Sunteți pe pagina 1din 1

În condiÆii normale de presiune çi temperaturå aerul are densitatea

1,3 kg/m3. VariaÆia relativå a presiunii dintre aceleaçi puncte pentru cristalizorul
cu aer ar fi:
ρ aer ⋅ g ⋅ ∆H 1,3 kg/m3 ⋅ 9,8 N/kg⋅⋅ 0,2 m
= = 0,000026.
p0 105 N/m2
În concluzie, într-un lichid presiunea variazå sensibil (2% la 20 cm) cu
adâncimea. În schimb, într-un gaz se poate considera cå presiunea este aceeaçi
în toate punctele unui volum de gaz de întindere limitatå. Se vorbeçte, deci, de
presiunea unui gaz într-un recipient.

*AplicaÆii ale principiului fundamental al hidrostaticii


1. Tubul în formå de U. Vase comunicante
Så consideråm un tub în formå de U conÆinând un lichid
omogen. Se constatå cå nivelul lichidului în cele douå
ramuri este acelaçi, oricare ar fi forma tubului sau poziÆia
sa (fig. 1.25).
Rezultatul poate fi explicat aplicând principiul fundamen-
tal al hidrostaticii. În punctele A1 çi A2 aflate la suprafaÆa
lichidului, în cele douå braÆe, presiunea este cea atmosfericå
(fig. 1.25). Aflându-se la aceeaçi presiune în lichid, rezultå cå
punctele trebuie så se gåseascå în acelaçi plan orizontal.

Douå sau mai multe vase de forme diferite care comunicå


pe la partea inferioarå formeazå un sistem de vase comuni-
Fig. 1.25 cante(fig. 1.26).
TurnaÆi un lichid în unul dintre ele. Ce veÆi constata? Cum
explicaÆi faptul cå nivelul lichidului este acelaçi în toate vasele
comunicante?
Presiunea hidrostaticå este independentå de forma vasului
în care se aflå lichidul çi este aceeaçi în toate punctele aflate
la aceeaçi adâncime. Ca urmare, nivelul la care presiunea
hidrostaticå este nulå (suprafaÆa liberå a lichidului) trebuie
så fie acelaçi în toate braÆele vasului. Acest adevår poartå
numele de principiul vaselor comunicante.
Fig. 1.26

O aplicaÆie a principiului vaselor comunicante este indi-


catorul de nivel al lichidului dintr-un vas opac (fig. 1.27).

Fig. 1.27

Studiul fluidelor 17