Formula lui Taylor.

Reprezent¼
ari gra…ce

Folosind reprezent¼
ari gra…ce vom ar¼ata c¼a aproximarea unei funcţii
printr-un polinom Taylor este cu atât mai bun¼ a (cu eroare mai mic¼a),
cu cât gradul polinomului Taylor este mai mare.
Presupunem c¼ a f : I ! R este derivabil¼
a de n ori pe I, pentru orice
n 1. Consider¼ am polinomul Taylor de ordin n asociat lui f relativ la
punctul a, dat de formula
X
n
f (k) (a)
Ta;n (x) = (x a)k , adic¼
a
k=0
k!

f 0 (a) f 00 (a) f (n) (a)

Ta;n (x) = f (a)+ (x a)+ (x a)2 +:::+ (x a)n :
1! 2! n!
Dac¼ a M > 0 a. î. f (k) (x)
a exist¼ M , 8x 2 I, 8k 1, atunci

f (x) = lim Ta;n (x) , 8x 2 I, 8a 2 I,

n!1

Notând restul Rn;a (x) = f (x) Ta;n (x), relaţia de mai sus arat¼
a c¼
a
lim Rn;a (x) = 0.
n!1
Fix¼am a = 0 2 I şi not¼
am Ta;n (x) = Tn (x) şi Ra;n (x) = Rn (x).
Reprezent¼ am gra…c diferenţa dintre funcţia pe care o aproxim¼ am şi
un polinom Taylor corespunz¼ ator. Observ¼ am c¼ a diferenţa este foarte
apropiat¼a de zero pe un interval care se extinde pe m¼ asur¼
a ce gradul
polinomului Taylor creşte.
I. Fie f (x) = ex , x 2 R. Avem f (n) (x) = ex , x 2 R pentru orice
n 1. Atunci
1 1 1
Tn (x) = 1 + x + x2 + ::: + xn
1! 2! n!
Se arat¼ a ex = lim Tn (x), 8x 2 R.
a c¼
n!1
Reprezent¼ a ex :
am gra…c funcţia exponenţial¼

1
 y 140

120

100

80

60

40

20

-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
x

Reprezent¼am pe acelaşi desen:

1) gra…cele funcţiilor f şi T1

10
y
9

-3.0 -2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
x

2) gra…cele funcţiilor f şi T2

2
 10
y
9

-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
x

3) gra…cele funcţiilor f; T1 , T2 şi T3 (cu negru, violet, roşu şi verde,

respectiv).

10
y
9

-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
x

Reprezent¼
am pe acelaşi desen gra…cele resturilor R2 = f T2 şi
R3 = f T3 (cu negru, respectiv cu roşu).

3
 4
y
3

-5 -4 -3 -2 -1 1 2 3 4 5
x
-1

-2

-3

-4

p
II. Fie f (x) = x + 1, x 2 ( 1; +1): p
Se arat¼a (prin inducţie dup¼
a n) c¼
a pentru f (x) = x + 1 avem
1 (n) (2n 2)! 2n 1
f (x) = ( 1)n+1 2n 1 (x + 1) 2 :
n! 2 (n 1)!n!
p
f (x) = x + 1 se dezvolt¼
a în serie Taylor în jurul originii, pentru
x 2 ( 1; 1), sub forma
p x
1 2 3 3 15 4 105 5
x+1=1+ x + x x + x :::
4 2
8 16 32
p
Gra…cul funcţiei f (x) = x + 1 este reprezentat în Figura 1

2.5
y
2.0

1.5

1.0

0.5

-1 0 1 2 3 4 5
x
Figura 1

4
 p x
Gra…cul restului R1 (x) = x+1 1+ 2
este reprezentat în Figura
2.

x
-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8

y
-0.1

-0.2

-0.3

-0.4

-0.5

-0.6

-0.7

-0.8

-0.9

-1.0

Figura 2

5
 p x 1 2
Gra…cul restului R2 (x) = x+1 1+ 2 4
x este reprezentat
în Figura 3:

0.2
y

0.1

-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
x

-0.1

-0.2

Figura 3

6
 p
Gra…cul restului R3 (x) = x + 1 1 + x2 14 x2 + 38 x3 este reprezen-
tat în Figura 4.
Se observ¼
a c¼a R3 (x) < 0 pentru x > 0 şi R3 (x) > 0 pentru x < 0.

y 0.2

0.1

-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
-0.1
x

-0.2

-0.3

-0.4

-0.5

-0.6

Figura 4

7
 p x 1 2
În Figura 5, gra…cul restului R4 (x) = 1 + x 1+ 2 4
x + 38 x3 15 4
16
x
este reprezentat cu negru, iar gra…cul restului
p x 1 2 3 3 15 4 105 5
R5 (x) = 1+x 1+ x + x x + x
2 4 8 16 32
este reprezentat cu roşu.

y
0.4

0.3

0.2

0.1

-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
x
Figura 5