Hepatitele medicamentoase A. Sindrom Rotor
C. Intoxicaţiile acute B. Sindrom Budd-Chiari
D. Hemocromatoză C. Cancer de cap de pancreas
E. Boala Wilson D. Litiază biliară
Răspuns: A, B, C E. Sindrom Gilbert
Răspuns. C, D
151.Pruritul într-o afecţiune hepatică poate orienta către:
A. Steatoză hepatică 158.Ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic ?
B. Chist hidatic hepatic A. Urina decolorată
C. Ciroză primară biliară B. Fecale decolorate
D. Colangită sclerozantă primitivă C. Fecale intens colorate
E. Hemangiom D. Leziuni de grataj determinate de prurit
Răspuns: B, C, D E. Splenomegalie
Răspuns: C, E
152.În prezenţa unei suferinţe hepatice apariţia febrei poate avea
semnificaţia: 159.Ce semne caracterizează icterul prin obstrucţie ?
A. Hemangiomului hepatic A. Hiperbilirubinemie pe seama componenţei indirecte
B. Hepatitei alcoolice acute B. Hiperbilirubinemie pe seama componenţei directe
C. Instalării angiocolitei C. Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materii fecale
D. Prezenţei abcesului hepatic D. Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
E. Sindromului Pickwick E. Hipolipidemie
Răspuns: B, C, D Răspuns: B, D

153.Care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o 160.Ce afecţiuni pot evolua cu ascită ?
hepatopatie cronică ? A. Hepatita cronică
A. Eritem palmar B. Sindromul nefrotic pronunţat
B. Steluţe vasculare C. Pericardita constrictivă
C. Ginecomastie D. Sindromul Cushing
D. Eritem nodos E. Carcinomatoza
E. Erupţii urticariene RăspunsB, C, E
Răspuns: A, B, C
161.Steatoza hepatică alcoolică este definită ca:
154.Creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare este A. Formă benignă
caracteristică pentru: B. Formă reversibilă
A. Metastaze hepatice C. Acumulare de lipide în ficat
B. Hepatită acută D. Formă malignă, ireversibilă
C. Hemangiom hepatic E. Prezenţa depozitelor de Cu
D. Steatoză hepatică Răspuns: A, B, C
E. Ciroza hepatică
Răspuns: A, E 162.Pentru afectarea etilică a ficatului sunt caracteristice:
A. Epizoade repetate de „hepatită acută"
155.Care din probele biologice de mai jos sunt caracteristice B. Manifestări ale hipoavitaminozei
pentru un sindrom de colestază ? C. Etilismul în anamneză
A. Fosfataza alcalină D. Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
B. Bilirubina conjugată E. Icter pronunţat îndelungat
C. ASAT (aspartataminotransferaza) Răspuns: A, B, C
D. Gamaglutamiltranspeptidaza (GTP)
E. ALAT (alaninaminotransferaza) 163.Macroscopic ficatul gras este:
Răspuns: A, B, D A. Micşorat în volum
B. Mărit în volum
156.Care din investigaţiile biochimice de mai jos caracterizează C. De culoare roşietică
sindromul hepatopriv ? D. De culoare galbenă
A. Hipersideremia E. De culoare brună
B. Hipoalbuminemia Răspuns: B, D
C. Scăderea protrombinei
D. Creşterea ceruloplasminei 164.Care din analizele de laborator redate mai jos sunt sugestive
E. Scăderea lipazei pentru o hepatopatie etanolică ?
Răspuns: B, C A. Scăderea gama-globulinelor
26
 B. Creşterea importantă a IgA
C. Creşterea ureei 171.Pentru hepatita cronică autoimună sunt caracteristici
D. Creşterea indexului AST/ALT următorii autoanticorpi
E. Creşterea acidului uric A. Anticorpii antinucleari
Răspuns: B, D B. Anticorpii antimicrosomali hepatici şi renali
C. Anticorpii către musculatura netedă
165.Hemocromatoza se caracterizează prin următoarele D. Anticorpii antistreptolizina O
manifestări clinice: E. Anticorpii antiproteină ficat specifică
A. Hepatomegalie Răspuns: A, B, C, E
B. Pigmentare brună sau cenuşie
C. Diabet zaharat 172.Tratamentul hepatitei autoimune include următoarele grupe
D. Icter colestatic principale de preparate:
E. Sindrom extrapiramidal A. Imunostimulatori
Răspuns: A, B, C B. Glucocorticosteroizi
C. Interferoni
166.Hepatita de etiologie HDV este posibilă în caz de: D. Citostatice
A. Coinfecţia HBV+HDV E. β-blocante
B. Superinfecţia HDV/HBV Răspuns: B, D
C. Coinfecţia HDV+HCV
D. Superinfecţia HDV/HCV 173.Care din elementele de mai jos caracterizează hepatita
E. Monoinfecţia HDV cronică autoimună ?
Răspuns: A, B A. Din punct de vedere anatomo - patologic presupune
necroză, inflamaţie şi fibroză
167.Care sunt indicaţiile tratamentului antiviral în hepatitele B. Apare mai frecvent la bărbaţi tineri
cronice virale ? C. Mecanismul leziunilor constă în depunerea de complexe
A. Existenţa replicării virale cronice prin prezenţa în imune
hepatocite al Ag HBc nuclear şi ADN HBV D. Etiologia este predominant medicamentoasă
B. Existenţa replicării virale cronice prin prezenţa în ser a E. Este caracteristica evoluţia severă
Ag HBe, ADN VHB şi anti Hbcor IgM Răspuns: A, C, E
C. Histologia de hepatită activă cu date de replicare virală
D. Nivelul anormal al ALAT, independent de faza infecţiei 174.Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei
virale autoimune cu activitate maximală.
E. Nivelul normal al ALAT, independent de faza infecţiei A. VSH evident mărit
virale B. Hipertransaminazemie
Răspuns: A, B, C C. Hipergamaglobulinemie
D. Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
168.Care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în E. Trombocitoza
bolile hepatice virale ? Răspuns: A, B, C
A. Maladiile autoimune
B. Ciroza hepatică virală decompensată 175.Care sînt preparatele cu acţiune benefică în cadrul inflamaţiei
C. Afecţiunile cronice decompensate non-hepatice mezenhimale în hepatitele autoimune?
D. Leucopenie pronunţată A. Silimarina
E. Ciroza hepatică de etiologie virală compensată B. Vitaminele B6, B12
Răspuns: A, B, C, D C. Fosfolipide esenţiale
D. Azatioprina
169.Ce efecte secundare puteţi obţine după administrarea corectă E. Prednizolona
a interferonului ? Răspuns: D, E
A. Deprimarea măduvei hematoformatoare
B. Alopecie 176.Ce elemente clinice puteţi întâlni în hepatita cronică
C. Endocardită fibrinoasă autoimună ?
D. Infiltrate pulmonare tranzitorii A. Endocardită
E. Labilitate emoţională, depresie B. Pericardită
Răspuns: A, B, E C. Sindrom articular
D. Sindrom anemic
170.Care sînt simptoamele caracteristice hepatitei autoimune? E. Astm bronşic
A. Artralgii Răspuns: B, C, D
B. Disproteinemie
C. Ascită 177.Modificările biochimice caracteristice hepatitei cronice
D. Temperatură subfebrilă autoimune sunt:
E. Hipertensiune arterială A. Hiperalbuminemia
Răspuns: A, B, D B. Hipoglobulinemia
27
 C. Hipergamaglobulinemia semnificativă (peste 20 g/l) E. Trombocitoză
D. IgA - crescută Răspuns: A, B, C
E. IgG - crescută accentuat (peste 20 g/l)
Răspuns: C, E 185.Care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică?
A. Administrarea de lactuloză
178.Pentru ciroza hepatică sunt caracteristice următoarele semne B. Administrarea sedativelor
cutanate: C. Perfuzii cu Dextran
A. Eritem facial D. Dieta bogată în proteine
B. Eritem palmar E. Administrarea Ornitinei
C. Acrocianoză Răspuns: A, E
D. Steluţe vasculare
E. Eritem nodular 186.Tabloul clinic al colangiocarcinomului este caracterizat de
Răspuns: B, D următoarele simptoame:
A. Pierdere în pondere
179.Reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică se B. Icter
manifestă prin: C. Hepatomegalie
A. Hipoalbuminemie D. Hemoragie gastrică
B. Hipergamaglobulinemie E. Anorexie
C. Scăderea indicelui protrombinei Răspuns: A, B, C, E
D. Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
E. Creşterea fosfatazei alcaline 187.Hepatita cronică
Răspuns: A, C
A. Poate fi considerată un sindrom
180.Care sînt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice. B. Cea autoimună semnifică persistenţa markerilor
A. Distrofia hepatocitară autoimuni peste 6 luni
B. Dilatarea ducturilor portale C. Este o inflamaţie a ficatului care poate persista peste 6
C. Noduli de regenerare hepatocitară luni
D. Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de
D. În unele cazuri se poate complica cu ciroză biliară
regenerare
E. Necroze în puncte primitivă
Răspuns: C, D E. Are o prevalenţă ridicată
Răspuns: A, E
181.Care sînt factorii pricipitanţi ai encefalopatiei hepatice?
A. Hemoragii digestive 188.Despre etiologia hepatitelor cronice se poate spune:
B. Tratamentul intens cu diuretice A. Cea virusală D este dată de virusul hepatitic D
C. Administrarea de dizaharide non absorbabile
B. Cea criptogenetică are o cauză genetică necunoscută
D. Administrarea benzodiazepinicelor
E. Dieta hipoproteică C. În boala Wilson cauza este o anomalie a metabolismului
Răspuns: A, B, D cuprului
D. Cauze necunoscute au ciroza biliară primitivă,
182.Cauzele peritonitei bacteriene la cirotici sunt: colangita sclerozantă primitivă şi cea autoimună
A. Paracenteza E. Deficitul de a-2 antitripsină se datorează unei anomalii
B. Focarul de infecţie în diverse organe ereditare a enzimei
C. Intervenţiile chirurgicale
D. Permeaţia din intestin Răspuns: C, D
E. Hemoragia digestivă
Răspuns: A, B, C, D 189. Bilirubina:
A. Dozarea este obligatorie în inflamaţia ficatului de peste 6
183.Elementele difinitorii pentru hipersplenism sunt: luni
A. Acromegalie
B. Nu este diagnostică pentru hepatita cronică
B. Leucopenie
C. Anemie normocitară, normoblastică C. Creşte în toate tipurile de hepatite cronice
D. Trombocitopenie D. În hepatita autoimună cu evoluţie cronică creşte aproape
E. Leucocitoză constant
Răspuns: B, C, D E. Creşte în obstacole extrahepatice în circulaţia portă
Răspuns: A, B
184.Cele mai frecvente manifestări ale hipertensiunii portale sunt:
A. Splenomegalie
B. Dilatarea varicelor esofagiene 190.În diagnosticul de hepatită cronică sunt necesare, cu excepţia:
C. "Сapul de meduză"
D. Hipertensiunea arterială
28
 A. Teste imunologice dacă se suspectează hepatită C. Arn vhc se determină iniţial şi apoi la 6 luni de la
autoimună sau alcoolică debutul şi sfârşitul tratamentului
B. Teste hematologice ce pot evidenţia anemii hemolitice cu D. Tsh se determină cu o frecvenţă de 3 ori mai mică ca
pancitopenie neutrofilele în cursul tratamentului
C. Proteinograma pentru diagnosticul hepatitelor autoimune, E. Transplantul hepatic nu este o contraindicaţie absolută,
deşi y globulinele sunt crescute aproape în toate hepatitele doar relativă
cronice Răspuns: B, C, D
D. Teste virusologice numai dacă se suspectează etiologia
virală 195.În tratamentul hepatitelor cronice virale se mai utilizează:
E. PCR care poate înlocui în unele situaţii puncţia biopsie A. Adefovir
hepatică în hepatita cronică virală C B. Entecavir
Răspuns: A, B, D, E C. Ribavirina pentru VHC sau VHB plus VHD
D. Lamivudina pentru VHB
191.Examenul histologic în hepatitele cronice: E. Tenofovir
A. Este indispensabil pentru diagnosticul de hepatită cronică Răspuns: A, B, D, E
B. Gradingul evaluează necroza, inflamaţia şi fibroza
196.Markerii de replicare sunt:
C. Hepatocitele în sticlă mată sunt caracteristice infecţiei
A. AgHBs
VHB
B. Ac anti HBc
D. Steatoza sugerează ciroza biliară primitivă
C. AgHBe
E. Modificările degenerative ale hepatocitelor includ
D. ADNVHB
balonizarea, încărcarea grasă şi rozetarea
Răspuns: A, C E. Ac anti HBe
Răspuns: C, D
192.Despre diagnosticul diferenţial al hepatitelor cronice se poate
197.Scopurile tratamentului hepatitei cronice în cazul etiologiei
afirma, cu excepţia: virale VHB sau VHC sunt:
A. Scăderea timpului de protrombină sugerează A. Pentru VHB dispariţia HBsAg circulant
insuficienţă hepatică, deci ciroză B. Pentru VHC dispariţia VHC din mononuclearele
B. Ciroza biliară primitivă şi colangita sclerozantă primitivă periferice
au ambele leziuni de duete biliare şi colestază C. Pentru VHB terapia de supresie vizează scăderea
C. Consumul de izoniazidă şi remisiunea bolii după progresiei bolii
întreruperea medicamentului sugerează etiologia D. Pentru VHC clearance-ul Ac anti HBC
tuberculoasă a hepatitei E. Pentru ambele prevenirea carcinomului hepatocelular
D. Colangiografia endoscopică retrogradă confirmă ciroza Răspuns: A, B, E
biliară primitivă
E. Litiaza trebuie avută în vedere în diagnosticul diferenţial 198.Răspunsul parţial nesusţinut la tratamentul antiviral în
al cirozei biliare primitive hepatita cronică cu virus mutant VHB include:
Răspuns: A, C, D
A. ADN VHB negativ pentru mai puţin de 6 luni de la
începutul tratamentului
193.Efecte adverse comune ale interferonului şi ribavirinei sunt
B. Persistă AgHBe, iar AgHBs dispare
următoarele cu excepţia:
C. Ac anti HBc de tip IgM nu mai apar niicodată
A. Anemie hemolitică
D. ALT normal
B. Prurit
E. Scăderea scorului necroinflamator cu 2 puncte sau mai
C. Dureri abdominale
mult
D. Artralgii
Răspuns: D, E
E. Agravarea unei boli cardiovasculare preexistente
Răspuns: A, C, D
199.Hepatita cronică virală D:
194.În tratamentul cu IFN al hepatitelor cronice virale A. Poate fi urmarea coinfectiei B plus D sau a
A. Depresia severă este o contraindicaţie relativă suprainfectiei D la un infectat VHB
B. Diabetul zaharat cu glicemii mari este o contraindicaţie B. Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei
relativă VHB

29
 C. Suprainfecţia duce la creşterea importantă a testelor
de hepatocitoliză şi de colestază
D. În general nivelul transaminazelor este crescut
E. Este necesară diagnosticarea infecţiei VHD la toate
cazurile de agravări ale cursului infecţiei VHB
Răspuns: A, B, D
200.Despre hepatita cronică C se poate spune, cu excepţia:
A. Procentul de infectaţi diagnosticaţi cu hepatite acute este
egal cu procentul de infectaţi care nu vor face hepatită
cronică şi comparabil cu procentul de infectaţi ce vor face
ciroză i
B. Are manifestări extrahepatice similare cu VHB:
glomerulonefrita membranoproliferativă şi
hipertiroidism
C. 85% din pacienţi cu hepatită cronică VHC sunt
asimptomatici
D. Neuropatia, durerea articulară sau fatigabilitatea pot
apărea
E. Crioglobulinemia de tip 2 sau 3 sunt întâlnite frecvent
Răspuns: B, C
E. Acneea, hirsutismul sau rashul
Răspuns: A, B
205.Sunt anticorpi organ specifici şi au caracterele enunţate:
A. ASGP-R, prezenţi la ¾ din pacienţii cu hepatită
autoimună
B. SLA şi pANCA
C. LC1, rar prezenţi şi îăn ciroza biliară primitivă
D. Antigenul citosolic hepatic (LP)
E. SMA
Răspuns: A, C
206.Tratamentul hepatitelor autoimune:
A. Include prednison în monoterapie sau asociat azatioprinei
B. La bolnavii cu ciroză inactivă se indică o perioadă de
inducţie cu prednison
C. Prezenţa hirsutismului contraindică începerea
tratamentului cu prednison
D. Transaminazele ca marker al activităţii hepatitei sunt mai
specifice decât gamaglobulinele serice pentru hepatita
autoimună
E. O anumită doză de prednison se menţine cel puţin 1
săptămână
Răspuns: A, E

201.Tratamentul cu IFN şi ribaverină în hepatita cronică C: 207.Tratamentul hepatitelor autoimune se opreşte dacă:
A. Nu se indică dacă se asociază insuficienţa cardiacă clasa A. Se obţine remisiunea
III NYHA B. Tratamentul este ineficace
B. Dacă pacientul acre genotip 1 şi 1500000 de copii pe C. După 3 ani de tratament se obţine ameliorare
mililitru atunci durata este de 12 luni D. Apare glaucom
C. La un pacient de 1.80 metri înălţime şi obez se indică E. Creşte ALT
ribaverina în doză de 1200 mg/zi Răspuns: A, B, C
D. În Moldova se administrează timp de 12 luni
E. Răspunsul virusologic susţinut este de 2 ori mai mare, 208.Efectele tratamentului hepatitelor autoimune poate include:
chiar de 3 ori mai mare în cazul genotipului 2 şi 3 faţă de A. Diabet insipid
monoterapia cu IFN B. Normalizare sau creştere transaminaze
Răspuns: A, C, D, E C. Inflamaţie minimă hepatică
D. Remisiune clinică şi biologică la 3-6 ani de tratament la
202.Hepatitele autoimune, în majoritatea cazurilor: 80% din pacienţi
A. Sunt cronice E. Rezoluţie histologică cu 36 de luni mai târziu decât cea
B. Prezintă splenomegalie clinică sau biologică
C. Apare la femei tinere Răspuns: B, C
D. Este simptomatică
E. Au titru semnificativ de autoanticorpi 209.Alternativele terapeutice în tratamentul autoimune includ:
Răspuns: B, C, D, E A. Monoterapie cu azatioprină la cei cu anemie şi
leucotrombopenie
203.Există suprapuneri ale hepatitelor autoimune cu: B. Metotrexatul
A. Ciroza biliară primitivă C. Acidul ursodezoxicolic la cei cu colestază
B. Colangita sclerozantă primitivă D. Tacrolimus
C. Colangita autoimună E. Ciclosporina A
D. Hepatită virală Răspuns: D, E
E. Hepatită cronică criptogenetică
Răspuns: A, B, D 210.Pentru formele overlap în hepatitele autoimune se indică, cu
excepţia:
204.Diagnosticul de certitudine în hepatita autoimună include A. Prednison la cei cu ciroză biliară primitivă
A. Gamaglobulinele sunt crescute dublu faţă de valorile B. Prednison la cei cu colangită sclerozantă primitivă
normale C. Acid ursodezoxicolic plus prednison în colangita
B. Fosfataza alcalină /AST este peste 1.5 sclerozantă primitivă
C. Fosfataza alcalină/ AST este sub 1.5 D. Acid ursodezoxicolic plus prednison în colangita
D. SMA sau LKM1 sunt peste 1/80 autoimună

30
 E. Acid ursodezoxicolic plus prednison în colangita D. Peritonita bacteriană spontană
sclerozantă primitivă E. Administrarea preparatelor hepatotoxice
Răspuns: B, C Răspuns: A,B,D,E

211.Care din următoarele semne clinice întâlnite în ciroza 218.Enumeraţi factorii ce pot provoca insuficienţa hepatică:
hepatică se pot datora hipertensiunii portale? A. Administrarea preparatelor hepatotoxice
A. Ascita B. Consumul proteinelor de origine vegetală
B. Icterul C. Tratament diuretic neadecvat
C. Splenomegalia D. Administrarea drogurilor
D. Dezvoltarea circulaţiei colaterale în “cap de meduză” E. Paracenteză cu evacuarea lichidului ascitic în cantităţi
E. Steluţele vasculare mari, fără transfuzii compensatoare
Răspuns: A,C,D Răspuns: A,C,D,E

212.Hipertensiunea portală poate determina apariţia: 219.Care afecţiuni pot evolua cu ascită?
A. Hemoragiilor digestive superioare din varicele A. Cirozele hepatice
gastroesofagiene B. Procese canceromatoase
B. Hemoroizilor C. Insuficienţa cardiacă
C. Ascitei D. Sindromul Cushing
D. Icterului E. Tuberculoza
E. Apraxiei Răspuns: A,B,C,E
Răspuns: A,B,C
220.Enumeraţi care sunt indicaţiile pentru paracenteza
213.Hipertensiunea portală se dezvoltă în rezultatul: diagnostică:
A. Creşterii volumului fluxului venos portal A. Ascita la debut
B. Scăderii rezistenţei în circulaţia porto-hepatică B. Abdomen acut
C. Creşterii rezistenţei în circulaţia porto-hepatică C. Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
D. Creşterii debitului cardiac D. Ascita refractară
E. Hipersplenismului E. Suspecţie de malignizare, tuberculoză şi alte patologii rare
Răspuns: A,C (boli hematologice, granulomatoza, ş.a.)
Răspuns: A,C,D,E
214.La pacienţii cu care patologii se poate dezvolta steatoza
hepatică nonalcoolică: 221.Enumeraţi complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice:
A. Diabet zaharat A. Hemoragii
B. Obezitate B. Icter
C. Deficienţa α1-antitripsinei C. Hemoperitoneum acut
D. Sindrom metabolic D. Perforaţia intestinală
E. Hepatita alcoolică E. Trombocitoză
Răspuns: A,B,D Răspuns: A,C,D

215.Enumeraţi markerii de laborator al sindromului de colestază: 222.Care din următoarele afirmaţii caracterizează infecţia VHB?
A. Fosfataza alcalină A. Virusul VHB se depistează în cea mai mare concentraţie
B. Alaninaminotransferaza în sânge şi în concentraţie mai mică în spermă, salivă
C. -glutamil-transpeptidaza B. Virusul VHB se depistează în cea mai mică concentraţie
D. Colesterolul în sânge şi în concentraţie mai mare în salivă
E. Proteina totală C. Virusul VHB se păstrează în mediul ambiant mai mult de
Răspuns: A,C,D 7 zile inclusiv şi pe obiectele neînsufleţite fără prezenţa
semnelor de sânge vizibile
216.Numiţi care din următoarele sunt manifestări clinice ale D. Virusul VHB nu este rezistent în mediul ambiant
sindromului colestatic: E. Virusul VHB se păstrează în mediul ambiant nu mai mult
A. Prezenţa pruritului de 1 zi
B. Leziuni de grataj Răspuns: A,C
C. Edemele gambiene
D. Icterul 223.Hepatita cronică activă se caracterizează prin:
E. Prezenţa xantoamelor, xantelasmelor A. Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar
Răspuns: A,B,D,E periportal, inter- şi intralobular
B. Prezenţa piecemeal necrosis
217.Enumeraţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la C. Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare
pacienţii cu ciroză hepatică: în spaţiile porte
A. Hemoragia din varicele esofagiene D. Respectarea plăcii limitante
B. Consumul de alcool E. Necroză focală
C. Tratamentul diuretic adecvat Răspuns: A,B
31
 C. Tratamentul stomatologic
224.Hepatita cronică lobulară se caracterizează prin: D. Lucrători medicali care au contact cu sânge
A. Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare E. Membrii familiei care au contact sexual sau habitual cu
în spaţiile porte pacientul HBV pozitiv
B. Inflamaţie intralobulară Răspuns: A,C,D,E
C. Necroză focală
D. Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar 231.Enumeraţi persoanele cu factori de risc al infecţiei cu virus
periportal, inter- şi intralobular hepatitic B:
E. Prezenţa piecemeal necrosis A. Pacienţii HIV pozitivi şi personal care lucrează cu
Răspuns: B,C pacienţii HIV pozitivi
B. Personal şi persoane din instituţiile penitenciare
225.Enumeraţi căile de transmitere ale infecţiei cu virus hepatitic C. Persoanele care nu au contact cu sânge
B: D. Personele care frecvent călătoresc în ţările cu prevalenţa
A. Calea percutană şi parenterală de HBV înaltă
B. Sexuală E. Tratamentul stomatologic
C. Respiratorie Răspuns: A,B,D,E
D. Perinatală – transimterea verticală
E. Habituală – transmiterea orizontală 232.Contraindicaţii pentru vaccinare contra infecţiei cu virus
Răspuns: A,B,D,E hepatitic B:
A. Tratament stomatologic
226.Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic B. Reacţia de anaflaxie la prima doză de vaccinare
B: C. Sistem imun competent
A. HBs Ag D. Reacţia anafilactică la drojdii
B. Anti HBc total E. Vaccinare contra infecţiei HBV cu 5 ani în urmă
C. Anti VHC Răspuns: B,D
D. HBe Ag
E. Anti HBe 233.Care din următoarele afirmaţii caracterizează răspunsul
Răspuns: A,B,D,E neadcevat la vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic B:
A. Rata joasă de răspuns la vaccinare poate fi asociată cu
227.Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic obezitatea, fumatul, imunosupresia, vîrsta înaintată
C: B. Rata joasă de răspuns la vaccinare nu poate fi asociată cu
A. Anti VHC obezitatea, fumatul, imunosupresia, vîrsta înaintată
B. Anti HBs C. Aproximativ 25-50% de persoane, care iniţial nu răspund
C. HBe Ag la vaccinare, vor răspunde la o doză adiţională de vaccin,
D. Anti VHC Ig M iar 50-70% vor răspunde la a 2-a seria de 3 doze
E. Anti HBe D. Vaccinarea cu o singură doză trebuie repetată la fiecare 2-
Răspuns: A,D 3 ani
E. Vaccinarea cu o singură doză trebuie repetată la fiecare 5-
228.Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic 10 ani
D: Răspuns: A,C,E
A. Anti VHC
B. Anti VHD 234.Care din următoarele afirmaţii caracterizează infecţia cu virus
C. Anti VHC Ig M hepatitic D (VHD)?
D. Anti VHD Ig M A. VHD este un ARN-virus defectiv, pentru expresia şi
E. ARN VHD patogenitatea căruia este necesară funcţia ajutătoare a
Răspuns: B,D,E VHB
B. Virusul VHD nu se poate replica singur şi este total
229.Care sunt criteriile de vindecare după hepatita B? dependent de prezenţa virusului B pentru a-şi asigura
A. HBsAg se determină multiplicarea
B. HBsAg nu se determină C. VHD este un ADN-virus
C. HBV ADN nedetectabil sau nivelul minimal D. Tropismul hepatic al virusului este condiţionat de
D. Nivelul ALT normal învelişul HBs Ag
E. Nivelul ALT poate fi uşor crescut E. Replicarea acestui virus are loc numai în hepatocite
Răspuns: B,C,D Răspuns: A,B,D,E

230.Enumeraţi categoriile de persoane cu factori de risc al 235.Enumeraţi investigaţiile serologice pentru aprecierea infecţiei
infecţiei cu virus hepatitic B: cu virus hepatitic C:
A. Pirsing corporal şi posibil tatuaj A. Anticorpi anti HCV
B. Membrii familiei care nu au contact sexual sau habitual B. ARN VHC calitativ
cu pacientul HBV pozitiv C. Anti- LKM
D. ARN VHC cantitaiv
32
 E. Anti- SLA 243.Selectaţi consecinţele ce pot apărea după tratamentul diuretic
Răspuns: A,B,D agresiv al cirozei hepatice:
A. Hiperalbuminemie
236.Selectaţi semnele clinice prezente în ciroza hepatică: B. Encefalopatie hepatică
A. Ascită C. Tromboză în sistemul portal
B. Splenomegalie D. Hipotonie pronunţată
C. Dilatarea varicoasă a venelor stomacului E. Hiperkaliemie
D. Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap Răspuns: B,C,D
de meduză”
E. Hiperalbuminemia 244.Selectaţi semnele caracteristice hipersplenismului:
Răspuns: A,B,C,D A. Leucocitoză
B. Eritrocitoză
237.Ciroza hepatică se caracterizează prin: C. Trombocitopenie
A. Ascită D. Leucopenie
B. Steluţe vasculare E. Euzinofilie
C. Dilatarea venelor esofagiene Răspuns: C,D
D. Pielonefrită cronică
E. Activitate crescută a AST 245.Pentru ciroza hepatică este caracteristic:
Răspuns: A,B,C,E A. Icterul
B. Hipertensiunea portală
238.Selectaţi complicaţiile posibile în ciroza hepatică: C. Insuficienţa hepatică
A. Insuficienţă hepatică D. Hipertensiunea arterială
B. Hemoragie din varicele esofagiene E. Encefalopatia hepatică
C. Tulburări de conductibilitate atrio-ventriculară Răspuns: A,B,C,E
D. Encefalopatie
E. Sindrom hemoragic 246.Selectaţi simptomele prezente în ciroza hepatică:
Răspuns: A,B,D,E A. Icter
B. Insuficienţă hepatică funcţională
239.Pentru ciroza biliară primitivă sunt caracteristice următoarele: C. Micşorarea ficatului în dimensiuni
A. Prurit cutanat D. Dezorganizarea arhitectonicii hepatice
B. Icter E. Arhitectonica hepatică nemodificată
C. Xantelasme Răspuns: A,B,C,D
D. Activitate crescută a fosfatazei alcaline
E. Prezenţa de calculi renali 247.Pentru ciroza biliară primară este caracteristic:
Răspuns: A,B,C,D A. Icter persistent
B. Prurit cutanat
240.Hemocromatoza hepatică este însoţită de: C. Activitatea ALT majorată
A. Hiperpigmentarea tegumentelor D. Degete în formă de „beţe de tobă”
B. Hiperglicemie E. Osteoporoza
C. Conţinut crescut de fier în ficat Răspuns: A,B,C,E
D. Conţinut crescut de fier în ser
E. Conţinut redus de fier în ficat 248.Cancerul căror organe poate decurge cu metastaze în ficat:
Răspuns: A,B,C,D A. Cerebral
B. Stomac
241.Pacientul cu ciroză hepatică necesită: C. Colon
A. Excluderea consumului de alcool D. Glanda mamară
B. Excluderea preparatelor medicamentoase hepatotoxice E. Plămâni
C. Evidenţă la dispensar Răspuns: B,C,D,E
D. Evidenţa periodică a indicilor biochimici hepatici
E. Terapia cu androgeni 249.Selectaţi simptomele caracteristice hipertensiunii portale:
Răspuns: A,B,C,D A. Vascularizaţie colaterală
B. Splenomegalie
242.Tratamentul ascitei în ciroza hepatică include următoarele: C. Hemoragie din varicele esofagiene
A. Dieta fără sare D. Ascită
B. Veroşpiron E. Icter
C. Furosemid Răspuns: A,B,C,D
D. Coleretice
E. Paracinteză 250.Selectaţi indicii ce caracterizează sindromul citolitic în
Răspuns: A,B,C,E patologia hepatică:
A. AST
B. ALT
33
 C. LDH E. Hiperbilirubinemie
D. Fosfataza alcalină Răspuns: A,C,D,E
E. Glucoza
Răspuns: A,B,C,E 258.Care indici biochimici caracterizează sindromul citolitic în
patologia hepatică:
251.Parametrii sindromului colestatic sunt următorii: A. Fosfataza alcalină
A. ALT B. ALT
B. Proba cu timol C. Monofosfataldolaza
C. Lactatdehidrogenaza D. Colesterolul
D. Gama-glutamiltranspeptidaza E. Albuminele
E. Fosfataza alcalină Răspuns: B,C
Răspuns: D,E
259.Selectaţi parametrii biochimici care caracterizează sindromul
252.Selectaţi indicii ce caracterizează sindromul de inflamaţie colestatic:
mezenchimală în patologia hepatică: A. Fosfotaza alcalină
A. Proba cu timol B. Transaminazele
B. Proba cu antipirină C. Lactatdehidrogenaza
C. Globulinele serice D. 5-nucleotidaza
D. Proba cu brom-sulfaleină E. Acizii biliari în ser
E. Conţinutul de colesterol Răspuns: A,D,E
Răspuns: A,C
260.Care dintre indicii prezentaţi caracterizează sindromul
253.Hepato- şi splenomegalia pot fi prezente în: hepatopriv:
A. Boala Wilson A. Albumina serică scăzută
B. Infarct miocardic B. Gama-glutamiltranspeptidaza
C. Anemie ferodeficitară C. Activitatea ALT crescută
D. Hiperbilirubinemie funcţională D. Hipoprotrombinemia
E. Ciroză hepatică E. Factorii de coagulare a sângelui scăzuţi
Răspuns: A,E Răspuns: A,D,E

254.Hepatia autoimună se caracterizează prin: 261.Pentru care afecţiuni este caracteristic sindromul citolitic:
A. Poliserozită A. Hepatită alcoolică acută
B. Hiperbilirubinemie B. Sindrom Gilbert
C. Conţinut crescut de gama-globuline C. Hepatita medicamentoasă
D. Efect pozitiv de la tratamentul cu preparate D. Hepatită virală cronică
antihipertensive E. Hemocromatoză
E. Efect pozitiv de la tratamentul cu prednisolon Răspuns: A,C,D
Răspuns: A,B,C,E
262.Selectaţi semnele caracteristice pentru boala alcoolică a
255.Selectaţi semnele caracteristice sindromului colestatic: ficatului:
A. Hiperbilirubinemie directă A. Dezvoltarea precoce a icterului
B. Fosfataza alcalină crescută B. Polineuropatie periferică
C. Nivel crescut de colesterol C. Gama-GTP crescută
D. Ureea serică majorată D. Prezenţa de anticorpi antimitocondriali
E. Nivel crescut al acizilor biliari în sânge E. Pigmentarea tegumentelor
Răspuns: A,B,C,E Răspuns: B,C,E

256.Pentru hepatita cronică cu activitate moderată este 263.Selectaţi simptomele caracteristice pentru ciroza hepatică:
caracteristic: A. Hipertensiune arterială
A. Icter B. Splenomegalie
B. Hepatomegalie C. Teleangiectazii
C. VSE crescută D. Ginecomastie
D. Activitatea majorată a AST şi ALT E. Ascită
E. Ureea serică majorată Răspuns: B,C,D,E
Răspuns: A,B,C,D
264.Care afecţiuni sunt însoţite de hepatomegalie semnificativă:
257.Icterul mecanic (prin obstrucţie) se caracterizează prin: A. Adenocarcinom hepatic
A. Debut acut B. Insuficienţă cardiacă de stază
B. Splenomegalie C. Hiperbilirubinemia Gilbert
C. Bradicardie D. Ciroză hepatică macronodulară
D. Scaun acolic E. Hemocromatoză
34
Răspuns: A,B,D,E 272.Enumeraţi grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul
pancreatitei cronice în acutizare.
265.Pentru ciroza hepatică este caracteristic: A. Glucocorticosteroizi
A. Steluţe vasculare B. Antisecretoare
B. Ginecomastie C. Antispastice
C. Hepatosplenomegalie D. Fosfolipide esenţiale
D. Febră E. Analgetice
E. Hipertensiune arterială Răspuns: B, C, E
Răspuns: A,B,C,D
273.În tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistentă se
266.Care sunt cauzele comei hepatice: include:
A. Hemoragia din varicele esofagiene A. Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi
B. Administrarea de diuretice tiazidice şi proteine
C. Administrarea de durată a barbituricelor B. Înlăturarea aportului de alcool
D. Exces de proteine C. Terapia cu somatostatină
E. Administrarea preparatelor hepatoprotectoare D. Terapia cu imunostimulatoare
Răspuns: A,B,C,D E. Terapia cu enzime pancreatice
Răspuns: A, B, C, E
267.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru steatoza hepatică
alcoolică: 274.Numiţi metodele informative în diagnosticul pancreatitei
A. Procesul hepatic este reversibil în caz de abstinenţă totală cronice.
de la alcool A. Examenul coprologic
B. Este indicat tratamentul coleretic B. Ecografia abdominală
C. Este prezentă hepatomegalia C. Tomografia computerizată
D. Nu înrăutăţeşte toleranţa subiectivă la alcool D. Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
E. Nu este însoţită de activitate crescută a transaminazelor E. Colecistocolangiografia perorală
Răspuns: A,C,D,E Răspuns: A, B, C, D

268.Care sunt cauzele dezvoltării pancreatitei cronice? 275.Către complicaţiile posibile ale pancreatitei cronice se referă:
A. Alcoolismul A. Icterul mecanic
B. Diabetul zaharat B. Diabetul zaharat
C. Reumatismul C. Deficitul de vitamine liposolubile
D. Disfuncţii ale sfincterului Oddi D. Sindromul Mallori-Veiss
E. Tireoidita autoimună E. Sindromul Zollinger-Ellison
Răspuns: A, D Răspuns: A, B, C

269.Care sunt factorii declanşatori în patogenia pancreatitei 276.Care afirmaţii despre evoluţia pancreatitei cronice sunt
cronice? corecte ?
A. Activarea enzimelor proteolitice în duoden A. Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţie
B. Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului B. Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină
C. Refluxul colangio-pancreatic asupra scăderii secreţiei de lipază
D. Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice C. Durerea se accentuează postalimentar
E. Refluxul duodeno-gastral D. Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
Răspuns: B, C, D E. Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei
cronice
270.Enumeraţi semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice? Răspuns: A, C, D, E
A. Dureri postprandiale
B. Steatoree 277.În tratamentul sindromului algic în pancreatita cronică sunt
C. Simptomul Kernig pozitiv eficiente următoarele medicamente:
D. Splenomegalia A. Somatostatina
E. Limfadenopatia B. Analgezicele nonopioide
Răspuns: A, B C. Nicotinamida
D. Enzimele pancreatice, forma tabletată
271.Care sunt semnele pancreatitei cronice în faza de acutizare? E. Riboxina
A. Hiperamilazurie Răspuns: A, B, D
B. Durere epigastrică cu iradiere în centură
C. Simptomul Curvuazie pozitiv 278.Care afirmaţii despre mecanismele durerii în pancreatita
D. Hiperlipazemie cronică sunt recunoscute în prezent?
E. Proteinuria A. Creşterea concentraţiei de glucagonă
Răspuns: A, B, D B. Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreatici

35
 C. Hiperinsulinemie 285.Scaunul pancreatic tipic se caracterizează prin:
D. Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale A. Polifecalie
E. Afectarea de vecinătate a peritoneului şi /sau duodenului B. Conţine mucus îi sânge
Răspuns: B, D, E C. Consistenţă păstoasă
D. Neformat – sub formă de terci
279.Care dintre explorările numite sunt utile pentru E. Culoare galbenă-surie, aspect grăsos
diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice în stadiile Răspuns: A, C, D, E
precoce?
A. Amilaza serică 286.Inspecţia pacienţilor cu pancreatită cronică poate releva:
B. Testul Şhilling A. Ginecomastie la bărbaţi
C. Lipaza serică B. Pigmentare surie în proiecţia pancreasului (simptomul J.
D. Testul cu D-xiloză Bartelheimer).
E. Aspartataminotransferaza serică C. Hiperpigmentare pe partea stîngă laterală a abdomenului
Răspuns: A, C (simptomul lui Culen).
D. Hiperpigmentare în jurul ombilicului (simptomul Terner).
280.Care semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice ? E. Eritem palmar
A. Durere colicativă în etajul abdominal superior Răspuns: B, C, D
B. Durere în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliacă
stângă 287.Pancreatita cronică certă se stabileşte în prezenţa unuia sau a
C. Cedează la administrarea i.v. de fenobarbital mai multor dintre criteriile indicate:
D. Se accentuează postprandial A. Calcificări ale pancreasului.
E. Dureri în epigastru cu iradiere în centură B. Leziuni moderate sau marcante (severe) ale ductului
Răspuns: D, E pancreatic (conform clasificării Cambridge).
C. Insuficienţă pancreatică exocrină marcantă sau
281.Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitelor cronice: persistentă exprimată prin steatoree
A. Etilismul D. Modificări histologice specifice
B. Patologia căilor biliare E. Modificări ductale minime (conform clasificării
C. Factori nutriţionali Cambridge)
D. Hipercalciemia Răspuns: A, B, C, D
E. Hipolipidemia
Răspuns: A, B, C, D 288.Pancreatita cronică probabilă se stabileşte în prezenţa unuia
sau mai multor criterii indicate:
282.Complicaţiile pancreatitei cronice sunt: A. Modificări ductale moderate (conform clasificării
A. Formarea pseudochisturilor pancreatice Cambridge).
B. Cancer pancreatic B. Calcificări ale pancreasului.
C. Diabetul zaharat C. Pseudochisturi recurente sau persistente.
D. Insuficienţa hepatică D. Teste funcţionale pancreatice exocrine pozitive
E. Tromboza v. porta E. Insuficienţă endocrină (testul toleranţei la glucoză -
Răspuns: A, B, C modificat).
Răspuns: A, C, D, E
283.În ce constă sindromul de malabsorbţie în pancreatită
cronică ? 289.În tabloul clinic al pancreatitei cronice putem include
A. Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsos sindroamele clinice:
B. Pierdere ponderală A. Hemoragipar
C. Creatoree B. Dolor abdominal
D. Disfagie C. Endocrin
E. Steatoree D. Al insuficienţei exocrine a pancreasului
Răspuns: A, B, C, E E. Dispeptic
Răspuns: B, C, D, E
284.Sindromul algic în pancreatita cronică se poate manifesta
prin: 290.Care dintre complicaţiile numite ale pancreatitei cronice apar
A. Durerea se instalează sau se intensifică la ingerarea precoce?
alimentelor A. Perioade de icter tranzitor, apărut dupa criza de durere
B. Durerea poate fi calmată de ingerarea de alimente B. Formarea chisturilor şi pseudochisturilor pancreatice
C. Durerea poate lipsi dimineaţa, apărînd după prînz, se C. Stenoză duodenală şi ocluzie duodenală cronică
accentuează spre seară D. Eliminare de grăsimi în cantităţi mari prin fecale
D. Durere epigastrală cu iradiere în centură E. Infecţii locale, anemie
E. Durerea în decubit dorsal se agravează Răspuns: A, B
Răspuns: A, C, D, E
291.Pancreasul endocrin este format din următoarele tipuri de
celule:
36
 A.  (alfa) Raspuns: A, B, C, D.
B.  (beta)
C.  (delta) 298.Ce complicaţii pot apare în colangita sclerozantă primitivă ?
D. PP A. Malabsorbţie
E. Acinoase B. Bronşite acute repetate
Răspuns: A, B, C, D. C. Colangiocarcinom
D. Adenocarcinom
292.Celulele  (insulociţii bazofili) ale pancreasului endocrin E. Pericardită cronică
secretă: Răspuns: A, C
A. Insulină
B. Amilină 299.Angiocolita (colangita) este o inflamaţie acută sau cronică a:
C. Glucagonă A. Veziculei biliare
D. Somatostatină B. Căilor biliare intrahepatice
E. Polipeptide pancreatice C. Căilor biliare extrahepatice
Răspuns: A, B D. Căilor biliare şi veziculei biliare
E. Ducturilor pancreatice
293.Selectaţi enzimele proteolotice: Răspuns: B, C
A. Tripsina
B. Chimotripsina 300.Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?
C. Elastaza A. Diabetul zaharat
D. Lipaza B. Ulcerul cronic
E. α-Amilaza C. Ischemia acută a peretelui veziculei biliare
D. Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare
Răspuns: A, B, C.
E. Obstrucţia completă sau parţială al căilor biliare
Răspuns: D, E
294.Selectaţi enzimele pancreatice care se secretă în forma activă:
A. Ribonucleazele
301.În caz de colică biliară se administrează:
B. Elastaza
A. Colekinetice
C. Tripsina
B. Antispastice
D. Lipaza
C. Antiacide
E. α-Amilaza D. Analgezice
Răspuns: A, D, E. E. Coleretice
Răspuns: B, D
295.Mărirea activităţii amilazei serice poate indica:
A. Puseu acut de pancreatită cronică 302.Care din factorii numiţi participă în formarea calculilor
B. Pancreatita acută biliari?
C. Hepatită acută A. Staza biliară
D. Hepatită cronică B. Infecţia cronică a căilor biliare
E. Ciroză hepatică C. Prezenţa ulcerului duodenal
Răspuns: A, B. D. Schimbările litogenice ale bilei
E. Prezenţa ulcerului stomacal
296.Testele de explorare funcţională indirectă a pancreasului Răspuns: A, B, D
includ:
A. Enzimele pancreatice în serul sanguin a jeun 303.Numiţi investigaţiile care sunt informative pentru
B. Enzimele pancreatice în serul sanguin după teste de diagnosticarea colecistitei cronice?
stimulare a funcţiei exocrine a pancreasului A. Colecistografia orală
C. Enzimele pancreatice în urină şi fecale B. Ecografia abdominală
D. Studierea acţiunii secreţiei pancreatice la procesele de C. Tubajul duodenal şi bilicultura
digestie D. Duodenoscopia
E. Activitatea enzimelor pancreatice în conţinutul duodenal E. Gastroscopia
în dinamica testului secretin-pancreoziminic Răspuns: A, B, C
Răspuns: A, B, C, D.
304.Care din suferinţele numite sunt incluse în sindromul
297.Care dintre simptomele numite pot fi întâlnite la un pacient postcolecistectomic ?
cu pancreatită cronică cu insuficienţa funcţiei exocrine îi A. Disfuncţia sfincterului Oddi
endocrine (diabet zaharat) a pancreasului? B. Abcesele hepatice
A. Steatoree C. Bontul cistic lung
B. Creatoree D. Litiaza reziduală postoperatorie
C. Amiloree E. Icterul parenchimatos
D. Stări hipoglicemice frecvente pe fonul insulinoterapiei Răspuns: A, C, D
E. Chetoacidoză
37
305.Semnele clinice posibile în colangită sunt: 312.Care sunt complicaţiile litiazei veziculare ?
A. Dureri în hipocondrul drept A. Neoplasmul vezicular
B. Icter B. Pancreatita acută
C. Febră şi frisoane C. Hidrops vezicular
D. Hepatomegalie D. Colesteroloza veziculară
E. Dureri în regiunea paraombilicală E. Colecistita acută
Răspuns: A, B, C, D Răspuns: A, B, C, E

306.În formarea calculilor de colesterol sunt implicate 313.Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare
următoarele mecanisme: presupune:
A. Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă A. Acidul chenodeoxicolic
B. Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în B. Cefalosporine din generaţia a III-a
acizi biliari primari C. Antispastice
C. Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide D. Analgetice
D. Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă E. Anticolinergice
E. Hiperfermentemie pancreatică Răspuns: C, D, E
Răspuns: A, B, C
314.Enumeraţi preparatele cu efect de dizolvare a calculilor
307.Tratamentul colecistitei cronice include: biliari:
A. Drenante biliare (preparate coleretice) A. Acid ursodeoxicolic
B. H2 - blocatori B. Himecromon
C. Tratamentul antimicrobian C. Pancreatin
D. Preparate antispastice D. Antibacteriene
E. Antiinflamatorii nonsteroidiene E. Acid chenodeoxicolic
Răspuns: A, C, D Răspuns: A, E.

308.Manifestările clinice posibile în sindromul 315.Disfuncţia sfincterului Oddi de tip biliar veridic (I) se
postcolecistectomic includ: caracterizează prin:
A. Dureri de tip biliar A. Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
B. Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice B. Coledoc dilatat > 12 mm
C. Frison şi febră C. Reţinerea contrastului în coledoc (la CPGER) > 45 min.
D. Icterul episodic sau continuu D. Elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul
E. Diabetul zaharat accesului
Răspuns: A, B, C, D E. Micşorarea albuminei serice
Răspuns: A, B, C; D.
309.Ce semne sonografice consideraţi relevante pentru
diagnosticul de colecistită acută ? 316.Disfuncţia sfincterului Oddi de tip biliar posibil (II) se
A. Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic caracterizează prin:
B. Îngroşarea peretelui veziculei biliare cu peste 4 mm A. Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
C. Colecţie fluidă pericolecistică B. Durerea tipică asociată cu unul sau două dintre criteriile:
D. Lipsa de vizualizare a veziculei biliare coledoc dilatat > 12 mm, reţinerea contrastului în coledoc
E. Toate semnele de mai sus în faze diferite de evoluţie a > 45 min. şi elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult
bolii în timpul accesului
Răspuns: B, C C. Modificări structurale ale sfincterului Oddi
D. Modificări structurale ale ampulei Vater
310.Care sunt factorii predispozanţi pentru litiaza biliară ? E. Dereglări funcţionale ale sfincterului Oddi
A. Obezitatea Răspuns: A, B, E.
B. Hipercolesterolemia
C. Administrarea de hormoni androgeni 317.Care dintre preparatele numite micşorează spasmul
D. Tratamentul cronic cu glucocorticoizi sfincterului Oddi?
E. Dietele bogate în proteine A. Acidul ursozdeoxicolic
Răspuns: A, B B. Mebeverina hidroclorid
C. Hymecromone
311.Care sunt caracteristicile colicii biliare tipice? D. Silimarina
A. Iradieri în spate pe sub rebordul costal stâng E. Drotaverina
B. Iradieri spre vârful scapulei Răspuns: B, C, E.
C. Debut brusc al durerilor
D. Localizare paraombilicală 318.Cercetările de laborator de screening pentru diagnosticul
E. Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru disduncţiei sfincterului Oddi includ:
Răspuns: B, C, E A. Ureea
B. AST, ALT
38
 C. Fosfataza alcalină
D. Lipaza şi amilaza serică 325.Hipertonia veziculei biliare se manifestă prin:
E. Glicemia A. Pirozis
Răspuns: B, C, D B. Colici biliare frecvente, dar de intensitate mai redusă,
decât colicele biliare litiazice
319.Colangita sclerozantă primară se caracterizează prin: C. Gust amar
A. Inflamare şi fibroză în căile biliare întrahepatice şi D. Greţuri, vome biloase
extrahepatice E. Constipaţie
B. Tendinţă către progresare ce conduce la dezvoltarea Răspuns: B, C, D.
cirozei biliare secundare
C. Inflamare şi fibroză doar în căile biliare întrahepatice
D. Scleroză sistemică 326.Sondajul polifracţionat duodenal în hipotonia vezicii biliare
E. Asocierea diabetului zaharat va determina următoarele modificări:
Răspuns: A, B. A. Majorarea cantităţii bilei în porţia B (mai mult de 60 ml)
B. Reducerea timpului fluxului bilei în porţia B
320.Criteriile caracteristice pentru colangita sclerozantă primară: C. Sporirea timpului fluxului bilei vezicale
A. Preponderent se observă la bărbaţii de vîrstă tînără şi D. Reducerea duratei etapei sfincterului Oddi „închis „ < 3
medie min (hipotonia sfincterului)
B. Preponderent se observă la femeile de vîrstă tînără şi E. Volumului normal al vezicii biliare
medie Răspuns: A, C, D.
C. Dureri repetate în hipocondrul drept, simptomul Ortner
pozitiv, subfebrilitate 327.Simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei
D. Icter slab pronunţat îndelungat, practic permanent cronice sunt:
E. Prurit cutanat A. Dureri în hipocondrul drept
Răspuns: A, C, D, E. B. Febră
C. Icter
321.Pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare sunt D. Siptomul Ortner pozitiv
sugestive: E. Sitofobie
A. Creşterea FA şi a GGTP în combinare cu majorarea Raspuns: A, B, C.
semnificativă a ALT
B. Creşterea gama-globulinelor, din contul IgM 328.Care dintre afirmaţiile enumerate sunt adevărate pentru
C. Majorarea CIC colangita primară sclerozantă?
D. Stricturi multiple în căile biliare întra- şi extrahepatice A. ≈ 30% bolnavi suferă concomitent de Colita ulceroasă
conform datelor colangiografiei retrograde. sau boala Crohn
E. Prezenţă în hepatocite a corpusculilor Mallory B. Diagnosticul se confirmă prin colangiopancreatografie
Răspuns: A, B, C, D. endoscopică retrogradă
C. Boala se întâlneşte preponderent la bărbaţi
322.Complicaţiile colangitei sclerozante primare includ: D. Tratamentul constă în stabilirea anastamoze chirurgicale
A. Ciroza biliară secundară între căile biliare îi intestin
B. Colangiocarcinom E. Pentru suspectarea bolii este importantă elevarea
C. Insuficienţă vitaminelor hidrosolubile fosfatazei alcaline în ser
D. Steatoree Raspuns: A, B, C, E.
E. Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
Răspuns: A, B, D, E. 329.Caracteristica clinică a sindromului algic în colica biliară
include:
323.Complicaţiile acute ale litiazei veziculare sunt: A. Localizarea: în pătratul superior abdominal, din dreapta –
A. Colecistita acută epigastru şi hipocondru drept
B. Pancreatita acută B. Durerea iradiază în/sub omoplatul drept, în umărul drept
C. Hepatita acută C. Durerea se ameliorează după consumul alimentelor
D. Litiaza coledocului (CBP), angiocolita (colangita) acută D. Accesul poate fi provocat de consumul alimentelor
E. Ileus biliar (dupa perforatia veziculei biliare si realizarea copioase
unei fistule bilio-digestive inalte spontane) E. Durerea este de mare intensitate
Răspuns: A, B, D, E. Răspuns: A, B, D, E.

324.Factorii de risc pentru formarea calculilor biliari: 330.Colangita cronică septico-lentă poate evolua cu:
A. Foamea A. Dureri surde permanente în hipocondru drept
B. Obezitatea B. Leucocitoză
C. Genul masculin C. Hiperglicemie
D. Graviditatea D. Frisoane
E. Caracterul alimentaţiei, folosirea unor medicamente E. Marcheri biochimici ai colestazei
Răspuns: A, B, D, E. Răspuns: A, B, D, E.
39