Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Specializarea: Management si Audit in Administratie si Afaceri

Proiect la disciplina: “Politici publice”

Profesor coordonator: conf. dr. Morariu Alunica Nume si prenume:

Leustean Maria Roxana

Ichim Ana-Maria
Tema proiectului : POLITICA TURISMULUI IN
ORASUL GURA HUMORULUI
 Oraşul Gura Humorului, situat în centrul geografic al judeţului Suceava, în “Zona
Mănăstirilor Bucovinei”, deţine o poziţie strategică pentru vizitarea mănăstirilor din Nordul
Moldovei și a altor obiective de interes turistic din această parte a țării.

1. Institutia initiatoare Primăria orașului Gura Humorului

2. Formularea problemei
Oraşul Gura Humorului, situat în centrul
geografic al judeţului Suceava, în “Zona
Mănăstirilor Bucovinei”, deţine o poziţie
strategică pentru vizitarea mănăstirilor din
Nordul Moldovei și a altor obiective de interes
turistic din această parte a țării. De altfel,
turismul în regiunea Gura Humorului
constituie una dintre priorităţile de dezvoltare a
regiunii Bucovina, iar investiţiile în acest
domeniu o prioritate în cadrul Planului
Naţional de Dezvoltare a României. Acest
lucru este reflectat de numărul mare de turişti
care vizitează zona pe tot parcursul anului –
estimat la aproximativ 60.000 de persoane
cazate anual în unităţile de primire turistică şi
la circa 200.000 care tranzitează staţiunea.
În prezent, în cadrul staţiunii Gura
Humorului forma de turism predominant
practicată este cea cu valenţe culturale,
datorită numeroaselor mănăstiri (Voroneţ,
Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Arbore
etc.) aflate în apropiere, ale căror biserici
pictate au fost incluse, în cazul unora dintre
ele, în patrimoniul cultural mondial al
UNESCO începând din anul 1993.
De asemenea, o formă de turism care s-a impus
recent în preferinţele turiştilor este turismul de
agreement. Astfel, prin Proiectul “P.O.P.A.S.”
(Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca
Moldovei, Agrement, Sport), cu o investiție
totală de 10,2 milioane de euro, finanțată din
fonduri europene, orașul Gura Humorului a
fost dotat, din 2010, cu o pârtie de schi cu o
lungime de 1.486 de metri cu un grad de
competitivitate de 7,5, prevăzută cu telescaun
şi instalaţie pentru producerea zăpezii, o
piscină acoperită, un bazin de înot pentru copii,
terenuri de sport în aer liber şi un patinoar
artificial în zona de agreement „Ariniș”.

Nu în ultimul rând, datorită existenţei mai

multor săli de conferinţe în cadrul unor
hoteluri şi pensiuni, a luat amploare
turismul de afaceri, congrese şi reuniuni.

În pofida resurselor turistice variante, a

dezvoltării reţelei de unităţi turistice de
cazare şi a numărului mare de turişti care
vizitează zona, oraşul oferă posibilităţi
limitate de transport la obiectivele turistice
şi de agrement, precum şi în interiorul
oraşului.

Conform unei anchete sociologice realizate în

iulie 2011, deși evaluarea staţiunii Gura
Humorului şi a zonelor din împrejurimi este în
general una pozitivă, majoritatea turiştilor
evaluând-o ca ofertantă (57%) şi foarte
ofertantă (40%), majoritatea acestora (65%)
identifică în infrastructură un inconvenient
major atunci când vizitează zona.

Cei avantajați de situația prezentă par a fi cei

care se deplasează cu autoturismul personal,
acesta fiind de altfel mijlocul de transport cu
care s-au deplasat marea majoritate a turiștilor
la Gura Humorului (76%). Cu toate acestea,
63% dintre cei chestionaţi indică că şi-ar dori
alte mijloace de transport către obiectivele
turistice de pe raza orașului, eventual unele
ecologice. Această opțiune pentru un mijloc de
transport ecologic este susținută de opțiunea,
într-o proporție covârșitoare de 84%, a
preferinţei ca aerul curat și nepoluat să nu
dispară din specificul turistic oferit de Gura
Humorului. Necesitatea existenței unui astfel
de mijloc de transport ecologic și lipsa unei
astfel de opțiuni în prezent se impune cu atât
mai mult cu cât majoritatea covârșitoare a
turiștilor (97%) se declară interesată și foarte
interesată de existența unui mijloc de transport
ecologic care să cuprindă mănăstirile,
complexul Ariniş, pârtia „Şoimul” şi
pensiunile cu specific culinar.

Cu toate acestea, în oraş și în aria sa

administrativă nu există transport în comun
local, deplasarea, atât în interior, cît și spre
obiectivele turistice de pe raza sa făcându-se
preponderent cu mijloace proprii şi prin reţeaua
particulară de taximetrie. Deși există o rețea de
microbuze, programul de funcționare al
acestora se pliază în principal după programul
de lucru și de școală al rezidenților și nu
funcționează duminica, atunci când fluxul
turiștilor este mai mare. De asemenea, în
momentul de față, complexul Ariniș și pârtia
„Șoimul” nu sunt deservite de niciun mijloc de
transport, turiștii fiind nevoiți să se deplaseze
prin mijloace proprii, deși practicatul înotului
în cele 3 piscine ale complexului a fost indicat
de turiști drept a doua activitate preferată de
petrecere a timpului liber în zonă după
vizitarea mânăstirilor.

În aceste condiții, situația actuală a

infrastructurii la nivel orașului Gura
Humorului îi dezavantajează clar atât pe turiștii
care nu pot ajunge la obiectivele de interes
turistic cu mașina personală cât și pe cei care
își doresc să circule cu un mijloc de transport
care respectă mai mult specificul eco-turistic și
cultural al zonei. De asemenea, actuala situaţie
se dovedeşte dezavantajoasă și pentru
rezidenții care nu vor să apeleze la taxiuri și
microbuzele cu program limitat pentru a se
deplasa atât în interiorul orașelor cât și către
 locurile de petrecere a timpului liber
ameneajate în oraș.

În acest context, starea actuală a infrastructurii

generează următoarele efecte negative: nu
permite exploatarea turistică adecvată a
obiectivelor turistice de pe raza orașului,
limitează posibilitatea practicării unor forme
mai variate de turism, nu satisface nevoile unor
segmente importante din piaţa turistică (turiștii
interesați de practicarea unui turism mai
ecologic, în acord cu specificul zonei) și
influenţează negativ durata de şedere a
turiştilor în perimetrul stațiunii.

3) Denumirea politicii Pe cărări de munte şi oraş cu trenuleţul

zâmbăreţ din Gura Humorului
Creşterea calităţii serviciilor de turism ecologic

4) Scop oferite de zona Gura Humorului prin

dezvoltarea integrată şi ecologică a
infrastructurii de turism.

Obiective generale:

5) Obiective generale / Obiective specifice − diversificarea ofertei de turism ecologic

furnizată de zona Gura Humorului

− îmbunătăţirea posibilităţilor de transport

ecologic la obiectivele turistice și de agrement
de pe raza oraşului Gura Humorului

Obiective specifice:

− creşterea numărului de trasee turistice cu

 până la 50% până în 2017

− creşterea duratei de şedere a turiştilor în

Gura Humorului de la 2,6 zile în prezent la 4
zile până în 2017

− creşterea numărului de turişti cu 30% până în

2017

Beneficiari direcţi:

6) Beneficiari
− turiștii care vizitează orașul Gura Humorului
și obiectivele de interes turistic de pe raza
unității administrativ-teritoriale Gura
Humorului

− rezidenții oraşului Gura Humorului

Beneficiari indirecţi :

− agenţii economici din domeniul turistic

(pensiuni, hoteluri) prin creșterea numărului de
turiști și a perioadei de ședere a acestora, ca
urmare a diversificării numărului de trasee
turistice și a accesării mai facile a obiectivelor
de interes turistic

− alţi agenți economici

− administraţia publică locală, prin creşterea

veniturilor la bugetul local

− persoanele care vor fi angajate pentru a opera

 și gestiona mijloacele de transport ecologic la
obiectivele turistice de pe raza oraşului Gura
Humorului

7)Variante de Varianta 1: Impact economic Buget estimat

soluţionare
Achiziţionarea şi Dezvoltarea ofertei turistice
Cheltuieli investiție
punerea în funcţiune a pusă la dispoziţie de zona
inițială: 1.875.720 RON
unor trenuleţe Gura Humorului.
fără TVA
electrice, care să
 Oferirea unei posibilități de
efectueze trasee la
− 3 trenulețe a 3 vagoane
transport mai ieftine decât
principalele atracţii
fiecare: 1 661 520 RON
folosirea taximetrelor.
turistice din Gura
fără TVA
 Venituri obţinute de Primărie
Humorului
din exploatarea trenulețelor,
(Mănăstirea Voroneț, − alte costuri trenulețe (3
concesionare stații trenulețe și
Mânăstirea Humor, acumulatoare, 36
panotare trenulețe în scop
pârtia „Şoimul”, anvelope, panouri
publicitar: 538 520 RON fără
complexul de plexiglas): 109 200 RON
TVA/ an).
agrement fără TVA
 Atragerea de agenţi
Ariniș, pensiuni cu
comerciali care să realizeze − stații trenulețe: 105.000
produse culinare
activități comerciale în RON fără TVA
specifice zonei)
spațiile concesionate.
Cheltuieli operaționale:
 Venituri obţinute de agenți
* Investiția s-ar putea
208.750 RON RON fără
finanța prin accesarea economici ca urmare a
TVA/ an
de fonduri intensificării activității
nerambursabile, în turistice.
− cheltuieli salariale:
cadrul Programului
126.000 RON/ an
Impact social
Operațional Comun
Romania- Ucraina – − cheltuieli alimentare:
 Crearea a 7 locuri de muncă.
Republica Moldova 32.850 RON/ an fără
2007-2013.  Crearea unui mijloc de TVA
transport local atât pentru
− cheltuieli emitere bilete:
rezidenți, cât și pentru turiști
23.500 RON fără TVA/
la nivelul zonei Gura
an (Există posibilitatea ca
Humorului.
activitatea de emitere a
 Creşterea gradului de
biletelor să fie susţinută
satisfacţie al turiştilor şi
financiar de către
rezidenţilor.
proprietarii de pensiuni,
Impact ecologic în schimbul figurării pe
bilet a reclamei la
 Efect pozitiv asupra sănătăţii
pensiune.)
publice, în condițiile în care
deplasarea cu trenulețele se − cheltuieli asigurare
face pe baza unor baterii CASCO: 12.000 RON/ an
electrice, nepoluante fără TVA
 Păstrarea aerului curat din
− costuri întreţinere: 14.
zonă prin utilizarea unui
400 RON/ an fără TVA
mijloc de transport ecologic.

Cheltuieli de
promovare: 64.500 RON
fără TVA/ în primul
an, urmând ca din anul
doi să fie alocată o sumă
de 8.600 RON din
veniturile optinute din
exploatarea trenuleţelor

Varianta 2: Impact economic Buget estimat:

Achiziționarea și
 Venituri obţinute de Primărie Cheltuieli investiție
dezvoltarea
din exploatarea bicletelor inițială: 180.000 RON
unei reţele de 100
de biciclete închiriabile (la varianta fără TVA
închiriabile, cu puncte închirierii a 100 biciclete/zi în
− achiziţie biciclete:
de închiriere în 5 zone 210 zile de funcţionare:
100.000 RON fără TVA
de interes turistic ale 336.000 RON fără TVA).
 Atragerea de noi agenţi
zonei Gura Humorului
− alte costuri biciclete
comerciali, care să furnizeze
(dotare cu cauciucuri de
și să alimenteze parcul de
rezervă): 5.000 RON fără
biciclete.
TVA
 Obţinerea de venituri la
bugetul local prin − staţii primire/predare
concesionarea punctelor de biciclete: 75.000 RON
închiriere a bicicletelor. fără TVA

Impact social Notă 1: Parcul de

biciclete va fi reînoit prin
 Crearea a 6 locuri de muncă.
vânzarea, la 3 ani, a
 Creşterea gradului de
jumătate din lot, la 50%
satisfacţie a turiștilor.
din valoarea de achiziție
 Crearea unui mijloc de
și achiziționarea altor
transport alternativ la nivelul
biciclete noi (50.000
zonei Gura Humorului.
RON la 3 ani fără TVA)
 Efect pozitiv asupra sănătăţii
publice, în condițiile în care Notă 2: în condițiile în
deplasarea cu bicicletele este care sunt construite piste
nepoluantă. de biciclete: 3.165.528
RON fără TVA pentru 24
de kilometri de piste

Impact ecologic:
Cheltuieli de
operare:66.500 RON fără
 Păstrarea aerului curat din
TVA/ an
zonă prin utilizarea unui
 mijloc de transport ecologic. − cheltuieli salariale: 63
000 RON/ an

− cheltuieli curent staţii

biciclete: 3.500 RON/ an
fără TVA

Cheltuieli promovare:
12.600 RON/ an fără
TVA în primul an

Varianta3: Impact economic: Buget estimat

Menținerea situației
 Lipsa costurilor pe care le-ar
actuale
presupune o investiție într-un
mijloc de transport pentru
turiștii din zonă.
 Lipsa veniturilor pe care
primăria le-ar obține din
gestionarea unui mijloc de
transport în comun.
 Limitarea accesului la
obiectivele de interes turistic
și de agrement.

Impact social:

 Lipsa unui mijloc de transport

în comun care să deservească
atât rezidenții, cât și turiștii în
fiecare zi a săptămânii.
 Grad limitat de satisfacție
privind oportunitățile de
 turism și de agrement oferite
de zonă.

Impact ecologic:

 Creșterea poluării ca urmare a

faptului că principalul mod de
deplasare a turiștilor către
obiectivele de interes turistic
este autoturismul personal. În
condițiile în care an de an
numărul turiștilor crește, ca
urmare a diversificării
facilităților turistice, gradul
de poluare va crește.

8) Organizaţii şi instituţii Rezultatul consultării

Procesul consultate
Procesul de consultare a constat în organizarea
de
 „Asociaţia de Turism Bucovina” unui focus grup, desfășurat la data de 21 iunie, cu
consultare
 Hotelul „Best Western reprezentanţi ai organizaţiilor şi instituţiilor din
Bucovina” domeniul turistic. Întâlnirea s-a desfășurat la
 Agenţiei de Turism „Ramona sediul primăriei Gura Humorului și a avut ca scop
Tourism & Travel” prefigurarea unor soluţii la problema de politici
 Pensiunea „Casa Humor” publice din cadrul exerciţiului pilot.

Focus grupul s-a soldat cu următoarele principale

luări de poziții:

a. dezvoltarea turismului ecologic şi a

ecoturismului la nivel oraşului Gura Humorului
este esențială pentru păstrarea specificului zonei
 Bucovinei, axată pe turism ecumenic, ecoturism,
turism cultural şi culinar.

b. turiștii se confruntă cu dificultăți în privinţa

accesului la punctele de atracţie turistică şi în
special la mănăstiri, în condiţiile în care există
doar microbuze, care nu se pliază pe perioadele în
care creşte afluxul de turişti.

c. este necesară diversificarea posibilităţilor de

transport ecologic în zonă.

d. un posibil mijloc de transport ecologic ar trebui

atât să realizeze circuite, care să acopere cât mai
multe atracţii turistice şi culturale din oraş, cât și
să funcționeze ca un mijloc de transport pentru
localnici.

e. deşi perioada petrecută de către turişti în Gura

Humorului este în creştere, ea poate stagna în
condiţiile în care turiştii, în special cei români, nu
accesează, din comoditate sau lipsa de interes,
excursiile opţionale, cu profil ecologic şi cultural,
oferite de operatori.

f. există un „profil static” al turistului, care ar

trebui educat pentru a accesa mai bine oferta de
turism ecologic la nivelul localităţii Gura
Humorului, eventual printr-un program de
educare turistică.

Varianta de soluţionare recomandată este

Varianta 1.

Varianta de soluţionare s-a făcut pe baza unei

9) Varianta de soluţionare recomandată
unei analize cost-beneficiu a soluţiei privind
achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unor
 aflate în concurență.
 Alegerea de către turiști a unui mijloc de
transport alternativ (spre exemplu, opțiunea
actuală de deplasare cu autoturismul personal
la obiectivele turistice din zonă).

Grupuri vizate

− turiștii care vizitează zona Gura Humorului

și obiectivele de interes turistic de pe raza
unității administrativ-teritoriale Gura
Humorului.

− rezidenții unității administrativ-teritoriale

Gura Humorului (circa 16.000 persoane).

− agenţi economici din domeniul turistic

(pensiuni, hoteluri).

− persoanele care vor fi angajate pentru a

opera și gestiona mijloacele de transport
ecologic la obiectivele turistice de pe raza
oraşului Gura Humorului.

Monitorizare/evaluare

Până la darea în funcțiune a trenulețelor vor fi

realizate rapoarte de monitorizare (lunar) şi
rapoarte de monitorizare (trimestrial) privire
la conformarea la planul de acțiuni.

După darea în funcțiune a trenulețelor (1

ianuarie 2014), va fi realizat un raport de
monitorizare a următorilor indicatori de
performanță:

Indicatori de performanţă

− numărul de bilete cumpărate

− numărul de turiști care vizitează obiectivele

de interes de pe raza orașului Gura Humorului
− pe baza unui studiu sociologic

− numărul de trasee turistice create

− numărul de zile de ședere − pe baza unui

studiu sociologic, pornind de la o întrebare de
tipul ”Câte zile petreceţi în Gura Humorului
în această vacanţă?”

− veniturile realizate din exploatarea

trenulețelor − pe baza biletelor achiziționate

− numărul de persoane satisfăcute de

transportul la obiectivele turistice din zona
Gura Humorului pe baza unei întrebări de
tipul ”Cât de mulţumit sunteţi de starea
actuală a transportului către obiectivele
turistice din zona Gura Humorului?”