Tema nr.

Geert Hofstade, a observat prin studiile sale efectuate pe organizației IBM că, deși
aceasta era una normată, cu o cultură organizațională bine definită, în diferitele sucursale
împărțite pe întregul glob, se găseau diferențe de cultură ogranizațională. Acsta a demonstrat
prin studiul său faptul că diferențele culturale sunt definite de:

a) Atitudinea față de inegalitatea socială.

Aici ne referim la ecartul puterii, la modul în care societatea și indivizii
acesteia apreciază distanța față de putere, mică sau mare. Practic se măsoară cum
acceptă membrii cu cea mai puțină putere, distribuția inegală a acesteia precum și dacă
aceștia se așteaptă să existe o diferențiere a puterii.
Un scor mare obținut la dimensiunea, „Distanța față de putere”, se traduce
prin:1
- Gradul bate funcția;
- Persoana este confundată cu funcția, aceasta din urmă aducând nenumerate
beneficii pe toate planurile;
- Se face abuz de putere precum și faptul că șeful are întotdeauna dreptate;
- Un statut superior în anumite privințe se răsfrânde și în alte privințe;
- Clasa de mijloc este aproape inexistentă;
- Promovarea din punct de vedere ierahic se face greoi, lingușeala șefului și
„săparea” colegilor cu același nivel ierarhic, sunt practici comune;
- Adresarea și salutul se face în funcție de grad, ș.a.m.d.
Din punct de vedere al analizei acestei dimensiuni România a obținut un scor
ridicat de 90/100, acest lucru arătând faptul că distanța față de putere este ridicată.
Societatea românească percepe inegalitatea distribuirii puterii ca fiind un lucru normal,
și nu se intervine în exercitarea autorității de către management, așteptându-se din
partea acestora reguli clare și concise. Se indică necesitatea centralizării puterii,
aceasta să se afle în mâna unui singur om, oridinele venite din punctul cel mai înalt al
ierarhiei fiind mereu respectate.
Acest lucru mai indică faptul că angajații români tind să creeze o relație directă
cu superiorii în vederea obținerii unei anumite protecții din partea acestora, dar și din
dorința de a nu își asuma foarte multe pentru deciziile lor.
În opinia mea deși avem un scor ridicat la această dimensiune, cred că se
dorește totuși o descentralizare a puterii atât când vorbim din punct de vedere al unei
organizații, cât și din punct de vedere al guvernării naționale. Dacă ar fi să analizăm
evenimentele recente (preoteste, dorința unui guvern tehnocrat, etc), putem afirma
faptul că dorința generală a poporului român e de a fi ascultat și consultat.
În conluzie, aș afirma faptul că, deși avem un scor ridicat, tendința României
este de a-și dori și creea o distanță față de putere mică, unde salariații sunt consultați în
ceea ce privește anumite decizii ale firmei, precum și creerea unui mangament
participativ și nu a unui management autoritar.

b) Atitudinea față de comunitate.

Studiul lui Hofstede a încercat să definească și atitudinea individului față de
societatea în care trăiește. Se urmărește astfel dacă individul se simte apropiat influențat
față de semenii lui sau nu. Cea de-a doua dimensiune este astfel individualismul sau

1
Prelucrat după: http://www.slideshare.net/princesslizu/ro-03-modelul-hofstede (accesat 15.11.2015)
colectivismul. Acest lucru nu trebuie neapărat privit din punct de veere al egoismului
individului, deși analiza acestei dimensiuni se face prin prisma termenilor de „eu” sau
„noi”.
Estimarea lui Hofstede, în ceea ce privește individualismul în cadrul României,
este de 30 de puncte din 100. Acest scor mic reflectă faptul că societatea românească este
una de tip colectivist. Astfel, individul în cadrul organizației se pliază pe valorile acesteia
și privește colectivul ca pe o familie. Indivizii se supun regulilor grupului social de care
aparțin, iar societatea per ansamblu este divizată în mai multe grupuri, cu interese
comune.
Atât relațiile din câmpul muncii cât și cele ale grupului de prieteni, sunt strâns
legate în cadrul culturii Românești. Preocuparea românilor nu este doar de sine și de
familia sa, ci și de priteni, colectivul de la locul de muncă.

c) Atitudinea față de succes.

Această caracteristică este reflectată în dimensiunea trei a lui Geert Hofstede și
anume masculinitatea. Deși acest termen reflectă rolurile celor două sexe, Hofstede
analizează în dimensiunea sa, caracteristicile celor două sexe proiectate în cultura
organizațională. Astfel accentul este pus pe valorile predominante, comportamentul
dominant sau cooperant sau șansele manageriale în cadrul culturii organizaționale.
România primește un scor de 42 ce se traduce prin faptul că suntem între valorile
celor două sexe. Societatea românească este relativ feminină, având mici influențe
masculine. În cadrul relațiilor de muncă sunt apreciate valori precum egalitatea,
solidaritatea și calitatea. Conflictele din câmpul muncii sunt rezolvate de regulă prin
compromis și negociere.

d) Atitudinea față de necunoscut și scurgerea timpului

În general, atitudinea omenirii față de trecerea timpului, se împarte în două
categorii: fixarea de obiective pe termen lung sau fixarea pe obiective pe termen scurt.
Practic se dorește evitarea incertitudinii, indivizii apelând la două mijloace pentru
reducerea acesteia, credința sau legislația.
Prin această dimensiune, de evitare a incertitudinii, Hofstede a notat tările pe baza
creării acestora de diferite reguli aplicate cu strictețe în vederea reducerii acestui lucru.
Astfel Hofstede a creat dat României un scor de 90/100 pentru evitarea incertitudinii,
deoarece tindem să ne învățăm greșelile trecutului și să găsim soluții pentru a ne adapta
situațiilor actuale și ale întâmpina pe cele viitoare pregătiți.
Legat de incertitudine este și de-a cincea dimensiune, cea a orientării pe termen
lung. În acest studiu, România a obținut un scor de 52/100, această poziție fiind una de
inter. Atfel, din punct de vedere al culturii organizaționale, în România, organizațiile sunt
oarecum diferite, nefiind standardizate, mangerii deși sunt prinși în activități de rutină,
acceptă luarea de decizii individuale cu riscuri înalte. Satisfacția în ceea ce privește
munca, este destul de ridicată. Se încearcă generarea de proiete și planuri ce trebuiesc
urmate. Un pas a fost și aderarea la Uniunea Europeană, unde s-au făcut angajamente,
proiecte și modificări pe termen lung pentru a ne adapta cerințelor acestora și a putea fi
integrați.
 Grafic 1 - Punctajul obținut de România pentru cele 5 dimensiuni ale lui Hofstede

Sursa: http://geert-hofstede.com/romania.html (accesat 15.11.2015)

Acum, pentru a testa, dacă putem spune așa, estimările lui Geert Hofstede, voi
analiza din perspectiva celor cinci dimensiuni organizația în care lucrez.
Societatea este un partener de multinațională. În consecință sunt mai multe niveluri
ierarhice. La punctul de lucru la care îmi desfășor activitatea sunt două niveluri ierarhice,
care toate sunt subordonate multitudinilor de manageri de store, zonă, regiune, național.

Tabel 1 - Analiza organizației în care lucrez prin prisma celor 5 dimensiuni ale lui Hofstede

Dimensiune Organizația în care activez

Distanța față În cadrul acesteia, pentru această dimensiune culturală, aș oferi o
de putere notă ridicată; deci aș putea afirma faptul că nota dată de Hofstede
României, se aplică și în cazul acestei organizații. Puterea este
centralizată la fiecare nivel ierarhic. Directivele vin „de sus” și
acestea sunt respectate și executate. Nivelurile ierahice sunt foarte
bine definite și au responsabilități și respect în funcție de fiecare.
Individualism Datorită sistemului de target individual, este clar faptul că salariații
din organizația în care lucrez sunt individualiști. Astfel, nota dată
de Hofstede, la acest capitol, României nu se potrivește cu situația
din organizația în care activez.
Masculinitate În cadrul organizației în care activez, scorul lui Hofstede dat
României nu se aplică, deoarece societatea tinde să fie mai
masculină decât feminină. Colegii mei, inclusiv eu, din cauza
targeturilor creeăm astfel clasamente, de cel mai bun vânzător, cel
care a avut cel mai mare succes într-o anumită perioadă, respectiv
cine a cheltuit cel mai mult.
 Evitarea Punctajul lui Hofstede se aplică organizației, deoarece tot datorită
incertitudiniisistemului de target, deși nu se știe niciodată dacă îl îndeplinim, se
fac eforturi și planuri pentru evitarea situațiilor incerte.
Orientarea Această dimensiune este legată de evitarea incertitudinii, astfel
pe termen punctajul estimat de Hofstede nu se aplică organizației deoarece se
lung/scurt fac planuri pe termen lung, cursuri, team building, pentru evitarea
incertitudinii și se stabilesc termene, niveluri de calitate și targeturi
viitoare.
Sursa: Creație proprie a autorului

Tema nr.2

În vederea realizării acestei teme, am ales pe baza estmărilor făcute de Geert Hofstade
două țări în vederea comparării și estimării aspectelor de care trebuie ținut cont atunci când o
organizație dorește să își extindă activitatea.
Astfel, am ales Grecia deoarece conform notării de la 1/100 date de Hofstede aceasta
se aseamănă cu România, având mici diferențe. Iar pentru a arăta diferențele culturale față de
România am ales China, după cum se poate vedea și în Graficul 2, aceasta având punctaje
diferite față de noi.

Grafic 2 - Comparația dimensiunilor lui Geert Hofstede

Sursa: http://geert-hofstede.com/romania.html (accesat 15.11.2015)

 În continuare, am făcut o scurtă caracterizare a celor trei țări, România , Grecia și
China, din perspectivă culturală, socială și economică, pentru a reliefa diferențele care acute
în vedere în momentul în care o companie Românească își dorește extinderea afacerilor în
Grecia sau China.

România

 Cultural.
România are o cultură conservatoare, bine înrădăcinată în tradiții, cu influențe ample
ale comunismului și ale democratizării bruște. Astfel, când vine vorba de români se
evidențiază trăsături precum:2
- Criticismul. Există tendinţa de a găsi mai degrabă „petele din Soare” atunci
când cineva vine cu o propunere, decât de a vedea aspectele pozitive şi a le
sprijini. Gândirea realistă, de tip proiect, bazată pe ipoteze este deficitară.
Există tendinţa de a se raporta totul la un model absolut, ideal, iar în cazul
în care nu se poate realiza totul 100% mai bine să nu se deruleze nimic.
Este vorba de o dorinţă foarte puternică de a avea certitudini în tot ceea ce
facem şi de a evita cu orice preţ situaţiile riscante.
- Tendinţa de a privi, simţi şi interpreta lucrurile în alb sau negru. Tendinţa
de a interpreta realitatea prin scenarii şi jocuri politice. Există puţine
persoane care în momentul trăirii unui eşec nu-l generalizează asupra
întregii lor existenţe. Cei mai mulţi trăiesc realitatea emoţională într-un
registru alb-negru, fericire-suferinţă, bun-rău.
- Boala, nevoia de a fi şef. Managementul este similar cu „cel care conduce”
– cel care poate să îşi manifeste puterea, să controleze lucrurile.
Managementul (şefia) este dorită ca un lucru bun în sine şi nu ca o
responsabilitate asumată faţă de ceilalţi. De fapt, există mai degrabă o fugă
de responsabilităţi, de asumare a deciziilor care trebuie luate şi de punerea
în practică a acestora.

 Social.
Romania are o rată ridicată a şomajului, acesta find completat de munca la negru și
lipsa locurilor de muncă fiind o urmare a trecerii de la colectivism la democrație. Această
trecere, împreună cu privatizările, au dus și la probleme în cadrul sectoarelor educației și
sănății, acestea având reforse sărăcăcioase și prost puse în practică. Aceastea au un impact
major în dezvoltarea societății pe termen lung.

 Economic.
Trecerea la democrația a fost caracterizată de o serie de reforme economice și
politice, încercându-se o aliniere cu politicile și economiile vestice. S-au făcut reforme și
pe plan fiscal, educațional, medical, precum și marile schimbări impuse pentru aderarea la
Uniunea Europeană. În 2004 România devine țară membră NATOm 2007 membră UE. În
anul 2007, România a realizat un PIB estimat 404.7 miliarde lei..
Corupția și proasta gestionare politică au dus după revoluția din 1989, România pe
o pantă a instabilității și declinului economic. Lipsa unor reale reforme structurale a
accentuat acest lucru. De la începutul mileniului, economia României s-a transformat într-

2
Sursa: http://www.result.ro/noutati/caracteristici-culturale-la-romani/ (accesat 15.11.2015)
 o economie relativ stabilă, caracterizată de o creștere vizibilă, dublată de reducerea
șomajului și a inflației.
Industria României este compusă în principal din: cea textilă și de încălțăminte,
industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a
lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului.
Problemele economiei în România se numără: o populație aproximativ jumătate
rurală și nefiscalizată, prea mulți asistați sociali, prea mulți bani cheltuiți pe medicamente
scumpe, evaziune fiscală ridicată.

Tabel 2 - Comparație Grecia/China

Grecia
Cultural Cultura s-a dezvoltat în mii de ani, din
Grecia miceiană, urmând Grecia Clasică,
presărată cu influențe ale Imperiului
Roman și ale Imperiului
Bizantin.Războiul de Independență a fost
un principal moment de revitalizare a
Greciei, dând naștere unei entități
culturale moderne.Viața socială își are loc
într-un cerc apropiat de familie și prieteni;
activitățile principale fiind: a manca, bea,
jocuri, ascultat muzică, dans dezbateri
animate și conversație. Aceste adunări au
ca si scop multe ori distractia, buna
dispozitie si relaxarea.
China
Cultura are influențe masive ale
confucianismului. Copii sunt luați de părinți
și integrați în afacere de la vârste fragede.
Sunt foarte ospitalieri cu clienții. Totul este
în continuă mișcare, metrourile sunt mereu
aglomerate iar lumea este în continuă
mișcare. Relațiile interumane sunt foarte
apreciate , însă nu își exprimă sentimentele
unul față de celălalt. Confucianismul a
impregnat asupra culturii chineze valori
precum moralitate și egalitate socială,
respect pentru cei în vârstă și loialitate,
cuvintele acestuia fiind literă de lege pentru
chinezi. Prezintă ezitare pentru oameni noi,
pe care nu-i cunosc, astfel, este necesar să ai
o persoană ce să te introducă persoanei
respective pentru câștigarea încrederii
acestuia. Orice favoare trebuie să fie
întoarsă, deoarece nimeni nu dorește să fie
dator cuiva. Este pus un mare accent pe acest
lucru, creându-se astfel un cerc al favorrilor
nefârșit. Armonia guvernează această
cultuură, se preferă să aștepte să vadă aduce
viitorul. Imaginea în societate este un lucru
foarte important, greșelile publice aducând
rușine.

Social Clasele sociale ale Greciei au fost într-o
continuă schimbare, chiar și în ciuda
diferențelor de venituri ale populației și
un mic strat superior de familii stabilite în
orașele mari. Clasa economică nu este
egală cu statutul social ,ci e definit de
termeni precum avere, educație, ocupație,
precum și onoarea sau dragostea de
onoare. În timp ce, uneori, înțeleasă doar
ca o sursă de atitudine și argumentare,
acest concept se referă la sentimentul de
responsabilitate socială, stima în cadrul
comunității, și atenția la comportamentul
adecvat și bună-cuviință publica.
Rata urbanizării în 2009 a fost de 46.6%, cu
50% mai scăzută decât rata urbanizării
mondiale. Coeficientul de consum, conform
formulei lui Engel, al locuitorilor Chinei în
2008, s-a ridicat la 33,1%, de 5 ori mai mare
decât cel al SUA. În cadrul Indicelui
Dezvoltării Umane (HDI), publicat în 2009
de Programul Naţiunilor Unite pentru
Dezvoltare, valoarea indicelui Chinei este de
numai 0.772, ocupând locul 92 în lume şi
făcând parte din rândul ţărilor cu o
dezvoltare medie. În ceea ce priveşte
educaţia, sistemul de sănătate şi de asigurări
sociale, China mai trebuie să dezvolte şi să
 amelioreze întregul sistem public de
asistenţă socială. Bugetul alocat de guvernul
chinez învăţământului public, reprezintă
2,4% din produsul intern brut, în timp ce la
nivel mondial, educaţiei i se alocă 4,9% din
PIB. Cheltuielile medicale pe cap de locuitor
sunt de 94 de dolari în China (potrivit
datelor din 2006), circa 1/8 din media
globală. În 2008, numărul persoanelor care
trăiesc din indemnizaţiile de stat, din mediul
rural, a ajuns la 34.5 milioane, depăşind
populaţia totală a Canadei.
Economic Poziționată pe locul 15, din punct de A doua economie a lumii, cu un PIB estimat
vedere economic în UE, este o țară în 2014 la 10380 trilioane dolari, iar dacă ar
dezvoltată cu standarde de viață ridicate. fi să analizăm și indicele preturilor de
Economia sa cuprinde sectorul consum, China devine prima putere
servicii (85%) si industria (12%), în timp economică din lume, ajungându-se la o sumă
ce agricultura formează 3% din produsul de 17617 trilioane de dolari. Membră a celor
național brut. Printre cele mai importante mai mari puteri din comerț, cu o valoare de
sectoare economice se 3,87 trilioane de dolari în 2012, aceasta a
numără turismul (cu 14,9 milioane de tras în 2015, investiții de 253 bilioane dolari.
turiști internaționali în 2009, este a șaptea Dacă analizăm statutul și clasele sociale,
cea mai vizitată țară a Uniunii China avea în 2012, 251 bilionari, ajungând
Europene și a 16-a din lume de astfel pe locul doi în lume la numărul de
către Organizația Mondială a Turismului); bilionari. Clasa de mijloc este în creștere, și
și navigația comercială (cu 16,2% din are un câștig mediu cuprins între 10 și 60 de
capacitatea mondială totală, marina mii de dolari an.
comercială greacă fiind cea mai mare din
lume), în timp ce țara este și un
considerabil producător agricol
(incluzând culturile de pește) în cadrul
uniunii. Este membru fondator
al Organizației pentru Cooperare
Economică și Dezvoltare (OECD) și
al Organizației pentru Cooperarea
Economică în Marea Neagră.
Sursa: creație proprie a autorului

În conluzie, ca și antreprenor aș urmări pe viitor extinderea într-o țară asemănătoare cu

China, sau chiar aceasta; bazându-mă pe numărul demografic al acesteia, din perspectiva
forței de muncă, avantajul dezvoltării rapide atât pe plan tehnologic al acesteia, cât și pe plan
economic. Cultura acestei țări oferă o barieră de intrare pe piață, dacă avem în vedere aspectul
cultural la reticiența față de oameni noi, dacă aceștia nu le sunt introduși; dar o dată cu
câștigarea încrederii și respectului localnicilor, aspecte precum loialitatea și poziția în
comerțul mondial al poporului chinez, ar oferi un avantaj considerabil.
Bibliografie:
Aurel Burciu (2015), „Management Comparat – Note de curs”;

Resurse web:
http://geert-hofstede.com
http://ro.chineseembassy.org/rom/xw/t727564.htm
http://www.result.ro/noutati/caracteristici-culturale-la-romani/
http://www.researchgate.net/publication/23645997_Romania__cultural_and_regional_
differences
http://wikipedia.com
http://www.slideshare.net/princesslizu/ro-03-modelul-hofstede

Nume, prenume: Ichim Ana Maria

Specializare: MAFAD 1