CUPRINS

CAPITOLUL I
SCURT ISTORIC PRIVIND ADMINISTRAŢIA
PUBLICĂ…………..…..…1
Secţiunea I
Noţiunea de administraţie
publică………………………………………........................1
Secţiunea a II-a
Noţiunea,obiectul de reglementare şi izvoarele
dreptului administrativ-2
Secţiunea a IlI-a
Principiile generale ale dreptului administrativ..………4

CAPITOLUL II
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ.....................……….5
Secţiunea I
Consideraţii generale privind administraţia publică
locală......................................................................……….5
Secţiunea a II-a
Principiile autonomiei locale.................................……….8

CAPITOLUL III
AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
LOCALE………….. 16

Secţiunea I
Consiliul Local.....................................................…………
16
Secţiunea a II-a
A.Primarul...........................................................…………
18
B.Principalele atribuţii delegate viceprimarului I
..............................................................................
………..21
C.Principalele atribuţii delegate viceprimarului II
..............................................................................
………..23

D.Atribuţiile secretarului Municipiului Galati ....

................................................................……….24
CAPITOLUL IV
SERVICIILE PUBLICE
..............................................................................
……..25
Secţiunea I
Noţiunea şi trăsăturile serviciului public
……………………………….25
Secţiunea a II-a
Serviciile publice ale Consiliului Local.................….
….27
Secţiunea a III-a
Serviciile publice specializate ale Consiliului Local
Galati....................................................................……..30
A. Organizarea serviciilor publice ale Primăriei
Municipiului Galati..30
B............................................................................Reguli
privind atribuţiile de serviciu
……..31
C.
Serviciile publice specializate ale Consiliului Local
Galati ...................................................................……..
33
1.Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor
…….. 34
2.Serviciul Public Administrarea Domeniului Public
………52

CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA
.............................................................................
……….56

BIBLIOGRAFIE
 LISTA DE ABREVIERI

alin. =alineat
art. =articol
H. G. =Hotărârea
Guvernului
lit. =litera
M. of. =Monitorul Oficial
nr. =numărul
O. G. =Ordonanţa
Guvernului
op. cit. =operă citată
pct, =punctul
vol. =volumul
ad. =administrativ
Ed. =Editura
 Capitolul I Scurt istoric privind

administraţia publică

Secţiunea I- Noţiunea de administraţie publică

Normele dreptului administrativ reglementează

raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea
administraţiei publice.
Prin administraţia publică se realizează funcţia
executivă a statului, întrucât ea are ca sarcină organizarea
executării şi executarea în concret a legilor. Administraţia
publică cuprinde organele administraţiei publice centrale şi
serviciile lor descentralizate, precum şi organele
administraţiei publice locale.Toate aceste autorităţi îşi
desfăşoară activitatea sub conducerea generală a Guvernului,
care este şeful puterii executive .
Noţiunea de administraţie publică are un dublu sens:
In sens formal, prin administraţie publica înţelegem
ansamblul autorităţilor şi instituţiilor publice care realizează,
pe baza şi în vederea executării legii, o activitate cu un
anumit specific.
In sens material, prin administraţie publică înţelegem
activitatea de organizare a executării şi executarea în concret
a legilor de către autorităţile care compun acest sistem în
vederea satisfacerii intereselor generale, scop în care adoptă
acte juridice, organizează şi asigură buna funcţionare a
serviciilor publice şi execută anumite prestaţii către populaţie.
Administraţia publică concepută ca sistem de organe
ale statului este alcătuită din: Preşedintele României, Guvern,
ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice
centrale de specialitate, serviciile lor descentralizate în
judeţe, prefectul şi autorităţile administraţiei publice locale.
 Administraţia publică concepută ca activitate are două
componente:
a) o componentă executiv-dispozitivă prin care administraţia
publică organizează executarea şi execută în concret legile
adoptând, în acest scop, acte administrative de autoritate;
_____________________________
1
întrucât şi Preşedintele României are atribuţii de natură administrativă, în doctrină s-a
arătat că, în realitate, este vorba de un executiv bicefal fără a existată însă raportul de
subordonare între Preşedinte şi Guvern (a se vedea Rodica Narcisa Petrescu, Drept
administrativ, vol.I, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca,1997, p. 8)
2
A se vedea, în acest sens Al. Negoiţă, Contenciosul administrativ şi elemente de
drept administrativ, Ed. Lumina Lex, 1992, p.6
 b) o componentă de prestare de servicii publice prin care
administraţia publică înfiinţează, organizează şi ia toate
măsurile pentru asigurarea bunei funcţionări a serviciilor
publice.In acest scop administraţia publică încheie diverse
acte juridice bilaterale sau multilaterale, săvârşeşte diferite
fapte materiale şi execută anumite operaţiuni tehnico-
materiale.
In concluzie, administraţia publică îşi desfăşoară
activitatea prin acte administrative, fapte materiale juridice şi
operaţiuni tehnico-materiale.

Secţiunea a II a
Noţiunea, obiectul de reglementare şi izvoarele
dreptului administrativ
Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului
care cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementează
raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea
administraţiei publice pe baza şi în executarea legii.
Raporturile sociale pe care le reglementează normele
dreptului administrativ au fost clasificate în doctrină astfel:
a) norme care au ca obiect raporturile dintre autorităţile
administraţiei publice, pe de o parte, şi dintre acestea şi
persoanele fizice şi juridice, pe de altă parte;
b)norme referitoare la Statutul funcţionarului public;
c)norme care reglementează răspunderea patrimonială a
autorităţilor administraţiei publice, precum şi răspunderea
administrativă (contravenţională) a persoanelor fizice şi
juridice;
d)norme care reglementează instituţia contenciosului
administrativ;
 e) norme procesuale care reglementează principiile şi
procedura după care se desfăşoară activitatea autorităţilor
administraţiei publice.
Normele dreptului administrativ prin care sunt
reglementate aceste raporturi sociale sunt cuprinse în anumite
acte normative care constituie izvoarele3 acestei ramuri de
drept. Aceste izvoare sunt:
a)Constituţia sau legea fundamentală a ţării,care are o
forţă juridică supremă, toate celelalte acte normative
trebuind să fie conforme acesteia.
_____________________
3
Prin izvor de drept în sens juridic, se înţelege forma pe care o îmbracă normele juridice
ce constituie o anumită ramură de drept.
 Constituţia cuprinde mai multe norme care aparţin
dreptului administrativ, dintre care menţionăm pe cele
privitoare la Guvern, primul-ministru, administraţia publică
centrală şi locală etc.
b)Legile organice care conţin norme de drept administrativ
referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei
publice ca de exemplu :Legea nr. 90/2001 privind organizarea
şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, Legea
administraţiei publice locale nr.215/2001, Legea nr. 29/1990
privind contenciosul administrativ etc.
c)Legile ordinare care conţin norme ce reglementează
raporturi de drept administrativ ca de exemplu, Legea fondului
funciar nr. 18/1991 sau Legea 10/2001 privind situaţia juridică
a unor imobile. Aceste legi prevăd anumite obligaţii pentru
prefect, consiliul judeţean şi consiliile locale referitoare la
restituirea unor imobile sau acordarea de despăgubiri
persoanelor îndreptăţite,
d)Decretele prezidenţiale pot fi izvoare ale dreptului
administrativ dacă au caracter normativ şi reglementează
raporturi juridice din sfera puterii executive;
e)Actele administrative normative ale Guvernului şi ale
administraţiei publice centrale de specialitate;
f) Actele administrative normative ale administraţiei
publice locale;
g)Convenţiile şi tratatele internaţionale pot constitui
izvoare ale dreptului administrativ dacă acestea au fost
ratificate de către Parlament,
h) Doctrina nu constituie izvor de drept, însă opiniile
specialiştilor din domeniul dreptului pot sugera legiuitorului
necesitatea adoptării unor reglementări în anumite domenii
sau îmbunătăţirea legislaţiei existente;
i) Jurisprudenţa nu este recunoscută ca izvor de drept în
opinia unor autori, considerându-se că judecătorul aplică
dreptul şi nu îl creează, dar există şi opinii potrivit cărora
jurisprudenţa serveşte ca normă de drept. 4 Considerăm şi noi
că jurisprudenţa poate constitui izvor de drept administrativ,
multe din soluţiile instanţelor de contencios administrativ,
pronunţate pe baza principiilor dreptului, impunându-se în
practica administrativă şi judecătorească cu valoarea şi
autoritatea unor adevărate norme juridice.
___________________
4
Pentru detalii a se vedea , Rodica Narcisa Petrescu , op. Cit. Pag. 23-24
Secţiunea a III-a- Principiile generale ale dreptului
administrativ

Principiile dreptului administrativ reprezintă acele idei

fundamentale, călăuzitoare ale organizării şi activităţii
administraţiei publice. Unele dintre acestea sunt consacrate, în
mod expres, de lege, iar altele rezultă din interpretarea de
ansamblu a normelor dreptului administrativ.
Aceste principii sunt:
a)Principiul legalităţii, potrivit căruia toate organele
statului, funcţionarii, persoanele fizice şi juridice au
obligaţia de a respecta strict legile şi celelalte acte
normative ce reglementează raporturile sociale la care
participă. Activitatea organelor administrative este o activitate
de organizare a executării şi de executare în concret a legilor
şi, în acest scop, aceste organe sunt competente să emită
diferite acte normative şi individuale. Principiul legalităţii
impune ca aceste acte să fie emise pe baza şi în vederea
executării legii.
b)Principiul descentralizării administrative
Descentralizarea administrativă este un mod de organizare
administrativă în care serviciile publice cu caracter local sau
special şi sunt încredinţate unor autorităţi administrative
autonome. Sistemul descentralizării administrative este o
alternativă opusă conducerii centralizate a administraţiei
publice specifică statului .
Descentralizarea poate fi de două feluri: descentralizare
teritorială şi descentralizare pe servicii sau funcţională.
Descentralizarea teritorială presupune autonomia
autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene,
orăşeneşti şi comunale.
Descentralizarea pe servicii sau funcţională presupune
organizarea unor servicii publice autonome, cu patrimoniu şi
organe proprii de conducere. Aşa este cazul regiilor autonome
sau al unor organe de specialitate, cum ar fi direcţiile
generale ale ministerelor în judeţe.
c) Principiul conducerii colective.
Conducerea colectivă presupune participarea mai multor
persoane la adoptarea unui act decizional în cadrul unui organ
colegial legal constituit.
In organizarea noastră administrativă întâlnim atât
conducerea colectivă, cât şi conducerea unipersonală. Cazul
tipic de conducere unipersonală este cel al prefectului, care
este reprezentantul Guvernului în judeţ.
Capitolul II

Administraţia publică

locală

Secţiunea I- Consideraţii generale privind

administraţia publică locală

La nivelul statului alături de interesele generale se regăsesc

şi interese locale, între acestea existând o interdependenţă
reciprocă, interesul local fiind considerat, în acelaş timp, şi
interes general5
 Sarcinile complexe ale statului român, ca şi nevoile şi
interesele felurite şi multiple ale persoanelor fizice, nu pot fi
realizate, respectiv satisfăcute, numai de administraţia publică
centrală prin organele sale de specialitate, ci a devenit
imperios necesară crearea unor unităţi administrativ-
teritoriale, înzestrate cu autorităţi, care să exercite
administraţia publică legată de viaţa locală.
Aşa cum afirma dr. Valentin Prisăcaru "dacă există o
administraţie publică centrală -acea totalitate a organelor de
specialitate ale administraţiei publice constituite pentru
satisfacerea, sub conducerea Guvernului, a intereselor
generale ale societăţii la nivelul întregii ţări, există şi o
administraţie publică locală- acea totalitate a organelor de
competenţă generală sau specială, constituite pentru
satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi
administrativ-teritoriale, judeţul sau comuna" 6.
Cadrul juridic normativ actual de organizare şi funcţionare
a administraţiei publice locale din România îl constituie Legea
nr.215/2001 a administraţiei publice locale, care detailează,
cum este şi firesc, dispoziţiile constituţionale răspunzând
principiilor şi cerinţelor democratice ale statului de drept.
Spre deosebire de administraţia publică centrală,
competentă la nivelul întregii ţări, administraţia publică
locală îşi exercită autoritatea după cum susţinea
profesorul A.

5
Paul Negulescu, "Tratat de drept admirristrativ-principii generale" -voi. I ,Ed. AIV-A,
Institutul de arte grafice,
E. Mâxvan, Bucureşti, 1934, p.72; Anibal Teodorescu "Tratat de drept administrativ",
vol.l, Ed. III, Bucureşti,
Institutul de Arte grafice "Eminescu" SA, 1929, p.238 care precizează că " pe de altă
parte nu trebuie să credem
că între stat, în genere, şi interesele judeţene sau cele pur locale ar exista o separaţie
completă ci, dimpotrivă, şi
unele şi altele au întotdeauna o anumită înrâurire asupra bunului mers al statului."
6
V. I. Prisăcaru, "Tratat de drept administrativ român, Partea Generală ;Ed. AII,
Bucureşti, 1996, p.466.
Teodorescu 7,până la hotarele unităţii administrativ-teritoriale.
Potrivit art.3 alin. (3) din Constituţie, teritoriul României
este organizat din punct de vedere administrativ în comune,
oraşe şi judeţe. Acelaşi lucru este reglementat şi prin Legea
administraţiei publice locale care precizează că "autonomia
locală priveşte organizarea, funcţionare, competenţele şi
atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit
legii, aparţin comunei, oraşului sau judeţului, după caz".8
Deci,administraţia publică locală se realizează în
cadrul unităţilor administrativ-teritoriale9. Sintagma "unităţi
administrativ-teritoriale" are două sensuri care se utilizează în
funcţie de natura regimului administrativ al statului, fie unul
de descentralizare, fie unul de desconcentrare.
Intr-un prim sens, unităţile administrativ-teritoriale
semnifică circumscripţii administrative ale teritoriului
statului.în acest caz raporturile dintre administraţia centrală a
statului şi administraţia teritorială a statului sunt raporturi de
desconcentrare administrativă. De exemplu, în România
vorbim de circumscripţia administrativă judeţeană în cazul
prefectului, a direcţiei judeţene pentru muncă şi protecţie
socială şi, respectiv, de circumscripţia comunală sau
orăşenească, în cazul postului comunal de poliţie sau al poliţiei
orăşeneşti.
Intr-un al doilea sens, unităţile administrativ-teritoriale
reprezintă colectivităţi teritoriale locale, adică populaţia care
trăieşte pe o anumita porţiune a statului. In acest caz
raporturile dintre administraţia de stat şi administraţia
proprie a colectivităţilor locale sunt raporturi de
descentralizare administrativă .
Trebuie precizat că unitatea administrativ teritorială este
subiect de drept numai atunci când are accepţiunea de
colectivitate teritorială locală, iar nu doar când reprezintă o
circumscripţie administrativ-teritorială, simplă porţiune de
stat sau o simplă rază teritorială a competenţei organelor
statului.10.Clarificarea noţiunii de colectivitate locală se
realizează prin legea organică care o defineşte ca
fiind "totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-
teritorială".
___________________
7
A. Teodorescu, " Tratat de drept administrativ", voI. II, Institutul de Arte Grafice, Ed.

Mornan, Bucureşti, 1935

p.239.
8
Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cap.I- "Dispoziţii generale",
Secţ. I-"Regimul general
al autonomiei locale", art.4, alin 2.
9
Ioan Santai, "Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei", vol. I, Univ. Lucian Blaga,
Sibiu, 1998; p. 174.
10
Ioan Muraru, "Drept constituţional şi instituţii publice", Ediţia a VIl-a, Ed. Actami,
Bucureşti, 1997, p.27-28.
 In România, administrarea intereselor publice locale este
încredinţată unor autorităţi proprii colectivităţilor locale, în
condiţiile stabilite de Constiutie şi de lege. Autorităţile locale sau
consiliul local, primarul şi consiliul judeţean, reprezentantele
colectivităţilor locale, rezultate din alegeri libere desfăşurate în
unitatea administrativ-teritorială. Acestora li se recunoaşte o
putere proprie de decizie exercitată sub controlul de legalitate al
autorităţilor statului.12
Astfel, în virtutea principiului autonomiei locale, între
autorităţile comunale şi orăşeneşti(consiliul local, respectiv
primarul), pe de o parte, şi autorităţile judeţene (consiliul
judeţean) sau centrale (prefect, minister sau guvern), pe de altă
parte, nu există raporturi de subordonare. Aceasta nu exclude
exercitarea de către consiliul judeţean a prerogativelor sale de
autoritate coordonatoare, precum şi de către prefect a dreptului
său de control al legalităţii sau de către Guvern a sarcinii sale de
conducător general al administraţiei publice.
Legiuitorul constituant stabileşte administraţia publică locală
ca pe o structură în cadrul administraţiei publice, ce
desemnează ansamblul de autorităţi administrative autonome
care rezolvă, conduc şi execută treburile publice locale.13
Sintetizând cele menţionate,administraţia publică locală poate
fi definită ca ansamblul de autorităţi autonome eligibile, care, în
regim de putere publică, rezolvă treburile publice din comune,
oraşe şi judeţe, şi prestează către colectivităţi servicii publice de
interes local.14
Administraţia este imaginea cotidiană a puterii, personalizând
statul pentru cea mai mare parte a cetăţenilor. Acesta este
motivul pentru care în lume se vorbeşte de puterea
administraţiei ca despre a patra putere, ce îşi dobândeşte o
existenţă proprie alături de cele trei puteri clasice.
 Responsabilităţile administraţiei publice locale sunt complexe
şi trebuie rezolvate cu competenţă, transparenţă şi
corectitudine.
In concluzie, putem spune că administraţia publică locală
apare ca o instituţie fundamentală a societăţii româneşti
contemporane, a cărei organizare şi funcţionare implică pe de o
parte, realizarea intereselor şi nevoilor specifice ale
colectivităţilor locale, iar, pe de alta parte transpunerea
principiilor in plan local .

1111
Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, art.3 alin. 4
12
Corneliu Manda, Doina Baciu, Cezar Manda," Administraţia publică şi cetăţeanul.
Structuri. Autorităţi.
Informaţie publică", Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997, p.15
13
Corneliu Manda "Drept administrativ", Ed. Aniiva, Bucureşti,
2000, p. 123.
14
Ibidem p.l24.
 Secţiunea a II-a- Principiile fundamentale de
organizare, funcţionare şi activitate ale administraţiei
publice locale

1. Principiul autonomiei locale

Acest principiu ocupă un loc prioritar între principiile
fundamentale de organizare şi funcţionare ale autorităţilor
administraţiei publice locale şi judeţene. Este şi acesta unul
dintre principiile prin care se încearcă a se rezolva cele două
tendinţe care se manifestă în guvernarea şi administrarea unei
ţări: tendinţa la unitate şi tendinţa la diversitate15.
De la început, ţin să subliniez că este foarte important să
înţelegem în mod concret sensul şi conţinutul acestui
principiu, cu atât mai mult cu cât acestea, deseori, sunt
deformate atât în plan teoretic cât şi al acţiunii practice.
Organizarea unui judeţ, a unei comune sau a oricărei alte
unităţi administrativ-teritoriale, în conformitate cu principiul
autonomiei (autoguvernării), presupune în esenţă o asemenea
organizare care să le permită administrarea prin ele însele,
rămânând însă, integrate în stat a cărui suveranitate pe plan
intern şi extern, se asigură prin corecta funcţionare a
principiului separaţiei puterilor în stat.
Problemele locale de competenţă a autorităţilor locale, nu
pot fi decât numai de ordin administrativ, nu legislativ, ceea
ce înseamnă că o comună sau un judeţ, în baza
"autoguvernării" nu poate recurge la modificarea structurii
administrative (aceasta fiind stabilită prin lege) şi nici nu
poate crea alte autorităţi administrative în afara acelora
prevăzute de lege.
Constituţia României stabileşte principiile care stau la baza
administraţiei publice locale, natura juridică, locul, rolul şi
competenţa autorităţilor administrative ale acesteia. Pe
această bază, administraţia publică este împărţită în
administraţia centrală şi cea teritorială, în administraţia
statului şi cea locală, acestea fiind doua categorii
complementare în stat.
_________________________

15
Prof. Anibal Teodorescu, referindu-se la această idee, sublinia că apariţia vieţii
administrative locale a precedat cu mult pe cea generală întrucât, istoric vorbind comuna
cu nevoile el proprii a apărut înainte de naşterea statului cu marele lui interese şi
probleme, vorbind astfel despre principiul fundamental al autonomiei. (Anibal
Teodorescu- Tratat de drept administrative, vol.II, Institutul de arte grafice, Ed. Mornan,
Bucureşti, 1935, p. 281.
 Statul român recunoaşte, astfel ca în interiorul său există
colectivităţi locale care se administrează prin aleşii săi şi prin
forţe proprii, dar sub controlul jurisdicţional al legalităţii, de
către autorităţile statale.
Normele de recunoaştere a existenţei colectivităţilor locale
autonome şi a regulilor de funcţionare a autorităţilor
administraţiei publice locale autonome, cuprinse în Constituţie
sunt, în acelaşi timp şi primele izvoare juridice ale
subordonării acestor idei unităţii statului, deoarece ele nu
există decât dacă sunt recunoscute în ordinea juridică a
statului. Această realitate este consacrată şi de dispoziţiile
alin. 2 al art. 2 din Legea administraţiei publice locale, care
prevăd că: "aplicarea principiilor prevăzute în alin. 1 nu pot
aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi
indivizibil al României" 16.
Manifestarea autonomiei locale presupune respectarea
câtorva reguli de bază şi anume: manifestarea în limitele
competenţei materiale şi teritoriale, legal stabilită, respectul
faţă de lege şi de interesul naţional; respectul faţă de interesul
altei colectivităţi locale, precum şi respectarea programului de
guvernare .
Conceptul de autonomie locală are un suport material şi se
exprimă prin accepţiuni practice, concrete. Astfel
colectivităţile locale au la dispoziţie, în proprietate sau în
administrare, bunuri materiale precum şi mijloace financiare
alcătuind domeniul public sau privat al acestora pe care îl
administrează potrivit intereselor colectivităţii. De altfel,
autonomia locală fără existenţa acestui fundament material şi
fără libertatea de a gospodări potrivit nevoilor proprii ar
însemna un principiu pur teoretic .
Patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă
atât surse de venituri pentru colectivităţile locale cât şi
mijloace de garantare a creditelor de care acestea au nevoie
în realizarea unor obiective economico-sociale cu valoare
mare.
Pentru aceste motive principiul autonomiei locale trebuie
corect înţeles, atât din punct de vedere al valenţelor sale
democratice, politice şi juridice , cât şi al acţiunilor practice,
efectele acestora, resimţindu-se în multitudinea actelor şi
faptelor cotidiene în care sunt implicaţi, practic, toţi
cetăţenii ţării.
___________________
16
Şi în Convenţia Europeană a autonomiei locale (Carta Europeană: "Exerciţiul autonom
a puterii locale" din 15oct. 1985), pe care România a semnat-o, sunt definite, ţinând
seama de reglementările naţionale, ca fiind colectivităţi de bază comunală, districtul,
departamentul, dar şi colectivităţile regionale în măsura în care statele părţi la această
convenţie nu recurg la reformele pe care Carta le permite.
117
Antonie Iorgovan "Tratat de drept administrativ", vol.II, Ed. Nemira, Bucureşti, 1996,
p. 81
 2. Principiul descentralizării serviciilor publice
Pentru a înţelege mai bine conţinutul şi mai ales
semnificaţia acestui principiu este necesar să clarificăm
însăşi noţiunea de "serviciu public".18 Autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale trebuie să realizeze
transportul persoanelor şi al mărfurilor, să construiască şi să
întreţină căile de comunicaţie, să asigure ordinea publică, să
apere colectivitatea de atacurile din exterior, să asigure
învăţământul, sănătatea, cultura. Toate acestea sunt interese
ale colectivităţii, nevoi de interes general ale oricărei societăţi
civilizate, ce urmează a fi satisfăcute de administraţia publică
centrală sau de cea locală.19
Aceste activităţi ale guvernanţilor în vederea satisfacerii
nevoilor de interes general sunt numite servicii publice.
Serviciul public este orice activitate a autorităţilor
administraţiei publice pentru satisfacerea unei nevoi de
interes general, care este atât de importantă încât trebuie să
funcţioneze în mod regulat şi "continuu".
Aşadar, serviciul public, ca activitate este legată indisolubil
de ideea de interes general care-1 animă şi, în final, de
autorităţile care decid la ce moment şi în ce modalitate se va
satisface acest interes. In practică există o diversitate de
servicii publice datorate specificităţii domeniilor în care se
înfiinţează şi multitudinii cerinţelor colectivităţii.
Principiul descentralizării serviciilor publice nu are în
vedere descentralizarea, adică transformarea în totalitate şi a
oricăror activităţi de la nivel central la cel judeţean sau local.
Acest lucru nu ar fi necesar, oportun şi nici posibil.
Astfel, serviciile publice organizate la nivel central, sub
forma autorităţilor administrative -ministere, departamente,
direcţii etc, sunt şi vor exista întotdeauna la acest nivel
întrucât ele exprimă interesul naţional general la acest nivel în
domeniul respectiv, la care statul nu poate renunţa. Rolul
acestor servicii este tocmai de a concepe şi a asigura
strategia guvernului (statului) în acel sector de activitate,
căreia i se subsumează activităţile practice, concrete,
realizate la nivelurile inferioare -judeţ, localitate.
___________________
18
In doctrina românească, formată mai ales în perioada interbelică s-a conchis că
administraţia reprezintă totalitatea serviciilor publice" şi că "serviciul public este
mijlocul prin care administraţia îşi exercită activitatea".(Mircea Preda , partea specială,
"Cu sinteze tematice", Casa Editorială Calistrat Hogaş,1995, p.285-286.)
19
Valentin I. Prisăcaru, op. cit, p. 121-124.
 Desigur, din cadrul acestor servicii publice organizate ca
autorităţi administrative centrale se pot desprinde şi transfera
la nivelul judeţean sau local anumite activităţi concrete, fie în
forma "descentralizării" lor, fie a "desconcentrării" 20, după cum
se doreşte o "desprindere" mai fermă a activităţilor.
Chestiunea de fond, în cele din urmă, care interesează
substanţa principiului pe care-1 analizăm, ar putea avea trei
elemente de bază: ce fel de servicii publice (în ce domenii) se
pot organiza la nivel local sau judeţean; cât de importante
pentru colectivitate sunt aceste activităţi şi dacă aceste servicii
publice sunt sau nu în stare sa se susţină prin ele însele sau
este necesară intervenţia statului.
Trebuie spus, desigur, că sunt unele servicii publice care nu
pot fi organizate decât la nivel naţional sau bunăoară, este
apărarea ţării faţă de o agresiune armată străină sau
siguranţa naţională şi altele care, nu pot fi transferate (baza
aplicării principiului descentralizării serviciilor publice)
colectivităţilor locale şi judeţene chiar dacă şi acestea sunt,
fără îndoială interesate de a se apăra.
Sunt însă, alte activităţi (servicii publice) care pot fi
organizate în exclusivitate sau preponderent fie la nivel local
(de exemplu transportul persoanelor şi mărfurilor în interiorul
localităţilor, repararea străzilor), fie la nivel judeţean
(întreţinerea căilor de comunicaţii între localităţi, o aducţiune
de apă, etc).
Problema "descentralizării" serviciilor publice se pune
numai în legătură cu cea de-a doua categorie de activităţi, şi
dacă astfel de activităţi se găsesc la un moment dat organizate
ca servicii publice la nivel central. Aici şi acum intervine
acţiunea politică, exprimată în norme juridice, care apreciază
care sunt acele activităţi care se pot descentraliza şi dacă o
asemenea descentralizare are şi eficienţa necesară pe planul
satisfacerii corespunzătoare a intereselor cetăţenilor.
 Ar fi greşit să se creadă că în aplicarea principiului
descentralizării serviciilor publice ar exista un conflict de
interese între stat şi autorităţile locale şi judeţene care
"presează" în a lua sub autoritatea lor aceste servicii să
răspundă cât mai bine necesităţilor locuitorilor.
Descentralizarea lor este însă legată, şi de nivelul de
dezvoltare economico-socială a localităţii sau judeţului
respectiv, sub două aspecte: pe de o parte, cu cât o localitate
este mai dezvoltata din acest punct de vedere , cu atat mai
mult locuitorii
___________________
20
Această desconcentrare presupune exercitarea, ca regulă doar a unei tutele
administrative din partea "centrului" şi configurarea unei zone de autonomie pentru
aceste servicii, în funcţie de plasticitatea situaţiei existente (Antonie Iorgovan, op. cit.,
vol. II) p.132
săi au nevoie de asemenea servicii publice, mai diversificată şi
mai de calitate, iar pe de altă parte, gradul dezvoltării
economico-sociale a localităţii îşi pune amprenta pe
posibilitatea acoperirii costurilor, inclusiv pe calitatea, eficienţa
şi oportunitatea acestor servicii publice.
Iată de ce problemele aplicării concrete a principiului
descentralizării serviciilor publice, consacrat de Constituţia
României şi de Legea nr. 215/2001 privind administraţia
publică locală este, deopotrivă, o problemă politică, juridică,
economică şi socială. Rezolvarea ei în condiţii optime se poate
face numai în urma unei analize temeinice a factorilor care o
determină şi o condiţionează, factori care, neavând un
caracter static, trebuie evaluaţi în funcţie de etapa şi
acumulările existente în procesul de tranziţie către economia
de piaţă şi de înfăptuire a programului de reformă economică
şi socială inclusiv în domeniul administraţiei publice.

3. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei

publice locale
Acest principiu nu este formulat ca atare, în mod expres, de
dispoziţiile constituţionale ci numai de cele ale Legii
nr.215/2001 privind administraţia publică locală . In
Constituţie se prevede numai că primarii, consiliile locale şi
consiliile judeţene sunt alese în condiţiile legii.
Legea administraţiei publice locale, detaliind acest
principiu consacrat de dispoziţiile art.2, reglementează şi alte
aspecte privind procedura alegerii primarului, consiliilor locale
şi a celor judeţene.
Eligibilitatea acestor autorităţi are o semnificaţie politică şi
socială cu totul specială, care derivă în primul rând din natura
juridică a acestora. Ele nu sunt autorităţi ale statului care să
exercite vreuna din puterile sale.
 Desigur că acţiunile acestor autorităţi reprezentative, alese,
trebuie să fie recunoscute de stat, recunoaştere care
înseamnă încadrarea lor în ordinea juridică a statului, dar
numai dacă alegerea s-a făcut potrivit legii, iar acţiunile
acestor autorităţi alese sunt în conformitate cu legea.

21
Art.2 alin. 1 "Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează
şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor
publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării
cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit".
 Această dublă recunoaştere a statului asigură de fapt
îmbinarea intereselor generale ale naţiunii cu cele ale
colectivităţilor legale -ca părţi componente ale naţiunii-
( reprezentate de autorităţile alese), statul fiind în egală
măsură interesat de problemele locale să fie bine şi legal
rezolvate, pentru că numai astfel şi treburile şi interesele
naţiunii sunt tot astfel rezolvate.
In considerarea principiului pe care îl analizez s-ar mai
putea pune încă o problemă. Atât Constituţia cât şi Legea
administraţiei publice locale, prevăd alegerea numai a
primarilor, consiliilor locale şi celor judeţene. Ori, când am
analizat sistemul autorităţilor administraţiei publice, s-a
observat că la nivel judeţean sunt organizate şi funcţionează şi
alte autorităţi: serviciile descentralizate ale ministerelor şi
celorlalte organe centrale de specialitate22 şi prefecţii.23
Fără a nega calitatea de autorităţi ale acestora, din punctul
de vedere al principiului pe care îl analizăm sunt de stabilit
două aspecte: aceste autorităţi nu sunt alese (ci numite); ele nu
sunt alese întrucât nu apar ca reprezentante ale
colectivităţilor locale ci ale puterii executive, primele
(serviciile descentralizate) făcând parte integrantă din
structura ministerelor iar prefectul fiind reprezentantul
Guvernului în judeţ24.
In aceeaşi ordine de idei, este de reţinut şi faptul că
autorităţile alese spre deosebire de cele numite au, de regula,
şi competenţa de a delega, în condiţiile legii, unele din
atribuţiile lor altor structuri interne, dar care sunt constituite
pe baza tot aceluiaşi principiu al eligibilităţii. Aşa este cazul
Preşedintelui consiliului judeţean care este ales de consiliul
judeţean şi exercită atribuţiile prevăzute de lege, sau cel al
viceprimarului, care este ales de către consiliul local şi îl
"ajută" pe primar ori exercită atribuţiile primarului, pe care
acesta i le-a delegat.
4. Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale
de interes deosebit
Acest principiu este prevăzut în mod expres tot numai de
dispoziţiile art.2(l) din Legea nr. 215/2001 privind
administraţia publică locală. Aceste dispoziţii sunt completate
cu cele ale art.l(3) din acelaşi act normativ, potrivit cărora
"dispoziţiile alin.(2)2 nu aduc atingere posibilităţii de a
recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin
orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la
treburile publice, în condiţiile legii".
___________________
22
V. I. Prisăcaru op. cit. p. 122.
23
Constituţia României, art.123 alin.2.
24
V. I. Prisăcaru op. cit ,p.552.
25
Legea nr.215/2001 art.3 alin.l (M.of. al României anul XIII nr.204, luni 23 aprilie 2001)
 De aici şi o serie de întrebări cum sunt: consultarea
cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit este
obligatorie? Care sunt "problemele de interes deosebit"?
Consultarea priveşte numai localităţile sau, dacă este cazul,
întregul judeţ? Care este forţa juridică a rezultatului
consultării?
In lipsa unei reglementări mai detaliate în materie,
răspunsurile corecte la aceste întrebări nu sunt uşor de dat,
întrucât acestea se interconditionează. Dar dacă luăm pe
fiecare dintre ele, tăcând abstracţie de celelalte, am putea
răspunde în felul următor:
■ consultarea cetăţenilor (în prolemele locale de interes
deosebit) fiind ridicată prin însăşi dispoziţiile legii, la rangul
de principiu, deci de idee călăuzitoare în administraţia
publică din unităţile administrativ teritoriale, ar însemna că ea
are un caracter obligatoriu;
■ probleme care sunt "de interes deosebit" nu sunt
prevăzute nici măcar exemplificativ în vreun text de lege, fapt
ce face ca, din punct de vedere practic, caracterul
obligatoriu al consultării să fie anulat;
■ dispoziţiile art. 2 alin. 1 al Legii nr.215/2001 vorbesc de
problemele "locale" de interes deosebit: oare legiuitorul în mod
intenţionat, a omis problemele "judeţene", dorind ca această
consultarea să se facă numai la nivelul comunelor, oraşelor şi
municipiilor, sau noţiunea de "local" trebuie înţeleasă în mod
mai larg ca referindu-se şi la problemele de interes judeţean?
Desigur, răspunsurile la unele din aceste întrebări s-ar
putea da pe baza prevederilor cuprinse în statutele
comunelor, oraşelor şi muinicipiilor, elaborate potrivit
dispoziţiilor din Statutul -cadru orientativ aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 127/1992. Cred că în tăcerea legii, în
aceste statute s-ar putea să se prevadă atât unele dintre
"problemele locale de interes deosebit", cât şi modalităţile de
consultare a locuitorilor, altele decât fundamentul local,
întrucât acesta poate fi utilizat numai în condiţiile legii",
condiţii care, deocamdată nu sunt stabilite prin vreun act
normativ de acest nivel.
Pe de altă parte, se mai poate pune în discuţie încă un
aspect: suspendarea unei probleme spre consultare prin
referendum sau "orice altă formă" de participare directă a
cetăţenilor la treburile publice, aşa după cum prevede art.3
alin.3 din Legea nr. 215/2001, se face înainte sau după
adoptarea deciziei în materie? Soluţia, cred că trebuie să fie
diferită după cum referendumul are rolul de "a aproba" sau
"de a nu a aproba" ceva, ori numai rol consultativ.
Când referendumul se organiează cu scopul de a consulta
populaţia, el trebuie organizat înainte de emiterea actului
decizional în materie, pentru că astfel autoritatea competentă
a emite actul să aibă posibilitatea să cunoască în prealabil
voinţa locuitorilor. Cunoaşterea acestei voinţe după
emiterea deciziei nu i-ar mai fi de nici un folos, câtă vreme
decizia referendumului nu are forţă juridică obligatorie.
Oricum, în această ipostază, emiterea deciziei sau hotărârii,
după organizarea referendumului, este obligatorie.
5. Principiul legalităţii
Dispoziţiile Constituţiei nu prevăd în mod expres principiul
legalităţii în organizarea, funcţionarea şi activitatea
autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene26. în
schimb, noua Lege a administraţiei publice locale 27, prevede
acest principiu în chiar art.2 alin. 1. Dacă înainte de publicarea
Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, se
putea afirma că acest principiu se desprinde din ansamblul
reglementărilor în materie, în prezent, a căpătat o exprimare
directă printr-o normă juridică. Aşadar, rară a da o definiţi
riguros ştiinţifică, vom sublinia, că şi acest principiu reprezintă
o idee călăuzitoare, exprimată direct printr-o normă juridică, şi
care nu poate fi nesocotită prin norme de forţa juridică .
Chiar dacă legiuitorul nu a găsit de cuviinţă că ar fi cazul să-
l enumere alături de celelalte principii, mai apreciem că
precizarea lui este absolut necesară întrucât el îmbracă toate
aspectele care privesc autorităţile administraţiei publice
locale: consacrarea structurilor organizatorice care au această
calitate (de autorităţi), competenţa şi constituirea acestora,
atribuţiile lor, funcţionarea şi activitatea .
Principiul legalităţii, presupune tocmai ca toate aceste
elemente, să fie în strictă conformitate, în primul rând, cu
prevederile constituţionale, dar şi cu cele ale legilor şi
celorlalte acte normative bazate pe lege, nerespectarea
acestor dispoziţii, deci încălcarea acestui principiu, atrăgând
consecinţe juridice deosebite.
Este şi motivul pentru care consider că principiul legalităţii
în înfăptuirea administraţiei publice în unităţile administrativ-
teritoriale, a fost consacrat, prioritar, alături de celelalte
principii la care m-am referit anterior.
___________________
26
Mircea Preda , op. Cit. , partea Speciala p. 282
27
Ibidem 26 , p. 229
 Capitolul III Autorităţile administraţiei publice
locale

Secţiunea I-Consiliul local

Atribuţiile consililor locale prevăzute de Legea nr.215/

2001 sunt cuprinse în art. 38, alin.2, de la literele a) la w).
Fiind atât de numeroase şi diverse, gruparea lor în raport cu
specificul domeniilor şi sectoarelor de activitate în care se
exercită ar fi de natură să conducă la o înţelegere mai uşoară şi
mai concretă a acestora.
Din acest punct de vedere, aceste atribuţii ar putea fi
grupate în patru categorii, astfel:
1. atribuţii în domeniul organizării interne a consiliilor
locale şi a serviciilor publice locale. Aici pot fi cuprinse
atribuţiile care privesc alegerea viceprimarilor, aprobarea
statutului comunei sau al oraşului şi al regulamentului de
funcţionare al consiliului; stabilirea statutului personalului,
organigramele şi numărul de personal.
2. atribuţii în domeniul elaborării, administrării şi al
executării bugetului local şi al stabilirii impozitelor şi taxelor
locale . Aici se cuprind atribuţiile referitoare la: aprobarea
bugetului local, formarea, admnistrarea, întrebuinţarea şi
execuţia acestuia şi a virărilor de credite, şi a modului de
utilizare a reformei bugetare; aprobarea împrumuturilor şi a
contului de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilirea
impozitelor şi taxelor locale etc.
Cu privire la taxele locale, legea prevede că acestea se
stabilesc astfel încât sa acopere cel puţin sumele investite şi
cheltuielile curente de întreţinere a serviciilor publice de
interes local.
 Sunt totodată stabilite reguli speciale cu privire la
contractarea de către consiliul local a unor împrumuturi.
Contractarea acestora de către consiliul local se face cu votul
a două treimi din numărul membrilor care îl compun.
3. atribuţii în domenul organizării, coordonări şi asigurării
activităţilor economice, social-culturale şi de apărare a
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
___________________
28
Antonie Iorgovan, op. cit., vol.II, p.236-239.
 Astfel, se aprobă studii, prognoze orientative şi
programe de dezvoltare economico-sociala,
administrează domenul public şi privat al unităţilor
administraţiv-teritoriale şi hotărăsc asupra concesionării sau
închirierii de servicii publice, participării la societăţi
comerciale, locaţiei de activităţi sau servicii ale administraţiei
publice.
De asemenea, în aceeaşi calitate de autoritate
administrativă autonomă, înfiinţează instituţii publice şi
agenţi economici de interes local şi exercită drepturile
prevăzute de lege cu privire la regulile autonome pe care le-a
înfiinţat.
Atribuţii de deosebită însemnătate pentru unitatea
administrativ-teritoriala au consiliile locale în ceea ce priveşte
aprobarea şi asigurarea realizării programelor de organizare
şi dezvoltare urbanistică a localităţii.
In aceeaşi categorie de atribuţii putem încadra şi
realizarea lucrărilor publice, a celor privind buna funcţionare
a servicilor de gospodărire comunală, transport local şi al
reţelelor edilitare. Prin exercitarea acesteia se asigură
construirea, întreţinerea şi repararea drumurilor şi podurilor
de interes local, dar şi de construirea şi întrebuinţarea în bune
condiţii a străzilor localităţii. Se are în vedere şi luarea
măsurilor pentru organizarea şi funcţionarea transportului
local, executarea de lucrări de alimentare cu apă, canalizare,
salubritate, zone verzi, parcuri e tc
Consiliile locale au reale competenţe în a asigura
condiţii optime funcţionării instituţiilor locale de învăţământ,
sănătate, de cultură şi de tineret, precum şi petrecerii
timpului liber al cetăţenilor.
Atribuţii importante pe care consiliile locale le exercită
sunt şi în domeniul protecţiei sociale al asigurării funcţionării
unor instituţii de binefacere de interes local, dar şi în
asigurarea libertăţii comerţului şi al concurenţei loiale,
precum şi organizarea târgurilor. pieţelor, oboarelor,
parcurilor de distracţie şi asigurarea bunei funcţionări a
acesteia.
Consiliile locale exercită şi adoptă măsurile
corespunzătoare pentru asigurarea ordinii publice,
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor dezbătând în şedinţele lor toate aceste aspecte
care interesează colectivitatea din unitatea administrativ-
teritoriala.
4. atribuţiile legate de acordarea titlurilor de onoare,
şi de cooperare cu localităţile din străinătate. Aici sunt de
relevat competenţele consliului local de a conferi pentru
merite deosebite.
Secţiunea a II-a- A. Primarul

Legislaţia actuala în vigoare a optat pentru soluţia

alegerii primarului, la fel ca şi consiliul 29 , direct de la
comunitatea locală 30 indiferent că este vorba de mediul rural
sau urban, stabilind, totodată, incompatibilitatea între funcţia
de consilier şi cea de primar.
Primarul nu deţine şi nici nu exercită drepturile şi
obligaţiile, atribuţiile în nume propriu ci în numele colectivităţii
care l-a ales şi al statului care l-a abilitat şi a recunoscut aceste
drepturi şi obligaţi ca fiind de interes public, atât pentru
colectivitatea respectivă cât şi pentru stat 31 .
De asemenea atribuţiile ce-i sunt recunoscute primarului se
exerctă de el personal şi se pot delega, numai dacă legea îi
conferă o asemenea alternativă. Aşadar, delegarea se face cu
privire la anumite atribuţii care se transferă a fi exercitate
numai anumitor persoane.
Atribuţiile primarului se exercită în mod legal şi produc
efecte juridice obligatorii numai în limitele teritoriului
comunei (oraşului) respective nefiind de conceput depăşirea
acestora, competenţa teritorială, ca şi cea materială fiind de
ordine publică şi ca atare obligatorii în a fi respectate.
Atribuţiile primarului Municipiului Galati.
> Atribuţii exercitate în calitate de REPREZENTANT AL
STATULUI:
■ Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei
României, precum şi punerea în aplicare a legilor, a
decretelor Preşedintelui , a hotărârilor şi ordonanţelor
Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru
aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale
miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi a hotărârilor
consiliului judeţean.
■ îndeplineşte sarcinile ce-i revin din actele normative
în vigoare, privitoare la organizarea şi desfăşurarea
alegerilor, recensământ şi aduce la cunoştinţa cetăţenilor
continutul legilor.
___________________
29
Emil Cernea, Emil Molcuţ, "Istoria statului şi dreptului român", Ed. Universul, Bucureşti, 1993,
p.261.
30
Legea nr. 215/2001, art.3 alin. 4.
31
Mircea Preda, op. cit, Partea Specială, p. 381-382.
 ■îndeplineşte funcţia de ofiter de stare civilă.
> Atribuţii exercitate în calitate de
REPREZENTANT AL COMUNITĂŢII LOCALE:
■ Asigură respectarea hotărârilor Consiliului Judeţean
şi executarea hotărârilor Consiliului Local. In cazul în care
apreciază că o hotărâre a consiliului local este ilegală, în
termen de trei zile de la data luări la cunoştinţă, sesizează pe
prefect.
■ Poate propune Consiliului local consultarea
populaţiei prin referendum, cu privire la probleme locale de
interes deosebit. Pe baza hotărârii Consiliului local, ia măsuri
pentru organizarea acestei consultări în condiţiile legii.
■ Reprezintă Municipiul Galati în relaţiile cu alte
autorităţi publice, persoane fizice sau juridice române sau
străine, precum şi în justiţie.
■ Prezintă Consiliului local, anual sau ori de câte ori
este necesar, informări privind starea economică şi socială a
municipiului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin
autorităţii administraţiei publice locale, precum şi informări
asupra modului de ducere la îndeplinire a hotărârilor
Consiliului local.
■ întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de
încheiere al exerciţiului bugetar şi le supune aprobării
Consiliului.Exercită drepturile şi asigură îndeplinirea
obligaţiilor ce revin Municipiului în calitate de persoană
juridică civilă.
■ Exercită funcţia de ordonator principal de credite.
■ Verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi
cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată
Consiliului cele constatate.
■ Ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor
calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. In
acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi
instituţiile publice din Municipiu, acestea fiind obligate să
execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi
intervenţii elaborate pe tipuri de dezastre.
■ Asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor,
prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici,
pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă care au obligaţia să
răspundă solicitărilor sale, în condiţile legii.
■ îndrumă şi supraveghează activitatea
gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale.
 ■ Ia măsuri prevăzute de lege cu privire la
desfăşurarea adunărilor
publice.
■ Ia măsuri de interzicere sau de suspendare a
spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice
care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele
moravuri, la ordinea şi liniştea publică.
■ Controlează igiena şi salubritatea localurilor publice
şi produselor alimentare puse în vânzare populaţiei cu
sprijinul serviciilor de specialitate.
■ Ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea
pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii.
■ Ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic
general al Municipiului şi îl supune spre aprobare Consiliului
local.
■ Asigură respectarea prevederilor planului
urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale
şi de detaliu.
■ Asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza
hotărârii Consiliului
local.
■ Asigură elaborarea regulamentului local de
urbanism şi a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului şi le supune aprobării Consiliului local, cu
respectarea prevederilor legii.
■ Asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor
publice proprietate a Municipiului, implantarea semnelor
de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi
pietonal, în condiţiile legi.
■ Exercită controlul asupra activităţilor din târguri,
pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie şi ia măsuri
operative pentru buna funcţionare a acestora.
 ■ Conduce serviciile publice locale. Asigură
funcţionarea Biroului de Stare civilă şi de Autoritate tutelară.
Supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor
social.
■ Emite avize, acorduri şi autorizaţii date în
competenţa sa prin lege.
■ Propune Consiliului Local spre aprobare, în
condiţiile legii, organigrama, statului de funcţii, numărul de
personal şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al
aparatului propriu de specialitate.
■ Numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii,
personalul din aparatul propriu de specialitate, cu
excepţia secretarului.Propune Consiliului local numirea şi
eliberarea din funcţie, în condiţiile legi a conducătorilor
agenţilor economici, a instituţiilor şi serviciilor publice de
interes local.
■ Răspunde de inventarierea şi administrarea
bunurilor care aparţin
domeniului public şi domeniului privat al Municipiului.
■ Organizează evidenţa lucrărilor de construcţii
din municipiu şi pune la dispoziţia autorităţii administraţiei
publice centrale rezultatele acestor evidenţe.
■ Ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor
menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea
igienizării municipiului.
Primarul îndeplineşte şi alte atributiuni prvăzute de lege
sau alte acte normative, precum şi însărcinările date de
Consiliul local.
Primarul deleagă viceprimarilor prin dispoziţie scrisă,
emisă în 30 de zile de la validare exercitarea unora dintre
atribuţiile ce-i revin potrivit art.68 alin.l lit j), n), p), r), v), x)
şi y) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică
locală.
 In exercitarea atribuţiilor ce-i revin, primarul emite
dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin
executori numai după ce sunt aduse la cunoştinţa publică sau
după ce au fost comunicate persoanelor interesate; constată
încălcările legii şi adoptă măsurile legale pentru înlăturarea
acestora, după caz, sesizând organele competente; convoacă
lunar Consiliul local în şedinţe de lucru ordinare, şi
extraordinare ori de câte ori este nevoie, în cazuri bine
justificate; Primarul participă obligatoriu la şedinţele de lucru
ale Consiliului local.

B. Principalele atributiuni delegate viceprimarului

I

Viceprimarul municipiului este ales prin vot secret al

majorităţii consilierilor locali, pe durata mandatului
Consiliului local pentru ca, alături de Primar, să participe cu
atributiuni delegate de acesta la activităţile executive din
administraţia publică locală.
Primarul municipiului a delegat, în condiţiile prevăzute de
art. 70 din Legea nr.215/2001, următoarele atribuţii
viceprimarului I:
- indeplineste functia de ofiter de stare civila;
- coordoneaza igiena si salubritatea localurilor publice si
produselor
alimentare puse in vanzare pentru populatie , cu sprijinul
serviciilor de specialitate ;
- exercita controlul asupra activittilor din targuri , piete ,
oboare , locuri si
parcurilor de distractii si ia masuri pentru buna functionare a
acestora ;
- probleme legate de iluminatul in municipiul Galati ;
 - semneaza pentru Primar urmatoarele acte
administrative
 instituire curatela si numire curator pentru minor
 instituire curatela speciala si numire curator special
pentru minor ;
 instituire tutela si numire tutore ;
 aprobarea darii de seama si acordarea descarcarii de
gestiune curatorului
tutorelui;
 numire / schimbare reprezentant legal in dosarul de
alocatie de stat
pentru minor ;
 incuviintare folosirii sumelor de bani de catre minorii
bolnavi ;
 numirea unui reprezenal Serviciului Autoritate
Tutelara pentru a asista
persoana varsnica la intocmirea actelor juridice ;
 stabilire nume pentru copii abandonati sau gasiti ;
 stabilire plata , suspendare , respingere , modificare ,
incetare pentru
beneficiarii venitului minim garantat ;
 recuperare sume incasate necuvenit ;
 stabilire plata , suspendare , respingere , modificare ,
incetare pentru
familii monoparentale acordate conform OUG 105/2003 ;
 acordare indemnizatii de nastere;
 contracte concesionare locuri de veci ;
 contracte teren pentru garaje , module , spatii
comerciale in temeiul
Legii nr. 50/1991 ;
 contracte de inchiriere teren pentru curti conform
Legii nr. 112/1995 ;
 contracte de inchiriere teren pentru gradini ;
  adeverinte de somaj ;
 licente de comert stradal ;
 autorizatii pentru transport public de persoane prin
servicii regulate ;
 autorizatii pentru transport public de persoane in
regim de taxi .
C. Principalele atribuţii delegate
viceprimarului II

Viceprimarul Primăriei municipiului a fost ales prin vot

secret al majorităţii consilierilor locali, pe durata mandatului
Consiliului local pentru ca, alături de Primar, să participe cu
atribuţiuni delegate de acesta la activităţile executive din
administraţia publică locală.
Primarul municipiului Galati a delegat, în condiţiile
prevăzute la art.70 din Legea nr.215/2001, următoarele
atribuţii viceprimarului II:
- exercită functia de ofiter de stare civila ;
- raspunde de buna organizare a ordinii publice ;
- supravegeaza inventarierea si administrarea bunurilor
care apartin
municipiului ;
- cotroleaza modul in care cele doua societati S.C.ECOSAL
PREST S.A. si
R .W. E isi desfosoara activitatea pentru salubritatea orasului
;
- exercita controlul asupra activitatilor din targuri ,
piete ,oboare , locuri si parcuri de distractii si ia masuri
pentru buna functionare a acestora .
- ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor
menajere , industriale ,
industriale sau de orice fel , pentru asigurarea igienizarii
malurilor , cursurilor de apa din raza orasului , precum si
pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru
asigurarea scurgerii apelor mari ;
- participa in comisia de audiente la Cabinet Primar ;
- semneaza pentru Primar urmatoarele documente:
 dari de seama statistice
 note de chemare peste orele de program
 carnete de munca , legitimatii
 referate de necesitate pentru cumparare timbre
 referate de specialitate pentru cumparare formulare
tipizate
 procese- verbale de contraventie.
- îndeplineşte şi alte atribuţii delegate de Primar, în condiţiile legii.
 D. Atribuţiile Secretarului Municipiului
Galati

Secretarul municipiului Galati este funcţionar public de

conducere, numit de către Prefect, în condiţiile art.84 alin. 1
şi 2 din Legea nr.215/2001. Acesta se bucură de stabilitate în
funcţie, în condiţiile legii. Secretarul îndeplineşte, în condiţiile
legii, următoarele atribuţii:
Participă în mod obligatoriu la şedinţele Consiliului
local.
Coordonează compartimentele şi activităţile cu
caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelară şi
asistenţă socială din cadrul aparatului propriu de
specialitate al Consiliului local.
Avizează proiectele de hotărâri ale Consiliului local
asumându-şi răspunderea pentru legalitatea acestora,
consemnând hotărârile pe care le consideră legale.
Avizează pentru legalitate dispoziţiile Primarului.
Asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a
Consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat.
Pregăteşte lucrările supuse dezbaterii Consiliului
local.
Asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi
persoanele interesate a actelor emise de Consiliul local sau de
Primar în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede
altfel.
Asigură aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor
şi dispoziţiilor cu caracter normativ.
Eliberează extrase sau copii de pe orice act din
arhiva Consiliului local, în afara celor cu caracter secret
stabilit potrivit legii. Eliberează extrase sau copii de pe actele
de stare civilă.
 Legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate
de părţi şi confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale,
în condiţiile legii.
Ţine legătura cu organizaţile de cult din municipiul
Galati şi face propuneri Primarului sau Consiliului local
pentru soluţionarea problemelor legate de buna lor
funcţionare.
La cererea Primarului întocmeşte sinteza
problemelor ridicate de Primar la şedinţele operative şi
urmăreşte rezolvarea lor de compartimentele cărora li s-au
repartizat sarcinile, precum şi a problemelor sesizate de
cetăţeni.
Asigură evidenţa cererilor, sesizărilor şi
reclamaţiilor adresate
Consiliului local şi Primarului, urmărind modul de soluţionare
a acestora.
Intocmeşte diverse rapoarte şi informări privind
problemele ridcate de cetăţeni prin cereri, scrisori adresate
autorităţii publice locale, pe care le prezintă Primarului.
Indeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau
însărcinări date de Consiliul local ori de Primar.
Pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin, secretarul are în
subordine toate serviciile şi birourile din cadrul Direcţiei
Administraţiei Publice Locale.
Secretarul aprobă atribuţiile de serviciu ale personalului ce
încadrează compartimentele din subordine şi face propuneri
Primarului pentru premierea şi promovarea salaraţilor
merituoşi sau aplicarea de sancţiuni pentru diverse abateri
disciplinare; asigură fişa de apreciere profesională anuală
pentru directorul Direcţiei Administraţiei Publice Locale,
pentru şefii de servicii şi birouri direct subordonat e.
 CAPITOLUL IV
SERVICIILE PUBLICE
Secţiunea I- Noţiunea şi trăsăturile

serviciilor publice

Statul în ansamblul său şi fiecare dintre unităţile sale

administrativ teritoriale ca forme organizatorice de viaţă şi
activitate ale membrilor care le compun, au menirea de a asigura
acestora condiţiile necesare de convieţuire: economice, sociale,
culturale, de securitate etc, în mod continuu şi permanent. In acest
scop, statul şi colectivităţile locale, prin autorităţile reprezentative
abilitate îşi organizează o multitudine de „servicii" pe care le
înzestrează cu cele necesare -mijloace materiale, financiare şi
specialişti- pentru ca acestea să-şi poată realiza atribuţiile şi
sarcinile cu care acestea au fost învestite.32
Profesorul Paul Negulescu considera serviciul public ca „un
organism administrativ creat de stat, judeţ sau comună, cu o
competenţă şi puteri determinate cu mijloace financiare
procurate din patrimoniul general al administraţiei publice
creatoare, pus la dispoziţia publicului pentru a satisface în mod
regulat şi continuu o nevoie cu caracter general, căreia iniţiativa
privată nu ar putea să-i dea o satisfacţie incompletă şi
intermitentă."
Profesorul E.D. Tarangul definea serviciul public ca fiind „orice
activitate a autorităţilor publice pentru satisfacerea unei nevoi de
interes general care este atât de importantă încât trebuie să
funcţioneze în mod regulat şi continuu".
Serviciul public se organizează fie de către stat -când asigură
realizarea unui interes naţional; fie de comună, oraş sau judeţ
-când interesul pe care îl realizează este al colectivităţii
respective.33 Necesitatea organizări unui serviciu public nu devine
clară decât atunci când realizarea socială realizează o nevoie
generală, comună unei anumite colectivităţi, cu alte cuvinte numai
atunci când se poate constata existenţa unei cerinţe sociale de
amploare. De aceea nu sunt suficiente numai interesele unei
persoane sau a unui grup restrâns pentru a se organiza un serviciu
public ci ale unei colectivităţi determinate. El se realizează însă, în
drept, numai dacă voinţa autorităţilor abilitate de lege o confirmă
prin normă juridică.
Aşadar, serviciul public ca actvitate este indisolubil legat de ideea
de interes general
___________________
32
O. Cozmâncă, Mircea Preda, "Legea administraţiei publice locale", Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1996,
p.146.
33
Ibidem,p. 147.
 si de voinţa autorităţilor publice şi în ultimă instanţă a statului-
care decid ce moment şi în ce forma se va satisface acest
interes.34
Statul îşi organizează, la nivel central şi local, servicii prin
intermediul cărora îşi exercită puterea suverană şi
independentă -servicii publice de putere publică. Unele dintre
ele au ca obiect de activitatea, legiferarea -adoptarea unor
norme juridice care să reglementeze în mod unitar raporturile
sociale dintre membrii societăţii adică serviciul public de
legiferare, altele sunt împuternicite cu executarea legilor şi
hotărârilor judecătoreşti şi satisfacerea cerinţelor de viaţă şi de
muncă ale populaţiei -securitate, sănătate, instruire, cultură,
adică servicii publice administrative; altele au ca obiect
soluţionarea conflictelor care apar între membrii societăţii,
respectiv servicii publice judiciare.
In acelaşi fel, pe plan local, autorităţile publice alese
ale unităţilor administrativ-teritoriale, pe baza
împuternicirilor date de stat prin Constituţie şi legi
organizează servicii publice administrative pentru satisfacerea
unor interese comune ale populaţiei din unităţile
administrativ-teritoriale respective.
Incă de la înfiinţarea lor, aceste servicii publice, sunt
dotate cu anumite atribuţii, competenţe de natură a satisface
anumite grupuri de interese, cu mijloace materiale şi
financiare -prevăzute în bugetul statului, judeţului, oraşului
sau comunei, după caz; şi desigur cu specialişti care să
exercite atribuţiile cuprinse în actul de înfiinţare.Prin urmare,
serviciul public este o structură organizatorică înfiinţată prin
lege sau pe baza acesteia de către stat, judeţ, municipiu, oraş,
comună dotată cu anumite atribuţii, încadrate cu personal
de specialitate -funcţionari publici care să exercite aceste
atribuţii, înzestrate cu mijloace materiale şi băneşti în scopul
satisfacerii în mod continuu sau permanent a unor interese
comune a unei colectivităţi.
Serviciile publice locale sunt organizate de către consiliul
local care asigură conducerea acestora şi aprobă
regulamentul de funcţionare. Numirea şi eliberarea din
funcţie a personalului din serviciile publice locale se face de
către conducătorii acestora, în condiţiile legii. Condiţiile
privind numirea, angajarea, promovarea, sancţionarea şi
eliberarea din funcţie, drepturile şi obligaţiile personalului din
serviciile publice locale sunt stabilite prin legi şi regulamente.36
34
Ibidem
35
Ibidem.
36
V. I. Prisăcaru, op. cit., p.539.
 După natura lor, serviciile publice se pot clasifica în trei
categorii:
1. tehnico-administrative,
2. industriale şi comerciale,
3. socio-culturale.
După modul în care realizează interesul general
deosebim, de asemenea, trei mari categori:
1. servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi
individuală a
cetăţenilor,
2. servicii publice care oferă avantaje particularilor în mod
direct, precum şi
1. servicii publice care oferă satisfacerea unor necesităţi
ale colectivităţii în ansamblu (apărarea naţională, serviciul
diplomatic etc).

Secţiunea a II-a- Serviciile publice ale Consliului

Local

Inevitabil problema serviciilor publice revine în discuţie şi

acum când intenţionăm să ne ocupăm mai mult de serviciile
publice ale consiliului local, şi aceasta nu întâmplător. Vom
relua problema pentru că, aşa cum pe buna dreptate se
remarcă în literatura de specialitate37 , atât legislaţia cât şi
însăşi aceeaşi literatură utilizează noţiuni diferite, cum sunt:
„serviciile publice ale comunei sau oraşului", „serviciile
publice ale consliului local" şi „serviciile publice locale". O
asemenea situaţie creează, în plan practic, o oarecare
contuzie şi nesiguranţă în organizarea şi funcţionarea acestor
servicii.
Când am încercat să definim ceea ce înţelegem prin
„servicu public" precizam printre altele că acesta reprezintă
un organism adminstrativ (o structură organizatorică), creată
fie de stat, fie de judeţ, comună, oraş (municipiu), având o
anumită competenţă (atribuţii), dotată cu mijloace materiale şi
financiare din patrimoniul celei care l-a creat şi pus la
dispoziţia publicului cu scopul de a satisface, în mod continuu
şi regulat, o nevoie cu caracter general, deci de interes comun,
căreia agenţii particulari nu i-ar putea asigura decât o
rezolvare parţială şi intermitentă.
Aşa după cum este bine ştiut există servicii publice
organizate la nivel naţional şi
___________________
37
Rodica Narcisa Petrescu- Observaţii în legătură cu unele dispoziţii ale Legii adm
publice locale, RD,p.48.
38
Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală
servicii publice organizate la nivel local (şi judeţean).39
Primele au în vedere un interes general, la scara întregii
naţiuni şi este atributul exclusiv al statului, cum sunt serviciile
publice care privesc: apărarea, ordinea publică, politica externă,
învăţământul, sănătatea, cultura şi altele, organizarea şi
funcţonarea acestor servicii asigurându-se deci prin ministerele
de resort care-şi pot înfiinţa în acest scop, regii autonome şi
instituţii publice de interes naţional) şi crea în teritorii aşa
numitele „servicii publice descentralizate" -parte integrantă a
serviciului public de interes naţional (care este interesul de
resort).
Celelalte -servicii publice de interes local40 (judeţene) care
exprmă un interes specific colectivităţii respective (comunei,
oraşului, municipiului, judeţului) -prin excepţia de la regula
înfiinţării serviciilor publice de către autoritatea statului, nu mai
sunt create de stat, statul delegând aceasta competenţă
autorităţilor administraţiei publice organizate la acest nivel.
Această organizare a serviciilor publice locale trebuie însă să
se realizeze în domenii de activitate care să acopere specificul şi
nevoile locale, în limita mijloacelor financiare de care dispune
colectivitatea locală şi cu respectarea prevederilor locale în
domeniile respective. Unele dintre aceste servicii pot fi
organizate sub forma regiilor autonome, altele sub forma
instituţiilor publice, ambele însă aflându-se sub autoritatea celui
care le-a creat, adică a consiliului local sau judeţean, după caz,
acestea sunt ceea ce legea numeşte „servicii publice ale
comunei sau ale oraşului", deci ale unităţilor administrativ-
teritoriale, care, deşi create de consiliul local au un statut juridic
specific, o anumită autonomie în organizare şi funcţionare , ale
căror coordonate principale sunt stabilite prin dispozţi ale legii
şi detaliate prin regulamentul41 (statutul) propriu de organizare
şi funcţionare.
 Intr-o altă accepţiune, legea foloseşte noţiunea de „serviciu
public al consiliului local", înţelegându-se prin aceasta
structurile organizatorice de lucru (aparatul de specialitate) prin
care consiliul local îşi realizează atribuţiile care îi revin în
diferite domenii: urbanism, comercial, stare civilă, autoritate
tutelară etc. Şi aceste servicii publice, sau aparate de
specialitate, au un statut juridic propriu, stabilit prin
dispoziţiile legii şi ale regulamentului propriu de organizare şi
funcţionare, personalul acestor servicii fiind subordonat
primarului.42Fiind organizate în funcţie de specificul
39
Legea nr. 215/2001 art. 87.
40
Mircea Preda, Curs de drept administrativ, Partea Specială, Ed. Calistrat Hogaş,
Bucureşti, 1995, p.355.
41
Legea nr.215/2001 art.38 alin.2 lit e).
42
Legea nr.215/2001 art.88.
si nevoile locale , aceste categorii de servicii publice au o
structură diferenţiată după cum sunt organizate la nivelul
comunei, oraşului sau municipiului.
Dispoziţie art.58 alin.2 lit.e) şi u) din Legea
administraţiei publice locale dau în competenţa consiliului
local şi aprobarea regulamentelor de organizare şi
funcţionare a serviciilor publice, stabilirea competenţelor,
atribuţiilor şi salarizării personalului. Desigur este vorba de
„serviciile publice ale consiliului local" şi de personalul
acestora, nicidecum de „serviciile publice ale comunei sau
oraşului", noţiuni pe care le-am specificat mai sus.
In acest scop consiliul local stabileşte structura
organizatorică, numărul de posturi, atribuţile care revin
fiecărei funcţii, salarizarea personalului, toate acestea în
condiţiile stabilite de lege sau HG. adoptate în aplicarea legii.
Faţă de cele mai sus, putem desprinde principalele
trăsături care caracterizează serviciul public local:
- este o activitate desfăşurată de autorităţile
administraţiei publice locale, delegată prin lege de
autorităţile statului,
- se realizează nemijlocit de autoritatea
administraţiei publice locale şi de structuri organizatorice
create de acestea (regii, instituţii publice, aparat de lucru al
consiliului local),
- activitatea care conţine serviciul public local
asigură realizarea unui interes specific colectivităţii locale,
- cheltuielile necesare funcţionării serviciului
public local sunt cuprinse în bugetul local.
 Secţiunea a III a

Serviciile publice specializate al Consiliului Local

Galati

A. Organizarea serviciilor publice ale Primăriei

Municipiului Galati

Pentru realizarea actelor şi faptelor de administraţie publică

Primăria Municipiului Galati , dispune de salariaţi, organizaţi
în direcţii, servicii şi birouri de specialitate, aşa cum se
prezintă în organigrama aprobată de Consiliul local.
Structura organizatorică este de tip piramidal, cu
subordonarea pe trepte ierarhice pe verticală şi funcţională
pe orizontală, fiind structurată pe cinci nivele respectiv,
primar, viceprimari şi secretari, direcţii de specialitate,
servicii şi birouri funcţionale ce acţionează în sfera serviciilor
locale.
In cadrul organigramei vom găsim:
a)primarul, care subordonează, organizează şi conduce
personalul ce încadrează serviciile funcţionale ale aparatului
Consiliului local şi a cărui atribuţii sunt în general, stipulate
prin Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală;
b) viceprimarii şi secretarul Municipiului Galati , care
organizează şi conduc direct activităţile direcţiilor, serviciilor
şi lucrărilor de specialitate, repartizate prin dispoziţie scrisă a
primarului;
c) direcţiile de specialitate în domeniul economic, tehnic şi
administrativ, organizează, conduc şi controlează aplicarea
prevederilor, hotărârilor Consiliului local şi a dispoziţiilor
legale în vigoare, potrivit obiectului lor de activitate;
d) servicii şi birouri pe profile de activităţi specifice
administraţiei publice locale din domeniul economic, juridic
şi administrativ, relaţii publice, protecţie socială şi alte
activităţi.
Organigrama astfel structurată permite conducerea şi
coordonarea activităţilor de serviciu direct de către şefii de
compartimente desemnaţi conform cu specializarea acestora
şi cu delegările de autoritate date de primar, viceprimari şi
secretarul Municipiului Galati .
Conform acestei structuri organizatorice, conducerea se
realizează prin obiective şi programe dispuse de sus în jos şi
executate de jos în sus, pe criterii de eficienţă şi
responsabilitate profesională.

B. Reguli privind atribuţiile de serviciu

Atribuţiile de serviciu se constituie într-o serie de norme

obligatoriu necesare şi impuse de rezolvarea sarcinilor pentru
care s-a creat postul şi pentru care funcţionarul abilitat
datorită competenţei este instruit să le îndeplinească.
Stabilirea atribuţiilor de serviciu se realizează pe baza
actelor normative în vigoare în mod clar, detaliat şi neechivoc,
cu respectarea echilibrului între exigenţele sociale, resursele
alocate şi încărcătura de muncă uniforme pe compartimente şi
funcţionari. Funcţionarii şi serviciile de specialitate ale
primăriei au obligativitatea ca în termen de 30 de zile de la
data depunerii unui proiect de hotărâre sa întocmească
rapoartele de specialitate necesare dezbaterii respectivului
proiect în şedinţa Consiliului Local.
Atribuţiile ierarhice se regăsesc în orice direcţie, serviciu
sau birou şi se exprimă în relaţia între şefi şi subalterni în care
primul exercită funcţii de conducere iar al doilea funcţii de
execuţie în cadrul raporturilor de muncă ce decurg din
aplicarea actelor normative în vigoare, respectiv Codul muncii
şi legislaţia specifică compartimentului respectiv. In principiu,
funcţionarul subaltern are obligaţia să execute dispoziţiile
şefului direct.
Relaţiile de coordonare în cadrul aceluiaşi compartiment
decurg din necesitatea îndeplinirii în condiţii optime a
atribuţiilor de serviciu şi crearea climatului socio-uman
corespunzător unei colectivităţi legate prin interese
profesionale comune şi legături colegiale principale.
Relaţiile de colaborare între compartimente se stabilesc de
către şefii acestora şi vor fi confimate de factorii de decizie
care le coordonează activitatea. Atribuţiile Primarului
Municipiului Galati sunt cele stabilite prin Legea nr.215/2001
privind administraţia publică locală.
Atribuţiile viceprimarilor sunt cele delegate prin dispoziţiile
Pimarului care au la bază prevederile aceleiaşi legi.
Atribuţiile secretarului sunt stabilite prin lege, hotărâri ale
Consiliului local şi dispoziţii ale Primarului. Atribuţiile de
serviciu ale direcţiilor, serviciilor şi birourilor, detaliate în
capitole se vor modifica şi actualiza ori de câte ori se impune
prin dispoziţiile Primarului.
Atribuţiile generale pe care le implică actul de conducere ce
revine şefilor de toate treptele ierarhice cuprinse detaliat în
regulament se sintetizează astfel:
a) coordonează activitatea specifică a direcţiei, serviciului,
biroului, fiind răspunzător de eficienţa acesteia. întocmeşte
fişele de evaluare anuală şi face propuneri de sancţionare sau
recompensare pentru personalul subordonat;
b) realizează lucrări şi acţiuni în limitele reglementărilor în
vigoare, pe care le consideră necesare sau au un grad ridicat
de complexitate.
Atribuţiile de serviciu ale salariaţilor cu funcţii de execuţie
din servicii şi birouri se stabilesc, în condiţiile
regulamentului, prin fişa postului care trebuie să fie clară,
concisă, explicită şi fără echivoc.
Fişa postului se întocmeşte în patru exemplare de şeful
direct, conform modelului ce va fi stabilit prin dispoziţie a
primarului. Aceasta se aprobă de şeful celui care a întocmit-o,
se semnează de cel care a întocmit-o şi de funcţionarul la
care se referă. Un exemplar se înmânează funcţionarului în
cauză, un exemplar se păstrează de cel care a întocmit-o şi un
exemplar se predă Serviciului Resurse Umane.
 Fişa postului se poate modifica ori de câte ori este necesar,
după aceeaşi procedură ca şi în cazul întocmirii iniţiale.
Desfăşurarea oricărei activităţi care nu intra în sfera
atribuţiilor de serviciu stabilite prin Regulament, Hotărâre
sau Dispoziţie, constituie abatere şi se sancţionează conform
legii.
C Serviciile publice specializate ale
Consiliului Local Galati
Serviciile publice ale comunei sau oraşului se înfiinţează şi
se organizează de Consiliul local, în principalele domenii de
activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu
respectarea prevederilor locale, în limita mijloacelor
financiare de care dispune. Funcţionarii din cadrul acestor
servicii se bucură de stabilitate în funcţie, fiind numiţi şi
eliberaţi de către conducătorii acestora, iar numirea şi
eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de
specialitate al Consiliului se face de către primar, în condiţiile
legii.43
Legea actuală menţine soluţia discutabilă şi derutantă a
primăriei: "Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii,
secretarul comunei, al oraşului sau al subdiviziunii
administrativ-teritoriale a municipiului, împreună cu aparatul
propriu de specialitate al Consiliului local, constituie o
structură funcţională cu activitate permanentă, denumită
primăria comunei sau oraşului,care aduce la îndeplinire
hotărârile Consiliului local şi dispoziţiile primarului,
soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale."
 Astfel, serviciile publice specializate ale Consiliului Local
sunt în număr de 2
şi anume:
1. Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor
2. Serviciul Public Administrarea Domeniului Public

43
Legea nr.215/2001 art.88 alin.3 .

44 Legea nr.215/2001 art.91.

Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor

Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor

al municipiului Galaţi se organizează în subordinea Consiliului
Local Galaţi şi este o instituţie publică de interes local, fara
personalitate juridică, constituit în temeiul art.4, alin.1 din
Ordonanţa Guvernului nr.84/2001 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de
evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr.372/2002, precum şi de Ordonanţa nr.50/2001,
aprobată şi modificată prin Legea nr.520/2004.
Actul de infiintare al Serviciului Public Comunitar Local de
Evidenta a Persoanelor il constituie Hotararea Consiliului Local
nr. 81 din 17.03.2005 modificata si completata cu Hotararea
Consiliului Local nr. 246 din 14.04.2005 .
In Regulamentul Serviciului sunt mentionate : forma
juridica , domeniul de activitate , modul de finantare , modul de
angajare si concediere a personalului , competentele si
atributiile serviciilor din structura organizatorica in conditiile
prevazute de legislatia in vigoare .
Scopul serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor este acela de a exercita competenţele ce îi sunt
date prin lege pentru punerea în aplicare a prevederilor actelor
normative care reglementează activitatea de evidenţă a
persoanelor, precum şi eliberarea documentelor, în sistem de
ghişeu unic.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor, serviciul public
comunitar local de evidenţă a persoanelor al municipiului Galaţi
este constituit, potrivit prevederilor art.4, alin.1 din OG
nr.84/2001, prin reorganizarea serviciului de stare civilă din
aparatul propriu al Consiliului Local Galaţi şi al Biroului de
evidenţa populaţiei din cadrul Serviciului de evidenţă
informatizată a persoanei al judeţului Galaţi.
Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor
are în componenţă servicii, birouri şi compartimente cu
următoarele atribuţii principale: atribuţii de evidenţă a
persoanelor, de stare civilă, informatice, juridice şi de
secretariat, financiar-contabile şi administrative.
(1) Serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor este condus de un director, numit sau eliberat din
funcţie prin hotărâre a Consiliului Local Galaţi, în condiţiile
legii, cu avizul Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa
Persoanelor.
(2) Directorul serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor are obligaţia de a lua măsuri pentru
îmbunătăţirea activităţii ce intră în sfera sa de competenţă şi de
a emite dispoziţii în toate domeniile de activitate ale serviciului.
(3) Directorul serviciului răspunde, potrivit legii, în faţa
secretarului Consiliului Local Galaţi pentru neajunsurile
constatate în activitatea serviciului.
În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, serviciul public
comunitar local de evidenţă a persoanelor cooperează cu
celelalte structuri ale Consiliului Local Galaţi, ale Consiliului
Judeţului Galaţi, ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
dezvoltă relaţii de colaborare cu autorităţile publice, societăţi,
agenţi economici, precum şi cu persoane fizice, pe probleme de
interes comun, potrivit prevederilor actelor normative în
vigoare.

Organizarea serviciului
 (1) – Structura organizatorică şi efectivele serviciului
public comunitar local de evidenţă a persoanelor al
municipiului Galaţi sunt stabilite conform organigramei şi
statului de funcţii aprobate prin Hotărârea Consiliului Local
Galaţi.
(2) Structura organizatorică este următoarea:
a) conducerea Serviciului :
- director;
b) Serviciul stare civilă este constituit din următoarele
structuri:
- compartiment naşteri;
- compartiment căsătorii;
- compartiment decese;
c) Serviciul de evidenţă a persoanelor şi eliberarea actelor de
identitate;
d) Compartimentul informatic;
e) Compartimentul ghişeu unic şi relaţii cu publicul;
f) Compartimentul juridic, contencios şi secretariat;
g) Compartiment financiar contabil , juridic, personal
(1) – Activitatea desfăşurată de către structurile
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor, în
vederea atingerii obiectivelor propuse, are la bază relaţii de
autoritate, de cooperare, de coordonare şi control, potrivit
atribuţiilor stabilite pentru fiecare serviciu sau birou în parte.
(2) Între structurile serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor se stabilesc relaţii de colaborare pentru
îndeplinirea sarcinilor specifice şi în vederea integrării
obiectivelor în ansamblul atribuţiilor serviciului.
La nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor activitatea de coordonare şi control este atributul
conducerii şi se realizează direct ori prin intermediul Şefului de
serviciu, de birou sau de compartiment. De asemenea, în
activitatea de control, pe domenii specifice de activitate,
conducerea serviciului poate angrena şi alt personal specializat
din cadrul structurilor proprii.

Atribuţiile serviciului public comunitar local

Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor

al municipiului Galaţi are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte, ţine evidenţa şi eliberează certificatele de
stare civilă;
b) înregistrează actele şi faptele de stare civilă, precum şi
menţiunile şi modificările intervenite în statutul civil , în
domiciliul şi reşedinţa persoanei, în condiţiile legii;
c) întocmeşte şi păstrează registrele de stare civilă, în
condiţiile legii;
d) întocmeşte, completează, rectifică, anulează sau
reconstituie actele de stare civilă, şi orice menţiuni făcute pe
actele de stare civilă, în condiţiile legii;
e) actualizează, utilizează şi valorifică Registrul local de
evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi
adresele cetăţenilor care au domiciliul în raza de competenţă
teritorială a serviciului public comunitar al municipiului Galaţi;
f) furnizează, în cadrul Sistemului naţional informatic de
evidenţă a populaţiei, date necesare pentru actualizarea
Registrului permanent de evidenţă a populaţiei;
g) furnizează, în condiţiile legii, datele de identificare şi de
adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice
centrale, judeţene şi locale, agenţi economici şi către cetăţeni;
h) întocmeşte listele electorale permanente;
i) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni, în condiţiile
legii;
j) primeşte, în sistem de ghişeu unic, cererile şi
documentele necesare în vederea eliberării cărţilor de
identitate, cărţilor de alegător, paşapoartelor simple,
permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare şi a
plăcilor cu numere de înmatriculare a vehiculelor şi le
înaintează Serviciului public comunitar al judeţului Galaţi,
Serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa
paşapoartelor, respectiv Serviciului public comunitar regim
permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;
k) primeşte de la serviciile publice comunitare competente
cărţile de identitate, cărţile de alegător, paşapoartele simple,
permisele de conducere, certificatele de înmatriculare şi plăcile
cu numere de înmatriculare a vehiculelor, pe care le eliberează
solicitanţilor;
l) ţine registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de
documente eliberate.
 Conducerea serviciului public
comunitar local

Conducerea serviciului public comunitar local este

asigurată de un director.
(1) – Directorul serviciului reprezintă serviciul public
comunitar local în relaţiile cu şefii celorlalte structuri din cadrul
consiliului local, consiliului judeţean, din cadrul prefecturii,
precum şi cu comandanţii unităţilor din Ministerul
Administraţiei şi Internelor ori cu instituţiile şi organismele din
afara sistemului Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit
competenţelor legale.
(2) În aplicarea prevederilor legale de nivel superior,
precum şi a ordinelor şi instrucţiunilor, directorul serviciului
emite dispoziţii obligatorii pentru tot personalul din subordine.
(3) În condiţiile legii şi ale reglementărilor specifice,
directorul serviciului poate delega atribuţii din competenţa sa
personalului din subordine.
Directorul serviciului public comunitar local răspunde în
faţa Consiliului Local Galaţi de întreaga activitate pe care o
desfăşoară, potrivit prevederilor fişei postului.
(1) – Conducerea structurilor serviciului public comunitar
local al municipiului Galaţi este exercitată de director, iar în
lipsa acestuia de către şefii serviciilor, birourilor sau
compartimentelor.
(2) Şefii serviciilor, birourilor şi compartimentelor din
cadrul serviciului public comunitar local răspund de întreaga
activitate pe care o desfăşoară în faţa directorului.
Atribuţiile structurilor din cadrul Serviciului public
comunitar local

Serviciul stare civilă

Serviciul de stare civilă are următoarele atribuţii
principale:
a) întocmeşte, la cerere sau din oficiu – potrivit legii, acte
de naştere, de căsătorie şi de deces şi eliberează certificate
doveditoare;
b) înscrie menţiuni, în condiţiile legii şi ale metodologiilor,
pe marginea actelor de stare civilă aflate în păstrare şi trimite
comunicări de menţiuni pentru înscriere în registre, exemplarul
I sau II, după caz;
c) pentru îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor din
competenţă, răspunde de aplicarea întocmai a dispoziţiilor
legale, a ordinelor şi instrucţiunilor care reglementează
activitatea pe linia regimului de stare civilă;
d) înregistrează toate cererile în registre corespunzătoare
fiecărei categorii de lucrări, în conformitate cu prevederile
metodologiei de lucru;
e) răspunde de corectitudinea datelor preluate din
documentele primare şi înscrise în formulare;
 f) eliberează extrase de pe actele de stare civilă, la cererea
autorităţilor, precum şi dovezi privind înregistrarea unui act de
stare civilă, la cererea persoanelor fizice;
g) trimite structurii informatice din cadrul serviciului,
până la data de 4 a lunii următoare înregistrării, comunicările
nominale pentru născuţii vii, cetăţeni români, ori cu privire la
modificările intervenite în statutul civil al persoanelor în vârsta
de 0-14 ani, precum şi actele de identitate ale persoanelor
decedate ori declaraţiile din care rezultă că persoanele
decedate nu au avut acte de identitate;
h) trimite centrelor militare, până la data de 5 a lunii
următoare înregistrării decesului, livretul militar sau adeverinţa
de recrutare a persoanei supuse obligaţiilor militare;
i) întocmeşte buletine statistice de naştere, de căsătorie şi
de deces, în conformitate cu normele Institutului Naţional de
Statistică pe care le trimite lunar Direcţiei Judeţene de
Statistică;
j) ia măsuri de păstrare în condiţii corespunzătoare a
registrelor şi certificatelor de stare civilă pentru a evita
deteriorarea sau dispariţia acestora;
k) atribuie codul numeric personal, pe baza listelor de
coduri precalculate, pe care le arhivează şi le păstrează în
condiţii depline de securitate;
l) propune anual, necesarul de registre, certificate de stare
civilă, formulare, imprimate auxiliare şi cerneală specială,
pentru anul următor şi îl comunică serviciului comunitar
judeţean de evidenţă a persoanelor;
 m) asigură reconstituirea prin copiere a registrelor de
stare civilă pierdute ori distruse – parţial sau total – după
exemplarul existent, certificând exactitatea datelor înscrise;
n) ia măsuri de reconstituire sau întocmire ulterioară a
actelor de stare civilă, în cazurile prevăzute de lege;
o) înaintează serviciului public comunitar judeţean de
evidenţă a persoanelor, exemplarul II al registrelor de stare
civilă, în termen de 30 de zile de la data când toate filele din
registru au fost completate, după ce au fost operate toate
menţiunile din exemplarul I;
p) sesizează imediat serviciul judeţean de specialitate, în
cazul dispariţiei unor documente de stare civilă cu regim
special;
q) primeşte cereri şi efectuează verificări cu privire la
schimbarea numelui pe cale administrativă şi transcrierea
certificatelor de stare civilă procurate din străinătate;
r) la solicitarea instanţelor, efectuează verificări cu privire
la anularea, completarea, rectificarea ori modificarea actelor de
stare civilă, declararea dispariţiei sau a morţii pe cale
judecătorească şi înregistrarea tardivă a naşterii;
s) desfăşoară activităţi de primire, examinare, evidenţă şi
rezolvare a petiţiilor cetăţenilor;
t) asigură colaborarea şi schimbul permanent de informaţii
cu unităţile operative ale Ministerului Administraţiei şi
Internelor, în scopul realizării operative şi de calitate a
sarcinilor comune ce-i revin în temeiul legii;
 u) formulează propuneri pentru îmbunătăţirea muncii,
modificarea metodologiilor de lucru ş.a.;
v) întocmeşte situaţiile statistice, sintezele ce conţin
activităţile desfăşurate lunar, trimestrial şi anual, în cadrul
serviciului public local, precum şi procesele-verbale de scădere
din gestiune;
w) răspunde de activităţile de selecţionare, creare, folosire
şi păstrare a arhivei;
x) colaborează cu formaţiunile de poliţie pentru
identificarea unor cadavre şi persoane cu identitate
necunoscută, precum şi a părinţilor copiilor abandonaţi.

Serviciul de evidenţa persoanelor şi eliberarea

actelor de identitate

În relaţiile cu publicul serviciul are următoarele atribuţii

principale:
a) primeşte şi înregistrează cererile şi documentele
necesare în vederea eliberării cărţilor de identitate, cărţilor de
alegător, paşapoartelor simple, permiselor de conducere,
certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de
înmatriculare a vehiculelor pentru cetăţenii care domiciliază în
raza de competenţă a serviciului;
b) eliberează solicitanţilor cărţile de identitate, cărţile de
alegător, paşapoartele simple, permisele de conducere,
certificatele de înmatriculare şi plăcile cu numere de
înmatriculare a vehiculelor;
 c) colaborează cu structurile subordonate Centrului
Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa
Persoanelor ale Direcţiei Generale de Paşapoarte, ale Direcţiei
Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor,
pentru realizarea sarcinilor comune, precum şi în scopul
optimizării activităţii specifice;
d) răspunde de corectitudinea datelor preluate din
documentele primare şi înscrise de cetăţeni în formularele
utilizate pentru eliberarea paşapoartelor, permiselor de
conducere, certificatelor de înmatriculare;
a) ţine registrele de evidenţă pentru fiecare categorie
de documente
eliberate.
f) asigură soluţionarea petiţiilor pe probleme specifice şi
urmăreşte rezolvarea acestora în termenul legal;
g) acordă consultanţă pe domeniul de activitate;
h) îndeplineşte alte sarcini prevăzute de lege sau
încredinţate de conducerea serviciului public comunitar local
de evidenţă a persoanelor.

În domeniul evidenţei persoanelor şi eliberării actelor de

identitate, serviciul public comunitar local are următoarele
atribuţii:
a) organizează activitatea de eliberare a actelor de
identitate şi a
cărţilor dealegător, sens în care primeşte analizează şi
soluţionează cererile pentru eliberarea cărţilor de identitate,
stabilirare, restabilirea ori schimbarea domiciliului, precum şi
acordarea vizei de reşedinţă, în conformitate cu prevederile
legale;
b) pentru îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi
sarcinilor din
competenţă, răspunde de aplicarea întocmai a dispoziţiilor
legale, a ordinelor şi instrucţiunilor care reglementează
activitatea pe linia regimului de evidenţă a persoanelor:
c) înregistrează toate cererile, în registre
corespunzătoare fiecărei
categorii de lucrări în conformitate cu prevederile
metodologiei de lucru;
d) răspunde de corectitudinea datelor preluate din
documentele
primare şi înscrise în formularele necesare eliberării actelor
de identitate;
e) colaborează cu formaţiunile de poliţie organizând în
comun
acţiuni şi controale la locuri de cazare în comun, hoteluri,
moteluri, campinguri şi alte unităţi de cazare turistică, în
vederea identificării persoanelor nepuse în legalitate pe linie
de evidenţă a populaţiei, precum şi a celor urmărite în temeiul
legii;
f) asigură apicarea menţiunilor corespunzătoare în
actele de
identitate ale cetăţenilor faţă de care s-a luat măsura
interdicţiei de a se afla în anumite localităţi sau de a părăsi
localitatea de domiciliu;
g) identifică pe baza – menţiunilor operative –
elementele urmărite,
cele cu interdicţia prezenţei în anumite localităţi etc. şi
anunţă unităţile de poliţie în vederea luării măsurilor legale ce
se impun;
h) înmânează actele de identitate titularilor care au
solicitat eliberarea
acestora;
i) actualizează Registrul permanent de evidenţă a
populaţiei cu
informaţiile din cererile cetăţenilor pentru eliberarea actului
de identitate, precum şi din comunicările autorităţilor publice
prevăzute de lege;
j) desfăşoară activităţi de primire, examinare şi
rezolvare a petiţiilor
cetăţenilor;
k) asigură colaborarea şi schimbul permanent de
informaţii cu
unităţile operative ale M.A.I., în scopul realizării operative şi
de calitate a sarcinilor comune ce le revin, în temeiul legii;
l) formulează propuneri pentru îmbunătăţirea muncii,
modificarea
metodologiilor de lucru etc.;
 m) întocmeşte situaţiile statistice, sintezele ce
conţin activităţile
desfăşurate lunar, trimestrial şi anual, în cadrul serviciului,
precum şi procesele - verbale de scădere din gestiune;
n) răspunde de activităle de selecţionare, creare,
folosire şi păstrare a
arhivei specifice;
o) soluţionează cererile formaţiunilor operative din
M.A.I., S.R.I.,
S.P.P., Justiţie, Parchet, M.Ap.N., persoane fizice şi juridice,
privind verificarea şi identificarea persoanelor fizice;
p) organizează, asigură conservarea şi utilizează, în
procesul muncii,
evidenţele locale;
q) eliberează acte de identitate persoanelor internate
în unităţi
sanitare şi de protecţie socială, precum şi celor aflate în
arestul unităţilor de poliţie ori în unităţi de detenţie din zona
de responsabilitate;
r) acordă sprijin în vederea identificării operative a
persoanelor
internate în unităţi sanitare, ce nu posedă asupra lor acte de
identitate;
s) asigură securitatea documentelor serviciului.

Pe linie informatică, serviciul public comunitar local are

următoarele atribuţii principale:
 a) actualizează Registrul permanent de evidenţă a
populaţiei local cu
datele privind persoana fizică în baza comunicărilor înaintate
de ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi a documentelor prezentate de
cetăţeni cu ocazia soluţionării cererilor acestora;
b) preia în Registrul permanent de evidenţă a
populaţiei datele
privind persoana fizică în baza comunicărilor nominale pentru
născuţii vii, cetăţeni români, ori cu privire la modificările
intervenite în statutul civil al persoanelor în vârstă de 0-14
ani, precum şi actele de identitate ale persoanelor decedate
ori declaraţiile din care rezultă că persoanele decedate nu au
avut acte de identitate;
c) preia imaginea cetăţenilor care solicită eliberarea
actelor de
identitate şi a paşapoartelor;
d) actualizează datele şi pregăteşte lotul în vederea
producerii cărţilor
de identitate şi a paşapoartelor pe care le transmite
serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei;
e) copiază pe dischete sau CD lotul cu cererile pentru
producerea
cărţilor de identitate si a pasapoartelor si completeaza fisa
de insotire a lotului si celelalte evidente
f) operează în baza de date locală data înmânării cărţii
de identitate;
 g) execută activităţi pentru întreţinerea preventivă a
echipamentelor
din dotare;
h) evidenţiază incidentele de hard-soft şi de aplicaţie;
i) clarifică neconcordanţele dintre nomenclatorul
arterelor de
circulaţie şi situaţia din teren, respectiv din documentele
cetăţenilor;
j) rezolvă erorile din baza de date locală (constatate
cu ocazia unor
verificări sau semnalate de alţi utilizatori);
k) salvează şi arhivează pe suport magnetic, fişierul de
imagini pentru
loturile de cărţi de identitate;
l) furnizează, în condiţiile legii, datele de identificare
şi de adresă ale
persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale,
judeţe şi locale, agenţii economici şi către cetăţeni, în cazul în
care sunt necesare prelucrări de date în sistem informatic;
m) întocmeşte listele electorale permanente;
n) administrează reţeaua şi domeniul sistemului
informatic pe
probleme de competenţa serviciului public comunitar;
o) desfăşoară activităţi de studiu şi documentare
tehnică, în scopul
cunoaşterii tehnologiilor în domeniul informatic şi a
posibilităţilor de implementare a acestora în cadrul sistemului
informatic local;
p) colaborează cu specialiştii structurilor informatice
interconectate
la bazele de date comune Ministerului Administraţiei şi
Internelor, în vederea asigurării utilizării datelor în
conformitate cu prevederile legale;
q) execută operaţii de instalare a sistemelor de
operare a software-lui
de bază şi de aplicaţie pe echipamentele de calcul care
compun sistemul informatic local şi participă la depanarea şi
repunerea în funcţiune a echipamentelor de calcul, împreună
cu specialiştii firmei care asigură asistenţa tehinică în cadrul
contractelor de service al echipamentelor de calcul, de
comunicaţie şi software;
r) asigură protecţia datelor şi informaţiilor gestionate
şi ia măsuri de
prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi secrete de
serviciu;
s) execută alte sarcini dispuse de conducerea
serviciului.

Compartimentul financiar contabil, juridic,

personal
 Compartimentul juridic, contencios şi secretariat are
următoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte sau participă la întocmirea proiectelor de
acte normative cu caracter intern ce au legătură cu activitatea
serviciului;
b) verifică modul în care se aplică dispoziţiile legale cu
privire la apărarea secretului de stat şi de serviciu, modul de
manipulare şi de păstrare a documentelor secrete;
c) avizează pentru legalitate actele normative cu caracter
individual emise de şeful serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor, potrivit competenţei, precum şi orice
alte acte care pot angaja răspunderea patrimonială a
serviciului;
d) reprezintă şi apără interesele serviciului în procesele de
contencios administrativ sau de soluţionare a plângerilor în
materie contravenţională, sens în care, prezintă conducerii
serviciului întâmpinări, note, concluzii, precum şi cereri pentru
exercitarea căilor de atac, asigurând potrivit legii, motivarea lor
temeinică;
e) participă la negocierea sau avizarea, potrivit legii, a
contractelor precum şi a altor acte încheiate de serviciul public,
care angajează răspunderea juridică a acestuia;
f) urmăreşte şi analizează modul de soluţionare şi
respectarea termenelor legale de rezolvare a petiţiilor adresate
serviciului, privind aspecte ce fac obiectul activităţii acestuia;
 g) primeşte, înregistrează şi ţine evidenţa ordinelor,
dispoziţiilor, instrucţiunilor, regulamentelor, ştampilelor şi
sigiliilor, asigurând repartizarea lor în cadrul serviciului;
h) asigură primirea, înregistrarea, repartizarea lucrărilor
potrivit domeniilor de activitate, precum şi expedierea şi
transportul corespondenţei, potrivit legislaţiei în vigoare;
i) organizează şi asigură întreţinerea, exploatarea şi
selecţionarea fondului arhivistic neoperativ constituit la nivelul
serviciului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
j) asigură înregistrarea intrării/ieşirii tuturor documentelor
şi clasarea acestora în vederea arhivării acestora;
k) repartizează corespondenţa, o predă după executarea
operaţiunilor de înregistrare în registrele special destinate;
l) expediază corespondenţa;
m) asigură primirea şi înregistrarea petiţiilor şi urmăreşte
rezolvarea acestora în termenul legal;
n) organizează şi desfăşoară activitatea de primire în
audienţă a cetăţenilor de către conducerea serviciului sau
lucrătorul desemnat;
o) trimite serviciilor publice comunitare pentru
eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, respectiv serviciilor
publice comunitare regim permise de conducere şi
înmatriculare a vehiculelor, cererile şi documentele necesare
în vederea producerii paşapoartelor simple, permiselor de
conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor şi
plăcilor cu numere de înmatriculare a vehiculelor;
 p) preia de la serviciile publice comunitare competente
paşapoartele simple, permisele de conducere, certificatele de
înmatriculare şi plăcile cu numere de înmatriculare a
vehiculelor în vederea înmânării lor către solicitanţi;
r) transmite serviciului public comunitar judeţean de
evidenţă a persoanelor sintezele şi analizele întocmite;
s) asigură constituirea fondului arhivistic neoperativ al
serviciului, din documentele rezultate din activitatea de profil.
Compartimentul financiar contabil şi administrativ are
următoarele atribuţii principale:
a) asigură întocmirea documentelor de planificare
financiară potrivit
metodologiei în vigoare, în colaborare cu şefii serviciilor şi
compartimentelor din cadrul serviciului, urmărind utilizarea
eficientă a mijloacelor financiare puse la dispoziţie;
b) asigură plata integrală şi la timp a drepturilor
băneşti ale
personalului şi dispune sau propune măsuri, potrivit legii,
pentru soluţionarea cererilor, reclamaţiilor şi sesizărilor
referitoare la calcularea şi plata acestora;
c) urmăreşte vărsarea la termen şi în cuantumurile
stabilite, a sumelor
ce constituie venituri bugetare ori obligaţii către alte persoane
fizice sau juridice;
d) raportează, lunar, situaţia privind execuţia bugetului
de venituri şi
cheltuieli şi situaţia efectivelor şi a realizării fondului de
salarii, pe elemente componente, la termenele ordonate;
e) organizează, la compartimentul asigurarea tehnico-
materială,
evidenţa prevederilor bugetare aprobate, a deschiderilor de
credite şi a plăţilor, potrivit normelor tehnice în vigoare;
f) răspunde de folosirea eficientă a sumelor primite de
la buget şi a
priorităţilor de finanţare, de ţinerea la zi a evidenţelor
contabile şi a indicatorilor programului de cheltuieli aprobaţi,
precum şi de prezentarea la termen a dărilor de seamă
contabile asupra execuţiei bugetare şi a altor purtători de
informaţii;
g) analizează şi avizează documentaţia aferentă cu
ocazia organizării
licitaţiilor, perfectării unor contracte sau lansării unor
comenzi, prin care se angajează patrimoniul Consiliului Local
Galaţi, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;
h) întocmeşte documentaţia specifică, privind
angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi organizarea,
evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale ale
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor,
îndrumă şi controlează modul de punere în aplicare a
acestora;
i) asigură întocmirea, circulaţia şi păstrarea
documentelor
justificative şi contabile, precum şi gestionarea, folosirea şi
evidenţa formularelor cu regim special în conformitate cu
dispoziţiile legale;
j) asigură îndeplinirea sarcinilor de competenţa sa cu
privire la
exercitarea controlului financiar preventiv şi a celui ierarhic
operativ – curent;
k) efectuează operaţiile de încasări şi plăţi în
conformitate cu
dispoziţiile legale;
l) întocmeşte şi gestionează documentele de personal şi
emite documente de legitimare pentru personalul contractual
şi funcţionarii publici din cadrul serviciului;
m) întocmeşte şi trimite organelor competente
documentaţia necesară în vederea pensionării personalului, în
condiţiile legii;
n) eliberează la cererea persoanelor sau a instituţiilor
adeverinţe şi alte documente prin care atestă anumite situaţii
care rezultă din evidenţele deţinute;
o) primeşte şi păstrează declaraţiile de avere şi de
interese, contractele de asigurări de sănătate pentru
funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor;
p) ţine evidenţa poliţiştilor detaşaţi şi informează
conducerea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa
Persoanelor cu privire la modificările intervenite în situaţiile
acestora, lunar sau ori de câte ori se impune;
 q) înaintează Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa
Persoanelor propuneri referitoare la organizarea şi
desfăşurarea concursurilor pentru încadrarea unor funcţii
vacante de poliţişti, în statul „M”;
r) înaintează conducerii Inspectoratului Naţional pentru
Evidenţa Persoanelor propuneri referitoare la sancţionarea
disciplinară a poliţiştilor;
k) asigură, împreună cu alte structuri ale serviciului,
proiectarea şi coordonarea aplicării politicilor şi strategiilor
de specializare şi perfecţionare a pregătirii profesionale a
personalului;
s) ţine evidenţa şi înscrie menţiunile în carnetele de
muncă ale personalului contractual şi ale funcţionarilor
publici;
t) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare
activităţii proprii, sens în care:
 întocmeşte anual, pentru întregul serviciu public
comunitar local de evidenţă a persoanelor, necesarul
de registre şi de certificate de stare civilă,
formulare, imprimate auxiliare, cerneală specială,
precum şi alte materiale necesare desfăşurării
activităţii, pentru anul următor, pe care îl comunică
serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a
persoanelor;
 în baza solicitării şi a planificării ridică de la
serviciul public comunitar judeţean de evidenţă a
persoanelor registrele, certificatele de stare civilă,
 cerneala specială, precum şi celelalte materialele
necesare, pe care le distribuie fiecărui serviciu sau
compartiment din cadrul serviciului public, în
funcţie de activitatea desfăşurată;
u) stabileşte necesarul de tehnică, investiţii, reparaţii,
cheltuieli materiale şi servicii pentru întreţinere, întocmind în
acest sens proiectele programelor logistice ale serviciului;
v) organizează şi asigură respectarea normelor pe linie
de protecţia muncii şi a prevenirii şi stingerii incendiilor;
x) asigură efectuarea inventarierii generale şi periodice a
bunurilor materiale aflate în dotarea serviciului public
comunitar local de evidenţă a persoanelor şi întocmirea
documentelor privind scoaterea din funcţiune, valorificarea
sau casarea bunurilor materiale din dotare;
y) asigură constituirea fondului arhivistic neoperativ al
serviciului, din documentele rezultate din activitatea de profil;
z) îndeplineşte alte sarcini prevăzute de lege,
încredinţate de conducerea serviciului public comunitar local
de evidenţă a persoanelor.

Dispoziţii finale

(1) Atribuţiile directorului serviciului public comunitar

local de evidenţă a persoanelor şi a celorlalte cadre cu funcţii
de conducere sau de execuţie sunt prevăzute în fişele
posturilor;
 (2) În raport de modificările intervenite în structura sau
activitatea serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor, fişele tuturor posturilor vor fi reactualizate, cu
aprobarea directorului;
(3) În baza extraselor din prezentul regulament, şefii
structurilor din cadrul aparatului propriu al serviciului public
comunitar local de evidenţă a persoanelor, întocmesc fişele
posturilor pentru toate funcţiile din subordine, pe care le
aprobă directorul serviciului;
Personalul serviciului public comunitar local de evidenţă
a persoanelor va fi încadrat în clasa, gradul şi funcţia
corespunzătoare, conform reglementărilor în vigoare;
Personalul serviciului public comunitar local de evidenţă
a persoanelor este obligat să cunoască în totalitate şi să aplice
întocmai, prevederile prezentului regulament.

2 Serviciul Public Administrarea Domeniului

Public
 Serviciul Public Administrarea Domeniului Public se
organizeaza in subordinea Consiliului Local Galati si este o
institutie publica de interes local cu personalitate juridica .
Actul de infiintare al Serviciului Public Administrarea
Domeniului Public il constituie Hotararea Consiliului Local nr.
150 din 2.11.2000 .
In Regulamentul de organizare si functionare sunt
mentionate : forma juridica , domeniul de activitate , modul de
finantare , competentele si atributiile serviciilor din structura
organizatorica .
Serviciul Administrarea Domeniului Public , este de
interes local si functioneaza sub autoritatea Consiliului Local
si in subordinea directa a primarului municipiului .
Serviciul Administrarea Domeniului Public este persoana
juridica cu finantare partiala de la bugetul local .
Obiectul de activitate

Serviciul Administrarea Domeniului Public are ca obiect

de activitate :
 administrarea , intretinerea si
exploatarea zonelor verzi de pe raza
municipiului Galati ;
 cultura florilor si plantelor ornamentale ;
 servicii pentru protectie fitosanitara ;
 servicii de intretinere a plantatiilor ornamentale ;
 servicii de imbunatatiri funciare si irigatii ;
  servicii de conservare si dezvoltare a fondului
forestier ( impadurire , reimpadurire , asigurare de
puieti , butasi , arbusti );
 administrarea , intretinerea si exploatarea zonelor
de agrement si a bazelor sportive : Plaja Turn , Lac
Vanatori , Patinoarul ;
 activitati de cazare pe termen scurt ;
 activitati de stocare si depozitare ;
 servicii privind desfasurarea de activitati recreative
;
 administrarea cimitirelor , intretinerea acestora ,
concesionarea locurilor de veci aferente cimitirelor
( Cimitir Eternitatea , Sf. Lazar , Evreiesc )
 servicii funerare ;
 servicii anexa inhumarii si incinerarii ( inchirierea
locurilor in capele , inchirierea sau vanzarea locurilor
de veci , intretinerea si exploatarea spatiilor de
parcare apartinand domeniului public .

ADMINISTRAREA SERVICIULUI ADMINISTRAREA

DOMENIULUI
PUBLIC

Administrarea serviciului este asigurata de catre

director , director adjunct si contabil sef .
Structura serviciului se aproba da catre Consiliul Local
Galati pa propunerea Primarului municipiului Galati .
 DIRECTORUL SERVICIULUI
ADMINISTRAREA
DOMENIULUI PUBLIC
- Este numit de catre Consiliul Local la propunerea
Primarului municipiului Galati ;
- Se subordoneaza direct Primarului municipiului Galati ;
- Propune Consiliului Local modificarea sau completarea
organigramei statului de functiuni;
- Asigura elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli
anual ;
- Raspunde de executia veniturilor si cheltuielilor
prevazute in bugetul Serviciului Administrarea
Domeniului Public ;
- Stabileste salarizarea conform legislatiei in vigoare ;
- Raspunde de administrarea optima a patrimoniului
incredintat spre administrare ;
- Reprezinta serviciul in relatiile cu persoanele juridice si
fizice in fata instantelor judecatoresti si a institutiilor
administratiei publice locale ;
- Angajeaza si licentiaza personalul din cadrul Serviciului
Administrare Domeniu Public;
- Hotaraste in orice problema legata de activitatea
serviciului afara de cele pentru care este necesar avizul
Primarului municipiului Galati;
 - Prezinta trimestrial , Primarului municipiului Galati
rapoarte cu privire la activitatile desfasurate de
Serviciul Administrare Domeniu Public .

DIRECTORUL TEHNIC ADJUNCT

Este numit de primarul municipiului galati la propunerea

conducerii
Serviciului Administrare Domeniu Public . Atributiile de
serviciu sunt prevazute de directorul Serviciului Administrare
Domeniu Public .

CONTABILUL SEF

Este numit de Primarul municipiului Galati la

propunerea directa a Serviciului Administrare Domeniu
Public.
Fundamenteaza bugetul de venituri si cheltuieli annual
pe fiecare parte si il prezinta ordonatorului principal de
credite in vederea aprobarii ;
Raspunde de intreaga activitate financiar-contabila a
serviciului Administrare Domeniu Public , conform legislatiei
in vigoare .

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

Bugetul de venituri si cheltuieli este format din :

 - venituri extrabugetare realizate de Serviciul
Administrare Domeniu Public ;
- pentru asigurarea fondurilor necesare dezvoltarii
serviciului Administrare Domeniu Public are obligatia sa
constituie un fond a carui cuantum sa fie cel putin egal
cu cel corespunzator amortizarii mijloacelor fixe de care
dispun .
- soldurile anuale rezultate din executia bugetului de
venituri si cheltuieli ramase la dispozitia serviciului , vor
fi folosite in anul urmator in acelasi scop.
- Operatiunile de incasari si plati ale Serviciului
Administrare Domeniu Public ramase la dispozitia se
efectueaza prin contul deschis la Trezoreria municipiului
Galati .

RELATII COMERCIALE

Pentru realizarea obiectului de activitate Serviciul

Administrare Domeniu Public , incheie contracte in conditiile
legii in care vor fi stipulate masuri obligatorii si garantii
pentru indeplinirea intocmai a clauzelor contractuale .
Contractarea de lucrari si servicii in interes propriu se
va face numai pe baza de licitatii , oferte sau alte forme
prevazute de legislatia in vigoare .
 Capitolul V Concluzii şi propuneri de lege ferenda

Cea mai mare unitate administrativ-teritorială dintr-un stat

unitar este statul care , în limitele unui teritoriu " consfinţit
prin lege" cuprinde întraga populaţie a ţării. Aceasta nu poate
fi condusă de la un centru şi de aceea apare necesară
împărţirea teritoriului oricărui stat cu populaţia
corespunzătoare, în anumite unităţi administrativ-teritoriale.
Potrivit prevederilor constituţionale "teritoriul este organizat,
sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe".
Autonomia locală a apărut în decursul istoriei ca o problemă
a raporturilor dintre interesele generale ale statului şi
interesele diferitelor comunităţi sau colectivităţi teritoriale din
cadrul său. Conţinutul acestor probleme a fost dintotdeauna
recunoaşterea de către comunitatea centrală şi consfinţirea
prin lege a unor drepturi şi libertăţi pentru autorităţile locale
de a decide în problemele interesând autorităţile locale
respective.
Sub aspect organizatoric , ţinând cont că, în prezent, atât
primarul cât şi Consiliul Local, dispun de serviciile unui singur
aparat propriu de specialitate , recomandăm că, pentru viitor.
legiuitorul să prevadă posibilitatea ca cele două autorităţi să
dispună de specialişti proprii, organizaţi în aparate distincte
care să participe competent la soluţionarea conflictelor ivite
între autoritatea deliberativă şi cea executivă.
Necesitatea elaborării unui Cod de procedură
administrativă care să reglementeze în mod unitar toate
procedurile de urmat de către toate autorităţile administraţiei
publice locale, dar şi de către cele centrale, precum şi
eventualele modalităţi de contestare în urma soluţionării sau
nesoluţionării problemelor ridicate.
Codul de procedură administrativă nu va reprezenta o
însumare a actualelor reglementări în domeniul administraţiei
publice, ci se doreşte a fi un act normativ care să
reglementeze de aceeaşi manieră, cum este în prezent în
Codul de procedură civilă, relaţiile dintre subiectele de drept,
pe de o parte autorităţile publice, iar pe de altă persoanele
fizice şi juridice.
Legea statutului aleşilor locali este un act normativ
necesar şi util în acţiunile cu autorităţile locale şi care va
avea ca obiect principal reglementarea aleşilor locali cu
celelalte autorităţi, şi obligaţiile acestora, relaţiile din cadrul
autorităţilor publice în care au fost aleşi.
Legea salarizării funcţionarilor publici care urmează să
reglementeze în mod distinct principalele drepturi băneşti,
precum şi sporurile care urmează să le primească
funcţionarii publici motivate de creşterea prestigiului public
în societate şi de eliminarea oricăror tendinţe de corupţie,
motivaţia salarizării reprezentând un factor important în
cariera funcţionarului public.
Armonizarea legislaţiei în România cu cea din Comunitatea
Europeană în ceea ce priveşte existenţa unor instituţii şi
servicii publice ce nu au corespondent în România şi care
urmează să colaboreze pe diferite planuri: în materie
comercială, relaţiei informaţiilor de drept public şi privat,
adopţie, relaţiilor bancare, educaţiei şi ştiinţei.
Legiferarea unor strategii de dezvoltare a serviciilor publice
la nivel naţional, dar şi local care să fixeze: obiective,
priorităţi, modalităţi de implementare, precum şi
responsabilităţile pentru părţile implicate.
 BIBLIOGRAFIE

A. Studii cu caracter general, tratate, cursuri,

monografii

1 .Emil Cernea, Emil Molcuţ

-"Istoria statului şi dreptului românesc", Ed. Universul,
Bucureşti, 1993.
2. Octav Cozmâncă, Mircea Preda
-"Legea administraţiei publice locale", Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1996.
3. Antonie Iorgovan
-"Tratat de drept administrativ" vol. I, Ediţia a Ii-a, Ed. ALL
BECK, Bucureşti, 2001
4. Antonie Iorgovan
-"Tratat de drept administrativ", vol. II, Ed. Nemira, Bucureşti,
1996
5. Comeliu Manda
-"Drept administrativ", Ed. Amira, Bucureşti, 2000.
6. Corneliu Manda, Cezar Corneliu Manda
-"Administraţia publică locală din România", Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1989.
7. Corneliu Manda, Doina Baciu, Cezar Comeliu Manda
-"Administraţia publică locală şi cetăţeanul. Structuri.
Autorităţi. Informaţie publică", Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997.
8. Io an Muram
-"Drept constituţional şi instituţii politice", Ediţia a VIl-
a, Ed. Actami, Bucureşti, 1997.
9. Alexandru Negoiţă
-"Curs de drept administrativ", Tipografia Universităţii Bucureşti,
1981.
10. Alexandru Negoiţă
 -"Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei", Ed. Atheneum,
Bucureşti, 1991.

11.Paul Negulescu
-"Tratat de drept administrativ- principii generale", vol. I, Ed. a
IV-a, Institutul de arte grafice "E. Mârvan", Bucureşti, 1934.
12.Rodica Narcisa Petrescu
-"Drept administrativ11, vol 1 , Ed. a II-a, Ed. Cordial Lex, Cluj,
1997.
13.Mircea Preda
-"Curs de drept administrativ", Partea specială, "Cu
Sinteze tematice", Casa Editorială Calistrat Hogaş, 1995.
14.MirceaPreda
-"Tratat elementar de drept administrativ român", Ed.
Lumina
Lex, Bucureşti,1996.
15.Valentin I. Prisăcaru
-"Tratat de drept administrativ român", Partea Generală, Ed.
AII, Bucureşti, 1996.
16. Corneliu- Liviu Popescu
-"Avizul Prefectului pentru numirea sau eliberarea din funcţie
a
conducătorilor serviciilor publice descentralizate în judeţ ale
administraţiei ministeriale", în "Dreptul" nr.5/1998. 17.Ioan Santai
-"Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei", vol.I,
Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 1998.
18. Anton Trailescu
-"Drept administrativ. Tratat elementar", Ed. ALL BECK,
Bucureşti, 2002 19.Anibal Teodorescu
-"Tratat de drept administrativ", vol. I, Ed. a IlI-a, Institutul
de Arte Grafice "Eminescu", Bucureşti, 1929.
 B.Legislaţie

1. Legea nr.554/2004 -contenciosul administrativ

2. Legea nr. 18/1991 -privind fondul funciar.
3. Legea nr.61/1991 -privind alocaţia de stat pentru copii.
4. Legea nr.53/1992 -privind anchetele sociale pentru
persoanele
încadrate într-un grad de invaliditate.
5. Legea nr. 42/1992 -privind acordarea de drepturi şi
decoraţii.
6. Legea nr.44/1994 -privind veteranii de război
7. Legea nr. 112/1995 -privind vânzarea caselor naţionalizate.
8. Legea nr.90/1996 -privind aprobarea metodologiei de
finanţare a
lucrărilor de cadastru.
9. Legea nr. 189/1998 -privind finanţele publice locale.
10.Legea nr.213/1998 -privind proprietatea publică şi regimul
juridic al
acesteia.
11.Legeanr. 10/2001 -privind situaţia juridică a imobilelor.
12.Legea nr.215/2001 -privind administraţia publică locală.
13.H.C.L. nr. 81/2005 - privind infiintarea Serviciului Public
Comunitar de
Evidenta a Persoanelor
14. H.C.L.nr. 246/2005 – privind modificarea si completarea
H.C.L.
81/2005
15.H.C.L. nr/ 150 /2000 –privind infiintarea Serviciului Public
Administrarea Domeniului Public