Sunteți pe pagina 1din 2

Coada calului

Coada calului este o plantă arhicunoscută, având multiple indicaţii în tratarea a diverse
probleme de sănătate. Are efecte antimicrobiene, antiseptice, anti-inflamatorii, conservă
acuitatea vizuală şi stimulează fluxul de sânge. Este excelentă în rezolvarea problemelor la
rinichi, dar şi pentru tratarea problemelor digestive, hiperaciditate gastrică şi ulcer etc. Ştiri pe
aceeaşi temă Opt lucruri pe care nu le ştiai până săptămâna trecută La vot, în 1800 – cum îşi
plăteau românii dreptul la vot şi cum erau e... Legenda celui mai mare meteorit care a lovit
Oradea. Ce s-a ridicat în... Una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute, coada calului
a fost folosită îndeosebi ca remediu pentru probleme ale rinichilor şi vezicii urinare, artrită,
ulcere şi tuberculoză.
Ca şi părţi utilizate se foloseşte partea aeriană a plantei (tulpinile sterile), precum şi
întreaga plantă, cu excepţia rădăcinilor. Planta se poate folosi verde sau uscată. Este indicat a fi
culeasă vara în lunile iulie-august; după recoltare se îndepărtează părţile înnegrite de lângă
pământ, apoi se pune la uscat, întinsă în straturi subţiri, fie în aer liber, la umbră sau în încăperi
uscate şi aerisite, poduri etc. Este bună de folosit după ce planta uscată ajunge să aibă o culoare
verde-deschis, fără părţi brunificate, fără tulpini fertile. Produsul “final” nu are miros, iar gustul
este dulceag. Ca şi modalitate optima de păstrare sunt indicaţi săculeţi de hârtie sau de pânză,
puşi apoi în locuri uscate. Beneficiile plantei sunt multiple pentru sănătatea organismului uman,
calităţi care se datorează unui număr mare de minerale şi alti constituenţi benefici, precum:
mangan, calciu, fier, favonoizi, esteri ai acidului cafeic, saponine, taninuri, alcaloizi, fitosteroli,
glicozide şi siliciu. Silviu Matei, fitoterapeut în Slatina, spune că planta este considerate a avea
cele mai puternice proprietăţi diuretice. “Coada calului este o plantă medicinală pe care cred că o
cunoaştem cu toţii din copilărie. Majoritatea ştim doar cum arată aceasta, fără să avem cunoştinţă
însă de efectele sale benefice pe care le are asupra organismului. Sunt afecţiuni care pot fi tratate
cu succes datorită acestei plante. De exemplu, coada calului este considerată planta cu cele mai
puternice proprietăţi diuretice, ceea ce înseamnă că ea are o mare capacitate de a elimina apa din
corp, crescând urinarea cu până la 30% mai mult decât în mod normal.
De asemenea, dezinfectează căile urinare şi aceasta datorită acidului salicilic şi a
equisetoninei pe care le conţine”, afirmă Silviu Matei. Coada calului, inamicul mătreţii
Cercetările specialiştilor au demonstrat că silicaţii din coada calului pot ajuta la stimularea
creşterii şi fortifierii firelor de păr şi că, totodată, ei pot fi benefici împotriva căderii părului, a
mătreţii şi a firelor despicate. Prin urmare, consumul de ceai de coada calului şi masajul pielii
capului cu tinctură, sau spălarea părului cu şampon amestecat cu extract de coada calului sunt
eficiente pentru a obţine un păr fără mătreaţă, hrănit, puternic, lucios, revitalizat. Specialiştii sunt
de părere că masajul cu un amestec din 3-4 picături de extract sau tinctură de coada calului cu
ulei extravirgin de cocos sau de măsline poate ajuta la stimularea creşterii părului şi la reducerea
mătreţei prin îmbunătăţirea circulaţiei la nivelul scalpului şi fortifierea rădăcinii părului. De
asemenea, după şamponare, părul poate fi clătit cu ceai de coada calului. Ca şi indicaţii pentru
folosire internă, coada calului, doar planta de câmp sau de pădure, se foloseşte pentru afecţiuni
precum: insuficienţă cardiacă, angina pectorală, diaree, nefrite, tuberculoză, bronşite, anemie,
gută, colecistită, reumatism, ulcer gastrointestinal. “Planta se mai foloseşte în tratarea
afecţiunilor vezicii şi rinichilor, cu nisip şi calculi, este apreciată pentru puterea sa de coagulare a
sângelui, fiind foarte indicată în sângerări, hemoptizii (expectoraţii cu sânge, n.r.), hemoragii
etc.”, mai spune fitoterapeutul Silviu Matei. Coada calului mai deţine proprietăţi hipoacidifiante
gastrice; expectorante, bronho-dilatatoare; cicatrizante, epitelizante, antiinflamatoare, rezolutive,
antiseptice, antimicrobiene; remineralizante osoase sau hemostatice, prin mărirea numărului de
eritrocite. Este un remediu european tradiţional pentru calmarea durerilor articulare provocate de
entorse şi luxaţii, fiind una dintre cele mai bune surse de siliciu şi de alte substante minerale ce
intră în constituţia colagenului. Eficientă împotriva diabetului de tip 2 Un studiu medical a
demonstrat că pacienţii diagnosticaţi cu diabet de tip tip II cărora li s-a administrat o singură
doză orală de extract de coada calului au avut ulterior o concentraţie a glucozei din sânge
semnificativ mai mică după doar 90-120 minute. De aceea, administrarea o dată pe zi a unei
capsule cu extract de coada calului, înainte de masă, poate fi benefică pentru pacienţii cu diabet
de tip II, dar tratamentul nu trebuie urmat nu mai mult de două luni.
De asemenea, gargara cu ceai de coada calului poate folosi în cazul amigdalelor
inflamate, a ulceraţiilor de la nivelul gurii sau a sângerării gingiilor. Pentru preparare unei porţii
de apă de gură cu coada calului se fierbe o linguriţă de plantă uscată într-o ceaşcă de apă timp de
7-10 minute sau se adaugă 3-4 picături de extract într-o ceaşcă de apă caldă; gargara se face de 3-
4 ori pe zi până la ameliorarea inflamaţiei. Specialiştii spun că ceaiul de coada calului este
cunoscut a fi benefic pentru tusea uscată, bronşită, congestivă nazală şi febră asociată cu răceală
şi gripă. Inhalarea vaporilor ceaiului de coada calului poate ajuta la ameliorarea congestiei
nazale. Pentru tuse şi afecţiunile respiratorii este indicat a se bea 2-3 căni de ceai zilnic; dacă
simptomele durează timp de mai mult de cinci zile, atunci trebuie consultat un medic.
Contraindicaţii şi precauţii Administrarea plantei pe perioade mai lungi de două săptămâni nu
este recomandată copiilor din cauza conţinutului ridicat de siliciu. De asemenea, trebuie ştiut că
administrarea plantei inhibă absorbţia vitaminei B1, motiv pentru care ea nu trebuie administrată
concomitent cu suplimentele ce conţin această vitamin. Dacă, totuşi, se urmează un remediu pe
bază de coada calului în mod regulat, atunci trebuie luat zilnic şi multivitamine sau cel puţin un
supliment pe baza de complex B. Consumarea plantei poate duce la eliminarea excesivă a
potasiului din organism, fapt pentru care persoanele cu deficit de potasiu li se recomandă să nu
folosească coada calului. Totodată, femeile însărcinate sau care alăptează nu trebuie nici ele să
folosească planta. Specialiştii avertizează că, pentru siguranţă, orice tratament cu plante trebuie
administrate cu precauţie şi sub îndrumarea unui specialist.

S-ar putea să vă placă și